Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Structura pe verticala a ecosistemului

Ecologie mediu



+ Font mai mare | - Font mai mic



Structura pe verticala a ecosistemului

A. Ecosisteme terestre



Analiza stratificarii biocenozelor, a nomenclaturii straturilor din ecosistemele terestre vegetale, a solului si a faunei concretizeaza notiunea de stratificare ecologica.

In sens ecologic, stratul cuprinde fragmente de substrat si aer, plante si animale, cat si microorganisme si reprezinta un segment al ecosistemului pe axa verticala a spatiului fizic in care se afla ecosistemul.

Fluxul de materie din ecosistem strabate toate straturile sub forma circulatiei biogene a atomilor elementelor chimice.

In zona temperata, intr-o padure se gasesc arbori cu inaltime mare, sub ei sunt arbori tineri si arbusti, iar la suprafata solului, mai ales primavara, inainte de aparitia frunzisului, sunt plante ierboase, ele avand o perioada scurta de vegetatie, atata timp cat exista suficienta lumina.

Speciile de consumatori sunt dispuse si ele pe verticala datorita conditiilor concrete de migratie. Astfel, pasarile cu deschiderea mare a aripilor nu vor putea cobori la sol din cauza coroanei arborilor, deci ele isi vor face cuiburile in acest sector. Ciocanitorile se vor intalni, indeosebi, pe trunchiurile de arbori. La suprafata solului vor fi caprioarele, mistretii, lupii etc.

In adancime, radacinile arborilor vor patrunde mai adanc decat radacinile plantelor ierboase, iar o serie de rozatoare isi fac galerii in sol, cu toate ca isi procura hrana de la suprafata solului.

In mod similar, pe terenurile cultivate, floarea soarelui, datorita inaltimii plantei, va forma etajul superior sub care se vor intalni buruienile cu inaltime mai mica.

Repartizarea uniforma a indivizilor intr-o plantatie si in terenurile agricole este o consecinta a activitatii omului. In ecosistemele naturale, repartizarea plantelor si animalelor este conditionata de tipul de spatiu (Stugren, 1994).

B. Ecosisteme acvatice

Stratificarea acestor medii este determinata in variatia factorilor ecologici conditionali, dar si a celor de tip resursa. Astfel, densitatea apei se modifica functie de temperatura, fapt care determina o stratificare in adancime. Corelat cu transparenta apei, se modifica grosimea stratului in care intensitatea luminii (resursa de energie) este suficient de ridicata pentru realizarea fotosintezei, in timp ce concentratia de oxigen depinde fie de temperatura, fie de lumina, in functie de troficitatea apei. Prin urmare, structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului in raport cu adancimea.

a. Temperatura

Inregistreaza variatii diferite in functie de anotimp, pe baza carora se pot distinge trei elemente structurale, prezente in cursul verii si al iernii. In anotimpurile de tranzitie stratificarea este

distrusa. Astfel, stratul in care se realizeaza saltul termic se numeste termoclina, deasupra acestuia situandu-se epilimnionul, iar in partea inferioara hipolimnionul

b. Lumina

Patrunde numai in zona de ape superioare, numita eufotica, dupa care urmeaza nivelul de compensatie. Pe acest interval rata fotosintezei (F) este egala cu rata respiratiei (R).

In profunzime, razele de lumina nu pot patrunde, astfel ca ne situam in zona afotica (lipsita de lumina) Adancimea relativa la care se individualizeaza aceste straturi depinde de culoare si transparenta apei, respectiv de incarcarea cu materii in suspensie. Cu cat aceasta este mai mare, cu atat se diminueaza grosimea stratului eufotic, ceea determina modificarea raportului dintre fixarea si entropizarea energiei, dintre productia si consumul de oxigen.

c. Oxigenul

Se repartizeaza diferit in functie de troficitatea apei (aprovizionarea cu elemente nutritive, in special azot si fosfor). Astfel, in apele sarace in elemente nutritive (oligotrofe - lacurile glaciare din Muntii Carpati - Bucura, Calcescu, Iezer etc.), repartitia oxigenului urmareste variatia temperaturii, in timp ce in lacurile eutrofe (bogate in substante nutritive - lacurile de campie, din Delta Dunarii) este dependenta mai mult de distributia luminii, respectiv de prezenta plantelor fotosintetizatoare.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1790
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved