Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Proiect de specializare tehnician ecolog si protectia calitatii mediului - Clasa Protisoluri

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Relatiile trofice din biocenoze :lanturi si retele trofice
Competitia pentru hrana la specii de pe acelasi nivel trofic. Explicati sintagma de mai sus. Competitia pentru lumina si spatiu la plante, animale si
Ciclul biogeochimic al Carbonului C si Oxigenului O
ASPECTE ALE DEGRADARII MEDIULUI IN MUNICIPIUL ONESTI
Conceptul de ecosistem al asezarii umane
Concentrarea, acumularea selectiva a elementelor in activitatea biochimica a sistemelor vii
Delta Dunarii
Echilibrul biocenozei. Principiile lui PRIGOGINE si STUGREN.
REFERAT LA PROTECTIA MEDIULUI - FORME DE MANIFESTARE A POLUARII
RESURSELE MEDIULUI

TERMENI importanti pentru acest document

: referat despre regosoluri :

Proiect de specializare

Pentru examenul de  certificare   a competentelor profesionale  in  invatamanul liceal filiera tehnologica

Specializare : Tehnician ecolog  si   protectia calitatii mediului

Tema  : Clasa Protisoluri

Bibliografie

1.Blaga Ghe .Rusu I – Pedologie , Editura ,, Academia  Press’’

   Vdrescu S., Vasile D    2005.

2. Blaga Ghe –Pedologie , Alcatuire ,geneza  si proprietatile solurilor , Editura ,, Academia Press  2004 Cluj Napoca.

3. Elipov F . Lupulescu Ghe-Pedologie . Alcatuire , geneza si Clasificarea Solurilor , Editura Teza Noastra 2003 Iasi.

4. Mihut Casina ,Iasoslov L – Pedologie , Editura ‘’Gutenbeerg

     Univers’’, 2007 Arad

5. Vasile Popescu C-Pedologie , Editura Universitaria

    2003 , Craiova.

CAPITOLUL  I

SOLURILE DIN ROMANIA

 Clasa noua introdusa in Sistemul Roman de taxonomie a Solurilor (2003) cuprinde soluri in stadiul incipient de formare, cunoscute anterior ca soluri neevoluate ; se caracterizeaza prin profil inca incomplet diferntiat lipsit de orizonturi diagnostice , prezentat cel mai mult orizont A sau O in general slab formate  ( sub 20 cm grosime ) , urmat de roca (Rn sau Rp) sau orizont C .Nu prezinta orizont Cca.

CAPITOLUL II

CLASA PROTISOLURI

Protisolurile apar pe suprafete discontinui, diseminate in areale mai mari sau mai mici fie in regiunile cu relief accidentat , pe versanti sau culmi inguste , fie in regiuni de dune sau in luncile raurilor si arii de divagre actual.

In general , protisolurile se pot intalni in orice zona naturala , de unde se realizeaza conditiile specifice formarii lor si cuprind urmatoarele tipuri de sol : Litosol , Psamosol , Aluviosol si Entiantrosol.

   LITOSOLURILE (LS)

Litosolurile se definesc prin prezenta unui orizont A sau O de cel putin 5 cm grosime , urmat de un orizont Rn sau Rp ( cu exceptia pietrisurilor fluviatile recente ), a caror limita superioara este situata in primii 20 de Cm

Caracteristic pentru aceste soluri este deci prezenta roci dure ca atare sau sub forma de fragmente mari , de la suprafata sau foarte aproape de aceasta ( gr. lithos = piatra . roca dura)

CAPITOLUL III

GENERALITATI

   RASPANDIRE SI CONDITIILE NATURALE DE FORMARE.

In Romania litosolurile sunt raspandite pe o suprafata de 95.000 ha ,  adica 0.4% ( Florea 2004) din fondul funciar al Romaniei , intalnindu-se pe suprafete mici in regiuni cu relief accidentat si roci consollidate-compacte.Frecventa acestor soluri este mai mare in regiunile de munte , dar pot aparea si in zone de deal , podis sau piemont , de regula pe versanti puternic inclinati sau pe culmi inguste.

Dintre conditiile naturale de formare a aceestor soluri o importanta deosebita o are roaca. Formarea litosolurilor este conditionata de existeanta la suprafata sau foarte aproape de suprafata a rocilor consolidat - compactereprezentate prin roci eruptive , meamorfice , gresii , poetrisuri ( cu exceptia celor fluviatile recente)

In ceea ce priveste conditiile de relief , clima si vegetatie , acestea sunt specifice zonelor de munte si deal.

    PROCESE PEDOGENETICE.

Litosolurile reprezinta primul stadiu de formare al solului pe roci consolidate-compacte. Datorita rocii consolidate situata aproape de suprafata , solidificarea este slaba se formeaza un profil scurt cu orizont Rn sau Rp la mica adancime , iar deasupra acestuia un orizont A sau O

Solurile formate pe roci conslidate se intalnesc si in cazul altor tipuri , constituind subtipuri litice ; acestea au orizontul Rn sau Rp cu limita superioara intre 20 si 50 cm si prezinta pe profil orizonturile sau caracteristicile de diagnostic ale tipurilor respective.

     ALCATUIREA SI DESCRIEREA MORFOLOGICA  A PROFILULUI.

Succesiunea de orizonturi la litosoluri este urmatoarea: Ao-R

     PROPIETATI.

La aceste soluri nu se poate vorbi de textura si structura decat daca au orizontul superior mai bine reprezentat . Textura poate fi de la grosiera pana la fina , iar structura grauntoasa sau poliedrica , slab dezvoltata . Prezenta rocii dure aproape de suprafata determina valori foarte mici ale porozitatii de aeratie , permeabilitatii , capacitatii de apa utila etc

In aceea ce priveste propietatile chimice , litosolurile au in general rezerve mici de humus si substante nutritive sunt intens debazificate si cu reacte puternic acida , alcalina sau neutra ( in functie de caracterul acid sau bazic al rocii)

     SUBTIPURI.

In functie de conditiile de mediu se pot intalnii urmaotarele subtipuri : distric (di) , prezinta propietati districe cel mai putin in orizontul superior ( grad de saturatie in baze sunb 53%);  (eu) , prezinta proprietati eutrice cel putin in orizontul de suprafata ( grad de saturatie in baze de peste 53%); rendzinbc (rz), format pe roci dure sau pitrisuri calcaroase ; scheletic (qq) , format pe materiale cu peste 75% schelet ; histic (tb) prezinta orizont O in primi 20 Cm .  

ORIZONTUL  Ao : de aproximativ 5-20 cm grosime ; alcatuit dintr-un amestec de humus . resturi organice slab humificate si material mineral in diferite stadii de maruntire , iar uneori m contine si fragmente de roca ; culoarea deschisa , bruna-galbuie ; textura foarte diferita de cele mai multe ori grosiera ; nestructurat sau structurat granulara slab formata ; poros ; mediu  compact sau afanat.

            ORIZONTUL  R : se situeaza in primii 20 Cm grosime si este reprezentat prin roci compacte (Rn) , sau uneori , prin gragmente ale acestora (Rp) . Pe profil nu se intalnesc neoformatiuni specifice.

            FERTILITATE SI FOLOSINTA .

 Avand volumul edafic foarte mic si rezerva scazuta de substante neutrice , litosolurile au o fertilitate scazuta . In modul natural , Suprafetele cu litosoluri sunt ocupate de pajisti sau paduri cu productivitate slaba . In vederea cresterii fertilitatii se recomanda aplicarea ingrasamintelor, indepartate materialului scheletic etc .

CAPITOLUL IV

REGOSOLURILE

REGOSOLURILE denumite si soluri crude sau tinere sau neevoluate genetic reprezinta solurile nedezvoltate sau slab dezvoltate formate pe depozite afanate sau slab consolidate (nisipuri, loess, depozite loessoide, argile, marne etc).

Regosolurile apar predominant pe versanti cu inclinare puternica, coaste cu alunecari, rupturi de panta, pe culmi inguste sau spinari ascutite etc., unde eroziunea prin apa este destul de activa, incat ritmul proceselor de denudatie este mai intens sau egal cu cel al procesului de solificare. Aceste soluri sunt prezente, de asemenea, in sectoarele cu deflatie activa din ariile cu relief nisipos valurit eolian.

Regosolurile au un profil slab dezvoltat, incat in el nu se pot distinge caractere morfologice specifice unui anumit tip genetic.

Regosolurile se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala, in general, foarte scazuta. Din punct de vedere agronomic ele reprezinta, de fapt, in majoritatea cazurilor, un substrat litologic putin fertil, aflat la zi.

Ameliorarea si valorificarea regosolurilor de pe pante si versanti se fac in cadrul planului general de recuperare a terenurilor degradate de eroziunea prin apa si de combatere a acestui fenomen foarte daunator. In multe regiuni din tara, versantii cu regosoluri au fost deja terasati si plantati cu vii sau pomi fructiferi. Pe langa masurile de combatere a eroziunii sunt necesare ingrasaminte organice si minerale pentru refacerea continutului de humus si substante nutritive.

Solurile podzolice argiloiluviale reprezinta stadiile cele mai inaintate de evolutie ale solurilor silvestre, determinate de intensificarea procesului eluvial de cel bioacumulativ. Se caracterizeaza prin individualizarea unui orizont eluvial A2 , clar exprimat, printr-un profil bine diferentiat textural si prin puternica debazificare a complexului adsorbtiv. Sunt cunoscute in literatura noastra de specialitate si sub denumirile de podzoluri secundare si podzoluri de degradare.

Solurile podzolice argiloiluviale se intalnesc in diferite regiuni de podisuri, dealuri si piemonturi. Ele patrund si in zona montana inferioara. De asemenea se gasesc pe terasele mai vechi ale unor rauri importante ca Mures, Olt, Somes, Arges, Jiu. etc.

Frecventa aparitiei solurilor podzolice se mareste o data cu cresterea umiditatii zonei. Solurile podzolice argiloiluviale se intalnesc in deosebi sub paduri de stejar, de fag, fag in amestec cu gorun sau cu rasinoase si mai rar de garnita; in parterul padurii, alaturi de plantele geofite, apar si plante acidifile ca Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Poa nemoralis s.a.

Depozitele de suprafata pe care s-au format aceste soluri sunt foarte variate ca varsta, natura mineralogica si textura:gresii, argile, marne, depozite de terasa, depozite variate deluvio- proluviale etc. In general, rocile care favorizeaza dezvoltarea solurilor podzolice sunt bogate in fractia nissipoasa, sarace in minerale calcice si feromagneziene si puternic alterate. In anumite conditii se pot forma si pe roci argiloase, mai bogate in elemente bazice.

Solurile podzolice argiloiluviale se intalnesc mai ales in conditiile uni relief orizontal sau slab inclinat, cu drenaj exatern slab: culmi largi, versani lini, terase etc. In conditii de relief mai accidentat, apar deobicei sub invelisul protector al unei formatii vegetale bine incheiate, padure sau pajiste.

Apa freatica se afla la mare adancime in aria de raspandire a solurilor podzolice; exceptie fac suprafete restranse din nord-vestul tarii, in care profilul acestor soluri este influentat de apa freatica aflata la mica adancime (Campia Somesului).

Folosirea in agricultura a solurilor podzolice argiloiluviale este mai restransa, datorita conditiilor climatice mai reci si mai umede, precum si potentialului lor scazut de fertilitate. Pe solurile podzolice, pajistile si fanetele naturale ocupa suprafete insemnate, alcatuind, baza unui puternic sector zootehnic. Economia forestiera are, de asemenea, o pondere ridicata, intinderi mari fiind ocupate cu paduri de stejar sau de fag.

Plantele care se cultiva in zona solurilor silvestre podzolice sunt graul de toamna si de primavara, orzul, ovazul, secara, porumbul, sfecla-de-zahar si soia, cu rezultate satisfacatoare. Dintre plantele de nutret gasesc conditii bune trifoiul rosu, sfecla furajera si unele graminee. Cultura vitei-de-vie este foarte raspandita, in schimb pomicultura (cultura prunului si a marului) constituie una dintre ramurile agricole principale din aceasta zona.

REGOSOLURILE (RS)

     Tipul regosol se defineste prin orizont A ( Am, Au, Ao,) urmat de material parental neconsolidat sau slab consolidat, mentinut aproape de suprafata prin eroziune gelogica. Fac exceptie materialele parentale nisipoase, fluvice sau antropogene. Denumiera de regosol are semnificatia de sol tanar, neevoluat.

        RASPANDIREA SI CONDITIILE NATURALE DE FORMARE .

Suprafata ocupata de acest tip genetic de sol este de 100.000 ha. Sufrafetele mari de regosoluri se intlnesc in zonele cu relief accidentat , supus eroziunii geologice : versanti si culmi . indeosebi din regiunile de deal - podis-piemont , dar si in zonele de campie si munte.

      Dintre conditiile pedogenetice , caracteristice sunt cele mai determinate de manifestarea eroziuni geologice , adica eroziunea datorata unor procese lente ce actioneaza pe perioada lunga de timp , in absenta influentei omului .In astfel de conditii solificarea nu poate avansa , ritmul pedogonezei fiind mai lent sau egal cu cel al ecroziunii.

      Regosolurile se formeaza in conditii foarte diferite de felief , clima si vegetatie. Sub aspectul reliefului , aceste soluri se intalnesc in toate marile supuse de la cele corespunzatoare zonelor de stepa pana la cele specifice etajului alpin .

       PROCESE PEDOGENETICE.

Spre deosebire de litosoluri care se formeaza pe roci dure in acest caz rocile sunt neconsolidate sau slab consolidate  ( Exceptand nisipurile , materialele fluvice si antropice) Deci regosolul reprezinta un stadiu initial  de solificare pe roci afanate.

       Ca si Litosolurile, regosolurile se caracterizeaza de diagnostic bine precizate. Solificarea incipienta si mentinerea in stadiul de sol tanar , neevoluat se datoreaza faptului ca versantii cu eroziune geologica materialul aflat in fiferite grade de solificare este permanent transportat pe panta de apa ce se scurge la suprafata . Din aceasta cauza solificarea nu poate avansa orizontul de acumulare a humusului se mentine slab conturat , iar sub acesta nu se separa alte orzizonturi . Procesul de pedogeneaza este contracarat de catre procesul de eroziune pe suprafelele cu rupturi sau alunecari de panta , care determina ivirea la suprafata a materialelor parentale.

       ALCATUIREA SI DESCRIEREA MORFOLOGICA A PROFILULUI.

Urmarea conditiilor specifice de formare si evolutie , regosolurile au profilul de tipul Ao .

       PROPRIETATI .

Textura  este foarte variata (in functie de materialul parental) si nediferentiata pe profil . Regosolurile formate pe depozite rezultate din roci dure contin si material scheletic . Sunt soluri nestructurate sau cu structura grauntoasa ori poliedrica slab dezvoltata . Celelante proprietati fizice si fizico -mecanice  depind de textura , find extrem de variate . In functie de materialul parental , zona climatica si de vegetatie , regosolurile pot fi sarace sau mijlociu aprovizionate  cu humus si substante neutritive si cu reactie de la acida pana la slab bazica .

       

SUBTIPURI.

In functie de conditiile de formare se pot intlalni urmaoarele subtipuri : distric (di) , prezinta in primul  orizont caractere eutrice  ; calcaric ( Ka) contine carbonati in orizontul de la suprafata ; salinic (sc) prezinta orizont salnic (sc) ; stagnic (st) , prezinta orizont hipostagnic ( w) ; molic (mo) prezinta orizont molic ( Am) ; umbric (um) prezinta orizont de umbrire (Au) plic (pe) prezinta textura foarte fina cel mai putin in primi 50 Cm  ; Liric ( Li) perzinta orizont ( R intre 20-50 cm ; Scheletic (qq) format materiale cu peste 75 % schelet.

 


loading...
loading...



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2056
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site