Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Probleme de Geografie Umana a Romaniei in perioada de trazitie

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APELE CURGATOARE: Dunarea, TISA, BEGA, OLTUL
Grupa Poiana Rusca (Muntii Poiana Rusca)
Aspecte privind evolutia unor parametri fizico-chimici ai fluviului Dunarea
LUCRARE DE DIPLOMA GEOGRAFIA TURISMULUI - Potentialul turistic al Statiunii “Izvoare”
Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)
Japonia - 'Tara Focului'
AGRICULTURA
Ecosistemele lacurilor alpine
DEALU FRUMOS – SCHONBERG - Inceputurile localitatii
Padurile Terrei

TERMENI importanti pentru acest document

distributia pe tari a migratiei definitive : geografia umana a romaniei : : migratia populatiei comunism : :

                      Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”-Iasi

                               Facultatea de Geografie si Geologie

                                    Departamentul de Geografie

            Probleme de Geografie Umana a Romaniei in perioada de trazitie

              

                            

 

1.      Cadrul politic al tranzitiei

    In aceasta tara, revolutia din 1989 a fost atipica, deoarece nu a contat  cu un subiect social structurat; clasele sociale destinate a fi beneficiarele revolutiei nu erau formate si n-au putut sa participe la mobilizarile si la negocierile care au determinat trecerea puterii din miinile partidului comunist in cele ale noilor guvernanti anticomunisti. Pe de alta parte, transformarea regimului politic reprezinta doar o parte a unui schimb de sistem care, de asemenea, include si ruptura de sistemul economic, cadrul juridic si de ansamblul de institutii din regimul anterior.

La inceputul tranzitiei, tendinta generala a fost reformarea sistemului intr-un sens politic care nu implica schimbarea catre sistemul capitalist. Romania, unde opozitia nu a reusit sa triunfe din plin pina la sfirsitul lui 1996, constituie un bun exemplu de rezistenta sociala catre o tranzitie rupturista. In tranzitia romaneasca o importanta deosebita a avut-o, la inceput, caderea violenta a regimului lui Ceausescu. Pe linga aceast fapt, singeroasa revolutie din 1989 si dezordinea care a urmat, au generat o mare confuzie si suspiciuni de manipulari de tot felul.

Drept consecinta, primii ani ai tranzitiei au fost caracterizati in Romania, prin tendintele socialiste-nationaliste si prin nostalgia fata de vechiul regim comunist.

Din 1996, de asemenea, se poate vorbi de expectativele mai clare de integrare a Romaniei in structurile euro-atlantice. Interventia Aliantei NATO in Kosovo a complicat din nou situatia. Partidele de dreapta au rezultat incerte si acest fapt a provocat schimbari in guvern: gestiunea lui Victor Ciorbea, a fost continuata de Radu Vasile si abia in 1999, cu sosirea lui Mugur Isarescu (guvernator al Bancii Nationale) la presedentia guvernului, lucrurile au inceput sa se schimbe in privinta cifrelor macroeconomice care au inregistrat o usoara crestere, multumita unei combinatii de politici mai adecvate. Intre timp, in fata deceptiei crescinde pe care Emil Constantinescu a produs-o fata de populatie, a survenit idea ca Ion Iliescu, ar putea sa ajunga din nou la presedentia tarii. Efectiv, la alegerile din 2000, s-a produs din nou schimbul. Ion Iliescu a ajuns inca o data sa fie  presedinte al Romaniei pana in 2004, cand purerea va fi castigata de opozitie, prin alegerea lui Traian Basescu.

Toti acesti factori si evenimente politice au facut ca procesul de tranzitie politica din Romania sa intirzie, si sa fie mult mai dificil decit cel din tarile din Europa Centrala, unde, inca dinaintea caderii comunismului, adia vintul schimbarii.

            2. Transformarile economice.

           Startul tranzitiei a fost mult mai dificil in Romania decat in alte state ex-socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizata; in formarea produsului intern brut, aportul sectorului privat era in 1989 de numai 12,8%. Sistemul de conducere, hipercentralizat si in conflict cu criteriile de rationalitate, devenise complet inert la semnalele realitatii. Ineficienta acesteia a fost agravata in anii '80 atat de continuarea investitiilor in ramuri puternic energointensive, cat si de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipata fortata a datoriei externe.
Slaba motivatie a muncii, dublata de politica artificiala a “ocuparii depline”, altera si mai mult competitivitatea productiei nationale. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viata al populatiei, blocarea Romaniei intr-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea sanselor sale de a se racorda la noile evolutii ale civilizatiei.

          Demontarea brusca, dupa decembrie 1989, a sistemului de comanda s-a soldat intr-o prima etapa cu adancirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregatire a clasei politice, managerilor si in general a populatiei pentru a actiona in conditiile democratiei si mecanismelor de piata.

In anii de tranzitie catre la economia de piata, aceasta tara nu a reusit sa redea, sa exprime un compromis clar pe calea capitalista in strategiile convingatoare si factibile de transformare. Acest lucru a afectat  aspectele de baza din funcionarea economiei: continutul politicilor de privatizare, configuratia sistemului financiar, tratamentului dat capitalelor straine sau  politicile de tipuri de schimb. Au existat diferite episoade de inflatie, care au putut fi controlate doar de o reintoarcere la aplicarea politicilor drastice de austeritate si a costurilor productive si sociale corespunzatoare. Faptul ca evolutia preturilor a depins in mare masura de controlul strict al cererii adaugate, scoate in evidenta debilitatea reformelor structurale si crearea unei piete neregulate, cu o competenta redusa, si ceea ce e si mai rau, incapabila de a genera stimulente pentru imbunatatirea infrastructurii, impulsarea productivitatii, favorizarea acumularii sau cistigarea competitivitatii. Consecinta este ca piata nu poate compatibiliza controlul inflatiei, cu cresterea economica suficienta si dezechilibrele externe.

3.      Evolutia economiei in anii '90

Analiza indicatorilor macroeconomici, in perioada 1990 – 1999, evidentiaza transformarile importante ce s-au produs pe plan economic, social si uman dar si intarzierile inregistrate in promovarea mecanismelor de piata, in pregatirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii romanesti.

a. Transformarea esentiala a economiei romanesti in deceniul trecut, care ofera sanse reale unei dezvoltari durabile in viitor, consta in deschiderea fostului sistem socio-economic autarhic catre restul lumii, in declansarea procesului de conexare a tarii noastre la noile evolutii ce se deruleaza pe plan european si mondial. Ponderea relatiilor comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana a devenit majoritara, atat din punct de vedere al fluxurilor comerciale de marfuri si servicii, cat si din cel al influxurilor de investitii straine. De exemplu, ponderea exporturilor catre statele membre ale Uniunii Europene in totalul exporturilor romanesti a crescut de la 24,8% in anul 1989, la 65,5% in anul 1999, iar ponderea importurilor din Uniunea Europeana reprezinta, in anul 1999, 60,4% din totalul importurilor Romaniei, fata de 13,1% in anul 1989.

Componentele comertului nostru exterior au inregistrat unele mutatii notabile, ponderea lor in cadrul produsului intern brut crescand de la 20,9% in anul 1989, la 30,1% in anul 1999, in cazul exporturilor, respectiv de la 18,2% la 34,3%, in cazul importurilor. Statele Uniunii Europene au participat intr-o proportie de 56,6% la acumularea stocului de investitii straine directe in Romania.

b. Persistenta unei rate inalte a inflatiei a fost una din cauzele principale ale scaderii ratei investitionale, datorita cresterii riscului in cadrul mediului de afaceri romanesc (afectat de numeroase dificultati legate de instabilitatea si incoerenta legislativa si institutionala, de proliferarea birocratiei, de amplificarea economiei necontabilizate). Acelasi efect negativ l-a avut si diminuarea potentialului intern de economisire, generata de scaderea accentuata a veniturilor reale ale populatiei si nivelul ridicat al dobanzilor active. Capacitatea redusa de retehnologizare indusa de comprimarea ratei investitionale a intretinut ritmul lent al restructurarii.
Ea se datoreaza si volumului relativ restrans al fluxurilor de investitii straine directe, Romania plasandu-se in grupul statelor in tranzitie cu cele mai slabe performante in acest domeniu (calculat pe locuitor, stocul investitiilor straine directe se situeaza in jurul a 240 EURO la sfarsitul anului 1999, comparativ cu 1900 in Ungaria si 1518 in Republica Ceha).

           c. Ca urmare a acumularilor in procesul de restructurare a sectorului industrial se observa o tendinta de crestere a competitivitatii exporturilor romanesti, atat datorata modificarilor structurale, cat si deprecierii monedei nationale in termeni reali. Pentru exemplificare, desi productia industriei prelucratoare, in anul 1999, a scazut cu 8% fata de 1998, ponderea exporturilor produselor acestei industrii, in total livrari, s-a majorat de la 30,7% la 35,1%, iar rata anuala de crestere a exporturilor a fost de 5,9%. Scaderea elasticitatii de venit a importurilor a actionat in directia reducerii deficitului de cont curent. Sustinerea acestei tendinte de crestere a competitivitatii, precum si accentuarea ei prin preconizatele efecte pozitive asupra economiei interne ale unor influxuri mai mari de investitii straine directe, sunt situate pe linia alinierii Romaniei la criteriile Uniunii Europene definite la Copenhaga.

          d. Deficitul bugetar a fost cauzat de cresterea nivelului cheltuielilor bugetare in conditiile declinului economic, de deteriorarea capacitatii de colectare a veniturilor, precum si de insuficienta transparenta a exercitiului bugetar, care au permis canalizarea ineficienta a resurselor financiare. S-a demarat totodata procesul de aliniere a acestora la rigorile stabilite de Uniunea Europeana si organismele internationale, creandu-se premisele diminuarii ponderii deficitului bugetului general consolidat in produsul intern brut.


         e. Piata muncii a fost afectata de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populatia activa si populatia inactiva, cat si in rata de ocupare. Diminuarea populatiei ocupate in economie s-a produs indeosebi in sectorul industrial; populatia ocupata in agricultura are inca o pondere ridicata in totalul populatiei ocupate (38%). Gradul de extindere a saraciei (pragul acesteia fiind echivalat cu 60% din cheltuielile medii lunare de consum pentru un adult) a atins 33,8% din totalul populatiei (28,2% in mediu urban, respectiv 40,5% in mediu rural). Desi persista dezechilibre intre oferta si cerere pe anumite segmente ale pietei muncii, precum si un nivel inca redus al mobilitatii profesionale, resursele umane au o capacitate ridicata de adaptare la standardele pietei europene a muncii.


f. Datoria externa a Romaniei acumulata in perioada de tranzitie se situeaza la un nivel inca modest in comparatie cu alte state candidate, ceea ce inlesneste promovarea unor politici mai active de atragere a capitalului strain catre economia reala, bazate pe cresterea gradului de indatorare.


g. Evolutia economiei romanesti in perioada examinata este exprimata sintetic in dinamica si structura produsului intern brut.
             Un rezultat esential al perioadei de tranzitie il reprezinta dezvoltarea sectorului privat, aportul acestuia la formarea produsului intern brut ajungand la 61,5% in anul 1999, fata de 16,4% in 1990. Structura produsului intern brut este diferita de aceea care caracterizeaza economia Uniunii Europene, dar se observa o anumita tendinta de convergenta: ponderea sectorului agricol in formarea valorii adaugate brute a scazut de la 20% la inceputul anilor ’90 la 15,4% in anul 1999; ponderea sectorului industriei a coborat sub pragul de 31%, in timp ce sectorul serviciilor si constructiilor contribuia in anul 1999 cu 53,6% din valoarea adaugata bruta (comparativ cu circa 70% in Uniunea Europeana), cu 20 de puncte mai mult decat la inceputul deceniului.
Semnificatia acestui proces nu trebuie insa exagerata, el realizandu-se in conditiile intarzierii procesului de restructurare si ale unui accentuat declin economic in Romania, in timp ce Uniunea Europeana a inregistrat o crestere economica importanta.

         INDICATORI DE BAZA AI ECONOMIEI ROMANESTI IN TRANZITIE (2004) 

 

Suprafata Mii Km.2

Populatie Millioane locuitori

P.I.B

Crestere economica

Rata somaj

Export

Import

(%)

Inflatie

Datorie externa PIB 

237.500

22.455.500

4,8

4,5

9,6

21,8

14,8

20,8

23,7

 Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2004.

In cazul tarii pe care o tratam, dupa cum am afirmat mai sus, schimbul de sistem a ramas in urma, in comparatie cu celelalte tari din vechiul bloc sovietic. Nu s-a profitat de clima economica favorabila care a existat la inceputul perioadei de tranzitie, in anii nouzeci. Problemele interne, coruptia, lipsa de reforme adecvate, au facut ca procesele de restructurare si de privatizare sa fie lente. Asadar, Romania continua sa fie tara cu cele mai mici venituri  din regiune, si cu o economie ramasa in urma, in care un 20% din productie provine din agricultura, (in comparatie cu un 14% cit are Bulgaria), si unde s-a intirziat mult in a aborda o stabilizare economica conform exigentelor FMI (Fondul Monetar International). [1]

Singurul avantaj pe care il are Romania in regiune il reprezinta Dunarea, fluviu navigabil, care indeplineste un rol de ax de comunicare cu lumea. Canalele Dunare-Marea Neagra si Main si Rhin determina reorientarea intereselor statelor catre varsarea Dunarii. In acelasi timp, aceasta legatura se transforma in axa de revalorizare favorabila din regiunea Dobrogea dintr-o perspectiva a dezvoltarii economice, sub aspectul unei zone libere care-si depaseste importanta strict nationala. In consecinta, Dunarea capata un rol fundamental in actuala configuratie a Europei, si Romania  va trebui sa-si afirme cu claritate pozitia sa geopolitica pe care i-o confera noua realitate.

De asemenea, Romania are aceeasi frontiera cu Ungaria, deja membru al UE, si acest fapt ajuta si atenueaza, intr-o anumita masura, conditia sa periferica in Europa. Desi intr-un ritm lent, in acesti 19 ani care au trecut, s-au realizat schimbari importante in specializarile caracteristice modelului sovietic. Industria a pierdut protagonism in structura economica, mai ales in marile combinate siderurge si de industrie grea, in beneficiul sectorului de servicii. De fiecare data mai mult, expansiunea rapida inregistrata de catre activitatile de servicii constituie una dintre transformarile economice si sociolaborale cele mai importante.[2]  S-a asistat la o redistributie a resurselor care, in general, a beneficiat ramurile industriale cele mai intensive in utilizarea fortei de munca ieftine si conectate la cererea finala. Potentialul productiv se caracterizeaza prin activitati si tehnologii care au ramas ca mostenire a etapei sovietice sau fara a fi legate de acea perioada, se caracterizeaza prin consumul de resurse naturale si munca ieftina si prin faptul ca se afla situate in segmentele cu densitate tehnologica mijlocie si scazuta. In particular, Romania alaturi de Bulgaria, s-a consolidat ca o periferie ramasa in urma, separata de dezvoltarea din tarile capitaliste, printr-o bresa structurala, care administreaza pietelor occidentale produse agrare sau articole industriale standardizate, importa o cantitate crescinda de bunuri si servicii din aceste piete, absoarbe un volum moderat de investitii straine directe, cu un access tehnologic limitat, si abia are acces la resursele financiare internationale.

3.1.Caracterizarea starii actuale a economiei


             Pe fondul instaurarii normelor si institutiilor statului de drept, al activarii si organizarii societatii civile, al crearii cadrului normativ al noilor mecanisme (liberalizarea preturilor, piata bancara si bursiera, piata financiara, monetara, a asigurarilor etc), Romania a inregistrat pasi importanti in directia formarii sistemului functional al economiei de piata. Aparitia unui semnificativ sector de operatori realmente competitivi atat pe plan intern, cat si in mediul de afaceri extern este dovada incontestabila a acestui progres. Analizele econometrice de factura complexa au identificat si la nivel macroeconomic comportamente proprii sistemului de piata.


        1. Cu toate acestea, o evaluare obiectiva, despovarata de prejudecati sau motivatii partizane, arata ca economia romaneasca inca se prezinta ca un sistem slab structurat din punct de vedere institutional.

        a) Pentru o mare parte a avutiei nationale, drepturile de proprietate sunt incerte. In aceasta categorie pot fi incluse:

- activele imobiliare (din patrimoniul inca public) destinate privatizarii (prin vanzare sau retrocedare);
- companiile de stat pentru care distributia subiectuala a prerogativelor proprietatii nu-i specificata sau este confuza;

- bunurile aflate in litigii comerciale si al caror volum a crescut foarte mult.

         b) Mecanismele economiei de piata sunt incomplet institutionalizate, iar operationalitatea lor este redusa din cauza insuficientei coerente a cadrului normativ, a persistentei practicilor etatiste si capacitatii reduse a noului sistem (in curs de formare) de a asigura aplicarea legii. Pe de alta parte, intr-o proportie considerabila, activitatea economica se deruleaza – ca reguli, entitati si motivatii – pe palierul informal al societatii.
           2. Slaba structurare institutionala a economiei romanesti actuale este o stare de fapt. Regasim in ea determinatii multiple asupra carora nu insistam aici, dar care au urmari asupra functionarii economiei, cele mai semnificative fiind de ordin comportamental.

          a) Functia obiectiv a unitatilor cu capital majoritar de stat sau recent privatizate este in mod preponderent conservarea locurilor de munca si limitarea, pe cat posibil, a eroziunii inflationiste a salariilor. Absenta resurselor financiare, precaritatea pozitiei detinute pe piata si adversitatea prelungita a mediului economic in care actioneaza au indus majoritatii operatorilor de mici dimensiuni “niveluri de aspiratie” situate in zona veniturilor de subzistenta. Chiar in cazul firmelor private orientate preponderent spre maximizarea profitului se constata inclinatia puternica de a-si atinge tinta nu prin cresterea (cantitativa si calitativa) a outputului real si utilizarea cu randamente superioare a factorilor de productie, ci indeosebi prin fortarea preturilor sau operatii redistributive pe seama sectorului public. Exista, fara indoiala, si agenti economici realmente performanti, insa nu acestia “dau tonul”.

        b) Faptul ca economia slab structurata se caracterizeaza printr-o stabilitate expectata redusa face ca nivelul costurilor de tranzactie sa fie excesiv de mare. Reversul acestui fenomen il reprezinta deprecierea drastica a capitalului fix si uman, mentinerea la cote ridicate a dobanzilor. Prevalenta, din acelasi motiv, a orizontului scurt de timp in deciziile de alocare limiteaza si mai mult investitiile, blocand dinamica pe termen mediu si lung.

         c) Economia este submonetizata. Raportul dintre masa monetara (la nivelul M2) si produsul intern brut (de 20-22%) este cu mult sub cel necesar unei functionari normale a economiei.

S-a format, in acelasi timp, o pronuntata asimetrie monetara. O parte insemnata a disponibilitatilor (in lei si valuta convertibila) nu-si gaseste plasamente in economia reala, in vreme ce aceasta din urma ramane acut decapitalizata. Combinatia paradoxala a hiper si hipolichiditatii, pe fondul submonetizarii globale mentionate, explica intr-o masura insemnata flagranta dihotomie real-nominal din economia romaneasca.

       d) Din punctul de vedere comportamental, economia slab structurata se caracterizeaza printr-o atrofiere accentuata a demarcatiei dintre partea sa oficial inregistrata (economia contabilizata) si acompaniamentul sau neinclus in conturile nationale. Relativizarea acestei demarcatii ingreuneaza enorm managementul macroeconomic. Frecventele erori de predictie ale organismelor cu atributii in acest domeniu – privind atat evolutia principalilor indicatori, cat si efectele unor acte normative sau masuri de politica economica – sunt elocvente.
 

              3.2 Dezvoltare regionala

               Obiectivele fundamentale ale reformelor economice nu includ ceea ce ar trebui sa fie cel mai important lucru: imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. In ceea ce priveste problemele de dezvoltare regionala, trebuie sa avem in vedere factorii diferiti dar legati intre ei, care au frinat procesul de dezvoltare.

      In primul rind, agricultura, a fost mai putin productiva, prin traditie, in comparatie cu regiunile din Europa Centrala, desi acest fapt se datoreaza doar in parte conditiilor medioambientale nefavorabile. In orice caz, Cimpia Romana, se bucura cu adevarat de conditii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii. Resursele naturale, pot doar in parte sa explice incetineala dezvoltarii industriale. Astfel, politicile de dezvoltare ale regiunii au fost  frinate de lipsa  de administratii capabile si experimentate, de persistenta unor probleme etnice, de devastarea si de disfunctile create de cele doua razboiae mondiale. Crestera industriala din perioada dictaturii a avut un pret exagerat de mare in ceea ce priveste resursele, calitatea mediului inconjurator si a sanatatii publice. La acestea, se adauga un al treilea grup de factori care au contribuit la incetineala dezvoltarii economice: rigiditatea extrema a sistemului, resursele umane si materiale reduse, piata mica si conexiunile comerciale si internationale foarte reduse.                  Aceasta situatie a fost intarita de catre politicile economice autarhice zamislite de nationalism, gindirea stalinista si cele mai recente esuari ale unei piete subdezvoltate in sinul CAER.  (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). Structura sociala a tarii este impartita intre o suprafata modernizata si o substante traditionala, astfel incit, realitatile orientale – puterea religiei si predominarea saraciei agrare – reprezinta fenomene care nu s-au schimbat de-a lungul timpului. [3]

In perioada tranzitiei, dezechilibrele sociale s-au agravat, ca o consecinta a deficientei  mecanismelor de piata existente. Drept consecinta, dualizarea sociala crescinda, situeaza grupurile “Modul in care s-a realizat tranzitia politica in Romania, pe fondul unei nemultumiri a populatiei putin manifestate, cu un sistem fragil de reprezentare a intereselor, si cu putine garantii au contribuit si mai mult la pozitia privilegiata a grupurilor deja mentionate.

4.      Impactul tranzitiei in Romania

In ceea ce priveste, cresterea ratei somajului, inegalitatea si saracia au depasit cu mult previziunile cele mai pesimiste. Chiar daca una dintre reusitele demne de mentionat a fost disparitia cozilor la produsele alimentare, cu o oferta mai ampla de produse si cu accesul populatiei la bunuri provenite din exterior, curind s-a observat reducerea puterii de achizitie a familiilor, si a nivelului de viata al oamenilor. Reducerea locurilor de munca a atins limita, chiar daca, dupa cum am aratat, industria continua sa piarda din importanta in favoarea unei dezvoltari rapide a sectorului de servicii, si a intrarii pe drumul cresterii economice. Un indicator important al efectelor sociale ale tranzitiei il reprezinta schimbarile care s-au produs in distribuirea veniturilor si in gradul de inegalitate in aceasta distribuire.  In Romania, 59% (13,5 miloane de persoane) traiesc sub limita saraciei. In ceea ce priveste starea de sanatate, ca si capacitate de dezvoltare, exista o bresa intre tarile din UE si Romania.

Trecerea de la protecctia statala la un stat minim si cu functii din ce in ce mai reduse, marginalizeaza pe cei care, datorita virstei, nu  mai pot sa se confrunte cu exigentele tranzitiei.                       Proportia de persoane in aceasta situatie este destul de mare si tinde sa creasca si mai mult in viitorul apropiat.[4]

Deci, se poate afirma ca efectele sociale negative care apar reprezinta consecinta tranzitiei defectuoase care se realizeaza. Degradarea conditiilor de viata a unui segment important al populatiei scoate in relief incapacitatea pietii si a politicilor economice aplicate pentru a promova o imbunatatire a bunastarii populatiei.

            In acest tablou al schimbarii, marcat de puternice contradictii interne, problema includerii tarii in contextul global actual si, in mod mai concret, integrarea Romaniei in organizatiile economice si politice existente in Europa si in lume, se transforma in factorul cel mai important la ora de a intrezari sperantele prezentului apropiat si perspectivele de viitor.

  5.   Populatia Romaniei 

 Astfel din 1990, se remarca faptul ca, populatia tarii se va diminua treptat fie prin o mortalitate mare si o natalitate scazuta, sau fie printr-o migratia  populatiei catre alte tari ale Uniunii Europene sau in America, Noua Zeelanda, Australia, de la 32.206 de milioane la 21de milioane in 2002.

          Introducerea legii avortului in 1992, cat si starea economica din ce in ce mai scazuta mai defectuoasa, vor face ca populatia sa scada treptat, ci mici fluctuatii: 1990-32.206, 1992-22.810, 1996-22.607, 2002-21.698, 2005-20.5.

          Evolutia sporului national inregistreaza cifre negative in cea mai mare parte a tarii, mai alea in Transilvania se inregistreaza un spor natural negativ in jutelete care sunt mai dezvoltate :in ceea ce priveste investiitiile sau se gasesc la granita cu Ungaria sau Serbia : Bihor (-4.1), Arad (-5.4), Cluj-Napoca (-3.8) sau judetele din Muntenia care se afla la granita cu Bulgaria: Mehedinti (-3.8),  Dolj (-4.4), Olt (-3.1), Teleorman (-7.5), Giurgiu (-6.5).

            In regiunea Nord-Est, adica Moldova, se inregistreaza o evolutie a sporului national pozitiv fata de celelalte regiuni ale tarii, dar bine inteles cu o vizibila diminuare fata de anii “epocii de aur”: - in 1979 : Iasi ( 16.6), Vaslui (16), Botosani (13.5);

                          -in 1983: Iasi (9.9),  Vaslui (9.2), Botosani (7.5). Si cu o reala scadere in anii post revolutionari ceea ce face ca numarul populatiei sa se diminueze treptat:

-in 1993: Iasi (3.9), Vaslui (3.5), Botosani (1.3):

- in 1997: Iasi (3.9), Vaslui (3.5), Botosani (1.5). 

   

                           H:DCIM100CASIOCIMG9321.JPG

                           H:DCIM100CASIOCIMG9322.JPG

           

            O alta cauza a scaderii drastice a natalitatii si a nuptialitatii este societatea de azi romana obisnuita sa inspire tinerilor sa studieze cu sau fara taxa la o facultate de stat sau particulara. Astfel, varsta la care tineriii se casatoresc a avansat destul de mult de la 18 sau 20 de ani pentru fete in anii 1980 -1990 sau la 23 sau 24 de ani pentru anii 2000, iar pentru 2006 peste aceasta varsta. Pentru barbati, se inregistreaza aceeeasi crestere a varstei  intre 20-25 de ani inainte de 1990 la 25-27, incat dupa 2003, varsta la care se casatoresc barbatii depaseste 30 de ani sau mai mult.

            Structura pe medii de viata reflecta proportia populatiei urbane si rurale. Daca la inceputul secoloului populatia din mediul rural reprezenta 80%, iar dupa perioada comunista acest procent este redus la maxim prin industrializare puternica la 48%, astazi dupa aproape 20 de ani de tranzitie  populatia tarii rurala devine lent mai numeroasa in Moldova.

5.1.Populatia activa

            Populatia activa a tarii a scazut si ea mai ales in ultimii ani, dup ace ea a reprezentat aproximativ 50% din populatia tarii, datorita cresterii populatiei varstnice comparative cu cea tanara. Populatia ocupata s-a redus un ultimul deceniu cu aproximativ 1/10. In present numarul de someri trece de 1.5 milioane de persoane.

            Exista anumite fluctuatii de la un an la altul, cifrele medii actuale ale prin cipalelor grupe de populatie ocupata sunt urmatoarele:

            -in sectorul primar (sivicultura si agricultura) -37%;

            -in sectorul industrie -27%;

            -in sectorul tertiar (servicii) -36%.

            In ultimii ani se observa o usoara crestere a populatiei active din domeniul tertiar, o scadere a populatiei in industrie si osituatie stabilizata in populatiei din agricultura. Exista diferentieri in ceea ce priveste structura populatiei ocupate pe diferite forme de proprietate. Astfel, pe ansamblul populatiei ocupate  (60%) isi desfasoara activitatea in cadrul unor forme private; o parte ocupata a populatiei ocupate (30%) isi desfasoara activitatea in domeniul public, iar restul de (10%) in forme de proprietate mixte sau cooperatiste.

Sub raportul populatiei active trebuie sa mentionam inbatranirea populatiei si migratia inafara granitelor tari a tinerilor.

        5.2.    Somajul

In 2006, rata somajului fiind conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM) de 7,3%, nivel apropiat celui atins in anul anterior de 7,2%, arata datele transmise de Institutul National de Statistica.

Pe sexe, rata somajului a fost mai mare in randul barbatilor (8,2%) si mai redusa la femei (6,1%). Pe medii rezidentiale, somajul a inregistrat cote mai mari in mediul urban (8,6%) si mai reduse fata de medie, in zona rurala (5,6%).

            Pe categorii de varsta, rata somajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (21,0%) in randul tinerilor (15-24 ani). Astfel, somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului mediu si scazut, pentru care rata somajului a fost de 7,8%, respectiv 7,6%, comparativ cu 3,8% - rata inregistrata pentru somerii cu studii superioare.

            Rata somajului BIM de lunga durata, care se refera la persoanele aflate in somaj de o perioada mai mare de un an a fost de 4,1%. Ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri a fost in 2006 de 56,1%. somajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant in randul persoanelor din mediul rural (57,5%, fata de 55,3% in mediul urban), diferenta pe sexe fiind mai accentuata (57,4% in cazul barbatilor si 53,8% in cazul femeilor).

6. Migratia in strainatate

 Migratiile, in acceptiunea foarte larga a termenului, implica ideea de deplasare, de schimbare de locuitori si de locuinta.

Migratia poate fi: individuala (deplasarea din mediul rural in mediul urban sau invers) sau in grup (de exemplu, colonizarile, deportarile).

Cauzele mobilitatii populatiei sunt complexe si se bazeaza pe motivatii de ordin economico-social (in primul rand), politic, etnic s.a.

            Deplasarile de populatie pot fi de doua tipuri:

                        a) definitive - cu schimbarea domiciliului stabil;

                        b) temporare (sezoniere si navetiste) - fara schimbarea domiciliului stabil.

            La randul lor, in functie de spatiul de manifestare, deplasarile pot fi: interne (in interiorul tarii) si externe (in afara tarii).

            Pentru Romania, in perioada 1945-1989, caracteristice au fost doar deplasarile interne, predominant rural-urban; abia dupa 1989, cand legislatia tarii a permis libera circulatie, s-au intensificat si deplasarile externe.
         Peste o treime dintre gospodariile tarii – 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, potrivit studiului 'Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor' publicat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD).
       La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in strainatate dupa 1989 este de 12%. Insa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru romani.

         Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):
- prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel, Turcia, Italia, Ungaria si Germania.
- etapa a doua – ‘96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada, Spania si SUA.
- a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia.

        Cum au ajuns la lucru in strainatate:
        In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Odata cu cresterea plecarilor s-au extins si retelele personale, astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti, ca dupa 2001, ponderea lor sa urce la 60%.

       Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei), sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere, de la 34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001.

        Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%).
        Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania, Grecia, Israel, Canada si SUA. In ceea ce priveste Spania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia.

        In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. In acest sens, rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la plecare  (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte (5%)

         In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania.

       Marea Britanie:
      Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit.
Probleme relevante:
- Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari; ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari.
-      Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala.
   - Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie, daca nu vor fi contribuit deja, in Marea Britanie, la plata taxelor aferente
   - Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.
   - Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca.

   De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie, dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. Angajatorul va trebui sa demonstreze, la randul sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici.

     In caz contrar, daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat.
   In plus, migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de angajare, drepturile omului sau alte drepturi ale muncii, si nici nu platesc taxele aferente la stat.

      Potrivit lui Christophe Prince, reprezentant al Ministerului Britanic de Interne, prezenta romanilor pe piata muncii din Marea Britanie a avut un impact pozitiv. Din 2001, in Marea Britanie sunt 12 000 de romani, dintre care nu toti sunt lucratori. Nu se cunoaste deocamdata numarul celor care au fost trimisi acasa. In 2005 au fost eliberate 3900 de premise de munca si pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori.

     Din 2008, pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20 000 de permise de munca, in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala, unde vor fi acceptati si muncitori din tari care nu sunt inca in UE. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se ia decizii, atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au nevoie de acest lucru. Numarul celor care vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii.
        Permisele de munca pentru romani sunt gratuite, din 1 ianuarie 2007, iar perioada de valabilitate va depinde de tipul muncii. In acest caz, angajatorul va face rost de permisul de munca pentru angajatul lui inalt calificat, care trebuie sa indeplineasca, la randul lui, cateva criterii de angajare: un anumit nivel de educatie, experienta si castiguri din activitati anterioare.

6.1.Migratia interna si internationala in Regiunea de dezvoltare economica de N-E, in anul 2004

Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii

Regiunea acopera partea de Nord-Est al tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica a Moldovei.

Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).

Regiunea de dezvoltare de N-E este alcatuita din 6 judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui.

a.      Migratia interna in Regiunea de dezvoltare de N-E

In regiunea de dezvoltare de N-E migratia interna determinata de schimbarea domiciliului, in anul 2004, a afectat un numar de 116.612 de persoane (15,76% din migratia interna inregistrata in Romania). Din care 61.079 de persoane reprezinta numarul celor plecati, iar 55.533 de persoane sunt sositi, rezultand un sold migratoriu de - 5.546 de persoane.

In anul 2004 migratia interna a avut valori mai mari in judetele Iasi (24.768 de persoane), Bacau (23.299 de persoane) si Suceava (20.118 de persoane). Cele mai mici valori inregistrandu-se in judetul Botosani (15.075 de persoane).

In ceea ce priveste soldul migratoriu acesta are valori negative in toate judetele regiunii. Cele mai ridicate valori inregistrandu-se in judetele Iasi (- 1.836 de persoane) si Vaslui (- 1.567 de persoane), iar cele mai mici valori in judetele Bacau (- 411 de persoane) si Botosani (- 425 de persoane).

Migratia interna pe medii are valori mai mari in mediul rural (70.230 de persoane) decat in mediul urban (46.382 de persoane). Soldul migratoriu pe medii are valori pozitive pentru mediul rural (4.682 de persoane) si valori negative in mediul urban (- 10.228 de persoane, ceea ce reprezinta 25,85% din total !). De aici rezulta ca avem de-a face cu o inversare a exodului, de la cel rural-urban la cel urban-rural.

In mediul urban cele mai ridicate valori ale migratiei interne s-au inregistrat in judetele Bacau (10.134 de persoane) si Iasi (9.679 de persoane). Cele mai mici valori s-au inregistrat in judetele cu un numar mai mic de locuitori in mediul urban, cum ar fi: Vaslui (5.393 de persoane) si Botosani (5.748 de persoane). Soldul migratoriu in mediul urban a inregistrat cele mai ridicate valori in judetele Bacau (- 2.852 de persoane), Iasi (- 2.145 de persoane) si Neamt (- 1.852 de persoane). Cele mai scazute valori le intalnim la judetele Botosani (- 868 de persoane) si Vaslui (- 1.187 de persoane).

In mediul rural avem de-a face cu o situatie deosebita, in sensul ca soldul migratoriu a avut valori pozitive in 5 judete din cele 6 ale regiunii. Se constata o crestere importanta a numarului de locuitori, pe aceasta filiera, in satele judetelor Bacau (+ 2.447 de persoane) si Neamt (+ 1.277 de persoane). Un caz special il reprezinta judetul Vaslui care inregistreaza valori negative ale soldului migratoriu (- 380 de persoane), fiind singurul judet al regiunii care inregistreaza solduri migratorii negative in ambele medii (urban si rural) datorita faptului ca este o regiune slab dezvoltata.

Migratia interna pe medii, in anul 2004

Nr. crt.

Judetul

URBAN

RURAL

Plecati

Sositi

Sold

Plecati

Sositi

Sold

TOTAL

28.305

18.077

- 10.288

32.774

37.456

4.682

1.

BACAU

6.496

3.638

- 2.852

5.359

7.806

2.447

2.

BOTOSANI

3.308

2.440

- 868

4.442

4.885

443

3.

IASI

5.912

3.767

- 2.145

7.390

7.699

309

4.

NEAMT

4.388

2.536

- 1.852

4.850

6.127

1.277

5.

SUCEAVA

4.911

3.593

- 1.318

5.514

6.100

586

6.

VASLUI

3.290

2.103

-1.187

5.219

4.839

- 380

            Soldul migratoriu negativ pe judete se datoreaza slabei dezvoltari economice a Moldovei in comparatie cu celelalte regiuni ale tarii.

b. Migratia internationala in Regiunea de dezvoltare de N-E

In anul 2004 au emigrat din Romania 13.082 de persoane si au sosit 2.987 de persoane, rezultand un sold migratoriu de – 10.095 de persoane. Din Regiunea de N-E au emigrat 1.853 de persoane (14,16% din total) si au sosit 339 de persoane (11,34% din total), rezultand un sold migratoriu de – 1.514 de persoane (14,99% din total). Din datele prezentate mai sus rezulta ca regiunea de N-E se confrunta cu o depopulare destul de accentuata.

Judetele cu cele mai mari valori ale emigrantilor sunt: Bacau (457 de persoane), Suceava (439 de persoane) si Iasi (386 de persoane). Valorile cele mai mici s-au inregistrat in judetele Botosani (90 de persoane) si Vaslui (107 de persoane).

De remarcat faptul ca numarul persoanelor de sex feminin care au emigrat depaseste net numarul de persoane de sex masculin. Din regiune au plecat 1.086 de persoane de sex feminin fata de 767 de persoane de sex masculin. Aceeasi situatie intalnim si la soldul migratiei internationale, unde deficitul persoanelor de sex feminin (- 942 de persoane) este aproape dublu fata de cel de sex masculin (-572 de persoane).

Numarul imigrantilor este redus la nivel de regiune (339 de persoane). Cei mai multi imigranti au sosit in judetul Iasi (131 de persoane), iar cei mai putini in judetul Botosani (20 de persoane).

Migratia internationala pe judete si sexe, in anul 2004

Nr. crt.

Judetul

IMIGRANTI

EMIGRANTI

SOLDUL MIGRATIEI INTERNATIONALE

Total

Masculin

Feminin

Total

Masculin

Feminin

Total

Masculin

Feminin

TOTAL

339

195

144

1.853

767

1.086

- 1.514

- 572

- 942

1.

BACAU

50

30

20

457

162

295

- 407

- 132

- 275

2.

BOTOSANI

20

13

7

90

47

43

- 70

- 34

- 36

3.

IASI

131

73

58

386

139

247

- 255

- 66

- 189

4.

NEAMT

56

34

22

374

155

219

- 318

- 121

- 197

5.

SUCEAVA

51

26

25

439

215

224

- 388

- 189

- 199

6.

VASLUI

31

19

12

107

49

58

- 76

- 30

- 46

Din analiza celor doua tipuri de migratii rezulta ca, in anul 2004, judetele Iasi si Vaslui au cel mai mare deficit de persoane, 2.091 de persoane pentru judetul Iasi, respectiv 1.643 de persoane pentru judetul Vaslui. Cel mai mic deficit de persoane s-a inregistrat in judetul Botosani (495 de persoane).

            Deplasarile de populatie au repercusiuni atat de ordin demografic, cat si economic. De exemplu, scaderea numarului de elevi duce la scaderea numarului de clase si chiar desfiintarea unor scoli.

            Aceste miscari de populatie provoaca o delimitare considerabila a procentajului adultilor, deci a populatiei active. Numarul pensionarilor este in continua crestere, iar numarul populatiei active in continua scadere reprezentand o problema acuta a Romaniei. Se cauta solutii de imbunatatire a situatiei pensionarilor, dar fara a afecta prea mult populatia activa.

Fonduri structurale


Inceperea repatitiei fondurilor structurale ale UE pot constitui o oportunitate de investitii interesante pentru investitiile belgiene. De fapt, crterea fondurilor structural va foi de 20 miliarde de euro in perioada intre 2007-2013. Obiectivul acestor fonduri ar fi disparitia marilor divergente economice si sociale intre statele member. Proiectele acestor fonduri sunt adjudicate de admininstratiiile locale.


Investitii

- Electrabel investeste, in consortium cu alte  5 intreprinderi, in constructia a doua reactoare nucleare  la centrala de la Cernavoda. Investitia se ridica la aproximativ 500-600milioane de euro.

- Rachat de la chaine de magasins 'La Fourmi' (14 magasins à Bucarest) par le groupe Delhaize. Le prix de cette transaction est évalué à 18,6 millions EUR. Delhaize, déjà présent en Roumanie avec la marque 'Mega Image', renforce ainsi sa position. (mars 2008)
- Ford investeste 677 millions euroin vechea uzina   Daewoo de la Craiova ( februarie 2008) inainte de a produce microbuze (incepand cu  2009)si masini  (incepand cu  2010). (mars 2008)
- Arcelor-Mittal investeste 1,5 milliards EUR  In uzina de la de Galati in vederea cresterii  productiei ci

- Nokia transfera o mare parte a productiei sale la Cluj din  Bochum (Germania) o investitie ce  va ajunge la 60 millions EUR. (2008)
- Microsoft investeste  12 millions euro in central de support ethnic la 2007.

Bibliografie selectiva:

            www.insse.ro

            V. Cucu, Elena Toma, E. Samoila – Populatia Terrei, Editura Transversal, Targoviste, 2003;

            A. Ungureanu si colab. – Geografie umana: manual pentru clasa a X-a, Editura Polirom, Iasi,

     2000.

               Atlas Geografic , O. Groza, Ed Rao, Buc., 2007.



[1] Ahijado, M., 1999, 186.

[2] Méndez, R.,1997, 310.

[3] Berentsen, M., 2000, 321.

[4] Luengo, F., 2000, 269.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 475
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved