CLIMA ROMÂNIEI

Introducere

Pentru a întelege denumirea corecta dar aparent greoaie a climei României sa ne reamintim subdiviziunile zonei temperate a climatelor planetei, zona cuprinsa aproximativ între latitudinile[1] de: 30⁰ si 60⁰ latitudine nordica si sudica.

a) clima temperat-calda[2] - între 30° si 40° latitudine nordica si sudica; se mai numeste mediteraneana sau subtropicala;

b) clima temperata propriu-zisa - între 40° si 50⁰ (sau 55°) latitudine ;

c) clima temperat-rece între 50° si 60⁰…62⁰ latitudine nordica si, respectiv, între 50⁰ si 56⁰ latitudine sudica.

În ceea ce priveste clima Europei, ea este preponderent temperata datorita latitudinilor extreme (convenabile acestei clime) între care se desfasoara continentul.

- Continentul Europa situat în emisfera nordica a planetei are cel mai dantelat contur continental, cu multe peninsule si mari marginale pe laturile sale vestice, nordice si de sud dar este complet sudat la Asia pe latura sa estica prin lantul Muntilor Ural (orientat nord-sud).

- România este amplasata adânc în corpul Europei, aflându-se la distanta de aproximativ 2900km fata de Oc.Atlantic sau de Mtii. Ural si la circa 900km în linie dreapta fata de Marea Mediterana. Clima României va purta de aceea, implacabil, pecetea continentalitatii de tip central european fapt ce trebuie retinut de la început (Fig.1,2). Nu este vorba deci despre un continentalism de tip ruso-siberian ajuns pâna la noi si nici macar de unul est-european (adica legat de Câmpia Rusa europeana) cum se vehicula în multe publicatii trecute, ci provine dintr-o dominanta vestica[3] a circulatiei aerului troposferic si în nici un caz estica.

Fig.1 Europa Centrala – delimitare schematica

Sa ne reamintim ca suprafata României este de 238.391 km² iar coordonatele sale extreme sunt:

- în desfasurare latitudinala: între 43°37’ latitudine nordica pe Dunare

în sudul extrem si 48°15’ în nordul extrem, cu o diferenta semnificativa de 4°38’, care implica micsorarea sensibila a unghiului sub care cad razele solare în nordul tarii fata de sud (cu 1⁰8’).

- în desfasurare longitudinala: între 20°15’ la Sulina (extremitatea estica) si 29°41’ la Beba Veche în vestul extrem, România acopera circa 9° de longitudine. De aceea Soarele rasare cu circa o jumatate de ora (mai precis cu 38 minute) mai devreme în estul extrem al tarii fata de vestul sau, distanta între ele fiind de 650km în linie dreapta.

Aceasta amplasare ar fi cauza majora pentru care, clima tarii noastre este temperata de tip continental de tranzitie ca de altfel a întregii Europe centrale dupa cum se demonstra în cursul precedent (fig. 2 cap. 8). Mai clar, România are o clima temperat-continentala[4] de tranzitie între clima temperat-oceanica a vestului european si clima temperata dar pronuntat continentala cu accente excesive a estului continental. Implicit, clima României nu poate apartine nici uneia dintre cele doua subdiviziuni amintite ale climei temperat-propriu-zise tocmai pentru ca interferenta lor în spatiul central - european o creeaza pe a treia. Harta din figura nr. 2 ni se pare convingatoare, ea fiind o prelucrare dupa autori francezi, deci poate constitui un argument impartial în favoarea celor spuse mai sus.        

Urmarind caracteristicile elementelor climatice principale vom gasi suportul concret al definitiei date drept: clima temperat-continentala de tranzitie.

Nu vom analiza datele meteorologice zilnice ci acei indicatori sintetici care provin din medierea lor multianuala, realizata de climatologi. Ne vom ocupa deci de temperatura medie anuala, de media lunii iulie si respectiv a lunii ianuarie si vom cita maxima si minima minimorum a României. Vom face acelasi lucru cu precipitatiile si, desi mai greu de urmarit, cu vântul.

Prin urmare, clima României trebuie definita întotdeauna drept: clima temperat continentala de tranzitie; tranzitia se face între clima temperat - oceanica a Europei de Vest si clima temperata dar pronuntat continentala, cu

nuante de ariditate, a Europei de Est, a “stepelor ruse”, cum mai spun climatologii.

Aceasta realitate decurge în primul rând din amplasarea geografica a tarii noastre în partea sud-estica a Europei Centrale, conform hartii din figura 1 , la intersectia paralelei de 45° latitudine nordica cu meridianul 25° longitudine estica.

Aceeasi cauza, amplasarea geografica, face ca subzona climei mediteraneene, respectiv clima temperat-calda, cum a fost ea prezentata în capitolul anterior, sa aiba un subprodus derivat, local, românesc, desigur cu totul incomplet ca “portret cadru” dar evident si de neneglijat, prin consecinte în: Banat, în vestul si nordul Olteniei. Este vorba în primul rând de regimul precipitatiilor aici si implicit de scurgerea râurilor în zona: ambele având doua maxime pe an si semanând bine cu sensul urmat de aceleasi elemente de interconditionare în climatul mediteranean propriu-zis. Trebuie precizat însa ca numai regimul anual al temperaturii aerului[5], desi mult mai blând decât în restul României, nu ar fi un argument suficient si nici concludent pentru invocarea oricaror similitudini între climatul din SV tarii noastre si climatul temperat-cald supranumit mediteranean al Europei sudice. Nici noi nu sustinem altceva decât existenta, în context, a unui efect local, de protectie sau de expunere fata de anumite mase de aer, efect subsumat cadrului climatic general pe care îl impune de interferenta circulatiilor de V, de E, de S sau de N dar cu o dominanta vestica în provinciile sudice ale tarii noastre.

Dar, daca admitem ca sud-vestul tarii este îndulcit climatic de catre masele de aer de origine mediteraneana ajunse adeseori pâna la paralela de 45°N, atunci, trebuie sa admitem si ca o anume portiune a Podisului Moldovei si anume, subdiviziunea sa, Podisul Sucevei, neprotejat fiind de Carpati în cazul circulatiilor troposferice de nord, sufera influenta repetata a invaziilor de aer mai rece, aer proprii subzonei climatului temperat rece, identificat în capitolul precedent, la nord de paralela de 50° a Europei. Adeseori penetratiile de aer rece în Bucovina româneasca pot veni chiar de dincolo de cercul polar de nord. Acestea sunt realitati aero-sinoptice de care nu dispun însa, decât meteorologii previzionisti care le iau în seama în mod serios pentru a descifra mersul vremii atât de diferit în vestul sau sud-vestul tarii fata de estul sau nord-eestul sau, etc.

Precizarile anterioare, alese dintre multe altele, vin sa sustina trasatura de clima de tranzitie a României, în domeniul general al climei temperat-continentale a Europei.