Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Studiu pedologic pentru tipurile de sol cernoziom si luvisol albic p baza insusirilor fizice si hidrofizice caracteristice

Geologie


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CURBE PE SUPRAFETA ELIPSOIDULUI DE REFERINTA
Rezolvarea preblemelor geodezice (de baza) pe elipsoidul de rotatie
ACTIUNEA SEISMICA IN ROMANIA - Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare
ZACAMINTE METALIFERE
PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA HIDROCARBURILOR PRIN CONDUCTE
FACTORI METALOGENETICI CRUSTALI:CONSECINTE PE TERITORIUL ROMANIEI
DINAMICA SISTEMELOR CU 1 GLD. VIBRATII FORTATE NEAMORTIZATE PRODUSE DE ACTIUNILE ARMONICE
Procese generatoare de factori naturali
Notiuni de metalogenie a teritoriului Romaniei
Alunecarile de teren si fenomene asociate

TERMENI importanti pentru acest document

: studiu pedologic : sol cernoziom : : :

Studiu pedologic pentru tipurile de sol cernoziom si luvisol albic p baza insusirilor fizice si hidrofizice caracteristice

                        Cernoziomul

            Cernoziomurile sunt solurile cele mai importante ale zonei de stepa si totodata dintre cele mai importante tipuri de sol din Romania, datorita suprafetelor intinse pe care le ocupa si a fertilitatii naturale ridicate.

            Caracter de diagnoza. Orizont Am cu crome < 2 (la umed); orizont AC cu valori si crome 3,5 (la umed) cel putin in partea superioara sip e fetele agregatelor structurale.

            Raspandire.Ocupa circa 2 milioane de hectare, mai alea in partea de sud-est a tarii. Suprafete intinse de cernoziom se gasesc in Campis Romana de est, in Podisul Dobrogei centrale si de sud, in sudul Moldovei. Pe suprafete mai restranse se intalnesc si in Campia Romana de vest, Campia Tisei, Podisul Moldovenesc, Depresiunea Jijiei etc.

            Conditii pedogenetice. Relieful zonei de cernoziom este reprezentat, cel mai frecvent, de suprafete plane orizontale sau slab inclinate, cu altitudine absoluta cuprinsa intre 15-20 si 150-200 m. Desi energia de relief este mica, drenajul natural este, in general, bun.

            Roca-mama pe suprafete intinse in zona cernoziomurilor din tara noastra este reprezentat de loess si depozite loessoide, care confera conditii litologice optime pentru formarea solului.Mai pot aparea ca material parental si nisipurile (sudul Olteniei, Podisul Hagieni etc.), marnele si argilele (Depresiunea Jijiei, local in Campia Transilvaniei etc.), depozitele aluviale si aluvoproluviale in partea joasa a Campiei Tisei.

            Din punct de vedere climatic, zona cernoziomurilor se incadreaza provinciilor climatice Bsax (Campia Romana de est, Dobrogea si sudul Moldovei), BSbx (nordul Moldovei) si Cfax (Campia Romana de vest si Campia Tisei).

            In cuprinsul zonei, temperature medie anuala variaza intre 8,3 si 11,5ºC, iar precipitatiile, medii anuale intre 378 (400) si 560 mm. Verile sunt calduroase si iernile moderat reci. Evapotranspiratia potentiala este de 670-730 mm si poate depasi in perioada de vegetatie de 2-4 ori cantitatea de precipitatii. Deficitul annual de precipitatii este de 150-300 mm.

            Uscaciunea in aceasta zona este accentuate si de vanturi calde si uscate deosebit de frecvente. Indicii de ariditate anuala prezinta valori cuprinse, de regula, intre 20 si 26.

            Datorita climatului mai umed, vegetatia ierboasa sub care au evoluat cernoziomurile a fost mai abundenta decat in cazul solului balan, caracteristica stepelor propriu-zise, in general pajisti mezoxerofite in covor neintrerupt, cu graminee inalte si avand un system radicular mai bogat si mai adanc (predomina asociatii de Festuca valessiaca, Agropyron cristatum, Chrysopogon gryllus, Poa bulbosa etc.).

            Apa freatica se gaseste, de regula, la adancimi mari (cernoziomuri automorfe), iar pe unele suprafete intre 2 si 5 m (cernoziomuri hidroautomorfe).

            Procese pedogenetice. Desi regimul hidric si la aceste soluri este tot de tip partial percolativ, percolarea este mai profunda decat la solul balan. De regula, percolarea ajunge pana la 1m adancime iar in perioadele mai umede si mai profound. In aceste conditii levigarea devine mai intense, profilul mai bine diferentiat. Bioacumularea este mai accentuate decat la solul balan ceea ce atrage dupa sine si o structurare mai inaintata a solului in orizontul A.

            Proprietati. Profilul de sol al cernoziomurilor tipice este Am-AC-C sau Cca, cu orizonturi clar differentiate. Orizontul C este bine dezvoltat si apare la 60-80 cm adancime. Orizontul A, cu acumulare de humus calcic, are grosimea de 40 cm, culoare inchisa si structura grauntoasa stabila, bine dezvoltata.

            Si in profilul cernoziomurilor se constata urmele unei activitati biologice intense: crotovine, canale de rame si insecte etc..

            Pentru ilustrarea proprietatilor fizice, hidrofizice si chimice ale acestor soluri se prezinta o serie de date analitice si determinari in urmatorul tabel.

Cernoziom format pe loess(date analitice)

Orizont

Ap

Am

AC

C1

C3

Adancime orizont

0-22

22-44

44-70

70-105

138-180

Adancime proba

0-18

30-44

50-65

80-95

150-170

Nisip fin (0,2-0,02 mm)

37,6

38,1

35,8

39,3

47,4

Praf (0,02-0,002 mm)

30,7

32,0

34,6

32,5

32,2

Argila (<0,01 mm)

31,7

29,9

29,6

28,2

20,4

Argila fizica (<0,01 mm)

45,1

45,4

42,8

40,3

32,7

Densitatea

2,68

2,68

2,70

2,72

2,72

Densitatea aparenta

1,31

1,27

1,26

1,28

1,33

Porozitatea totala

51

53

57

52

50

Porozitatea de aeratie

16

17

23

19

19

Rezistenta la penetrare

26

30

25

34

32

Coeficient higroscopicitate

8,0

7,5

7,2

6,5

4,6

Coeficient de ofilire

9,7

9,3

8,9

8,2

6,1

Capacitate de camp

27,0

28,0

27,0

26,0

23,0

Capacitate totala

39,0

42,0

45,0

41,0

38,0

Capacitate cedare maxima

12,1

13,6

15,0

15,0

15,1

Conductivitate hidraulica

26,3

18,7

18,6

7,8

4,8

           

Textura acestor soluri variaza obisnuit de la lutoasa la luto-argiloasa. Sunt soluri afanate pe tot profilul (pe 0 la 15 cm DA=1,26 g/cm3 si PT=53%) si cu proprietati hidrofizice bune.

            Continutul in humus al orizontului Am varza, de regula, intre 3,0 si 6,0%. Corespunzator, continutul de N total este cuprins intre 0,13 si 22%. Continutul in P2O5 total este de 0,11-0,20%. Sarurile solubile sunt spalate din profil, iar carbonatul de calciu prezent de regula incepand din suborizontul de tranzitie A/C.

            Reactia solului slab alcalina neutra cu valori pH intre 7,0 si 8,3. Gradul de saturatie in baze (V%) in general peste 92%.

            Subtipuri. Subtipurile principale ale cernoziomului sunt: tipic, vermic, vertic, rendzinic, pseudorendzinic, litic, gleizat, salinizat si alcalizat.

            Fertilitate.Cernoziomurile sunt, in general, soluri cu o buna fertilitate, datorita ansamblului unor proprietati fizice si chimice favorabile. Fertilitatea efectiva este insa deseori foarte mult coborata, din cauza insuficientei si regimului nefavorabil al precipitatiilor. Daca la sfarsitul perioadei de ploi din lunile mai-iunie rezerva de apa utila este insemnata, in intervalul iulie-octombrie se constata, de obicei, un deficit de umiditate, rezerva de apa fiind adesea cuprinsa intre1/3 din capacitatea de apa utila si coeficientul de ofilire, sau chiar sub acesta.

            Cernoziomurile tipice sunt soluri foarte bune, practic pentru toate folosintele si culturile agricole din tara noastra: culture de camp, plante furajere, legume, vita de vie, pomi fructiferi.Sunt insa folosite mai ales pentru culture de camp.

                        Luvisoluri albice

            Caracter de diagnoza.Orizont Bt si Ea(cu execptia solurilor care prezinta schimbare texturala brusca pe cel mult 7,5cm).

            Raspandire. Solurile luvice albice se gasesc in continuarea solurilor brune luvice in regiuni de podis, dealuri si piemonturi(Podisul Sucevei, Subcarpati, Piemontul Getic, Piemonturile Vestice, Dealurile Silvaniei, depresiunile Baia Mare, Fagaras, terasele vechi din zonele umede ale Somesului, Muresului, Oltului, Jiului, Argeslui etc.).

            Conditii pedogenetice. Sunt in mare masura asemanatoare cu cele prezentate la solurile brune argiloiluviale. Diferenta consta in crestera umiditatii deoarece solul beneficiaza pe un plus de umiditate, datorat drenajului extern slab ceea ce conduce la un regim hidric de tip percolativ repetat, cu un continut mai ridicat al fractiei nisipoase in materialul parental care este si sarac in minerale calcice si feromagneziene.

            Procese pedogenetice. In conditiile aratate mai inainte, are loc o levigare intensa a sarurilor, carbonatul de calciu fiind scos din profil, o debazificare inaintata a complexului argiolhumic si o alterare puternica a fractiunii minerale urmata de o intense migrare a fractiunii argiloase pe profil. Ca urmare a acestor procese are loc o diferentiere clara a orizontului Ao, cu formarea orizontului Ea, orizont de acumulare reziduala a silicei, iar orizontul Bt devine foarte argilos si profound, ca urmare a iluvionarii argilei migrate din orizonturile superioare.

            Proprietati. Luvisolurile albice tipice reprezinta un profil bine diferentiat Ao-Ea-EB-Bt-C.

            Caracterele morfologice ale acestor soluri sunt asemanatoare celor din solurile brune luvice cu deosebirea ca au orizontul Ao mai scurt si un orizont Ea bine conturat, gros de 10-30cm, in loc de El, de culoare mai deschisa(albicios), cu structura foioasa, slab diferentiata si asezare afanata. Orizontul Bt este puternic imbogatit in argila pe seama orizonturilor Ao si mai alea Ea.

            In tabelul urmator sunt illustrate in parte proprietatile luvisolurilor albice.

Luvisol albic (date analitice)

Orizontul

Ao

Eaw

Ebw

Btw

Bt

Adancime(cm)

0-21

22-40

41-56

57-104

105-188

Nisip 2,0-0,2mm(%)

7,25

10,15

6,25

6,20

8,15

Nisip 0,2-0,02(%)

31,39

34,42

26,87

24,80

28,73

Praf 0,02-0,002mm(%)

27,51

28,15

21,81

6,85

14,88

Argila <0,002mm(%)

33,85

26,68

45,07

52,15

48,24

DA g/cm3

1,29

1,42

1,47

1,51

1,50

PT (%)

52,0

48,0

46,0

45,0

45,0

CO(%)

8,85

7,10

14,80

19,55

17,11

EU(%)

22,82

22,41

28,14

32,62

31,04

Humus (%)

2,43

1,15

0,60

0,52

0,36

P mg/100g sol

2,6

2,1

1,5

1,2

0,8

K mg/100g sol

9,7

8,9

8,5

8,8

9,1

PH

5,0

4,7

4,9

6,1

6,8

SH me/100g sol

9,8

10,4

8,8

6,4

3,2

SB me/100g sol

9,8

6,5

8,9

10,4

11,2

V (%)

50,0

38,0

50,0

62,0

78,0

           

Textura acestor soluri este variata, in functie si de natura materialului parental. Diferentierea texturala pe profil este accentuate, indicele de diferentiere texturala are valori intre 1,5 si 3 sau chiar mai mult. Aceasta diferentiere texturala se reflecta si in valori insusirilor fizice si hidrofizice ale acestor soluri care sunt nefavorabile pentru plante.

            Continutul in humus, azot total si fosfor total este scazut. Reactia solurilor este puternic acida si gradul de saturatie in general sub 50%.

            Subtipuri. Subtipurile principale sunt: tipic, vertic, planic, glosic, rodic, litic, gleizat, pseudogleizat, pseudogleic si alcalizat.

            Fertilitate. Fertilitatea naturala a acestor soluri este scazuta, datorita insusirilor fizice si fizico-chimice negative, a aprovizionarii insuficiente cu humus si substante nutritive, a regimului aerohidric nefavorabil dezvoltarii plantelor.

            Aciditatea ridicata si debazificarea inaintata a complexului argilo-humic determina prezenta aluminiului mobil si a manganului mobil in doze nocive pentru plante.

            Regimul de umiditate al solului nefavorabil in sensul ca prezinta frecvente alternante intre exces si deficit, incat reclama masuri in consecinta. Asa dar, neameliorate, luvisolurile albice ofera conditii nefavorabile pentru cresterea plantelor.

            Stratul de pamant rodnis format in Baragan este cunoscut sub numele de cernoziom – adica pamant negru. Cernoziomul din Baragan este, intr-adevar, un pamant inchis la culoare, de mare grosime (50-70 cm), uneori aproape negru, ca ciocolata, alteori de culoarea cojii de castana. Pentru cercetarea mai amanuntita a acestui strat gros de pamant rodnic, este bines a facem si aici o groapa adanca, patrunzand pana in stratul de lut galben. Deoarece adancimea gropii va fi mai mare decat la munte, si lungimea acesteia va trebui aleasa mai mare, si anume de 2m, iar latimea de 1m.

            Groapa se face tot in trepte; pamantul rezultat prin saparea gropii se arunca la fel, in dreapta si in stanga ei. Examinarea peretelui aflat in fata noastra, dupa ce am coborat in groapa pe trepte, ne arata ca pamantul rodnic din Campia Baraganului este format di mai multe strate, diferite intre ele prin culoare, deci prin natura materiior din care sunt constituite, prin marimea grauntilor si a partolor mai mari in care se pot desface prin framantare in mana si prin numeroase alte insusiri. Astfel, ne impresioneaza grosimea mare, de jumatate de metru a stratului de culoare inchisa, ciocolatie, bogata in material negicioasa numita humus, alcatuirea foarte grauntoasa a acestui strat, asezarea lui afanata si de aceea sfaramarea usoara in mana a unui bulgare reavan, in numerosii graunti rotunjiti, ca bobul de mazare si mai mici, din care este alcatuit, ca si numeroase gaurele, canale si galerii mai mari, formate de radacinile plantelor si de feluritele vietati animale din pamant; apoi multimea de radacini groase ca sfoara si ca firul de ata, care-l impanzesc, in cautarea apei si a hranei. Acest strat negricios, bogat in humusul hranitor, afanat si foarte poros, este partea principala a stratului de pamant din Baragan; in anii cu ploi bune, recoltele pe acest sol sunt bogate.

            Fireste, daca sub stratul negricios s-ar afla o piatra dura sau un lut greu, ori o argila indesata, nu s-ar obtine asemenea recolte.Pamantul rodnic al Baraganului are insa spatiu mare de dezvoltare a radacinilor plantelor si de pastrare a hranei si a apei pentru nevoile acestora, caci stratul bogat si grauntos, de culoare ciocolatie, trece treptat intr-un alt strat, cu grosimi obisnuite de 30-40 cm, care inca mai contine apreciabile cantitati de humus, cafeniu-deschis sau usor cenusiu. Privind de aproape acest strat, observam ca are un aspect pestrit, dat de firisoarele si petele slabe, cu aspect de mucegai, numite eflorescente, formate din carbonat de calciu; pr fondul de culoare inchisa, culoarea alba a acestor separatiuni calcaroase apare si mai evidenta. Precum vedem, este un strat in care s-au acumulat in cantitati moderate, atat humusul, cat si sarea cea mai raspandita in solurile din Baragan, carbonatul de calciu. Incercand sa maruntim in mana un bulgare din acest strat,vom observa ca el nu se mai desface numai in graunti de marimea bobului de mazare, ci si in graunti mai mari si bulgarsai mici, cu forme neregulate.

            Treptat humusul se imputineaza tot mai mult, incat abia mai poate fi banuit, acolo unde apar slabe pete, care parka murdaresc lutul galben pe care s-a format tipul de sol. Ne aflam in ultimul strat al solului alcatuit din loess, putin transformat, in care se observa usor numeroase pete si fire albicioase in partea superioara, la care se adauga mai jos un fel de pietricele albicioase, cu contur neregulat ondulat, de 1-2 cm in grosime, numite concretiuni calcaroase. Sunt acumulati puternice de carbonat de calciu, adus stratul de pamant rodnic de apa ce se infiltreaza in adancime. Sa tot fie de 1,0-1,5 m grosimea acestui strat de lut cu acumulari de carbonat de calciu, dupa care, mai jos ne apare 

Bibliografie:

Oanea Nicolae. Pedologie 1 generala(pag.308-313; 348-351). Editura Paco Bucuresti

Chirita C.D. Ecopedologie cu baze de pedologie generala. Editura Ceres Bucuresti

Sursa datelor din tabele – Metodologia elaborarii studiilor pedologice, ICPA 1987

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1350
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved