Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Podisul moldovei

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Semenic, nume de floare si de munte
Legile generale si specifice reliefosferei
CARACTERIZARE GEOGRAFICA A DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI
Grupa Bucegi - Asezare, Limite, Diviziuni
BAILE HERCULANE
Elaborarea unui model particular de organizare a spatiului geografic cu ajutorul coremelor
Consecintele utilizarii turistice a ariilor protejate - Studiu de caz: parcurile nationale si naturale
Aspecte privind evolutia unor parametri fizico-chimici ai fluviului Dunarea
CONCEPTUL CENTRU-PERIFERIE IN EUROPA
GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: INDUSTRIA SIDERURGICA

TERMENI importanti pentru acest document

: caracterizare fizico geografica a jud neamt : podisul moldovei referat : podisul moldovei : podisul de sus statiunea palatis :

PODISUL MOLDOVEI

   Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 km².Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei.

      In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad si Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data de limita de N a extensiunii pietrisurilor de Balabanesti de varsta pleistocena, care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,Podisul Moldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei in centru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia Falciu- Plopan ( Bacau – Vaslui ).

     Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre Carpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul – corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S.In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nutasca – Ruseni, ( cinerite – tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc.

    

   Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V.

Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord – dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea  N si N- dobrogean in cea S.Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhus – Negresti,. La inceputul dacianului la linia Adjud – Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui – Campia Covurlui.

     Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Barbosi alcatuita din argile si nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca – Lozna si Poiana – Zboristea ( Suceava ) s-au format turbarii.

       Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub un grad ( 2-4 m la km ) de la N –V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Balabanesti.Ea este efectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Balabanesti in Romanian Superior in faza Valaha .

          

              RELIEFUL

O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri ale raurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altele mai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio – deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si S urmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.In acelasi fel dinspre N inaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformari si remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelor hidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului printr-o serie de captari succesive efectuate de un rau sudic asupra unor cursuri ce se desfasurau dinspre munti spre Prut.Argumentele acestei teorii : existenta unor sei largi pe interfluviul din stanga Siretului in dreptul Siret, Subcarpatilor Sucevei si Moldovei ( seile Lozna, Bucecea si Ruginoasa ).         

      Prezenta unor pietrisuri in alternanta cu nisipuri cu elemente carpatice atat pe aceste sei cat si pe partea superioara a dealurilor de la E si V de Siret.

Combatantii acestei ipoteze au prezentat urmatoarele contraargumente :

-seile pot fi de eroziune diferentiata la obarsia unor paraie cu desfasurare opusa ;

- pietrisurile si nisipurile de pe aceste sei provin din alterarea gresiilor si conglomeratelor sarmatiene din substrat si nu din niste foste albii ;

- intreaga serie a teraselor Siretului care se ridica la peste 400 m,altitudine absoluta ( 210 m altitudine relativa ), pastreaza cu paralelism accentuat actualul curs, iar terasele superioare se afla la altitudini mai mari decat saua de la Ruginoasa ;

- largimea foarte mare a culoarului Siretului greu de realizat printr-o suita de captari.

      Activitatea apelor curgatoare intensificata mult in urma miscarilor de inaltare de la sfarsitul pliocenului si din Cuaternar s-a impletit strans cu procesele de modelare a versantilor si interfluviilor astfel ca s-a ajuns la distrugerea vechilor campii de acumulare marina cu exceptia Podisului Covurlui unde interfluviile mai pastreaza inca fragmente ale campiei romanian – pleistocene si la inlocuirea lor cu un relief derivat cu aspect deluros.

     Ies in evidenta numeroase forme determinate de structura monoclinala si de prezenta orizonturilor grezoase ori calcaroase.Cea mai reprezentativa cuesta este Coasta Iasilor ( 100 m ).In peisajul Podisului Moldovei, vaile principale ale Siretului si Prutului se prezinta ca veritabile culoare ale caror particularitati le confera o anumita distinctie regionala.S-a stabilit existenta a 2-3 trepte de lunca si 7-8 terase cu altitudini relative de pana la 212 m pe Siretul mijlociu, 160-170 m pe Prut ; 180-190 m pe Suceava.Aproape toti versantii cu inclinare de 5-10s sunt atacati de organisme torentiale care au o frecventa mai mare in dealurile de la marginea V in sectoarele cu facies psamito-psemitic,in lungul cuestelor cu Colinele Tutovei, ale Covurluiului cu o constitutie mai nisipoasa.

    Deplasarile de teren constituie o caracteristica a peisajului si a modelarii actuale.Ele afecteaza areale largi impresionand prin amploare si dinamica cat si prin consecintele negative asupra economiei agrare, cladirilor si cailor de comunicatie.Pe versantii vailor din Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc s-au semnalat 2 generatii de alunecari : unele vechi de la inceputul pleistocenului-profunde si altele recente suprapuse celor vechi dar cu suprafete si grosimi mai mici.

     In Campia Moldovei cu substrat predominant argilos, alunecarile sunt de obicei superficiale, dar ocupa suprafete mari.Partea S a podisului constituita din depozite nisipo-argiloase pliocene se caracterizeaza prin alunecari dispersate cu dimensiuni reduse subordonate celorlalte procese de versant.

CLIMA

Podisul Moldovei se incadreaza in climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie.Distributia si modul de manifestare al tuturor elementelor climatice ce il caracterizeaza sunt determinate de mai multi factori:

- larga deschidere a regiunii spre N, E si S, care faciliteaza o circulatie activa a maselor de aer din aceste directii ( din E mase continentale, iarna reci si uscate ce dau temperaturi joase, viscole,geruri , iar vara calde si uscate, ce imprima nuanta continentala ; din S mase de aer calde, umede sau uscate, care accentueaza fenomenele de seceta sau provoaca in S desprimavarari sau precipitatii la inceputul iernii ; din N mase baltice si polare reci si umede) ;

- desfasurarea Carpatilor Orientali constituie o bariera in calea maselor de aer vestice, oceanice, care coboara de pe acestea mai uscate, uneori creand efecte foehnale ;

- amplitudinea reliefului podisului pe circa 600 m si structura orohidrografica impun diferentieri topoclimatice evidente ( al platourilor si culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale si dealurilor joase) ;

- desfasurarea podisului pe mai mult de 2s latitudine se reflecta in variatia cantitatii de radiatie globala ( 112,5 kcal/cm in N si 122 kcal/cm²/an in S).

       Se pot diferentia doua trepte cu caracteristici climatice distincte :

1. Podisurile si dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m.Acestora le sunt caracteristice : temperaturi medii anuale de 8-9sC, in ianuarie de -2.-4sC,in iulie de 18-20sC, peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna ; precipitatii anuale de peste 600 mm, care cad preponderent in intervalul aprilie – septembrie ( peste 70% ), multe fiind generate de prezenta maselor de aer baltice ; in sezonul rece se inregisteaza circa 40 zile cu ninsoare iar stratul de zapada persista 75 zile ; se produc brume in pete 20 zile ( indeosebi in mai si septembrie).

      2.Dealurile si culoarele de vale cu altitudini mai mici ( 350 m) au drept caracteristica de baza nuanta continentala accentuata.aceasta este sustinuta de valorile medii ale temperaturii anuale si din lunile calde care sunt cu 1-2sC mai ridicate decat in situatia anterioara ( 9-10sC ; 2021sC ) de gerurile de durata si inversiunile de temperatura cauzate de stagnarea in timpul iernii a maselor de aer rece, nordice si nord-estice in culoarele de vale si Campia Moldovei, amplitudinile termice accentuate, numarul ridicat al zilelor de vara ( 70-90 ), treptate  ( peste 30 ), frecventa relativ mare a perioadelor de uscaciune si de seceta, cantitatea medie anuala a precipitatiillor de 450-500 mm distribuite extrem de neuniform, sezonier, lunar si de la an la an, viscole de durata si cu frecventa si intensitate din cele mai mari din tara noastra.

    

             APELE

   Apele subterane captive sub presiune apar datorita inclinarii spre S-E a suporturilor impermeabile pe care se sprijina.Alimentarea acestora se face din surse superficiale prin capetele de strat intersectate de suprafata topografica.Cele mai importante ape de adancime sub presiune sunt cuprinse in formatiuni presiluriene, siluriene si neogene.In general ele au un grad ridicat de mineralizare, fiind clorosodice, sulfuroase, bromuroase, iodurate, calcice.

    Apele subterane captive lipsite de presiune sunt acumulate in depozitele nisipoase intercalate intre stratele argilo – marnoase sarmatice si pliocene. Fiind deschise ele au o zona de alimentare, prin capatul ridicat si una de drenare, prin capatul coborat ; se alimentaeza din precipitatii si din apele freatice iar la randul lor alimenteaza stratele freatice si chiar raurile.Au un grad de mineralizare ridicat si sunt curative : apele sulfatate, magneziene, sodice de la Breazu – Iasi  ( formate in nisipuri sarmatiene (, apele bicarbonatate, calcice, magneziene, sulfuroase, sodice, sulfatate din nisipurile saramtiene de la Strunga, la care se adauga cele de la Dranceni, care apar la zi ca izvoare clorosodice sulfuroase.

      Apele freatice sunt acumulate in depoizite cuaternare, iar volumul lor suporta variatii importante sub influenta elementelor climei.La suprafata Podisul Moldovei este drenat de rauri prinse in sistemele hidrografice ale Siretului si Prutului, avand o densitate medie de 0,45 km /km².Sursele de alimentare cu apa a raurilor sunt formate in proportie de 75 – 90 %  din precipitatii si de 10 – 20 % din stratele acvifere subterane.Fata de volumul sursei superficiale, zapezile participa cu 28 % in partea de S, iar ploile cu 42 – 48 %.

    Regimul scurgerii se caracterizeaza prin ape mari primavara si la intervale lungi cu ape mari in a doua parte a verii si toamna.Primavara, ploile bogate si topuirea zapezii asigura o scurgere de 40 – 50 % din volumul anual.Vara prin plasarea maximului pluviometric la inceputul anotimpului volumul de apa transportat de rauri este inca ridicat in partile de N – E, centrala si de S, reprezentand 20 – 30 % din volumul anual.

     Toamna, alimentarea superficiala fiind redusa, cantitatea de apa transportata de rauri este mica, reprezentand intre 4% pe Sitna si 16% pe Covurlui.Iarna, predomina alimentarea din surse subterane.Din volumul anual proportia scurgerii in acest anotimp creste cu suprafata bazinelor si cu reducerea latitudinii osciland intre 9 si 16% in N podisului si depaseste 20% in S podisului.

     Scurgerea solida se infaptuieste in cea mai mare parte ( circa 95% ) sub forma de suspensii.Turbiditatea medie anuala variaza intre 1000 si 2500g/m. Este mai ridicata (peste 2000g/m³ ) in S Campiei Moldovei, in Podisul Barladului ( cu exceptia Vaii Barladului aval de Vaslui ) si in Valea Siretului. Valori reduse ( sub 1000g/m³ ) se inregistreaza in partea de N-V a podisului unde, in constitutia litologica predomina materialele grosiere. Valori reduse apar si in cursul mijlociu si inferior al Barladului, ca si pe cursurile inferioare ale afluentilor, unde panta foarte redusa permite decantarea in buna parte a suspensiilor.Caracterele morfolitologice ale Podisului Moldovei au fost favorabile formarii lacurilor ( naturale si artificiale ), determinand aparitia mai multor tipuri genetice ( de terase, de baraj natural, de albie majora etc. ).

      Lacurile de tasare pe loess s-au format pe interfluvii aflate in general la inaltimi mai mari de 150 m.Acestea au o forma circulara sau usor alungita, au suprafete reduse ( cateva zeci de m² ), sunt putin adanci ( frecvent sub 1m), adesea sunt invadate de vegetatie higrofila si sunt alimentate in principal din precipitatii.Dupa perioade indelungate lipsite de alimenatre superficiala, multe se usuca.Astfel de lacuri se intalnesc in tot Podisul Moldovei, unde, in luturile loessoide se gasesc intercalatii argiloase.Ele au o frecventa mai mare pe interfluviile Campiei Moldovei ( de exemplu, Balta lui Ciocan, Balta Arsa etc. ).

     Lacurile de baraj natural se intalnesc mai frecvent pe versantii cu deplasari in masa, in spatele valurilor de alunecare.De cele mai multe ori aceste lacuri au forma alungita si adancimi reduse ( sub 1 m).In Podisul Moldovei acest tip de lac este feecvent, dar, prin volumul redus de apa pe care il contin, prezinta importanata cu totul locala.

     Lacurile de albie majora ( baltile ), localizate intre denivelarile dintre grinduri si versant, se alimenteaza din surse de suprafata ( rauri si precipitatii) si din stratul acvifer de versant.Aceste lacuri au suprafete mari  (de zeci si sute de hectare), dar au adancimi mici, sub 1m, mai rar peste 2m. Tot in albiile majore se intalnesc si lacuri de meandru cu forma liniara, de semiluna sau de potcoava.Sunt inguste si relativ adanci ( circa 2m ). Deoarece la nivele medii raul mai pastreaza legatura cu bratul parasit, lacurile respective, in general au apa permanent.

     Ultimele doua categorii de lacuri se intalnesc frecvent in luncile Prutului ( Balta Probota, Balta Cilibiu, Balta Golaesti etc ), Jijiei ( Balta de la Vladeni-Larga ), Barladului ( baltile de la Crasna, Frunzeasca, Trestiana etc).

     Elesteele sunt specifice cu deosebire in Podisul Sucevei.In general ele se formeaza in preajama izvoarelor, pe versantii sau la baza acestora, primind apa si din precipitatii.Apa lor se foloseste la irigarea culturilor de legume si in piscicultura.Cand sunt localizate in apropierea iazurilor sunt folosite pentru reproducerea pestilor si cresterea puietului. Renumite in acest sens sunt elesteele din Depresiunea Radauti.

   Lacurile de baraj antropic sau iazurile constituie tipul cu frecventa cea mai mare.Adancimea maxima este de 2-5m iar cea medie de 1,5-2m.Merita mentionate iazurile Horodur ( in bazinul Pozenului ), Dornesti ( in valea Negostinei), Serbanesti ( in bazinul Hatnutei ), Dragomirna ( pe raul omonim), iazurile de la Falticeni pe Somuzul Mare), Habasesti ( de la Miclauseni), Solesti ( in bazinul Vasluiului), Puscasi ( in bazinul Racovei).

      Cele mai favorabile conditii fizico – geografice pt. aceasta categorie de lacuri se intalnesc insa in Campia Moldovei, unde au si densitatea cea mai mare.Mai cunoscute sunt iazurile Sulita – Dracsani ( pe Sitna ), Podu Iloaiei ( pe Bahnita ), Ciurbesti ( in bazinul Nicolinei ), Tatarasani, Hanesti, ( bazinul Baseului ), Gropnita ( pe Jijioara ) etc.

      VEGETATIA SI ANIMALELE

       Data fiind larga sa desfasurare in suprafata dar si in altitudine, Podisul Moldovei se incadreaza in 3 zone de vegetatie : stepa, silvostepa si zona nemorala precum si in etajul nemoral.Indelungata populare si activitatile umane orientate spre agricultura au dus la indepartarea pe mari suprafete a vegetatiei  initiale, la diminuarea fondului forestier si la introducerea peisajului agricol care ocupa peste 60% din suprafata.

     Zona stepei nu apare decat in partile de V si S-V a Podisului Covurlui. Vegetatia ierboasa este dominata de paius si colilie.Apar si palcuri de padure cu gorun, stejar pufos, frasin, ulm, jugastru, garnita, mojdrean, carpinita.

     Zona de silvostepa ocupa cea mai mare parte a Campiei Jijiei, in N si N-E Podisului Covurlui, Depresiunea Elan – Horincea si patrunde tentacular pe principalele vai sub forma culoare largi in Podisul  Barladului pana la N de Vaslui, in general pe inaltimi de pana la 250m.Padurea are caracter de sleau de gorun in centru si S si de sleau cu steja in centru si V, pe substrat mai argilos.In componenta ei mai intra teiul pucios, carpenul, artarul, ulmul, arbustii sunt reprezentati de ciresul pitic.

     Zona nemorala ( a padurilor de stejar ) ocupa cea mai mare parte a Podisului Sucevei si patrunde in Campia Jijiei, in Dealul Copatau-Cozancea. La altitudini de 300-450m, fecventa mare au padurile de stejar, care adesea formeaza arborete pure mai ales in sectoarele cu substrat marno-argilos.

La inaltimi mai mari se amesteca cu gorunul si chiar cu fagul, iar catre baza cu frasinul, teiul, artarul Stratul arbustiv este alcatuit din alun, sanger, porumbar, iar pajistile au caracter mezo-xerofil ( predomina paiusul si firuta).Etajul nemoral este reprezentat prin doua subetaje, al gorunului si al fagului.

     Subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun apare in Podisul Sucevei ca insule, una mai extinsa in Dealul Bour si Dealul Hapai din Culmea Siretului, cealalta in Dealul Mare-Harlau.Este alcatuit din paduri de gorun si gorun in amestec cu carpen ; acest subetaj ocupa cea mai mare parte din suprafata Podisului Barladului, aici gorunul intra in combinatii diferite cu stejarul, carpenul, teiul argintiu, frasinul,fagul.

     Subetajul padurilor de fag si de amestec fag-rasinoase.Singurul loc unde se intalneste asociatia fag-rasinoase este in Dealul Ciungi ( din V Podisului Sucevei ), in rest predomina padurile de fag in amestec cu carpen, gorun si mesteacan ; arbustii sin aceste paduri sunt : alun, soc, corn ; pajistile secundare sunt sarace ( predomina parusca, paiusul ).

   Aceste paduri apar sub forma de areale insulare de diferite marimi in Dealul Dragomirnei, Podisul Falticenilor, N si N-V Podisului Central Moldovenesc, N si N-V Colinelor Tutovei.Vegetatie intrazonala este intalnita in lungul albiilor raurilor : pajisti mezo-higrofile si esente lemnoase slabe ( salcie, plop ) precum si in jurul lacurilor si mlastinilor  ( stuf, papura, rogoz ).

     Fauna padurilor este reprezentata prin porc mistret, lup, dihor, nevastuica, pisica salbatica, veverita, diferite specii de soareci, o mare varietate de pasari ( ghionoaie ciocanitoare, ciuful de padure, huhurezul, bufnita, graurul, pupaza etc ) ; in ultimul timp se constata prezenta cainelui enot patruns din Ucraina.La acestea se adauga o bogata fauna de nevertebrate.

    Fauna caracteristica stepei si silvostepei a fost mult limitata ca areal si numar de specii ca urmare a activitatilor antopice.Este reprezentata de rozatoare ( popandau, soarece de camp, harciog, iepure de camp ), caprioara, mistret, lup, numeroase pasari,reptile, nevertebrate.

    Fauna acvatica este reprezentata prin mamifere ( vidra, bizonul, sobolanul de apa ), pasari precum ratele si gastele salbatice, lisita, gainusa de balta, nagatul, berze, pesti ca cleanul, mreana,bibanul ; pe cursurile inferioare predomina salaul, stiuca, somnul,platica.

   SOLURILE din Podisul Moldovei apartin la doua clase :molisoluri ( SRCS 1980) sau cernisoluri ( SRTS, 2003 ) respectiv argiluvisoluri (SRCS 1980), sau luvisoluri (SRTS, 2003).

   Cernoziomul tipic apare in zona centrala si de S a Podisului Covurlui, in lungul Prutului si al Barladului pana in zona Vasluiului, in S-E Campiei Jijiei dar si in N acesteia in lungul Baseului.

    Cernoziomurile cambice apar in alternanta cu cernoziomurile tipice, in N Podisului Covurlui, in lungul Barladului si pe cursul inferior al afluentilor de pe dreapta acestuia, in zona Negresti – Vaslui, in Depresiunea Elanului si apar ca tipul predominant in Campiei Jijiei.In multe situatii pe versanti apar cernoziomuri tipice iar pe interfluviile cu panta mica –cernoziomuri cambice, datorita percolarii mai bune pe profil.

     Cernoziomurile argiloiluviale apar in insular in bazinul Barladului si pe terasele de pe dreapta Siretului.Solurile cernozomoide apar in Depresiunile Radauti si Siteni.Solurile cenusii apar pretutindeni ca o fasie ce se interpune intre cernoziomuri si solurile argiloiluviale.

   Clasa luvisoluri ( argiluvisoluri ) este reprezentata preponderent de soluri brune luvice ( luvosoluri ), acestea apar pe dealurile apartinand zonei nemorale sau etajului nemoral avand o larga dezvoltare in Podisul Central Moldovenesc si Colinele Tutovei, Culmea Siretului, Dealurile Dragorminei si Podisul Falticenilor.

    Luvisolurile albice apar insular pe interfluviile mai inalte sau pe suprafetele cu panta mica mai frecvent in Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc.

   Solurile intrazonale sunt : solurile aluviale ( in lunci ), lacovistile (in Depresiunea Radauti), solurile gleice, soluri halomorfe (in culoarul Prutului, insular in luncile Jijiei si Baseului), erodosolurile etc.

   REZERVATII NATURALE

    Geologice – paleontologice ; Dealul Repedea (punct fosilifer), la S de Iasi, Hulubat (in Dealurile Falciului).

  Botanice : Valea Lunga, in Podisul Sucevei, vegetatia de mlastina de Salcia (judetul Suceava), Stanca – Stefanesti - Frumoasa.

    Forestiere: Padurea Suharau, Padurea Tudora – (jud. Botosani), Padurea Dealului Repedea, Padurea Dealului Mare, Padurea Pascani, Padurea Uricani (jud. Iasi), Padurea Bulboaca, Padurea Valea Baba – Bunesti, Padurea Balteni (jud. Vaslui).

            POPULATIE, ASEZARI, ECONOMIE

Asezari politice renumite : Ripiceni

Asezari neolitice : Cucuteni, Tuguieta, Negresti, Mastacani ;

Cetati dacice : Lozna, Stancesti, Cotnari, Brad, Racataul de Sus

  In Evul Mediu curtea domneasca a fost in asezari precum : Siret, Baia, Suceava, Bacau, Iasi, toate acestea devenind orase.

Caracteristici demografice

- densitatea populatiei pe ansamblul podisului a crescut de la peste 50 loc./km² la inceputul secolului XX, la peste 115 loc/km² in prezent.

      Dupa 1970 s-a ajuns ca in marile orase densitatea sa depaseasca 500 loc./km², iar pe culoarele vailor Moldova si Siret si la contactul Campiei Moldovei cu unitatile limitrofe sa fie in jur de 150 loc/ km².Insular in Colinele Tutovei, Podisul Covurlui si Dealul Falciului valorile sunt sub 50 loc./km².Miscarea naturala asigura un excedent de populatie si prin aceasta o reantinerire demografica si a fortei de munca.

     Natalitatea pana in anul 1995-1996 avea valori frecvent intre 16 si 20‰ : peste 25‰ in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova.

     Mortalitatea cu peste 9,5‰ se situeaza in jurul valorii medii pe tara, valorile mai ridicate  ( peste 22‰ sunt in Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, culoarul Prutului, zone cu populatie imbatranita).

     Sporul natural are valori intre 6 si 14‰, depasind situatia la nivelul tarii. Ariile cu excedent demografic sunt : Culoarele Moldova – Siret, Suceava, Bahlui, iar cele in care acesta este modest : Podisul Barlad, N Campiei Jijiei. Miscarea migratorie este determinata de mai multi factori : sporul natural ridicat, potentialul economic limitat al multor sate, industrializarea rapida din unele orase din podis sau din restul tarii.Cele mai multe plecari definitive se realizeaza din N Campei Moldovei, cea mai mare parte a Podisului Barlad.

ASEZARILE UMANE

      Ca loc de amplasare satele au preferat liniile de contact geografic, aici avand distante mici intre ele, adesea tinandu-se ca un lant continuu (de exemplu intre Cucuteni si Deleni, pe contactul dintre Dealul Mare Harlau si Campia Moldovei).

    Dupa numarul de locuitori sunt :

- sate mari – peste 1500 loc. – pe terasele Siretului, Sucevei, Moldovei si la contactul Campiei Moldovei cu unitatile vecine ;

- sate mijlocii – intre 800-1500 loc. – sunt cele mai numeroase ;

- sate mici – sub 800 loc. – situate la obarsiile vailor si in zone departate de caile de comunicatie : N si centrul Podisului Barlad.

    Orasele in 2005 erau 33.Numarul de locuitori la marea mjoritate a crescut mult pana in anii ’90, atat pe seama sporului migratoriu cat si a celui natural.Sunt insa si exceptii ( Saveni, Negresti, Solca, Daraban), in care se constata o stagnare sau chiar un recul determinat de plecarile definitive insemnate.

    Dupa functiile economice principale :

- orase cu functii complexe : Iasi, Suceava, Bacau, Botosani, Vaslui ;

- orase in care s-a dezvoltat o singura ramura industriala : Barlad, Roman ;

- orase in care activitatea industriala se imbina cu serviciile si activitatile agricole : Siret, Beresti, Pascani, Dolhasca, Milisauti ;

   Dupa numarul de locuitori :

- orase mari cu peste 150 000 loc. : Iasi ( 321 580), Bacau ( 175 921)

- orase mijlocii cu populatie intre 50 000 si 150 000 loc. : Botosani, Suceava, Vaslui, Roman, Barlad ;

- orase mici intre 10 000 si 50 000 loc. : Pascani, Dorohoi, Falticeni, Husi, Radauti, Adjud, Vicovul de Sus, Flamanzi, Darabani, Harlau, Dolhasca, Targu-Frumos ;

- orase foarte mici sub 10 000 loc. : Negresti, Liteni, Podu Iloaiei, Siret, Salcea, Milisauti, Saveni, Murgeni, Targu-Bujor, Cajvana, Stefanesti, Buccecea, Solca, Beresti.

   Pozitia geografica a oraselor :

1. Pozitie de intersectie – tipul cel mai raspandit : Iasi la rascrucea vechilor drumuri dintre Marea Neagra si Marea Baltica cu cele din centrul Carpatilor Orientali si stepele N pontice : Bacau, Roman, Vaslui ;

2. Pozitia orasului in mijlocul unor unitati mici naturale pentru care respectivul oras este punctul polarizant : Negresti, singurul oras din interiorul Podisului Central Moldovenesc ;

3. Pozitia de contact valorifica apropierea unor unitati geografice cu trasaturi diferite dar complementare : ex. contactul intre unitatile inalte impadurite ale Podisului Moldovei cu unitatile joase de silvostepa.Este marcat de o salba de orase : Dorohoi, Botosani, Harlau, Targu-Frumos, Iasi, Husi.

4. Pozitie pe interfluvii structurale : Suceava, Botosani, Dorohoi, Falticeni.

 ECONOMIA

- resurse de subsol : intre Roman si Bacau si la E de Adjud au fost puse in  exploatare zacaminte de gaze naturale ;

- roci sedimentare utile in industria materialelor de constructie si in industria ceramicii si sticlariei : nisipuri cuartoase din Miorcani, Darabani, Dudesti, calcare in zona Ripiceni, calcare si gresii oolitice : Dealul Mare Harlau, Dealul Repedea ; balastiere in albiile Siretului, Moldovei, Bistritei, Sucevei.

-industria energetica : termocentrale : Iasi ( 200 megawati), termocentralele produc peste 4/5 din energia electrica la nivelul podisului.

 Hidrocentrale pe Prut : Stanca Costesti, pe Siret : Galben, Beresti ; pe Bistrita : Bacu 1 si Bacau 2.

-industria metalurgica are unitati la Iasi ( tevi sudate), Roman ;

- industria constructiilor de masini : Bacau (avioane), Suceava (utilaj agricol, utilaj pentru industria celulozei si hartiei), Pascani (vagoane si basculante), Barlad (rulmenti) ;

- industria chimica : Iasi ( mase plastice, medicamente), Bacau (ingrasaminte) ;

- industria materialelor de constructii : ceramica fina (Dorohoi), sticla de menaj (Falticeni), izolatori (Botosani), Roman, Iasi, Botosani, Vaslui (caramida) ;

- industria lemnului : cherestea de rasinoase (Vicovul de Jos, Cacica, Falticeni), cherestea de fag (Bacau, Harlau), mobila (Radauti, Bacau, Iasi, Vaslui) ;

- industria celulozei si hartiei : Bacau

- industria textila : Botosani, Iasi, Vaslui, Suceava, Dornesti, Itcani, Beresti, Vaslui ; Radauti, Roman, Pascani, Husi (ciorapi) ;

- industria alimentara : abatoare : Suceava, Bacau ; ulei vegetal : Iasi, Vaslui, Barlad ; produse lactate : Suceava, Iasi, Bacau, Botasani ; zahar : Buccecea, Pascani, Roman, Sascut ;

- centre de vinificatie cunoscute : Cotnari, Husi, Targu-Bujor ; bere : Suceava, Iasi, Bacau ; tutun : Iasi, Barlad.

AGRICULTURA

    Aproape 2/3 din suprafata podisului este teren arabil, 13% paduri, 15% pasuni si fanete.

    Culturi : cereale 4/5 din arabil – porumb in centru si S, grau, secara, orz, ovaz (in Podisul Sucevei), floarea-soarelui in Campia Moldovei si in S; in pentru fuior in Podisul Sucevei;canepa in culoarele Siret, Moldova, Barlad; cartof in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova; sfecla de zahar in Podisul Sucevei, culoarele Siret, Moldova; tutun in centru si S ; livezi de meri la Falticeni, Radaseni ; meri si ciresi in Dealul Mare Harlau, Cotnari, meri la S-E de Iasi ; prun, cires, visin la Raducaneni, Mosna, Bohotin.Cele mai intinse suprafete cu vii se desfasoara pe versantii cu expunere S si E de la Cotnari, coasta Iasului, Raducaneni, Bohotin, Husi, Dealurile Bujorului din S.

     Cresterea aniamalelor : bovine, in jumatatea N, in Podisul Sucevei, Campia Moldovei ; ovine : intre Prut si Siret ; porcine – unde se cultiva cartof si porumb.

TRANSPORTURILE : feroviare – 2 magistrale :

→ Adjud – Bacau - Vicasni

→ Tecuci – Iasi – Botosani  unite prin patru legaturi intre : Focsani – Tecuci ; Roman – Negresti ; Pascani – Iasi ; Suceava – Botosani ;    

Transporturile rutiere urmaresc culoarele vailor principale.

Puncte de trecere spre Ucraina : Siret ; spre Republica Moldova : Stanca, Secuieni, Ungheni, Oancea.

Transporturile aeriene : 3 aeroporturi : Iasi, Suceava, Bacau.

    TURISMUL

   Cel mai important centru din Podisul Sucevei este Municipiul Suceava cu ruinele cetatii medievale, langa care se afla statuia lui Stefan cel Mare ; multe biserici ctitorite de Stefan cel Mare, Petru Rares, Vasile Lupu : Manastirea Dragomirna (sec. XVIII), Bisericile : Patrauti (sec. XV), Arbore (sec. XVI), Solca ( sec. XVII), Radauti (sec.XVII) ; statiunea climaterica Solca, centrul de ceramica neagra de la Marginea.   

    La S de Suceava se afla rezervatia floristica Osanci – Ponoare, casa memoriala Ciprian Porumbescu.Case memoriale in Falticeni : Mihail Sadoveanu, Nicu Galben.

   In culoarul Siretului la Roman se afla Catedrala Episcopala a lui Petru Rares (1542) ; la Bacau : Biserica Precista sec. XV – Alexandrel Voda.

   Cel mai important centru turistic din Campia Moldovei : Iasi cu manastirile : Golia (1653 – Vasile Lupu), Galata (1583 – Petru Schiopu), Trei Ierarhi (1639 – Vasile Lupu),Biserica domneasca Sfantu Nicolae ( 1492 – Stefan cel mare), Palatul Culturii – inceputul sec. XX ; case memoriale : bojdeuca lui Creanga, Muzeul Mihai Eminescu, Muzeul Mihail Safoveanu, casele memoriale George Toparceanu si Otilia Cazimir.


loading...
loading...



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2164
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site