Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Populatia si asezarile Romaniei

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Filanda - Lacurile Finlandeze, Litoralul Finlandez
Relieful dezvoltat pe calcare si dolomite
Carpatii Orientali
Grupa Fagaras
Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale)
Bazinul Ialomitei
Energia solara - Cum produce soarele energie, Cum este transportata energia pe Pamant, Catitatea de radiatii ce ajung pe Pamant, Energia termo-solara,
STATIUNEA PUCIOASA
Muntilor Tarcu - RELIEFUL Sl ALCATUIREA GEOLOGICA
REGIUNI TARI CAPITALE DIN EUROPA CENTRALA

TERMENI importanti pentru acest document

: asezarile romaniei : : locuitorii si asezarile omenesti din romania : impartirea teritoriala a romaniei pe regiuni :

Populatia si asezarile Romaniei

I. Populatia Romaniei

- in cadrul analizarii populatiei Romaniei sunt de urmarit cinci aspecte fundamentale:

1. Evolutia numerica a populatiei

2. Mobilitatea populatiei

3. Densitatea populatiei

4. Structura populatiei

5. Romanii din diaspora (de dincolo de granite)

1. Evolutia numerica a populatiei reprezinta cresterea si descresterea numerica a populatiei intr-o anumita perioada de timp si dintr-o anumita entitate teritoriala;

- daca la inceputul secolului XX (1900) in Romania existau 12 milioane de locuitori, in 1948 se ajunge la 16 milioane si in anul 2000 la 22,5 milioane de locuitori;

- evolutia numerica este influentata de trei indicatori demografici:

a) natalitate (numarul de nou nascuti vii, raportat la 1000 de locuitori in timp de un an);

- valoarea medie pe tara este de 10,5‰ (anul 2002);

- valorile cele mai mari se inregistreaza in N-E si E tarii, iar cele mai scazute in S tarii;

b) mortalitate (numarul de decese raportat la 1000 de locuitori in timp de un an);

- valoarea medie pe tara este de 12‰ (2002);

- valorile cele mai mari se inregistreaza in N-E si cele mai scazute in S-V si V tarii;

c) sporul natural este diferenta dintre natalitate si mortalitate;

- are o valoare medie de –1,5‰;

2. Mobilitatea populatiei este influentata de trei factori:

- diferenta de natalitate si spor natural dintre E si V tarii;

- existenta sau inexistenta unei forte de munca;

- dezvoltarea industriala a unor regiuni care atrag forta de munca;

- mobilitatea poate fi:

a) temporara (navetism) – pune problema construirii unor cai de comunicatii si a inmultirii mijloacelor de transport;

b) definitiva – pune problema realizarii unor noi locuinte cu diverse tipuri de alimentari si dotari edilitare;

3. Densitatea populatiei indica numarul de locuitori pe km2, aceasta fiind in tara noastra de 95 loc/km2;

- valori mai mari se inregistreaza in Muntenia Centrala (Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Pitesti: 150 loc/km2), Culoarul Siretului, Podisul Sucevei, Centrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei (Valea Muresului);

- judetul cu densitatea populatiei cea mai ridicata este Prahova (183 loc/km2 in 2002), la extrema opusa fiind Tulcea, care are o densitate de doar 31 loc/km2 (2002);

- valori mici sunt in munti (sub 25 loc/km2), Baragan,  Delta Dunarii, Podisul Dobrogei;

4. Structura populatiei

- structura este modul de organizare a elementelor intr-un anumit sietem, iar structura demografica (a populatiei) reprezinta impartirea populatiei unui stat in functii de anumite criterii: varsta, etnie, religie, medii habitationale, mediu profesional, sex, etc.;

a) Structura pe grupe de varsta:

1. 0-20 ani: 32% din populatia tarii

2. 20-60 ani: 52% din populatia tarii

3. peste 60 ani: 16% din populatia tarii

b) Structura etnica (nationala):

1. romani: 87%

2. maghiari: 7%

3. rromi: 1,7%

4. germani, sasi, rusi, lipoveni, turci, tatari, aromani, etc.: 0,5%

c) Structura religioasa (confesionala):

1. ortodocsi: 88%

2. catolici (si secte): 12%

d) Structura pe medii habitationale:

1. mediul urban: 55%

2. mediul rural: 45%

e) Structura profesionala:

1. sectorul primar (agricultura, silvicultura): 37%

2. sectorul secundar (industrie, constructii): 27%

3. sectorul tertiar (servicii, transporturi, turism): 36%

f) Structura pe sexe:

1. populatie masculina: 48%

2. populatie feminina: 52%

5. Romanii din diaspora (de dincolo de granita)

- in Republica Moldova si Ucraina traiesc 3,5 milioane de romani;

- in Peninsula Balcanica (Grecia, Bulgaria, Albania) traiesc peste 1milion;

- in Vestul Europei, S.U.A, Canada, Australia, Noua Zeelanda si America Latina traiesc peste 4,5 milioane de romani;

II. Asezarile umane din Romania

Evolutia si vechimea asezarilor umane este data in ceea ce urmeaza:

- asezarea umana este dovedita arheologic si de marturii;

- exista asezari vechi neolitice;

- satul e cea mai veche forma de asezare umana;

- notiunea de urbanism poate sa fie pusa in evidenta doar din secolul al XIX-lea, cand populatia urbana reprezenta 15% din populatia tarii;

- cresterea urbana se inregistreaza abia de la inceputul secolului XX, iar in 1948 se inregistra ca populatie urbana 23% din populatia tarii;

- in anul 2002 populatia urbana era de 55%;

- asezarile urbane cele mai vechi sunt cunoscute inca din:

- antichitate: cetatile grecesti Tomis (Constanta) si Callatis (Mangalia);

- perioada romana: Apullum (Alba Iulia), Napoca (Cluj-Napoca), Drobeta (Drobeta Turnu Severin), Potaissa (Turda);

- in perioada feudala se remarca 2 tipuri de orase:

- a. orase cetati (in Transilvania si Moldova);

- b. targuri (in Moldova si Muntenia);

- mai cunoscute sunt: Suceava, Iasi, Targu Neamt, Sibiu, Sighisoara, Brasov, Fagaras, Satu Mare, Arad, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Targoviste, Curtea de Arges, etc.;

- in perioada moderna si contemporana apar:

-orase in zone agricole: Slobozia, Calarasi, etc.;

-orase industriale: Resita, Petrosani, etc.;

-orase situate pe cai de comunicatii: Simeria, Pascani, etc.;

- in orice context, asezarea umana include doua subtipuri: asezarile rurale (satele), care sunt numeroase dar au un numar relativ mic de locuitori si asezarile urbane (orasele, municipiile, metropolele, capitalele, etc.), mai putine la numar dar cu functii mult mai importante si un numar de locuitori mult mai mare decat asezarile rurale;  

A. Asezarile rurale si clasificarea lor

- asezarile rurale sunt comunitati umane care traiesc in grupuri relativ putin numeroase si desfasoara in mod predominant activitati agricole;

Elementele componente ale satelor sunt:

1.      vatra - locul de concentrare a locuintelor si a gospodariilor anexe;

2.      mosia - spatiul destinat desfasurarii activitatilor economice;

3.      populatia - componenta dinamica a oricarei asezari;

Clasificarea asezarilor rurale se realizeaza in functie de mai multe criterii, precum:

a) dupa numarul de locuitori:

- sate mici (sub 500 locuitori)

- sate mijlocii (500-1500 locuitori)

- sate mari (1500-3000 locuitori

- sate foarte mari (peste 3000 locuitori)

- aceasta clasificare este relativa, existand si exceptii: comuna Voluntari (asezare rurala) de langa Bucuresti, are populatia totala de peste 29.000 de locuitori, iar orasul Ticleni (asezare urbana), din judetul Gorj, are doar 5100 locuitori; 

b) dupa structura (modul de organizare a gospodariilor in teritoriu):

- satul risipit (predominant in zona montana) cu gospodarii distribuite haotic care pot avea chiar 2 kilometri distanta intre ele;

- satul rasfirat (in zonele subcarpatice si de podis);

- satul adunat (in campii, pe terasele raurilor), iar ca tipuri subsidiare sunt:

- satul compact;

- satul liniar sau satul drum;

c) dupa forma:

- sate neregulate se datoreaza lipsei unui plan al dezvoltarii lor;

- sate liniare valorifica terenurile inguste si alungite, intinzandu-se de-a lungul unei ape curgatoare sau a unei axe de circulatie;

- sate cu forma geometrica (dreptunghiulara sau poligonala);

d) dupa functii (activitatile economice):

- sate predominant agricole;

- sate cu activitati complementare agriculturii, precum: pescuitul, exploatarea si prelucrarea lemnului, etc.;

- sate cu alte activitati economice: exploatari miniere, activitati industriale, balneoclimaterice, de transport, servicii, turism, etc.;

- unitatea de baza a organizarii administrative rurale este comuna, constituita din unul sau mai multe sate, condusa de un consiliu local si de un primar ales;

Clasificarea comunelor in raport cu numarul de locuitori

Numarul de comune

Populatia

Total

2.686

10.139.000

sub 1.000 locuitori

52

38.000

intre 1.000 - 3.000 locuitori

1.054

2.291.000

intre 3.000 - 5.000 locuitori

996

3.850.000

intre 5.000 - 7.000 locuitori

398

2.323.000

intre 7.000 - 9.000 locuitori

130

1.016.000

peste 9.000 locuitori

56

613.000

- in Romania sunt 2686 de comune, cu un total de 13.285 de sate, cu o medie de 5 sate pe comuna;

B. Asezarile urbane si clasificarea lor

- in prezent, in Romania sunt 263 de orase;

Clasificarea oraselor se face in functie de mai multe criterii:

a) dupa vechime:

            - generatia oraselor antice

            - generatia oraselor din evul mediu

            - generatia oraselor din epoca moderna si contemporana

b) dupa numarul de locuitori:

            - orase foarte mari (metropole) cu peste 2.000.000 locuitori: Bucuresti (2.032.000)

            - orase mari, cu o populatie de peste 300.000 locuitori:

                                    - Iasi (350.000)

                                    - Constanta (344.000)

                                    - Cluj-Napoca (333.000)

                                    - Galati (332.000)

                                    - Timisoara (327.000)

                                    - Brasov (316.000)

                                    - Craiova (314.000)

            - orase mari, cu o populatie cuprinsa intre 200.000 si 300.000 de locuitori:

                        - Ploiesti (253.000)

                        - Braila (234.201)

                        - Oradea (223.000)

- Bacau (209.000)

            - orasele mijlocii, majoritatea resedinte de judet, cu populatia cuprinsa intre 200.000 si 300.000 locuitori sunt urmatoarele:

                                    - Pitesti (187.000)

                                    - Arad (184.000)

                                    - Sibiu (169.000)

                                    - Targu Mures (165.000)

                                    - Baia Mare (149.000)

                                    - Buzau (149.000)

                                    - Satu Mare (129.000)         

                                    - Botosani (128.000)

                                    - Piatra Neamt (125.000)

                                    - Ramnicu Valcea (119.000)

                                    - Suceava (118.000)

                                    - Drobeta Turnu Severin (117.000)

                                    - Focsani (101.000)

            - orase mijlocii – 50.000 – 100.000 locuitori: Slobozia, Slatina, Deva, Hunedoara, Resita, Turda, Zalau, Vaslui, Barlad, Medias, Targoviste, Bistrita, Giurgiu, Calarasi, Roman, Onesti, Lugoj, etc.

            - orase mici – 25.000 – 50.000 locuitori: Campulung Muscel, Curtea de Arges, Sulina, Sinaia, Sovata, Simeria, Salonta, Campina, etc.

            - orase foarte mici, sub 25.000 de locuitori: Dumbraveni, Copsa Mica, Ticleni, Tarnaveni, Reghin, Carei, Dragasani, etc.         

c) dupa pozitia geografica, in raport cu marile unitati si forme de relief:

            - orase de munte

- orase de contact munte – deal

- orase de deal – podis

- orase de deal – campie

- orase de campie

- orase de depresiuni, etc.

- orase de lunca, dunarene

d) dupa functiile indeplinite:

            - orase cu functii multiple

            - orase cu functii mixte

            - orase cu functii industriale: miniere, siderurgice, petrolifere

            - orase cu functii de servicii: noduri feroviare, statiuni balneoclimaterice

- orase cu functii turistice 

            - orase cu functii agricole

e) dupa locul ocupat in sistemul de asezari

            - de importanta nationala (si internationala din 2007): Bucuresti

            - de importanta regionala: Iasi, Timisoara, Constanta

            - de importanta judeteana: resedintele de judet

            - de importanta locala: Medias

Caracterizarea geografica a marilor orase

Bucuresti

- este asezat in sudul-estul Romaniei;

- din punct de vedere teritorial este parte componenta a Campiei Vlasiei;

- este asezat in apropierea confluentei dintre raurile Colentina si Dambovita, aceste rauri strabatand si intreg municipiul; 

- a fost atestat documentar in anul 1459, printr-un hrisov al lui Vlad Tepes;

- in 1659 devine capitala a Tarii Romanesti, in 1859-1862 a Principatelor Unite, iar dupa Marea Unire din 1918 devine capitala intregii republici, Romania;

- este sediul central al institutiilor principale de stat (guvernul, parlamentul, mass-media, etc.);

- este cel mai mare municipiu al Romaniei (2.032.000 de locuitori);

- are rol de cel mai mare si diversificat centru industrial, comercial, cultural, turistic si educational al tarii (Universitatea “Bucuresti” si multe alte universitati particulare);

- este cel mai mare centru feroviar si rutier al tarii, fiind si singurul oras cu metrou din Romania;

Iasi

- este cel mai mare oras al Moldovei (350.000 de locuitori);

- se gaseste in sudul Campiei Jijiei, fiind strabatut de raul Bahlui;

- devine mai intai capitala provizorie a Moldovei (in secolul XVI) impreuna cu municipiul Suceava, si definitiva la inceputul secolului XVII;

- a fost capitala a Moldovei aproape 300 de ani;

- este un important centru industrial, comercial, universitar (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”) si turistic; HARTA JUDEROMANIEI

Constanta

- este cel mai mare oras din Dobrogea si cel mai mare port al Romaniei;

- se afla situat la gura canalului Dunare-Marea Neagra;

- cu 7 secole i.Hr. colonistii greci au intemeiat o cetate-oras, Tomis, care avea sa puna bazele actualului oras, Constanta;

- este cel mai mare santier naval din tara noastra;

- este un important punct turistic national, mai ales in sezonul estival, prin localizarea pe litoralul Marii Negre;

- este un important centru industrial, comercial si universitar (Universitatea “Ovidius”);

Cluj-Napoca

- se afla pe Valea Somesului Mic, la poalele Dealului Feleac, in Podisul Somesan;

- orasul s-a cladit pe vechea asezare dacica (numita atunci Napoca) si a fost atestat documentar in anul 1173;

- este cel mai mare oras atat al Transilvaniei cat si al intregului Ardeal;

- este un important centru industrial, comercial, universitar (Universitatea “Babes-Bolyai”) dar si turistic;

Galati

- este situat pe fluviul Dunarea, avand si rolul de cel mai mare port fluvial din Romania;

- este un important centru mai ales industrial (industria siderurgica – Sidex-Galati);

- este si centru comercial, universitar si turistic;

Timisoara

- se afla pe Valea Begai, in Campia Banatului, subdiviziune a Campiei de Vest;

- este cel mai mare oras din vestul Romaniei;

- este un important centru comercial, universitar (Universitatea de Vest) si turistic;

- este nod de circulatie si are importante ramuri industriale;

- vechea denumire a orasului este Tibiscus;

Brasov

- este unul din marile orase ale Transilvaniei;

- se afla situat in Depresiunea Brasov, la poalele Tampei;

- este centru industrial, comercial, universitar (Universitatea “Transilvania”) dar si turistic, mai ales in sezonul rece;

Craiova

- ocupa un loc central la nivelul provinciei istorice Oltenia, fiind si principalul centru industrial, comercial si universitar (Universitatea “Craiova”);

- este strabatut de raul Jiu;

- se afla la contactul Podisului Getic cu Campia Olteniei;

- orasul este unitate administrativa condusa de un consiliu local si de un primar, ambele alese prin vot liber exprimat;

- orasele cu functii importante sunt declarate municipii, in Romania fiind 263 de orase dintre care 80 de municipii;

Clasificarea oraselor in raport cu numarul de locuitori

Numarul de orase

Populatia

Total

263

12.387.000

sub 10.000 locuitori

69

475.000

intre 10.000 - 50.000 locuitori

147

3.128.000

intre 50.000 - 100.000 locuitori

23

1.777.000

intre 100.000 - 300.000 locuitori

16

2.669.000

intre 300.000 - 350.000 locuitori

7

2.317.000

peste 350.000

1

2.021.000

C. Judetele Romaniei

- impartirea teritoriului in judete este atestata documentar inca din secolul al XV-lea;

- ultima reforma administrativ - teritoriala majora din Romania a avut loc in anul 1968 cand s-a trecut de la impartirea pe raioane la impartirea pe judete;

- teritoriul Romaniei este impartit in 41 de judete, plus municipiul Bucuresti (vezi harta de la pag. 57);

 

Judetele Romaniei – date generale

Nr

crt.

Judetul

Resedinta de judet

Suprafata

(km2)

Populatia

(numar de locuitori)

Provincia istorica

1.

ALBA

Alba Iulia

6.231

399.450

Transilvania

2.

ARAD

Arad

7.657

477.590

Banat

3.

ARGES

Pitesti

6.801

674.045

Muntenia

4.

BACAU

Bacau

6.606

750.745

Moldova

5.

BIHOR

Oradea

7.535

619.530

Crisana

6.

BISTRITA NASAUD

Bistrita

5.303

326.490

Transilvania

7.

BOTOSANI

Botosani

4.965

462.130

Moldova / Bucovina

8.

BRASOV

Brasov

5.351

632.390

Transilvania

9.

BRAILA

Braila

4.724

388.050

Muntenia

10.

BUZAU

Buzau

6.072

506.525

Muntenia

11.

CARAS SEVERIN

Resita

8.503

357.035

Banat

12.

CALARASI

Calarasi

5.074

331.710

Muntenia

13.

CLUJ

Cluj-Napoca

6.650

722.400

Transilvania

14.

CONSTANTA

Constanta

7.055

747.180

Dobrogea

15.

COVASNA

Sfantu Gheorghe

3.705

230.840

Transilvania

16.

DAMBOVITA

Targoviste

4.036

552.865

Muntenia

17.

DOLJ

Craiova

7.413

747.490

Oltenia

18.

GALATI

Galati

4.425

643.190

Moldova

19.

GIURGIU

Giurgiu

3.551

296.450

Muntenia

20.

GORJ

Targu  Jiu

5.641

395.625

Oltenia

21.

HARGHITA

Miercurea-Ciuc

6.610

342.860

Transilvania

22.

HUNEDOARA

Deva

7.016

529.655

Transilvania

23.

IALOMOTA

Ialomita

4.449

304.925

Muntenia

24.

IASI

Iasi

5.469

831.280

Moldova

25.

ILFOV

Bucuresti

1.820

275.780

Muntenia

26.

MARAMURES

Baia Mare

6.215

532.720

Maramures

27.

MEHEDINTI

Drobeta T.Severin

4.900

324.160

Oltenia

28.

MURES

Targu  Mures

6.696

602.155

Transilvania

29.

NEAMT

Piatra Neamt

5.890

584.955

Moldova

30.

OLT

Slatina

5.507

511.600

Oltenia

31.

PRAHOVA

Ploiesti

4.694

859.640

Muntenia

32.

SATU MARE

Satu Mare

4.405

391.625

Crisana

33.

SALAJ

Zalau

3.850

257.720

Transilvania

34.

SIBIU

Sibiu

5.422

444.110

Transilvania

35.

SUCEAVA

Suceava

8.555

714.600

Bucovina

36.

TELEORMAN

Alexandria

5.760

462.075

Muntenia

37.

TIMIS

Timisoara

8.692

687.300

Banat

38.

TULCEA

Tulcea

8.430

264.420

Dobrogea

39.

VASLUI

Vaslui

5.297

464.560

Moldova

40.

VALCEA

Ramnicu Valcea

5.705

432.065

Oltenia

41.

VRANCEA

Focsani

4.863

391.175

Moldova

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2420
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved