Podisul Modovei

Podisul Modovei

Limite este situat in partea nord-estica a tarii, fiind limitat la nord de Ucraina, la est de Prut, la sud de Campia Siretului Inferior, iar in vest de Culoarul Siretului, respectiv Obcinele bucovinei

Relieful modul de formare: la baza podisului sta un fundament alcatuit din sisturi cristaline, de varsta precambriana, ce a apartinut de Platforma Est-Europeana, peste care s-a depus o cuvertura sedimentara paleozoica, mezozoica, respectiv neozoica. Sedimentarea din Neozoic a avut loc in mediu marin (Marea Sarmatica), iar dupa retragerea apelor catre sud, vaile s-au adancit, formand terase si lunci, iar pe terase sunt frecvente alunecarile de teren.

sub raport petrografic unitatea este alcatuita din roci sedimentare: conglomerate, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrisuri

evolutia diferentiata au determinat conturarea a trei mari diviziuni:

Podisul Sucevei, in partea de nord-est a Podisului Moldovei, cu inaltimi de 500-600 m, alcatuita din dealuri, culoare de vale, podisuri si depresiuni, unele situate chiar le est de Siret (Dealu Mare), altele spre est: Dealul Ciungi (cea mai inalta: 688 m), Depresiunea Radauti

Campia Moldovei (Campia Jijiei), in nord-estul podisului, cu inaltimi ce rar depasesc 200 m, alcatuita in general din dealuri scunde, unde predomina argele si marnele. Vaile largi , cu inclinare mica au favorizat formarea iazurilor.

Podisul Barladului, unde altitudinea variaza intre 200-500 m, iar spre Campia Moldovei se termina printr-un abrupt, (questa) numit Coasta Iasilor, forma de relief caracteristica unitatilor structurale monoclinale, adica straturile inclina usor spre sud. Astfel si altitudinea scade spre sud. Raurile au format vai adanci, unde putem observa mai multe terase fluviatile.

Subdiviziuni Podisul Sucevei: Dealul Mare, Dealul Ciungi, Dealul Dragomirnei, Depresiunea Radauti

Campia Moldovei (Campia Jijiei)

Podisul Barladului: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui, respectiv Depresiunea Elanului

Hidrografia reteaua hidrografica este bine dezvoltata, si se varsa in cele doua rauri colectoare: Siret si Prut. Siretul ale cel mai mare debit, dupa Dunare, deoarece, majoritatea afluentilor sosesc din zona montana, unde precipitatiile sunt mai bogate

afluentii Siretului: dinspre Podisul Sucevei soseste raul Suceava si Moldova, iar dinspre Podisul Barldaului, raul Barlad, dinspre Subcarpati si Carpati: Bistrita, Trotus, Oituz etc.

afluentii Prutului sosesc dinspre Campia Moldovei: Jijia si Bahlui

tipuri de lacuri

iazuri folosite in piscicultura, caracteristice Campiei Moldovei: Iazul Dracsani

lacuri de acumulare de interes hidroenergetic pe Prut L. Stanca-Costesti si pe Siret.

Clima climat de dealuri (cu temperaturi medii anuale de 6-7 ^oC si precipitatii medii anuale 400-600 mm/an, doar in zonele mai inalte ajunge pana la 700 mm/an),

influente climatice de ariditate, in Podisul Barladului si Campia Moldovei, din care rezulta caracterul mai secetos al regiunii, iar in Podisul Sucevei sunt influente baltice, cu temperaturi mai scazute

vantul caracteristic este Crivatul, activ iarna, care provoaca viscole si ninsori abundent

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este cea de silvostepa (vegetatie ierboasa cu palcuri de paduri de stejar), in sud chiar apare vegetatia de stepa. In zonele cu precipitatii mai bogate (in Podisul Sucevei) apar paduri de stejar, si insular chiar paduri de fag, la altitudini mai mari.

Soluri - caracteristice sunt molisolurile, dintre care se remarca cernoziomurile levigate caracteristice silvostepei, iar sub padurile de stejar apar solurile argiloiluviale

Resurse naturale - resursele subsolului sunt slab reprezentate: gaze naturale in Colinele Tutovei si Culoarul Siretului, sarea in Podisul Sucevei si nisipurile valorificate in Campia Moldovei. Trebuie mentionate solurile fertile (molisoluri) si padurile din Podisul Sucevei

Populatia si asezarile: - sporul natural este cu mult sub media pe tara, deoarece natalitatea este foarte ridicata

- la fel si densitatea populatiei indica valori mari (peste 1560 loc/km ) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului.

structura nationala pe langa populatia majoritara de romani apar hutulii in Podisul Sucevei, de origine ucrainiana

satele sunt de tip adunat, pentru economisirea terenului agricol si rasfirate in zonele de vale.

asezarile urbane in functie de vechimea lor sunt majoritatea feudale (medievale), dar sunt si orase noi care au aparut in sec. XX (Pascani-nod feroviar)

in functie de populatie: - orase foarte mari (peste 300 000 loc.): Iasi (res. jud. Iasi)

orase mari (intre 100 si 300 mii loc.): Bacau (res. jud. Bacau), Suceava (res. jud. Suceava) si Botosani (res. jud. Botosani)

orase mijlocii (intre 50 si 100 mii loc.): Roman, Barlad si Vaslui (res. jud. Vaslui)

orase mici (intre 25 si 50 mii loc.): Radauti, Dorohoi, Falticeni, Pascani, Husi

orase foarte mici (sub 25 mii loc.): Siret, Darabani, Targu Frumos, Negresti etc.

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat prin termocentrale la Iasi, Suceava, Botosani si Barlad respectiv hidrocentrale pe Prut si pe Siret (langa Bacau)

industria chimica, reprezentat in centrele de la Iasi (mat. plastice, farmaceutice) Vaslui, Roman si Botosani

industria metalurgica, reprezentat centrele siderurgice de la Iasi si Roman

ind. constr. de masini-unelte la Iasi si la Bacau, respectiv la Suceava si Botosani si Barlad

ind. mat. de constructii prelucreaza in special argila (ceramica si portelanuri), respectiv nisipul cuartos, in nordul Campiei Moldovei din care se produce sticla.

industria lemnului la Suceava, Radauti, Botosani etc.

industria textila  la Iasi, Botosani, Suceava, Bacau, Barlad etc.

Agricultura: cresterea bovinelor: judetul Suceava se afla pe primul loc, urmat de jud. Botosani.

cu toate ca solurile sunt fertile, secetele frecvente ingreuneaza cultura planelor, la fel si terenul accidentat, din cauza alunecarilor de teren. Se cultiva in special cartofi (Culoarul Siretului), sfecla de zahar, in Campia Moldovei  ocupa suprafete mari graul, iar porumbul este prezent pe intreaga suprafata a podisului.

regiunea este propice culturilor pomi-viticole, fiind renumite podgoriile Iasi, Husi, Nicoresti si Cotnari.