Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


INTEMEIEREA MOLDOVEI SI A DOBROGEI

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TRASATURI GENERALE ALE EPOCII BRONZULUI
Regina Elizabeta I
RIVALITATEA SOVIETO – AMERICANA SI LUPTA PENTRU NEPROLIFERAREA ARMELOR NUCLEARE
ROMANII DIN AFARA GRANITELOR
Patrimoniul culturii si civilizatiei romane
'RAZBOIUL GENERAL AL TARANILOR' DIN 1514, CONDUS DE GHEORGHE DOJA
Romania si relatiile internationale in prima jumatate a secolului XX
Armele biologice
Romania dupa al doilea razboi mondial
REVOLUTIA FRANCEZA si biserica - Date cronologice fundamentale

TERMENI importanti pentru acest document

intemeierea dobrogei : : intemeierea moldovei si a dobrogei : intemeierea dobrogea : formarea moldovei si a dobrogei :
loading...

INTEMEIEREA MOLDOVEI SI A DOBROGEI

MOLDOVA

            Intemeierea Moldovei este in mare masura asemanatoare cu intemeierea Tarii Romanesti.

            Existau in sec. al XIII-lea, la E de Carpati, uniuni de obsti, numite „campuri”, locuite de romani. Invaziile tatarilor le-au pricinuit si acestora mari necazuri. Deseori ei treceau si in Transilvania. 

VANATOAREA LUI DRAGOS
 
           PRIMA ETAPA:

            Regii maghiari, sprijiniti de unii voievozi din Maramures, au intemeiat pe apa Moldovei o „marca” (stat mic), cu capitala la Baia. Conducerea acesteia a fost incredintata lui    Dragos,    voie-vod maramuresean care avea sarcina sa opreasca inaintarea tatarilor spre Transilvania si Ungaria.

           A DOUA ETAPA:

            In anul 1359, Bogdan, un alt voievod din Maramures care nu voia sa se supuna coroanei maghiare, a trecut Carpatii si i-a alungat pe urmasii lui Dragos.

            Sprijinit de boierii moldoveni, Bogdan infrange oastea maghiara, trimisa in anul 1365 impotriva sa. „Mica Moldova” si-a castigat independenta, asa cum reusise si Tara Romaneasca in anul 1330.

           UNIFICAREA DEPLINA:

            Urmasii lui Bogdan au extins Moldova spre E si spre S, pana la Nistru si Marea Neagra, eliberand aceste noi teritorii de sub stapanirea tatarilor.

DOBROGEA

            Teritoriul cuprins intre Dunare si Marea Neagra a ramas o perioada indelungata sub ascultarea Imperiului Bizantin (Imperiul Roman de Rasarit).

            Izvoarele istorice dezvaluie ca si aici existau formatiuni politice militare. Cea mai cunoscuta era Tara Carvunei, la sud de Mangalia. Conducatorul ei, Dobrotici, a unificat aceste mici tari si a luptat impotriva genovezilor (Genova – Italia) care pusesera stapanire pe Marea Neagra.

            De la numele acestui conducator s-a nascut denumirea de Dobrogea.

            La sfarsitul sec. al XIV-lea, Mircea cel Batran alipeste Dobrogea Tarii Romanesti  pentru o scurta perioada, dar, mai tarziu, aceasta este ocupata de  catre turci si stapanita timp de peste 450  de  ani,  pana la cucerirea independentei prin razboiul din 1 877 – 1 878.

           Exercitii:

           1.  Completati rebusul:

                  A

 

 

 

 

 

 

     1.                             

     2.                              

     3.                                 

     4.                                  

     5.                              

     6.                                  

     7.                                

     8.                                 

     9.                                   

                   B

         

1. Conducatori de voievodate ..;

2. Litovoi a domnit in ;

3. Navaliri sau ..;

4. Moldova se afla la .. de Carpati;

5. Negru din Tara Fagarasului;

6. Tara .. – veche denumire transilvaneana;

7. Teritoriu intre Dunare si Marea Neagra;

8. Curtea de ., veche capitala a Tarii Romanesti;

9. Voievodat din interiorul arcului Carpatic.

          2. Uniti numele tarii cu numele voievozilor:

                                                Dobrotici

Moldova                                  Menumorut

                                                Negru – Voda

Tara Romaneasca                     Gelu

                                                Basarab I

Transilvania                              Seneslau

                                                Dragos – Voda

Dobrogea                                 Litovoi

                                                Bogdan – Voda

SATELE SI ORASELE ROMANESTI MEDIEVALE

- LECTURA –

          SATUL

            Satul romanesc medieval a fost si ramane pastratorul traditiilor de munca si civilizatie.

            Principalele ocupatii ale locuitorilor sai au fost cultivarea plantelor si cresterea animalelor. Treptat, s-au dezvoltat si mestesugurile casnice: olaritul, prelucrarea plantelor textile, a lanii, a pieilor de animale.

            Taranimea cuprindea doua mari categorii: cea libera (mosneni sau razesi) si cea aservita (supusa) proprietarilor de mari domenii (rumani, vecini, serbi sau iobagi).

            Ambele categorii aveau obligatii fata de stat si Biserica in produse agricole si in animale. Nu lipseau nici obligatiile banesti care se stabileau dupa marimea gospodariilor.

            Statul si Biserica dispuneau de mosii (domenii) intinse care erau lucrate tot cu ajutorul taranilor (cositul, reparatul morilor, iazurilor si cetatilor, carausia).

            Pe langa platile facute statului si Bisericilor, taranimea aservita avea obligatii si fata de nobili: dijma in produse si dijma in bani.

            De asemenea, taranii erau obligati sa presteze zile de munca (renta in munca): o zi pe an pentru iobagii transilvaneni si ori de cate ori voia stapanul, in Moldova si  in Tara Romaneasca.

            Obligatiile taranimii au sporit de-a lungul secolelor,  in Tara Romaneasca si Moldova la 60 de dari pe an, dintre care 40 erau in bani. Mosnenii si razesii si-au pierdut treptat pamanturile si au devenit serbi.

          ORASUL:

            Orasele din Transilvania (Cluj, Brasov, Timisoara, Deva, Sibiu etc. ) se deosebeau de cele din Tara Romaneasca si Moldova (Curtea de Arges, Campulung, Targoviste, Suceava, Iasi, Galati, Bacau etc.) prin faptul ca erau intarite cu ziduri de aparare in spatele carora se adaposteau locuitorii in caz de primejdie.

            Populatia oraselor transilvane era alcatuita din mestesugari (fierari, tesatori, croitori, cizmari, sticlari, bijutieri etc.) si negustori. Erau organizati in asociatii profesionale numite „bresle”.

            Pe langa acestia existau si destui oameni saraci care-si asigurau cele necesare vietii, muncind pe la cei bogati sau cersind.

            In Moldova si in Tara Romaneasca, orasele erau mai mult centre comerciale. Marfurile si produsele agricole se vindeau in pravalii permanente sau cu ocazia targurilor saptamanale si balciurilor anuale. Aici se intalneau negustorii din cele trei tari romane, aducand marfuri autohtone sau straine.

            Fiindca din agricultura traia cea mai mare parte a romanilor, satul a fost principalul producator de bunuri in Evul Mediu.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 573
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved