Podisul Dobrogei de Sud

Podisul  Dobrogei de Sud

Limite este situat in sud-estul tarii, fiind limitat la vest de Dunare, la nord de aliniamentul Harsova-Capu Midia, est de Marea Neagra la sud de granita cu Bulgaria

Relieful modul de formare: pe un fundament cristalin s-au depus in conditii marine calcare si gresii, peste care s-a asternut un strat gros de loess

este alcatuit deci din roci sedimentare dintre care predomina calcarul, gresia si loess-ul

are altitudini mici care rar depasesc 200 m, cea mai joasa zona fiind traseul Vaii Carasu, unde a fost construit canalul de navigatie Dunarea-Marea Neagra

aceasta zona are o inclinare spre Dunare, astfel spre Mare Neagra se termina prin tarm inalt, faleza, care domina plaja cu nisip fin

tipuri de relief: - relieful carstic, din care este bine dezvoltat endocarstul, care se remarca prin pesterile Movile (unic prin diversitatea faunei subterane) si P. Limanu

relieful dezvoltat pe loess, alcatuit din micro-depresiuni numite crovuri, formate prin tasarea si sufoziunea loessului (apa infiltrata a spalat afara roca de dedesubt, iar straturile de loess de deasupra s-au prabusit, formand la suprafata crovurile)

Subdiviziuni Podisul Medgidiei in nord,

Podisul Negru Voda in sud-est

Podisul Oltinei in sud-vest

Hidrografia - reteaua hidrografica este saraca, raurile fiind scurte, si cu debite scazute si foarte variabile, singura alimentare fiind precipitatiile (vara acestea chiar seaca) si majoritatea se varsa in Dunare

tipuri de lacuri:- limanuri maritime sau fluviatile: s-au format prin bararea varsarii raului in M. Neagra s-au in Dunare, de catre aluviunile depuse de curentii maritimi sau de Dunare. Limanuri fluviatile sunt: L. Bugeac, L. Oltina, iar limanuri maritime: L. Mangalia si L. Techirghiol

Clima climat de campie si de dealuri joase (cu temperaturi medii anuale de 10-11 ^oC si precipitatii medii anuale sub 400 mm/an), este o zona secetoasa

influente climatice de ariditate,  in special iarna, cand Crivatul aduce dinspre Campia Rusa aer rece si viscol, iar pe o fasie ingusta a tarmului sunt influente pontice, care se resimt prin ameliorarea temperaturii, si prin brizele marine (vara acestea bat ziua spre tarm, iar noaptea spre mare, din cauza incalzirii diferite a uscatului si a marii)

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este de stepa, din cauza precipitatiilor scazute nu se pot dezvolta paduri, deci va fi o vegetatie ierboasa, potrivit pentru cresterea ovinelor.

- de-a lungul Dunarii apare o vegetatie specifica de lunca (stuf, rogoz, salcii, plop etc.)

Soluri - cele mai raspandite soluri sunt soluri balane dobrogene cu  fertilitate ridicata (cantitate de humus, substante organice, ridicata), care apartine de categoria molisolurilor, la fel ca si cernoziomurile

Resurse naturale - se exploateaza hidrocarburile (petrol) din platforma continentala a Marii Negre, iar subsolul contine minereuri de fier la Palazu Mare, diatomita la Adamclisi si calcar in mai multe locuri

Populatia si asezarile: - sporul natural este apropiat de media pe tara, deci este negativ (-0,6), densitatea populatiei este sub media pe tara, mai ridicata in jurul orasului Constanta

structura nationala pe langa populatia majoritara de romani cuprinde si turci, greci, bulgari si italieni.

satele sunt de tip adunat, pentru economisirea terenului agricol

orase foarte mari (peste 300 mii loc.): Constanta (resedinta judetului Constanta), principalul port maritim al tarii

orase mijlocii (intre 25 mii si 50 mii loc.): Mangalia, Navodari, Medgidia

orasele mici sub 25 mii loc. sunt: Cernavoda, Negru Voda, Eforie, Basarabi etc..

Majoritatea asezarilor din aceasta regiune sunt antice: Tomis (Constanta), Calattis (Mangalia), foste porturi grecesti, iar din epoca daco-ramana Axiapolis (Cernavoda), Altina (Oltina).

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat prin termocentralele de la Constanta, Navodari si Ovidiu, pe baza petrolului din platforma continentala, respectiv in centrala nucleara de la Cernavoda

santierul naval de la Constanta si Mangalia

industria constructiilor de masini si utilaje agricole la Medgidia

industria chimica reprezentata prin combinatul petrochimic de la Navodari (Petromidia)

ind. materialelor de constructii la Constanta, Medgidia (ciment) si cernavoda.

Agricultura: - din cauza pasunilor naturale bine dezvoltate, si a culturii platelor furajere (lucerna, trifoi), este ideal pentru cresterea ovinelor, astfel judetul Constanta ocupa locul intai in cresterea ovinelor.

cultura plantelor este favorizata de cuvertura de loess, pe care s-au format soluri fertile, dare aceste trebuie irigate din cauza secetelor frecvente (sistemul de irigatii Carasu). Se remarca prin culturile de grau, porumb, plante tehnice (floarea-soarelui si sfecla de zahar).

Viticultura reprezentata prin podgoriile Murfatlar, si este o zona favorabila pomiculturii.