EVALUAREA INFLUENTEI POLUARII AERULUI ASUPRA STARII DE SANATATE

EVALUAREA INFLUENTEI POLUARII AERULUI ASUPRA STARII DE SANATATE

Din punctul de vedere al igienei aerului, starea de sanatate este influentata atat prin compozitia sa chimica, cat si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).

In ceea ce priveste compozitia chimica distingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii in concentratia componentilor normali, cat si actiunea compusilor straini. Efectul poluantilor depinde de natura chimica a substantelor, concentratia si timpul de actiune.

Din punctul de vedere al actiunii asupra starii de sanatate distingem efecte directe si efecte indirecte. Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agentii poluanti: cresterea mortalitatii, cresterea morbiditatii , aparitia unor simptome sau modificari patologice sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti. Efectele directe pot fi imediate ( cresterea morbiditatii si mortalitatii prin boli respiratorii si cardiovasculare) sau de durata (fenomene alergice, efecte cancerigene, mutagene sau teratogene).Efectele indirecte sunt reprezentate de modificarile produse de poluarea aerului asupra mediului :alterarea florei, faunei.

Cercetarea sanitara a poluarii aerului cuprinde :

cercetarea nivelului de poluare a aerului

cercetarea actiunii poluarii aerului asupra sanatatii

Cercetarea nivelului de poluare a aerului presupune determinarea concentratiei poluantilor din aer, a teritoriului expus poluarii, a evolutiei in timp a fenomenului.

Evolutia in timp este dependenta de mai multi factori printre care : emisiile poluante, factorii geografici,climatici si urbanistici. Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unor fenomene de dilutie, transformare chimica, sedimentare - fenomene care concura la autopurificarea aerului. Fenomenul de dilutie este influentat ca si cel de sedimentare de proprietatile fizice ale substantelor poluante si de conditiile mediului aerian in care patrund.

Factorii meteorologici influenteaza procesele de autopurificare prin temperatura aerului, umiditate, precipitatii, curenti de aer si radiatii. Temperatura aerului influenteaza concentratia poluantilor din aer prin gradientul termic care poate sa impiedice in situatia inversiunilor termice antrenarea emisiilor poluante catre altitudini mai mari, ele concentradu-se nivelul solului.Umiditatea crescuta a aerului poate impiedica difuzunea poluantilor iar nucleii de condensare favorizeazaa aparitia cetii. Curentii de aer favorizaza autopurificarea facilitand diluarea poluantilor in atmosfera dar in acelas timp pot deplasa pulberile si gazele emise pana la o distanta considerabila de locul de actiune.

Factorii geografici precum releful, vegetatia sau luciul de apa sunt foarte importanti pentru autopurificare.Relieful plat caracterizat prin prezenta curentilor de aer, faciliteaza diluarea agentilor poluanti. Zonele situate in vai sau in depresiuni, cu ventilare redusa, sunt expuse poluarii atat datorita calmului atmosferic cat si datorita inversiunilor termice care sunt mai frecvente in aceste zone.Vegetatia are un rol important prin fixarea dioxidului de carbon si prin capacitatea de a retine pulberi. Astfel 1 ha de padure poate fixa 68 t de pulberi. Oglinzile de apa pot fixa atat suspensii cat si unele gaze poluante.

Factorii urbanistici favorizeaza sau impiedica autopurificarea aerului in functie de modul cum influenteaza microclimatul urban. Conditii favorabile mentinerii si acumularii poluantilor in atmosfera le creeaza strazile inguste si prost ventilate, aglomerarea mare a constructiilor analte, absenta spatiilor verzi.

Multitudinea de factori care concura la realizarea unui anumit nivel de poluare intr-un punct dat, explica variabilitatea mare in timp a concentratiilor poluantilor.Doua recoltari facute in acelas punct, la un interval scurt de timp una dupa cealalta, duc la rezultate foarte diferite.

Stabilirea actiunii poluarii aerului asupra starii de sanatate se poate face prin metode epidemiologice, metode statistice sau metode experimentale.

Metodele epidemiologice constau in investigatii clinice si paraclinice a unor loturi reprezentative de populatie, in vederea stabilirii diagnosticului individual sau de grup.Se pot face studii longitudinale retrospective( prelucreaza datele obtinute din evidentele primare ale unitatilor sanitare) studii longitudinale prospective( urmaresc evolutia in timp a starii de sanatate la loturi de populatie expusa pe baza anumitor criterii) sau studii transversale ( analizeaza starea de sanatate a populatiei la un moment dat, corelata cu concentratia maxima admisa). Investigatiile paraclinice cu relevanta pentru studierea influentei poluarii aerului asupra sanatatii populatieie expuse sunt : determinarea sulfitilor din sange, fluorului din urina, mercurului din urina, mercurului din par, plumbului din saiange, plumbului din urina, cromului din sange, arsenului din par, arsenului in sange, arsenului an urina.Aceste metode au dezavantajul ca nu pot fi concludente in ceea ce priveste modificarile sarii de sanatate in corelatie cu dinamica substantelor poluante din aer.

Metodele statistice stabilesc morbiditatea si mortalitatea prin afectiuni care ar putea fi influentate de poluarea aerului prin prelucrarea datelor existente in evidentele primare ale unitatilor sanitare.Dezavantajele acestei metode constau din relativitatea evidentelor sanitare, din lipsa de omogenitate a loturilor de populatie investigate si nu in ultimul rand din faptul ca morbiditatea si mortalitatea au etiologie plurifactoriala.

Metodele experimentale reproduc, pe animale de laborator fenomene observate pe baza studiilor epidemiologice si statistice.

Cunoscand atat aspectul cantitativ cat si cel calitativ al poluantilor din atmosfera, medicul poate evalua factorii de risc la care este expusa populatia si in consecinta poate indica masurile de profilaxie primara sau secundara.

Pentru determinarea poluantilor din atmosfera este necesara o recoltare corecta a probelor de aer si de aceea se va tine cont de urmatorii factori :

tipul punctelor de recoltare: fixe pentru determinari de lunga durata si mobile pentru determinari pe termen scurt

natura substantelor poluante: pentru pulberile in suspensie si poluantii gazosi se folosesc dispozitive de retinerea poluantilor iar pentru pulberile sedimentabile probele    se recolteaza prin sedimentare in vase de sticla sau de material plastic.

3.amplasarea punctelor de control:

- pentru sursele de poluare situate in afara localitatii, punctele se amplaseaza pe un cerc cu sursa de poluare principala in centru cercului si cu raza egala cu de 20 de ori inaltimea de la care sunt emisi poluantii

- pentru sursele de poluare din localitati se amplaseaza un numar de puncte de control in zona centrala, zonele de locuinte, zonele ci circulatie auto intense, intersectii principale si in zonele industriale.

4. numarul punctelor de control:

- pentru pulberile sedimentabile, numarul punctelor de control este stabilit in functie de suprafata localitatii

- pentru pulberile in suspensie sau poluantii gazosi numarul minim de puncte de recoltare se stabileste in functie de numarul de locuitori

5. durata si frecventa recoltarii probelor:

- pentru determinarii de scurta durata ; 30 min

- pentru determinari pe termen luing : pe 24 de ore continuu sau discontinuu pe perioade egale de timp, repartizate uniform pe parcursul a 24 de ore sau se pot face determinari intr-un interval de 30 de zile prin determinarea a cel putin 15 valori ale concentratiilor pe 24 de ore, repartizate uniform pe aceasta perioada.

6. conditiile atmosferice: temperatura, umiditatea, directia si viteza curentilor de aer, precipitatii

Indicatori sanitari de poluare a aerului:

Deoarece determinarea tuturor substantelor poluante din atmosfera este laborioasa s-au stabilit anumiti indicatori sanitari de poluare a aerului care prin prezenta lor exercita efecte nefavorabile asupra starii de sanatate :

1.pulberile

2. oxizii sulfului

3.poluantii fotochimici oxidanti

4. oxizii azotului

5.monoxidul de carbon

6.plumbul

Deteminarea poluarii aerului cu pulberi sedimentabile

Pulberile sedimentabile care se determina sunt particule mai mari de 5 micrometri si particule antrenate de precipitatii care se depun sub actiunea gravitatiei.

Recoltarea probelor se face in vase de sedimenatare in care se introduce apa distilata sau apa distilata si alcool etilic. Durata de expunere este de 30 de zile. In laborator dupa indepartarea corpurilor straine si spalarea vaselor , dupa evaporarea apei se cantaresc pulberile.

Norma sanitara:

Max 17 gr/m2/30 zile sau max 200 tone/km2/an

Determinarea poluarii aerului cu pulberi in suspensie

Principiul metodei consta in aspirarea unui volum cunoscut de aer si cantarirea pulberilor depuse pe filtru.

Recoltarea probelor se face prin aspirarea aerului de catre un aspiarator electric care are posibilitatea de masurare a volumului si de retinere a pulberilor.

In laborator se face atat analiza calitativa cat si cantitativa a pulberilor retinute.

Norma sanitara:

Concentratia maxima momentana 0,5/mg/m3 aer

Concentratia medie pe 24 de ore 0,15 mg/ m3 aer

Concentratia medie anuala : 0,075/m3 aer

Determinarea gazelor poluante

Poluarea cu dioxid de sulf

Principiul metodei: oxidarea dioxidului de sulf in trioxid de sulf care in prezenta apei va forma acidul sufuric care se dozeaza in mediu acid.

Norma sanitara:

Concentratia maxima momentana; 0,75 mg/m3 aer

Concentratia medie pe 24 ore 0,25 mg/m3 aer

Concentratia medie anuala: 0,06 mg/m3 aer

Determinarea poluarii aerului cu oxidanti fotochimici ( ozonul )

Principiul metodei consta in eliberearea iodului dintr-o solutie de iodura de potasiu, intr-o cantitate proportionala cu concentratia oxidantilor fotochimici din aer.Iodul eliberat se determina prin titrarea cu o solutie de tiosulfat de sodiu, in prezenta amidonului.

Norma sanitara:

Concentratia maxima momentana; 0,1 mg ozon /m3 aer

Concentratia medie pe 24 ore 0,03 mg ozon /m3 aer