Biodiversitatea si medii biotice. Caracterizati cateva medii de viata si speciile lor caracteristice.

Biodiversitatea si medii biotice. Caracterizati cateva medii de viata si speciile lor caracteristice.

Pana in 1992 erau cunoscute 1,8 milioane specii denumite stiintific (Stork 1988; Global Biodiversity 1992). Se considera ca acestea sunt doar o mica fractiune din ceea ce traieste azi pe Terra si cam 2-4% dintre speciile care au trait de-a lungul timpului geologic (May si colab. 1995). Unii sugereaza existenta a 30 milioane specii de insecte (Erwins 1983) iar acestea ar reprezenta cam ¾ din speciile de metazoare (Barnes 1989). Dupa Word Monitoring Conservation Centre (WCMC 1992) o evaluare realista a biodiversitatii globale actuale ar indica 12,5 milioane specii.

La nivelul celor 5 regnuri ale viului, reprezentarea proportionala pe categorii sistematice, evidentiaza dominanta clara a artropodelor, iar intre acestea insectele reprezinta grupul cel mai numeros si bine studiat, alaturi de plante si vertebrate (Fig. 6-62).

Fig. 6-62. Proportia actuala a numarului total de specii, reprezentate grafic pe grupe sistematice care evidentiaza dominanta nevertebratelor, cu ponderea mare a artropodelor, intre care insectele sunt cele mai numeroase (dupa WCDC 1992).

Fig. 6-64. Nivelul actual de cunoastere al biodiversitatii, pe baza speciilor identificate si determinate (dupa Miller 2006).

In descoperirea si determinarea de noi specii se intampina o serie de dificultati:

☻- unele legate chiar de definirea categoriei sistematice de specie (astfel, unele suse bacteriene apartinand probabil aceleiasi specii au prezentat un nivel de disimilaritate al nucleotidelor de 56%, ceea ce reprezinta un ordin de echivalenta cu cel observat la mamifere si pesti !) (May si colab. 1995);

☻- exista putini taxonomisti tineri;

☻- exista putini taxonomisti tocmai in regiunile in care sunt potential cele mai multe specii (ex. tropice);

☻- repartitia categoriilor sistematice per taxonomisti este extrem de variabila (ex. Sunt 17 tetrapode/taxonomist si 840 insecte si arahnide/taxonomist);

☻- acordare de atentie diferita diferitelor medii de viata (ex. Recifele sunt foarte bine studiate dar adancul marilor si oceanelor ramane un mister ori aici s-au descoperit animale identice cu fosilele preistorice: Latimeria chalumnae, L. menadoensis, Scapanorhynchus sp., Megachasma sp., Nautilus sp.) (Nutall 1999);

☻- durata medie de viata a speciilor (life span) difera (de la origine la extinctie, durata medie de viata la nivelul fosislelor a fost apreciata la 5-10 milioane de ani ceea ce reprezinta un mare profit al speciei; in zilele noastre durata medie de viata este cu mult mai mica: 10.000 ani la pasari si mamifere; 20-500 ani pentru specii care traiesc in zone cu defrisari masive, cum ar fi Amazonia sau SE-Asiei) (May si colab. 1995)

Fiecare tip de habitat, biotop sau ecosistem este caracterizat de prezenta unor specii caracteristice, frecvent euconstante, care imprima particularitatea specifica fiecarui caz in parte. Prezenta constanta a unor specii le face sa fie adevarati bioindicatori ai mediilor respective. Daca speciile vegetale sunt o permanenta si caracterizeaza direct biotopul espectiv, mult mai dificila este identificarea prezentei speciilor de animale si in special a mezo- si microfaunei. Si la nivelul acestora sunt frecvent prezente specii comune, care edifica biocenoze specifice. Pe langa acestea o serie de alte specii care pot fi imigranti temporari contribuie la sporirea biodiversitatii comunitatilor. In ecosisteme terestre, la nivelul solului, pedofauna are reprezentantii ei (Fig. 6-77, a, b), la fel ca si ecosistemele acvatice (Fig. 6-78).

Fig. 6-77. Specii reprezentative ale pedofaunei (a, b) (dupa Godeanu si Paraschiv 2005; Smith 1974). 1 - ciuperci din sol; 2 - insecte; 3 - coleoptere; 4 - chilopode; 5 - melci; 6 - limacsi; 7 - diplopode; 8 - formicide; 9 - cicade (nimfe); 10 - lumbricide; 11 - viermi sarma; 12-13 - acarieni, pseudoscorpioni si colembole; 14 - fungi si nematode; 15 - protozoare; 16 - izopode.

Fig. 6-78. Specii caracteristice unor ecosisteme acvatice si care caracterizeaza anumite etape din succesiunea unui lac. 1 - Ardea cinerea (batlan); 2 - Hydrometra stagnorum (Heteroptera: Gymnocerata); 3 - Notonecta glauca (Heteroptera: Cryptocerata = Hydrocoridae); 4 - Dytiscus marginalis - larva (Coleoptera: Adephaga, carabidae); 5, 13 - Hydrophilus piceus - "boul de balta" (Coleoptera: Poliphaga); 6, 14 - Dytiscus marginalis - adult; 7 - Culex sp. - larva; 8 - Nepa cinerea (Homoptera: Cryptocerata); 9 - Ranatra linearis (Homoptera: Cryptocerata); 10 - Anas sp.; 11 - Gammarus sp. (Crustacea); 12 - Notonecta glauca (Homoptera: Cryptocerata); 15 - Agrion sp. - larva (Odonata); 16 - Eschna sp. - larva; 17 - Pyrganea grandis (Insecta: Trichoptera); 18 - Ephemeroptera - larva; 19 - ...; 20 - larva de Chironomide; 21 - Hirudo medicinalis (Annelida: Hirudinacea); 22 - Planaria gonocephalla (Platyhelmintha: Turbellariata); 23 - Limnea palustris (Mollusca); 24 - Rana sp. (Vertebrata: Amphibia); A, B, C - ciclopi, rotifere si dafnii, speciile cele mai reprezentative ale planctonului unui ecosistem lacustru de tip lac (dupa faurie si colab. 1998).

Deosebit de interesante sunt speciile bioindicatoare pentru etapele succesiunii ecologice la nivelul unor ecosisteme acvatice moderat sau efectiv poluate (Fig. 6-79; 6-80).

Fig. 6-79. Specii indicatoare ale unui ecosistem acvatic cu apa dulce, de tip rau (dupa Fellrath 1980; din Faurie si colab. 1998). 1 - larva de efemeroptere; 2 - larva de Perla sp.; 3 - Pyrganea grandis - larva (Trichoptera); 4 - alge albastre; 5 - Eristalis tenax - musca de latrina; 6 - Tubifex tubifex (Annelida, Oligochaeta); 7 - bacterii; 8 - larva de Chironomus sp.; 9 - Aselle (?); 10 - Hirudo medicinalis; 11 - Limnea palustris; 12 - Gammarus sp. (Crustacea).

Fig. 6-80. Efectul poluarii organice asupra densitatii si distributiei faunei indicatoare (dupa Elliasen 1994; din Godeanu si Paraschiv 2005).