Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Imagini ale Spaniei de la Independenta la Republica Frontului Popular

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
William Lithgow
Thomas Bennet
Alice Bendon
Anglia in secolul al XVII-lea - Revolutia engleza
SCHISMA CEA MARE DIN ANUL 1054
Mercantilisti si fiziocrati - Mercantilismul, Fiziocratismul
Marsul asupra Romei
Armata romana din Dacia
Traficul cu opium al casei regale engleze
Chestionar - Puterile imparatului roman

Imagini ale Spaniei de la Independenta la Republica Frontului Popular




Imaginea generala a scenei politice spaniole in secolul al XIX lea

,,Pitoreasca sau plictisitoare ,in functie de tonul adoptat ,istoria politica a secolului XIX spaniol nu este decat o inlantuire de intrigi ,de comedii si de drame ,, toate evidentiate intr-o imagine a contradictoriului generalizat in care principalii actori ai scenei politice – armata ,biserica , monarhia ,partidele politice ,miscarile nationalist-separatiste -vor continua prin actiunile lor accentuarea unei realitati implacabile caracterizate de anarhie sociala , inapoiere economica si instabilitate politica care vor genera imaginea vector a Spaniei prefranchiste - imaginea unui conflict continuu ce va opune traditionalismul dorintei de schimbare si dorinta de schimbare egocentrismului national -regional.

Secolul al XIX-lea politic debuteaza cu urcarea pe tron a unui nou rege ,Ferdinand al VII-lea si se incheie in 1917 cand actiunile anemice ale dreptei liberale spaniole vor genera o miscare politica –formata din socialisti,reformisti, regionalisti si

radicali – ce va conduce la ,,prabusirea valorilor si a institutiilor civilizatiei liberale al caror progres fusese considerat drept un bun dat o data pentru totdeauna,, .

O viata politica des schimbatoare in care suveranii nu se ridica la inaltimea asteptarilor (cel putin pana la urcarea pe tron a lui Alfonso al XIII-lea ) iar traditia democratica si parlamentarismul nu reusesc sa se impuna va conduce la cristalizarea in mentalul colectiv spaniol a unei imagini a politicii ce ar putea fi comica daca nu ar exprima prin consecintele sale un tragism evident :,,poporul obisnuia sa spuna ca politica este un cotlet,fiecarei parti ii revenea randul sa-l friga .Umoristii au descris tipul social al functionarului concediat care asteapta revenirea alor sai (la putere n.a.)plimbandu-se in sus si in jos in Puerta del Sol . In provincie este numit cacique(grangur) .Senator al unor orase mici sau agent electoral rural el isi datoreaza pozitia traditiei familiale sau extensiei unui fapt social In felul acesta ,alegerile sunt insa fara sens ,cineva este ales fara a avea nici un concurent( printr-o intelegere sau frauda ) iar electoratul nu controleaza nimic .Cortes-urile sunt niste cluburi in care discutiile academice alterneaza cu certurile pe probleme de buget si vama .

Dar acest fapt nu inseamna o indepartare de parlamentarism iar textele constitutionale sunt primite cu entuziasm atat de elitele intelectuale cat si de masele largi incantate de sclipitoarele interventii ale vedetelor parlamentare la care asista ca la un adevarat spectacol .Veritabil spatiu al contrastelor ,uneori absurde ,in Spania ,cand politica nu este contestata cu sabia este aprobata cu aplauze, activitatea politica avand uneori si o finalitate artistica .

Pe acest fond general in Spania secolului XIX dupa miscarea insurectionala din perioada 1808-1814 au loc ,,repetate razboaie civile (1821-1823,1833-1840 ,1869-1876)precum si frecvente revolte militare si insurectii ,, a caror scurta trecere in revista va contribui la intelegerea mai facila a modului in care se va cristaliza in mentalul colectiv occidental imaginea Spaniei si a franchismului .

1808-1814 – Prestatia execrabila a regelui Carol al IV-lea si a frumosului sau favorit ,Godoy,mai ales in ceea ce priveste mizarea in politica externa pe cartea franceza va conduce la pierderi teritoriale importante ,in colonii ,Santo Domingo ,Trinidad , Louisiana iar in interior Lisabona , Catalonia ,Navarra .Opozitia fata de aceasta politica conduce la o incercare de inlaturare a regelui cu fiul sau Ferdinand care se va produce in 1808 si nu va fi recunoscuta de generalul Murat fapt ce va conduce ca pe 2 mai 1808 eroica lupta declansata de populatia madrileana impotriva francezilor sa declanseze razboiul de independenta .

,, Dar miscarea nu este indreptata numai impotriva strainilor Unii considera ca ar trebui continuata opera inceputa in secolul XVIII,imitand Franta si totodata rezistandu-i . Pentru altii Ferdinand reprezinta absolutismul patriarhal ,garantia traditiei ,si a pastrarii acelor drepturi ,antiindividualismul economic medieval .

Intr-un cuvant Spania liberala –Spania Carlista ,Spania rosie –Spania neagra exista deja .Inca din primele zile insurgentii au simtit o puternica placere masacrand reprezentantii autoritatii Se simtea ca o atare combativitate populara, pusa in slujba religiei si a traditiei ,poate sa se intoarca impotriva ei insesi . Aceasta rasturnare va alcatui istoria seolului urmator .

Prima miscare revolutionara a sec.XIX prin vocea liberalismului, manifesta in Cortes-urile de la Cadiz va propune o Constitutie de tip francez (suveranitate nationala ,separarea puterilor in stat , libertati cetatenesti ) un rege mediocru si in ciuda fidelitatii fata de religie si traditia religioasa va desfinta Inchizitia si va pune in discutie vanzarea bunurilor bisericii. In planul imaginii masele vor retine numai infrangerea francezilor si pe noul rege care in mai 1813 anuleaza aproape tot ceea ce se infaptuise la Cadiz ;biserica insa isi va strange randurile si in virtutea inapetentei fata de ideile Iluminismului si Revolutiei franceze ,va asocia liberalismul spaniol (ca de altfel liberalismul in general )cu unul din cei mai mari dusmani .

-Cadizul este iarasi locul in care se naste o noua miscare revolutionara -initiata de colonelul Riego ,comandantul unui corp expeditionar colonial-care revendica revenirea la Constitutia de la 1812, cerere acceptata de Ferdinand pe fondul escaladarii revoltei.Sub presiunea celor O suta de mii de fii ai Sfantului Ludovic revoltele sunt inabusite ,fara lupta ,iar Ferdinand anuleaza in totalitate legislatia liberala si ordona executarea lui Riego.Perioada care urmeaza completeaza o imagine la fel de anarhica si contradictorie in care pe fondul unor compromisuri facute de rege cu liberalii economia incepe sa dea semne de redresare iar esecul de la Ayachucho prevesteste dezagregarea implacabila a imperiului colonial .

Din 1833 pana in 1840 a treia sotie a lui Ferdinand ,Maria Christina asigura regenta regatului in numele fiicei sale Isabela a II a dar,varul acesteia , Don Carlos este declarat rege de discipolii sai carlisti si astfel timp de sapte ani Spania este zguduita de razboiul carlist .Este perioada in care, in imaginea despre Spania apare un element fundamental –pronunciamentos care scoate in prim plan un actor major –armata .

,,Fara a fi o emanatie nationala armata este o forta capabila sa se identifice cu o anumita politica . Periodic se declanseaza un mecanism clasic . Exilati ,societati secrete ,adesea intrigi din strainatate cu incurajarea confuza din partea unui sector al opiniei publice si stiind ca presiunea guvernamentala le inchide caile legale de actiune , ajung sa isi aleaga un general .De obicei este un comandant aflat in exil sau cel putin ,cazut in disgratie . Asadar lovitura are ca punct de pornire un port sau o regiune indepartatata . Acolo se citeste un manifest trupelor care ies din cazarma .Se opereaza arestari ,autoritatile sunt schimbate .Prin stafete sau telegrame celelalte garnizoane ,prelucrate in prealabil sunt somate sa se pronunte in acelasi sens . Niciodata un pronunciamento nu a juns sa declanseze un razboi civil pana in 1936: atunci va fi o mare schimbare ,,

Strans asociata cu imaginea pronunciamentos Spania adauga in realitatea imagologica internationala o imagine noua ce va fi asociata franchismului pe durata intregii sale existente. ,,In secolul al XIX lea Spania a lansat prototipul pretorianismului politic modern ,cel putin printre tarile europene .Concurentii sai cei mai apropiati in acest model au fost Portugalia si Grecia .

Fenomenul pretorian a fost un fenomen reactiv ,un raspuns la inmormantarea problemelor civile si la dezbinarea politica . Atat timp cat guvernul civil era stabil si efectiv sustinut din punct de vedere politic de o majoritate a societatii pretorianismul nu s-a manifestat ,pentru ca pretorianismul a fost mai mult un raspuns decat o subversiune spontana .Activistii politici importanti erau nerabdatori sa gaseasca ofiteri ,care ,cu toate ca ar fi preferat sa se ocupe de treburile militare,foarte adesea erau supusi unor presiuni puternice si tentati de ispitele din conspiratiile civile.Liberalii secolului al XIX lea isi marturiseau sprijinul pe armata . In acea perioada nici o schimbare de regim pe o directie mai radicala sau mai conservatoare nu s-a realizat fara presiunea puternica sau revolta elementelor importante din armata

In 1836 subofiterii garnizoanei din Granja se pronunta si cer regentei revenirea la Constitutia de la Cadiz . In 1839 prin intelegerea dintre generalul Espartero si carlistul Maroto razboiul carlist se incheie fara rezolvarea cauzelor ce l-au generat dar cu inlocuirea regentei (ce va fi exilata )cu un regent in persoana lui Espartero

,,Singurii sefi militari care vor indeplini functia de sef al al statului inaintea lui Franco au fost generalul Baldomero Espartero pentru doi ani intre 1841-1843 ,regent in perioada in care Isabela era minora ,la randul lui fiind rasturnat de la conducere de o larga revolta militara si civila care il va aduce la conducere pentru scurte perioade pe generalul Francisco Serano in 1868 si 1874,,

Pentru perioada imediat urmatoare anul 1843 are o rezonanta aparte este anul aparitiei principalului instrument de opresiune al autoritatii spaniole Garda Civila un adevarat simbol national al terorii si anul elaborarii unei noi ,,constitutii foarte favorabila puterii executive,, Aceasta perioada marcheaza si aparitia partidelor democratice –republicanii si federalistii -care alaturi de gruparile liberale vor completa esichierul politic spaniol . Urmeaza o crestere a instabilitatii care are drept cauza si consecinta sapte pronunciamentos in patru ani conduse de acelasi personaj-generalul Prim .In 1868 situatia interna se deterioreaza si pe fondul cresterii antipatiei populare fata de regina (datorita vietii sale private ) generalul Serrano infrangand trupele regale instaureaza alaturi de generalul Prim un nou diumvirat



In 3 decembrie 1870 cand dupa indelungi cautari este gasit un rege in persoana lui Amedeo fiul regelui din Italia, generalul Prim este asasinat si dupa trei ani in februarie 1873 pe fondul reinceperii unui nou razboi carlist (1872-1876)se proclama Republica care nu va supravietui decat pana in 3 ianuarie 1874 cand cu ajutorul armatei generalul Pavia dupa ce dizolva Cortes-urile va pregati Restauratia si-l va aduce din Anglia pe fiul Isabelei ,Alfonso al XII-lea .

Urmeaza o perioada caracterizata de o oarecare stabilitate conferita de alternarea la putere a celor doua partide mai importante conservator si liberal in conditiile unei opozitii precare si fluctuante formate din elemente republicane si carliste .In 1885 moartea prematura a regelui conduce ca regina sa preia regenta dar nici prestatia regentei nici armistitiul politic al partidelor nu vor impiedica marea lovitura imagologica (in planul imaginii Celuilalt si al autoimaginii)cauzata de dezastrul din Cuba si Filipine .

,,Doua mari evenimente politice din tineretea lui Franco au dominat dezvoltarea lui ulterioara –pierderea Cubei si costisitorul razboi colonial din Maroc . Dezastrul imperiului colonial ,a provocat neicrederea clasei politice in competenta armatei, intensificarea resentimentului impotriva militarilor si ostilitatea populatiei fata de recrutari . Intreaga lui viata Franco va evidentia profundul efect avut asupra sa de dezastrul din 1898 ,,

Spulberarea visului imperial spaniol ,o lovitura imaologica cu efecte devastatoare , va contribui alaturi de o serie de factori economici, politici ,sociali ,religiosi coroborati cu situatie externa echivoca a perioadei interbelice la adancirea crizei societatii spaniole .

In 1902 pe tronul Spaniei urca regele Alfonso al XIII-lea ,o personalitate mai accentuata cu o carisma bazata pe tinerete dar care nu va reusi nici el sa castige acel capital de prestigiu care sa faca din institutia monarhiei nu atat o cauza cat un arbitru al viitoarelor crize .

Imaginea generala a scenei economice spaniole la inceputul secolului XX

,,La inceputul secolului XX Spania oferea imaginea unei tari ce inregistra o serioasa intarziere in dezvoltarea potentialului economic si in modernizarea structurilor sociale si politice in comparatie cu multe state capitaliste europene .Asupra ei isi pusesera amprenta puternicele framantari interne din secolul precedent (razboiul dinastic ,instabilitatea politica ,alternarea unor dictaturi militare cu guvernari de orientare liberala ,asutirea conflictelor sociale )si acea evolutie a situatiei externe ,care a facut-o sa-si piarda rolul de mare putere maritima si coloniala

Odata cu debutul secolului XX in cercul larg de probleme cu care se confrunta Spania apare o noua problema-care prin consecintele sale va amplifica efectele crizelor secolului XIX si va genera crize noi –cresterea rapida a populatiei .

. ,, In 1931 Spania avea o populatie de 23.500.000 din care numai 35,51% era activa ,cifra ce se va mentine constanta in prima jumatate a secolului.In agricultura era angajata aproximativ 49,5%din forta de munca ,serviciile ocupau 25% si industria numai 25,5 %.Zonele industriale cele mai semnificative erau situate in Catalonia si Tara Bascilor. Barcelona la fel ca si Madridul aveau peste un milion de locuitori. Urmatorul mare oras era Valencia cu 320000 de locuitori

Ca principal element al economiei agricultura nu a depasit organizarea feudala iar eforturile de modernizare de la sfarsitul secolului anterior ,in special lucrarile de irigatii ,vor fi insuficiente pentru remedierea unor probleme a caror cauza tinea de existenta pe o mare suprafata a tarii a vechiului sistem agrar spaniol.

Elementul central al imaginii agriculturii spaniole este,,braceros ,,-muncitor zilier care nu poseda pamant si care confirmand ca Spania era o tara a contrastelor absurde ,este un proletar al mediului rural care traieste in sate cu populatie foarte numeroasa (pana la 15000 locuitori )-si latifundia o realitate a vechii Spanii care conduce ca la inceputul celui de al 20 lea secol ,10000 de familii spaniole sa posede 50% din suprafata agricola a tarii si care conserva un mod arhaic de productie agricola bazat pe culturi extensive .

,, Mult timp familia Medinaceli a rezervat terenurilor de vanatoare 15000ha din cele 16000ha de teren bun ,ducii de Alba dadeau in arendac cu 25 pesetas pe fanega (64,5 ari n.a.)iar arendasi percepeau pentu acelasi teren o arenda de 60 pesetas .In modul acesta capitalurile nici nu se acumuleaza nici nu sunt investite . Un hectar irigat putea produce de 20 de ori mai mult decat un hectar neirigat dar costa de sapte ori mai mult si ar fi necesitat fonduri mari la inceput . Dezvoltarea intensiva a agriculturii nu se produce iar vina o poarta latifundiul,, Daca la toate acestea adaugam si faptul ca mentalitatea ,,hidalgos,, supravietuieste disparitiei lor ca grup social si inca sunt zone in care se percep dari feudale precum censul, imaginea devine completa si mai mult poate explica si crizele care au avut la baza problemele din agricultura izbucnite in 1890,1920 si 1934 .

Industria la inceputul secolului XX a inregistrat cresteri sensibile dar sub rata cresterii medii din Europa fapt care va conferi Spaniei imaginea unei tari sarace ,ba chiar inapoiate .O caracteristica a industriei Spaniole in perioada analizata este infuzia capitalului strain ,,Societatile spaniole(din domeniul minier n.a.) datorita lipsei mjloacelor nu si-au intins exploatarile. Capitalul strain le-a depasit . Acesta este concentrat in mari intreprinderi belgiene (Minele Regale Asturiene ), franceze(Pennaroya ) englezesti(Orconera ,Tharsis si mai ales Rio Tinto ).Strainii vor dezvolta mai ales exportul de materii prime ,cu randament economic asigurat de mana de lucru ieftina . Tara nu a profitat deloc de aceasta bogatieintreprinderile electrice construiesc in graba mari centrale in Pirinei ,se concureaza intre ele iar apoi se unesc intr-un trust patronat de de La Canadiense (Barcelona Traction ,Power and Light Cy) .Urmeaza apoi alte trusturi :Pirelli ,Siemens ,I.G.Farben ,,

Decalajul dezvoltarii industriale a Cataloniei si Tarii Bascilor va accentua tendintele autonomiste (catalane) si separatiste (basce ) si va evidentia faptul ca sub aspectul dezvoltarii industriale Spania a valorificat punctele sale tari –bogatiile naturale ,mana de lucru ieftina si traditia industriei usoare- dar lipsa de capital pentru industria grea si sistemul de productie care nu este national ,coroborat cu ponderea agricola a tarii ,au condus ca sub aspect economic Spania sa ramana o tara saraca .Pe deasupra in anii 30 ,,in Spania ,pe ansamblu ,ca stat, structurile arhaice ,semifeudale ,economice sociale si politice nu au fost distruse din radacini printr-o revolutie burgheza radicala .La acest factor se adauga acela ca ,pe de alta parte capitalismul spaniol se dezvolta intermediat de interferenta si dominatia capitalului strain in ramuri importante ale productiei .

Acesti factori au afectat ansamblul economiei spaniole si dezvoltarea ei ,si,in consecinta toate sferele vietii tarii.,,

Imagini generale ale actorilor scenei spaniole intre Restauratie si

razboiul civil -1917-1936

Monarhia

Venirea pe tron a regelui Alfonso al XIII lea reuseste sa produca o ameliorare sensibila a imaginii monarhice in care un rol important il joaca amintirea recenta a prestatiei regentei Maria Christina, mama regelui,dar ramura dinastica a Bourbonilor aflata la tron ,, nu isi va castiga acel respect al maselor ,care in Anglia sau in Suedia asigura soliditatea monarhiei . In Spania monarhia nu a putut deveni in nici o imprejurare un element util pentru comunitate in crizele contemporane ,,

Imaginea dezirabila a monarhiei spaniole in imaginarul colectiv avea ca elemente centrale figurile si activitatea lui Carol al V lea si Filip al II lea asociate cu o Spanie imperiala imagine care era total diferita fata de ce oferea in plan imagologic monarhia actuala care peste efectele ,,dezastrului ,, de la 1898 adauga si dezastrul recent de la Anual in care ,,Alfonso al XIII lea este larg acuzat de al fi incurajat pe generalul Silvestre in a declansa in pripa ofensiva .,,

O imagine pozitiva o au miscarile traditionaliste si carlistii dupa cum vom vedea pe parcursul lucrarii .

Biserica Catolica

De la Constantin pana in zilele noastre statul si Biserica- cand aliate ,cand inamice –au tulburat fara incetare lumea ;omenirea nu a avut mai putin de suferit de pe urma solidaritaii lor decat de pe urma discordiei dintre ele ,,[30]

Afirmatia eminentului (de altfel) reprezentant al liberalismului francez (sic) poate caracteriza perceptia generala a spaniolului liberal la inceputul secolului XX pentru ca

biserica catolica spaniola este o realitate accentuata in Spania si ea si-a dovedit forta ori de cate ori a fost nevoie in incercarea de a-si pastra ,,pretentiile de totala dominare a poporului fara sa o poata justifica printr-o cultura sporita confundand mentinerea practicilor cu trainicia credintei .Si astazi strainii pot sa ramana uimiti de forta pe care o pastreaza Spania ,instinctul religios si de necunoasterea de catre omul de rand a elementelor esentiale ale doctrinei catolice . In aderarea la religie ca si in respingerea ei ,componenta intelectuala este slaba ,de unde si luptele patimase,,



Imaginea centrala a bisericii catolice spaniole va fi reprezentata de permanenta ei lupta impotriva democratiei, liberalismului , si a comunismului .Este demn de evidentiat faptul ca unul din cel mai important ziar din Spania si singurul care ajungea in toate satele tarii era ,,El Debate ,, care apartinea iezuitilor .

Cu toate acestea un lucru straniu se va intampla pe parcursul intregii istorii a Spaniei :indiferent daca era vorba despre o razmerita locala sau o rascoala aceasta debuta cu incendierea unei manastiri. In 1936 in Spania sunt 32 207 preoti si 103 974 calugari(Camilo Jose Cela )

Armata

Ca si monarhia al carei instrument este, armata inregistreaza in aceasta perioada un deficit de imagine in care momentul Anual este cel mai semnificativ .

In 1931 armata avea 500000 de soldati din care 200 de generali activi si 17 000 de soldati ;o marina bine conturata dar o slaba artilerie si mai ales aviatie .

Imaginea armatei este cea a unui veritabil Ianus –pe de o parte armata din Africa corp de elita in care este inclusa si Legiunea straina spaniola avand imaginea unei forte remarcabile si foarte bine instruite pe de alta parte armata de pe teritoriul national formata in special din recruti slabi instruiti . ,,In 1936 armata spaniola era compusa din doua forte distincte : Armata peninsulara care avea un efectiv de 120000 de oameni dar slab instruiti si Armata din Marocul African . Armata din Africa ,desi numara numai 34000 de oameni avea experienta de lupta a confictelor coloniale si includea forta de elita a Legiunii straine .[33]

Dupa infrangerile din colonii armata spaniola a inceput sa –si formeze o autoimagine receptata si in exterior ,,de institutie ranita ,acuzata pe nedrept de pierderea imperiului ,,

Desele conflicte in care armata va fi implicata vor genera de asemeni o imagine falsa a unei armate cu experienta de lupta ;in realitatea armata spaniola avea numai experienta conflictelor mici ,a luptei de represiune impotriva unor forte reduse numeric ,slab inarmate si fara experienta de lupta .O realitate indiscutabila este data de faptul ca Spania avea o armata prea numeroasa care reprezenta o grea povara pentru bugetul tarii .

O imagine perceputa in legatura cu armata spaniola este partizanatul permanent al acesteia . ,, Prevalarea simpatiilor politice ale armatei poate fi impartita in cateva etape generale . In timpul etapei I (1820-1874) tendinta a fost pro -liberala desi in permanenta contestata .Etapa a II a (1874-1936) poate fi descrisa ca centrista ,desi cu o tendinta spre conservatorism si chiar autoritarism de dreapta . Orientarea spre dreapta si autoritarism apare in etapa a III a incepand cu Razboiul Civil si regimul lui Franco in 1936,,

Corpul ofiterilor avea in general conceptii conservatoare in care sentimentele filomonarhice se intersectau cu traditionalismul si catolicismul iar imaginea generala a lumii era una elitista ,bazata pe disciplina si ierarhie stricta .

,, Corpul ofiterilor a fost aproape la fel de divizat ca si societatea spaniola a fost nu numai extrem de eterogen in originea sociala dar si cu afinitati distincte fata de anumite sectoare ale societatii predominant cu origine mijlocie pana in ultima parte a secolului al XVIII lea cu o tendinta crescatoare de autorecrutare dintre fii ofiterilor in sec XIX si XX . Idealurile lor de patriotism si progres erau cele ale liberalismului clasei mijlocii din secolul XIX

Partide politice,organizatii sindicale ,miscari

Partidele politice in perioada 1917 -1936 acopera tot spectrul politic dar imaginea de baza este aceea a divizarii atat a stangii cat si a dreptei .

Stanga

Partido Socialista Obrero Espaniol-P.S.O.E.

Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol –socialisti (Prietto ,Caballero)

Federacion Anarhista Iberica –F.A.I.

Federatia Anarhista Iberica - anarhisti

Confederacion Nacional del Trabajo-C.N. T.

Confederatia Nationala a Muncii-anarho sindicalisti

Union General de Trabajadores –U.G.T.

Uniunea generala a muncii –organizatie sindicala de orientare socialista

Partido Comunista de Espania –P.C.E.

Partidul Comunist Spaniol –comunisti (Diaz)

Izquerda Republican -I.R.

Republicanii de stanga –republicani

Partido Obrera de Unification Marxista- P.O.U.M.

Partidul Muncitoresc de Unificare Marxista –trotkisti

Dreapta

Renovacion Espanola – R.E.

Renasterea Spaniola –monarhisti (Calvo Sotelo)

Comunion Tradicionalista – C.E.

Comuniunea Traditionalista –carlisti

Acesta are trei elemente importanate : Requetes,militia carlista ;Pelayos,miscarea de

tineret si Margaritas+organiyatia de femei

Confederation de Derechas Autonomas –C.E.D.A.

Confederatia Dreptelor Autonome –dreapta (Calvo Sotelo)

Reuneste Actiunea Populara si Partidul Agrar . O importanta aparte va avea in cadrul

CEDA,organizatia Juventuded de Accion Popular care in 1936 va migra la Falange

Falange Espanola – F.E.

Falangele spaniole –fascisti(Jose Antonio Primo de Rivera )

Juntas de Ofensiva Nacional Sindicalista –J.O.N.S.

Junta de Ofensiva National Sindicalista –fascisti(Ledesma )

Partido Republicano Radical- P.R.R

Partidul Republican Radical –dreapta (Leroux)

Union Patriotica – U.P.

Uniunea Patriotica –partidul lui Primo de Rivera

Miscari separatiste

Miscarea separatista Basca –Partido Nacionalista Vasco

Miscarea separatista catalana -

Motto:

ma duelle Espana( ma doare Spania )

(Miguel de Unamuno)



Vilar Pierre,Istoria Spaniei ,ed. Corint ,Bucuresti,2006,p.67



Hobsbawm Eric ,Secolul extremelor ,ed.Lider, Bucuresti ,1994

opus lui in imaginarul colectiv spaniol un loc aparte va ocupa ,,guerrillero,, initial desemnand luptatorul spaniol care lupta impotriva armatei franceze ,ulterior pe acel luptator revolutionar ce lupta impotriva puterii .In acelasi registru imagologic il vom identifica mai tarziu pe ,,pistollero,,

Vilar Pierre ,op.cit. p74

1812 , 1869,si 1876 (in 1890 se admite sufragiul universal)

Payne G. Stanley,The Franco Regime 1936-1975,Phoenix Press , London ,1987,p. 7

Vilar Pierre ,op.cit. p.65-66

constitutia din 1812 si apoi cea din 1869 nu au cunoscut decat aplicari de scurta durata .O durata mai lunga va avea constitutia din 1876care dupa admiterea sufragiului universal in 1890 va ramane in vigoare pana in 1923 .

denumirea corpului expeditionar francez trimis de Sfanta Alianta impotriva protestatarilor

compromisuriile au la baza miscarea ,,carlista,, care apare in anii 20 ai sec. XIX . Aceasta isi ia numele de la Don Carlos ,fratele regelui Ferdinand ,care in 1833 a refuzat sa o recunoasca drept regina pe verisoara sa Isabella a II a . Revendicand dreptul de a urma la tron fratelui sau ,Don Carlos va nega legea succesiunii adoptatata de Carol al III lea in 1776 apeland la Legea Salica introdusa de Filip al V lea .Pe parcursul sec. XIX miscarea carlista se va pronunta impotriva dnastiei nelegitime a Bourbonilor pe care nu o recunosc si va propune un amalgam de absolutism si traditii navarreze .In timpu l celei de a doua Republici miscarea se va reuni intr-o Comuniune Traditionalista .

localitatea in care armata spaniola este infranta de generalul Sucre

imaginea razboiului carlist este aceea a satelor revoltate conduse de lideri regionali aparatori ai cutumei locale ,de dispute interfamiliale sangeroase si de amestecul permanent al militarilor si clerului .

Vilar Pierre ,op.cit.p.74-75

Payne G. Stanley,op. cit. p.14

in 1843 este silit de generalii Narvaez si Concha sa fuga in Anglia .

Payne G. Stanley,op. cit. p.15

idem p.69

primul diumvirat va fi format in 1854 de generalul O’Donnell si generalul Espartero revenit din Anglia

conform Vilar Pierre se considera ca Restauratia a durat pana in anul 1917 cand incep crizele contemporane

un ,,amanunt ,, non evenimential,, acesta va fi insotit de Canovass del Castillo un autentic conservator liberal .

Preston Paul ,Franco, Fontana Press,London ,1995,p.6

Zaharescu Vladimir,Regimurile fasiste si totalitare din Europa ,ed.Militara ,Bucuresti ,1979,p.407

Payne G. Stanley ,The Franco Regime 1936-1975,Phoenix Press , London ,1987.p.35

Vilar Pierre ,p.81

vom vedea pe parcurs ca predominanta capitalului britanic in economia spaniola va contribui la supravietuirea franchismului

Vilar Pierre,p.82-83

Santiago Alvarez ,Sobre la Galicia ,ed. Coleccion Ebro ,Paris ,1968,p.60

Vilar Pierre,op.cit. p.73

Preston ,Paul ,op.cit. p.36

Laboulaye Eduard,Limitele statului si alte scrieri politice ,ed. Nemira ,Bucuresti,2001,p.156

Vilar Pierre, op. cit. ,p.93

Perez Joseph,Istoria Spaniei ,ed.Artemis ,Bucuresti ,2007,p.726

Payne G.Stanley ,El fascismo,ed. Alianza Editorial,Madrid ,2000,p169

Payne G. Stanley,.The Franco Regime 1936-1975,Phoenix Press , London ,1987p.

ibidem p.14,16



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1153
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site