Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


LUMEA MEDIEVALA - test

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Reorganizarea limes-ului dunarean in epoca Dominatului
METODICA PREDARII ISTORIEI
Condamnarea comunismului de catre comunisti si condamnarea condamnarii de catre anticomunisti
PIERDERILE TERITORIALE DIN VARA SI TOAMNA ANULUI 1940. PRABUSIREA REGIMULUI CARLIST
Richard Woodman
Kerby si Clarke
Patrick Hamilton
Populatia Daciei romane
JOCUL PE MAI MULTE TABLOURI
ORGANIZAREA DE STAT A TARII ROMANESTI SI MOLDOVEI IN PERIOADA FEUDALISMULUI DEZVOLTAT

LUMEA MEDIEVALA

SE DA URMATORUL TEXT:

Imperiul de neam Germanic al lui Carol ------------- a fost creat pa rǎmǎsitele vechiului Imperiu---------------- Aici s-a dezvoltat in formǎ tipicǎ, din punct de vedere social------------------, iar din punct de vedere religios s-a rǎspandit crestinismul -----------, avandu-l in frunte pe ------------ .



Spre deosebire de apus, in Estul Europei s-a format-------------------- pe urma vechiului ---------------, avand capitala la ------------------ Acest imperiu era condos de ----- avand puteri absolute. Crestinismul existent aici se numea-------------, biserica fiind condusǎ de --------------------- Atat Occidentul cat si Orientul au fost atacate de popoarele------------------, care au format o serie de state: -------------------------------------------

Pe langǎ aceste douǎ zone de civilizatie, a apǎrut si s-a dezvoltat un nou imperiu numit---------------------, avand ca principal oras--------------------- Musulmanii au intrat in conflict cu------------------------ .

COMPLETATI ACEST TEXT CU TERMENII CORECTI

OMUL SI MEDIUL (SEC. XI-XV)

1.      SE DA URMATORUL TEXT:

,,Unul dintre factorii care au dus la cresterea productiei agricole a fost extinderea suprafetei cultivate, o datǎ cu perfectionarea uneltelor agricole. Fertilizarea pǎmantului cu ingrǎsǎminte naturale s-a folosit impreunǎ cu tehnica asolamentului Tǎranii au observat cǎ recolta obtinutǎ pe un lot scǎdea de la un an la an. Treptat, au inceput sǎ lase pǎmantul ,, sǎ se odihneascǎ” o perioadǎ de timp intre douǎ culturi de acelasi fel. Asolamentul putea fi bienal sau trienal.”

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1.      Care au fost progresele tehnice din perioada sec. XI-XV?

2.      Transcrieti din text definitia datǎ asolamentului.

3.      Ce urmǎri a avut introducerea asolamentului si cresterea numǎrului de animale?

2.      REALIZATI UN SCURT TEXT CU TITLUL ,,TRANSPORTURILE PE APA SI PE USCAT”, FOLOSIND TEXTUL DIN MANUAL DE LA p. 12-13

SATUL SI ORASUL MEDIEVAL (SEC. XI-XV)

1.      SE DA URMATORUL TEXT:

,,In oras vede… tarabele negustorilor pline de monede de aur, de argint si de mǎruntis. In piete si pe strǎzi vede lucrǎtori harnici care se ocupau de tot felul de meserii: intr-un loc se fǎceau coifuri si cǎmǎsi de zale, dincolo sei si scuturi, in altǎ parte harnasamente de piele si pinteni. Unii lustruiau sǎbii , altii teseau, bǎteau postavuri, altii topeau aur si argint. Altundeva se fǎceau vase frumoase si scumpe… S-ar fi zis, pe bunǎ dreptate cǎ in oras era targ tot timpul, cǎci era plin de bogǎtie: cearǎ, piper, seminte, blǎnuri de nurcǎ si jder si toate mǎrfurile ce se pot inchipui….

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1.      Care au fost cauzele revigorǎrii oraselor?

2.      Numiti, cu ajutorul textului, cateva din meseriile existente in orasele medievale

3.      Transcrieti din text produsele vandute la piatǎ

4.      Definti urmǎtorii termeni: breaslǎ, hansǎ, iarmaroc

2.      CU AJUTORUL TEXTULUI DIN MANUAL (P. 16-17) CARACTERIZATI ORAsELE ROMA SI ALBA-IULIA

                                                EVALUARE SECVENTIALA

1. DESCRIETI LA ALEGERE UNA DINTRE CELE TREI MARI ZONE DE CIVILIZATIE DE LA INCEPUTUL EVULUI MEDIU (OCCIDENTUL EUROPEAN, EUROPA RASARITEANA SAU ORIENTUL MUSULMAN)

2. PROGRESELE TEHNICE

3. MUNCA PAMANTULUI IN EVUL MEDIU

4. SATUL MEDIEVAL

5. VIATA ECONOMICA A ORASELOR

SOCIETATE MEDIEVALA

1.      EXPILCATI URMATORII TERMENI: senior, vasal, cavaler, cleric, feud, bresle hanse

2.      CARE A FOST CAUZA APARITIEI SISTEMULUI FEUDAL?

3.      DREPTURILE SI OBLIGATIILE TARANILOR LIBERI SI TARANILOR DEPENDENTI

4.      SE DA URMATORUL TEXT:

,, In primul rand ei au depus omagiul in felul urmǎtor: contele il intreba pe fiecare in parte dacǎ vrea sǎ devinǎ omul sǎu, iar acesta rǎspundea: ,,Eu vreau”, apoi isi impreuna mainile sale intre ale contelui. In al doilea rand cel ce a depus omagiu fǎgǎduia credinta sa, declarand urmǎtoarele: ,,Eu promit pe credinta mea de a fi din acest moment credincios contelui si de a-l apǎra contra tuturor, cu bunǎ credintǎ si fǎrǎ inselǎtorie”. In al treilea rand contele, cu varga pe care o tinea in in manǎ, la dǎdea investitura.”

PORNIND DE LA ACEST TEXT RASPUNDETI LA URMATOARELE INTREBARI:

1.      Intre cine se petrecea acest ritual si cu ce ocazie?

2.      Transcrieti din text cuvintele celui ce a depus omagiu.

3.      Din cine era alcǎtuitǎ nobilimea?

4.      Unde locuiau nobilii?

BISERICA IN EVUL MEDIU

1.Numiti principalele popoare migratoare convertite la catolicism si popoarele migratoare convertite la ortodoxie

2. Care au fost primele mitropolii romanesti ?

3. Se da urmatorul text :

            ,,Neintelegerea regelui (henric al IV-lea) cu papa (Grigore al VII-lea a fost urmatoarea : papa l-a acuzat pe regele Henric ca nu dadea gratuti bisericile sale, ci le vindea pentru bani, ca acorda demnitatea episcopala unor nevrednici de ea si il invinovatea din pricina acestora. La randul sau, regele Germaniei l-a acuzat pe papa de uzurpare, pentru ca luase tronul apostolic fara incuviintarea sa . ’’

Raspundeti urmatoarelor intrebari :

1.      Intre cine are loc conflictul relatat de autor ?

2.      Transcrieti din text cauzele conflictului.

3.      Cum se incheie pacea intre cei doi ?

4.      Unde si-au avut sediul conducatorii Bisericii Catolice intre sec. XIV-XV ?

CRUCIADELE

1 CITESTE TEXTUL SI COMPLETEAZA APOI TABELUL , PRECIZAND DIN CE MOTIVE AU PARASIT CRUCIATII OCCIDENTUL PENTRU ,,PAMANTUL FAGADUINTEI”

,,De ici, de colo, de pretudindeni crestea numǎrul cruciatilor, si… intreaga lume se afla in fierbere, era zguduitǎ sau mai degrabǎ pǎrea cǎ se transformǎ in vederea acestei expeditii.

Francii apuseni au putut fi usor convinsi sǎ-si pǎrǎseascǎ ogoarele, cǎci timp de cativa ani Franta fusese greu lovitǎ, cand de viscole, cand de foamete. De curand aceastǎ plagǎ a pricinuit groazǎ si deznǎdejde. Norodul sau oamenii singuratici din alte neamuri mǎrturiseau cǎ, pe lǎ chemarea apostolicǎ, unii fuseserǎ indemnati sǎ meargǎ pe ,,pǎmantul fǎgǎduintei”  de cǎtre prooroci iviti printer ei sau prin semen ceresti, iar altii de anumite necazuri sǎ facǎ asemenea legǎminte.

Dar chemarea acestora nu a gǎsit deloc rǎsunet la francii rǎsǎriteni, la saxoni si turingieni, la bavarezi si alamani, din pricina mai ales a rupturii dintre imperiu si populatie.”

                                    Frutolf, Cronica universalǎ, cca 1130)

Motive religioase

Motive politice

Motive economice

Motive psihologice

3.      CITITI TEXTUL SI RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

,,…Prefer sǎ-mi pun viata in pericol pentru a elibera locurile sfinte (Ierusalimul) decat sǎ command universului. Veniti, fii ai lui Cristos, si mǎ veti vedea in fruntea voastrǎ… Crucea care va strǎluci pe armele si stindardele voastre… sǎ vǎ aminteascǎ fǎrǎ incetare cǎ Iisus Cristos a murit pentru voi si cǎ voi trebuie sǎ muriti pentru El.”

1.      Din indemnul cui au fost organizate cruciadele?

2.      Cine cand si unde s-a adresat celor care au participat la prima cruciadǎ?

3.      Care a fost scopul urmǎrit de cruciade?

4.      Ce rezultate a obtinut?

EVALUARE SECVENTIALA

BISERICA IN EVUL MEDIU

  1. INCERCUITI RASPUNSUL CORECT:
  1. Impǎrtirea crestinilor in catolici si ortodocsi s-a numit:

a)Marea Afacere    b) Marea Schismǎ        c) Marele Joc      d) Mica Schismǎ

2.   Romanii vor adera la:

a) ortodoxie           b) catolicism                c) iudaism        d) Islamism

3.   Statul Bisericii avea capitala la:

a) Paris      b) Roma          c) Madrid         d) Venetia

4.  Cruciadele au avut loc intre anii:

a) 1000-1050         b)1100-1300         c) 1050-1290          d) 1095-1270

5.  Principalele ordine cavaleresti au fost:

a) templieri, ioaniti, dominicani, teutoni      b) musulmani, templieri, ioaniti

c) templieri, evrei, greci                 d) greci arabi ioaniti

  1. SE DA URMATORUL TEXT:

,,Privitor la acest lucru vǎ rog nu eu ci D-zeu pe voi, heralzi ai lui Hristos sǎ convingeti pe toti, de orice ran, cavaleri si pedestri, bogati si sǎraci, sǎ se strǎduiascǎ cǎ alunge acel neam blestemat din tinuturile noastre crestine…”

Rǎspundeti urmǎtoarelor intrebǎri:

  1. Ce sunt cruciadele? Cand au avut loc?
  2. Transcrieti din text cum erau numiti cruciatii si motivul organizǎrii cruciadelor
  3. Ce state vor forma cruciatii in Orient?
  4. In urma cǎrei cruciade a fost cucerit Constantinopolul?

  1. COMPLETATI URMATORUL TEXT CU TERMENII CORESPUNZATORI:

Tǎrile Romane vor adera in timp la………………., religie condusǎ de un ……………………. . Alǎturi de romani au mai aderat la ortodoxie …………………

Primele mitropolii apǎrute in Tǎrile Romane au fost cele de la………………………….

  1. NUMITI:- state ce au aderat la religia catolicǎ

-          state ce au aderat la ortodoxie

-          resedinta papei intre sec. XIV-XV

-          state ale Inchizitiei

                        CULTURA MEDIEVALA

SE DA URMATORUL TEXT: ,,O NUNTA IN SOCIETATEA MEDIEVALA”

            ,,Ziua era luminoasǎ, frumoasǎ era dimineata. Clopotele erau ca si cum Dumnezeu ar fi coborat pa pǎmant. Casele erau impodobite cu mǎtase brocatǎ si purpurǎ; drumurile erau presǎrate cu flori , la rǎscruci fumegau cǎdelnite… In frunte cǎlǎreau (mirele si mireasa) Guillaume si Guiburuc, a cǎrei centurǎ, incrustatǎ cu pietre scumpe, strǎlucea. Ea poartǎ in jurul capului un mic voal prins intr-un cerc de aur; pe spate si-a aruncat o hainǎ a cǎrei agrafǎ era un topaz. Guillaume si-a  fixat haina pe umǎr cu o piatrǎ pretioasǎ rosie; el si-a pus, ca si ea un cerc de aur in jurul tanplelor… in pragul bisericii stǎ episcopul, imbrǎcat si impodobit. Este foarte bǎtran, are barbǎ albǎ. El binecuvanteazǎ inelul si-l dǎ lui Guillaume, zicandu-i: ,,Sǎ trǎiti impreunǎ, intru domnul” …. ,,Sorǎ, (zice Guillaume, prin acest inel mǎ cǎsǎtoresc cu tine”….,,Sire, (zice ea) iti sunt sortitǎ tie, la bine si la rǎu”.

                                                           

                                                            La prise d´Orange

RASPUNDETI URMATOARELOR CERINTE:

  1. Transcrieti din text numele celor doi soti
  2. Cum erau impodobite casele si drumurile in ziua nuntii?
  3. Transcrieti imbrǎcǎmintea celor doi
  4. Care au fost cuvintele celor doi din timpul ceremoniei religioase?
  5. Este asemǎnǎtoare aceastǎ nuntǎ cu o nuntǎ din zilele noastre? De ce?

                                    ARHITECTURA MEDIEVALA

1. IN MANUAL, LA PAGINA 57, ESTE REPRODUS UN VITRALIU. PORNIND DELA ACESTA COLOREAZA IMAGINILE DE MAI JOS.

Aceste vitralii reprezintǎ scene din viata lui Iisus. Citeste textele de mai jos si indicǎ, pentru fiecare, vitraliul cǎruia ii corespunde

a)                          ,,…Iisus a luat cu El pe Petru, Iacov si Ioan, fratele lui,si i-a dus la o parte pe un munte inalt. El s-a schimbat la fatǎ inaintea lor; fata Lui a strǎlucit ca soarele si hainele I s-au fǎcut albe ca lacrima.”

b)                          ,,Pe cand coborau de pe munte, Iisus le-a dat porunca urmǎtoare: «Sǎ nu spuneti nimǎnui de aceasta, panǎ va invia Fiul omului din morti».”

c)                          ,,Apoi a turnat apǎ intr-un lighean si a inceput sǎ spele picioarele sǎracilor si sǎ le steargǎ cu stergarul…”

d)                          ,,Pe cand mancau, El a zis: «Adevǎrat vǎ spun cǎ unul din voi mǎ va vinde.»

                        LITERATURA MEDIEVALA

                        CANTECUL LUI ROLAND

PREZENTARE GENERALA A POEMULUI

Pentru a alunga victorioasele armate france din Spania, Califul Saragosei, Marsil, prefǎcandu-se cǎ acceptǎ supunerea, trimite sol la Carol cel Mare. Acesta tine sfat cu vasalii sǎi:

XII   ,,Seniori baroni- zise-mpǎratul- mie,

Marsil, sǎ stiti cǎ mi-a trimis solie.

Din bunul sǎu ne face mare parte,

Lei, ursi, precum si caini de vanǎtoare

Soimi la o mie si cǎmile multe,

Catari cu aur arab vreo patru sute,

Peste cinzeci de care sǎ-ncǎrcǎm.

Dar ne-a cerut in Franta sǎ plecǎm.

Marsil la mine acasǎ va veni

Si legea noastrǎ sfantǎ va primi.

Iar crestinat, vasalul meu va fi.

Dar stiu eu, oare-n suflet ce-o gandi?”

Spuserǎ francii: ,,Bine-i sǎ ne temem”.

Unii, inclusiv Roland, nepot al lui Carol, sustin continuarea rǎzboiului, in timp ce altii, intre care Ganelon, tatǎl vitreg al acestuia si cumnatul regelui, vor intelegerea cu arabii. Se impune ideea pǎcii, la propunerea lui Roland, singura acceptatǎ de Carol. Ganelon duce solie de pace.

Misiunea era foarte periculoasǎ, cǎci alti soli franci fuseserǎ ucisi de arabi. La plecare, Ganelon jurǎ sǎ se rǎzbune pe Roland. Apoi se adreseazǎ lui Carol si ulterior vasalilor sǎi, care doreau sǎ-l insoteascǎ in misiune:

XXII  ,,   Mǎ duc la Saragosa, dar stiu bine

           Cǎ cine pleacǎ acolo nu mai vine

            Mi-e soatǎ sora ta, o stii anume,

            Si am un fiu cum nu e altu-n lume.

            Este Baudouin, ce un viteaz va fi

            Mosia mea el o va mosteni

            Sǎ-l ocrotesti, eu nu-l voi mai vedea.”

                     ………………………………………

     XXVII ,, In dulcea Frantǎ, seniori plecati

                Pe Baudouin, care mi-e fiu, cum stiti,

               Vǎ e senior si sǎ il ocrotiti”

Desi curajos si fidel cat timp prezentase mesajul regal arabilor, Ganelon unelteste pedepsirea lui Roland

Speculandu-i sentimentele, Marsil il intreabǎ:

XLIV ,,Cinstite conte ai putea sǎ-mi spui

          Cum pe Roland va fi sǎ il rǎpui?”

Ganelon isi prrezintǎ planul: in timp ce Carol pǎrǎsea Spania, increzǎtor in promisiunile de supunere ale lui Marsil, arabii ar trebui sǎ atace ariergerda francǎ aflatǎ sub conducerea lui Roland.

Asigurat de Ganelon cǎ victoriile francilor i se datoreazǎ lui Roland si prieteniloe sǎi, Marsil acceptǎ.

Astfel, Ganelon ii adduce lui Carol cheile orasului Saragosa, bunuri si ostatici, ca semn al bunelor intentii ale lui Marsil. Totodatǎ, il propune pe Roland sǎ preia conducerea ariergǎrzii.

Inainte de plecarea spre Franta,

LXIII  ,, Carol pe nepotul sǎu il chemǎ:

              ,,Nepoate dragǎ, Sire, sǎ iei seamǎ,

Jumǎtate oaste eu iti las

Sǎ te ajute  ea la greu impas”

Roland rǎspunse: ,,Nici numǎ gandesc

Se fac asa eu neamu-mi umilesc!

Din cei viteji vreau douǎzeci de mii

Du-te spre porti si linistit sǎ fi



Cat eu trǎiesc nu ai de ce te teme.”

LXIV    Roland acum pe cal s-a si suit

Olivier e cu el nedespǎrtit

Arhiepiscopul Turpin: ,,Nu voi lipsi!”

Iar Gautier de l´Hum: ,,Alǎturea voi fi

Sunt omul lui si plec bineinteles”!

Ostasii mii douǎzeci ei au ales

LLVX   Roland chemǎ pe Gautier de l´Hum:

   O mie franci din Franta noastrǎ, vezi,

In trecǎtori, pe culmi sǎ ii asezi,

Sǎ n-aibǎ regale vre-o stricǎciune,

Si Gautier: Va fi cum spui anume!”

Pregǎtirile lor erau inaintate.

Marsil in fruntea unei ostiri uriase este gata de atac in defileul de la Roncevaux. Olivier il sfǎtuieste pe Roland:

LXXXIV  ,,Roland prietene, sunǎ-n corn odatǎ

Aude Carol, marea lui armatǎ

Si toti baronii se intorc indatǎ!

Roland rǎspunde: ,,Doamne, ar fi pǎcat

Din vina mea sǎ-mi necinstesc pǎrintii,

Frantei sǎ-i dau rusinea umilintii…

LXXXVIII ,, Pentru senior i-e omului menit

Sǎ-ndure rele, cald ori frig cumplit

Sǎ-si piardǎ sangele si trupul chiar

Tu dǎ cu lancea, eu cu Durendal,

 Ce-mi dete Carol, spada mea cea bunǎ

De mor, oricine va putea sǎ spunǎ

Cǎ afost spada unui bun vasal”

Roland e brav, Olivier intelept.

Arhiepiscopul dǎ binecuvantarea armatei, iar Roland o imbǎrbǎteazǎ, fiind convins de obtinerea unei mari victorii:

CXI ,,Cu sete mare francii au lovit

Multime de pǎgani au prǎpǎdit.

Doi n-au rǎmas din suta cea de mii.

Turpin: ,,O cat de bravi ai nostri sunt,

Nu-I rege s-aibǎ altii pe pǎmant,

Si este scris in Gesta Francilor

Cǎ impǎratul nostru-i  un viteaz.”

CXIII ,,Marsil prǎpǎdul alor sǎi il vede

Ceru sǎ sune corni, trompete,

Apoi Marsil cu oastea sa porneste.

In frunte e Absime pe calul sǎu;

Din toti pǎganii, este cel mai rǎu,

Plin de pǎcate, mare ticǎlos,

Nu crede in Maria si-n Christos…

Si lui Turpin deloc nu-I este drag.

De cum il vede, sǎ-l loveascǎ-I vine

Si-si spune-ncet, asa ca pentru sine:

,,E un eretic, un necredincios.

De il ucid, va fi mai de folos”.

Lupta se reia, Turpin il ucide pe Absime, dar incrarcenarea sporeste. Cand constatǎ decimarea francilor, Roland zice:

CXXX ,,E bǎtǎlia noastrǎ foarte crudǎ

Eu sun din corn si Carol o s-audǎ”.

Olivier: ,,Nu-I faptǎ de baron!

Cand te-am rugat n-ai vrut sǎ suni din corn.

De regel venea eram scǎpati.

Cei care sunt aici, nu-s vinovati.”

CXXXII ,,Turpin (asa rosti)

De suni din corn nu n e va folosi

Insǎ de suni, oricum mai bine o fi.

Carol ne-o rǎzbuna cu ostirea toatǎ

Sǎ nu se bucure pǎgana gloatǎ…

LXLI   Sǎ fie-un cavaler, drept se cuvine,

Cand are calul bun si e-narmat,

Sǎ se arate mandru, neinfricat,

Altfel, nu pretuieste o para;”

Rǎmas ultimul printre ai sǎi, rǎpus de nenumǎrate lovituri, Roland gandea astfel despre spada sa Durendal:

   CLXXIII ,,Sfantǎ, frumoasǎ esti, rosti fierbinte,

Manerul tǎu e plin de moaste sfinte…

Carol cel Mare se afla-n Moriana

Cand printr-un inger Domnul il vesti

Cǎ-a unui conte de ai sǎi vei fi:

Cu tine Impǎratul m-a incins

Si-Anjou-ul si Bretania- am invins

Am cucerit Poitou-l, Maina am luat;

Normandia de-a-ntregul s-a predat,

Proventa, Aquitania cǎzand

Lombardia si Romagnia, la rand,

Apoi Bavaria si Flandra-n lupte grele,…

Constantinopolul I s-a smerit,

Saxonia ce-n plin a stǎpanit.

Islanda, Scotia am luat la fel

Si Englitera unde avea castel…

De spada asta greu si-amar mi-e mie,

N-o las pǎganilor, sǎ mor mai bine,

Fereste Doamne, Franta de rusine!”

In curand Roland moare. Revenit la Roncevaux, Carol urmǎreste oastea arabǎ, care, in ciuda intǎririlor primate este nimicitǎ.

Marsil piere in luptǎ, iar sotia sa Bramidona, ajunsǎ ostaticǎ, acceptǎ in timp sǎ se crestineze.

CCLXVIII Din Spania, la Aix e Carol iarǎ,

In locul cel mai minunat din tarǎ.

Se urcǎ in palat in sala mare…

CCLXXI Acolo, multi vasali el a chemat

               Spre a judeca pe Ganelon, care a trǎdat

CCLXXIII Stǎ Ganelon de fatǎ in picioare

Este voinic si chipul mandru are

Ca un baron, de nu ar fi trǎdat,

Spre juzi si franci privirea si-a-ndreptat

Treizeci de rude ii sunt ajutoare.

Prinse sǎ strige inspre adunare:

,,M-am rǎzbunat dar n-am trǎdat, stiti bine”.

Rǎspunserǎ baronii: ,,Sfat vom tine”.

CCLXXV Si zice unul: ,,Hai sǎ terminǎm

Orice proces. Pe Carol sǎ-l rugǎm,

Pe Ganelon sǎ-l ierte de astǎ datǎ

Si credincios el fi-va-i viata toatǎ

Roland e mort, nimic nu-l mai invie.”

Afland decizia baronilor,

CCLXXVII Rǎspunde Carol ,,Vǎd eu, m-ati trǎdat”.

Vǎzand de toti cǎ-i pǎrǎsit,

Inclinǎ capul inspre jos mahnit.

,,Nefericit sunt”, zise pentru sine.

Dar iatǎ, cǎ spre el un nobil vine.

Este Thierry, care participase la sfat si convins de trǎdarea lui Ganelon ii cere pedeapsa capitalǎ.

CCLXXVIII ,,De altfel crede vreun neam al lui,

Eu spada mea drept chezǎsie pun

In judecatǎ fatǎ de oricine”

In apǎrarea lui Ganelon vine Pinabel, iar cele treizeci de rude, implicate deja ca martori in proces se pun chezasi la Carol pe durata desfǎsurǎrii duelului.

Dupǎ o slujbǎ religioasǎ si danii depuse Bisericii de ambii combatanti, duelul incepe. In schimbul sustinerii lui Ganelon la rege, Pinabel isi oferǎ vasalitatea. Thierry rǎspunde:

        CCLXXXIII ,,Vorbǎ nu poate fi!

De te ascult rusine imi va fi.

Dreptate facǎ Domnul intre noi”

Cand, dupǎ mult effort, Thierry il ucide in luptǎ pe Pinabel,

CCLXXXVI Francezii spun: ,, E sfanta judecatǎ

Iar Ganelon sǎ fie spanzurat

Cu rudele, ce alǎturea i-au stat”.

Carol il imbrǎtiseazǎ pe Thierry si-I sterge rǎnile cu mantia sa.

CCLXXXVIII La Carol conti si duci sunt adunati

,,Ce facem noi cu cei intemnitati

La judecatǎ pentru Ganelon veniti?”

Chezasi sunt pentru Pinabel cum stiti

Si francii: ,,Toti sǎ moarǎ imediat!”…

Treizeci erau, murirǎ spanzurati

Cel ce trǎdeazǎ si pe-ai sǎi ii pierde.”

Ganelon este pedepsit pentru trǎdare: este legat de doi armǎsari, care in goanǎ ii sfartecǎ trupul. Fǎcindu-se dreptate , Roland este rǎzbunat.

CCXCI ,,Si cand dreptatea Carol o fǎcuse,

 Iar supǎrarea mare ii trecuse,

Cand Bramidona era crestinatǎ

Ziua trecuse-n noapte-ntunecatǎ.

In camera boltitǎ adormise.

Cand, Sfantul Gabriel veni si-I zise:

Carol, ridicǎ-ti ostile si-ndatǎ

Pǎtrunde-n Bira cu puterea-ti toatǎ

Sǎ-l scapi pe Vivien ce-i stramtorat

Si de pǎgani la Imfa-mpresurat

Te cer crestinii, mergi cu oastea ta”.

Ascultǎ Carol, dar parcǎ n-ar vrea:

,,Doamne, isi zise, grea mai mi-este viata!

Isi smulge barba, plansu-I umple fata

Aici sfarseste gesta lui Turold

,,Poeme epice ale Evului Mediu,Cantecul lui Roland, Cantecul Cidului, Parcifal”

1. PORNIND DE LA PREZENTAREA POEMULUI, RASPUNDETI URMATOARELOR CERINTE: NUMITI PERSONAJELE CE APAR IN POEM, TITLURILE NOBILIARE ALE ACESTORA, PRECUM SI REGIUNILE CUCERITE DE FRANCI CE APAR IN POEM

                                    EVALUARE SECVENTIALA

                                    CULTURA MEDIEVALA

  1. CARE SUNT PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII MEDIEVALE?
  2. NUMITI PRINCIPALELE DESCOPERIRI STIINTIFICE ALE ACESTEI PERIOADE
  3. CARACTERIZATI STILUL ROMANIC SI STILUL GOTIC
  4. PREZENTATI, PE SCURT, ,,CANTECUL LUI ROLAND”
  5. SE DA URMATORUL TEXT:

,,In anul Domnului 1348 impǎratul Carol a intemeiat la Praga scoala generalǎ a teologiei, dreptului, medicinei si artelor liberale… si aceastǎ universitate era impǎrtitǎ in patru natiuni: boemianǎ, bavarezǎ, polonezǎ si cehǎ…”

RASPUNDETI URMATOARELOR CERINTE:

1.      Unde au apǎrut primele centre de culturǎ?

2.      Transcrieti din text materiile predate si natiunile din Universitatea din Praga.

3.      Ce rol avea biserica in Evul Mediu?

4.      Care erau limbile folosite in culturǎ?

                        STATELE MEDIEVALE DIN OCCIDENTUL EUROPEI

                        IMPERIUL ROMANDE NEAM GERMANIC

  1. SE DAU URMATOARELE TEXTE:

a)   ,,Dupǎ moartea impǎratului Frederic (1250), fiecare dintre seniori cotropi acele posesiuni ale imperiului pe care putea sǎ punǎ mana… Dar fiindcǎ intre timp comitele Rudolf il tulburǎ fǎrǎ nici o pricinǎ pe episcopul de Basel, acesta il chemǎ la dansul si-i grǎi: Vere, dacǎ incetezi sǎ mǎ nelinistesti, iti dau de bunǎvoie o sutǎ de mǎrci de argint… Dar in al treilea an, comitele pretindea de la episcop douǎ sute de mǎrci… Atunci episcopul spuse: Mi-e rusine sǎ mai fiu de aici inainte tributar; cu douǎ sute de mǎrci mǎ voi intǎri in asa fel, cǎ nu-mi va mai fi teamǎ de nici o violentǎ.”

Chronicum Colmariense

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

    1. Care a fost motivul cresterii puterii nobililor?
    2. Transcrieti din text acordul la care au ajuns comitele Rudolf si episcopul de Basel
    3. Cum se numea si din ce familie provenea regale ales in anul 1273?

b)  ,,In decurs de trei luni de la ziua indicatǎ in aceleasi scrisori, toti principii electori si fiecare in parte trebuie sǎ fie de fatǎ la Frankfurt pe Main… pentru alegerea regelui romanilor, care va urma sǎ fie inǎltat la demnitatea de impǎrat… Cel ce va fi ales… trebuie sǎ intǎreascǎ principilor electori privilegiile, documentele, drepturile, libertǎtile si daniile, vechile obiceiuri si demnitǎtile lor.”

                                          Bula de aur a impǎratului Carol al IV-lea, 1356

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1.      Cum se numea si cand afost emis documentul de mai sus?

2.      Transcrieti din text ce trebuia sǎ realizeze cel ce era ales impǎrat al germanilor.

3.      Cate state germane existau in Evul Mediu si cum se organizau orasele in aceastǎ perioadǎ?

                        CENTRALIZAREA STATULUI MEDIEVAL FRANCEZ

1. SE DAU URMATOARELE TEXTE:

1. CONVOCAREA STARILOR GENERALE (17 OCT 1356)

Stǎrile Generale erau alcǎtuite din ,,toti prelatii sfintei biserici- episcopi si abati- toti nobilii- seniori si cavaleri-, starostele negustorilor si al burghezilor din Paris si sfatul orselor regatului Frantei… Au vrut sǎ stie ce a devenit bogǎtia care a fost ridicatǎ din zeciuialǎ, in dǎri, in subsidii, in baterea monedei si in alte dǎri, cǎci oamenii au fost vexati si turbulenti si mercenarii rǎu plǎtiti si regatul rǎu plǎtit si apǎrat; dar de aceasta nu stia nimeni sǎ dea socotealǎ… Au stabilit oameni pentru a ridica si primi toate dǎrile, impozitele, subsidiile si toate drepturile apartinand  regelui si regatului”

                                             Jean Froissat, Les Croniques

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Ce dinastie a convocat pentru prima datǎ in Franta Stǎrile Generale?

2. Transcrieti din text din cine erau alcǎtuite Stǎrile Generale.

3. Numiti mijloacele folosite de monarhia francezǎ pentru centralizarea statului.

4. Care era rolul celor numiti in text?

2. IOANA D’ARC

,, O femeie nu uratǎ la infǎtisare, care spunea cǎ Dumnezeu grǎieste la ea, a inceput sǎ ia conducerea celtilor (francezilor), care o urmau si  ascultau de dansa… Increzuti acum in femeia care ii conducea, au mers iarǎsi la luptǎ si, luptandu-se, i-au pus pe fugǎ pe vrǎjmasi si au pornit sǎ ii goneascǎ.”

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Cand a avut loc Rǎzboiul de 100 de ani si intre ce state?

2. Care a fost cauza principalǎ a rǎzboiului?

3. Transcrieti din text caracterizarea realizatǎ de autor Ioanei d’Arc

4. Ce regiune vor mai pǎstrea englezii dupǎ rǎzboi?

               CENTRALIZAREA STATULUI MEDIEVAL ENGLEZ

1. SE DAU URMATOARELE TEXTE:

MAGNA CHARTA LIBERTATUM

,,Prin Charta noastrǎ de fatǎ in numele nostru si al urmasilor nostri am confirmat pe veci libertatea bisericii engleze ca sǎ aibǎ drepturile sale intregi si libertǎtile sale nestirbite… Am mai ingǎduit tuturor oamenilor liberi din regatul nostru toate libertǎttile noastre scrise mai jos, ca sǎ le aibǎ si sǎ le tinǎ ei si mostenitorii lor… Si orasul Londra sǎ-si pǎstreze toate libertǎtile vechi si scutirile de vamǎ atat pe uscat cat si pe ape… Baronii sǎ aleagǎ 25 dintre baronii regatului nostru pe cei ce vor acestia sǎ fie datori si sǎ-si dea toatǎ silinta de a pǎzi, a tine si a face sǎ se pǎzeascǎ pacea si libertǎtile ce le-am ingǎduit lor si pe care le intǎrim prin charta noastrǎ de fatǎ”

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Cine si la ce datǎ a fost emis acest document?

2. Transcrieti din text rolul baronilor alesi in acest document.

3. Care au fost cele douǎ rǎzboaie din perioada centralizǎrii statului englez?

4. Cine si in urma cei bǎtǎlii a cucerit pentru ultima datǎ Anglia?

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

SE DAU URMATOARELE TEXTE:

1.lFORMAREA VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI

,,Locuitorii tǎrii isi zic ardeleni, care se invecineazǎ cu ungurii dinspre apus, asa cum ii zic unii Panonia. Iarǎ dinspre miazǎnoapte se invecineazǎ cu Tara Leseascǎ, dinspre miazǎzi cu Tara Munteneascǎ, dinspre rǎsǎrit cu Moldova. Iarǎ pre la marginea ei sunt alte tǎri mai mici, care toate de dansa tin si sub ascultarea ei sunt: intai e Maramuresul, dinspre Tara Leseascǎ, si Tara Secuiascǎ, dinspre Moldova si Tara Oltului, dinspre Tara Munteneascǎ si Tara Barsei, Tara Hategului, Tara Oasului si sunt alte multe, care ascultǎ toate de Crǎiia Ungureascǎ si se tin de Ardeal”

                                 Grigore Ureche, Letopisetul Tǎrii Moldovei

RASPUNDETI URMATOARELOR CERINTE:

1. Transcrieti din text regiunile vecine Ardealului.

2. Cum se numeau primele formatiuni politice ale romanilor din Transilvania?

3. Ce populatii au colonizat ungurii in Transilvania?

4. Precizati organizarea administrativǎ a Transilvaniei.

2.FORMAREA TARII ROMANESTI




,,Regele Carol Robert de Anjou a ajuns la o cale oarecare cu toatǎ oastea sa, dar calea aceasta era inchisǎ de amandouǎ pǎrtile de rape foarte inalte de jur imprejur si pe unde aceastǎ cale era mai largǎ, acolo vlahii in mai multe locuri o intǎriserǎ imprejur Multimea nenumǎratǎ a vlahilor sus pe rape, au aruncat sǎgeti asupra oastei regelui, care se gǎsea pe fundul unei vǎi adanciSi a fost un cumplit dezastru Iar regele isi schimbase insemnele armelor sale, cu care s-a imbrǎcat Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezandu-l vlahii a fi insusi regele, l-au omorat cu cruzime.”

                                             Cronica pictatǎ de la Viena

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Despre ce luptǎ este vorba si cand a avut loc?

2. Transcrieti din text modul de luptǎ al romanilor.

3. Cum se numea domnitorul roman ce a reusit obtinerea independentei Tǎrii Romanesti?

4. Numiti formatiunile de la sud de Carpati mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniti.

FORMAREA MOLDOVEI

3. URMASII LUI DRAGOS

,,Pre urma lui Dragos au stǎtut la domnie fiul sǎu Sas Vodǎ si au tinut domnia patru ani si au murit. Dupǎ moartea lui Sas Vodǎ, au tinut domnia fiul sǎu Latco Vodǎ opt ani. Pre urma lui Latco Vodǎ au domnit Bogdan vodǎ sase ani.”

                                                Grigore Ureche, Letopisetul Tǎrii Moldovei

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Transcrieti numele urmasilor lui Dragos.

2. Cum erau numiti locuitorii vechii Moldove si cum erau ei organizati?

3. Cine a cucerit independenta Moldovei si de unde provenea el?

4. De unde provine, dupǎ legendǎ numele Moldova?

                        EUROPA CRESTINA SI IMPERIUL OTOMAN

                        STATELE EUROPENE SI IMPERIUL OTOMAN

1. OSMAN (OTHMAN)

,,El a fost cel dintai din neamul acesta care a cucerit si alte orase din Asia dar mai ales Brusa, un oras din Misia, infloritor si atuncea, pe care, impresurandu-l, l-a silit cu foamea si cucerindu-l, si-a asezat in el resedinta; si pornind de acolo, a facut isprǎvi mari si strǎlucite; si s-a sǎvarsit la Brusa, lǎsand in urma sa feciori si o tarǎ nu micǎ.”

                                             Laonic Chacocondil, Expuneri istorice

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. De unde proveneau turcii?

2. Transcrieti din text modul in care Osman a cucerit cetatea Bursa.

3. Numiti regiunile cucerite de cǎtre turci in Asia si Europa.

2. ARMATA OTOMANA

           

            ,,Ienicerii proveneau din cei mai frumosi si mai sǎnǎtosi copii ai popoarelor cucerite (bulgari, greci, armeni, bosnieci, etc.), dati ca tribut. Erau crescuti in cazǎrmi, fǎrǎ familie, in urǎ fatǎ de popoarele de la care proveneau si in spirit de sacrificiu si devotament fatǎ de sultan si religia mahomedanǎ”

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Din cine era formatǎ armata otomanǎ?

2. De unde proveneau ienicerii?

3. Transcrieti din text modul in care erau crescuti ienicerii.

                        TARILE ROMANE- POARTA A CRESTINATATII

1. NUMITI PRINCIPALII DOMNITORI ROMANI CE S-AU OPUS INVAZIEI IMPERIULUI OTOMAN IN EUROPA SI PRINCIPALELE BATALII IMPOTRIVA TURCILOR

2. CARE ERA STATUTUL TARILOR ROMANE?

3. FOLOSIND HARTA DIN MANUAL, PAGINA 53, STABILITI EXTINDEREA TERITORIALA A IMPERIULUI OTOMAN LA MIJLOCUL SEC, AL XIV-LEA, IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIV, SI IN SEC. XV.

                        NASTEREA LUMII MODERNE

                        SAT SI ORAS

1. ISTORIA UNEI SCRISORI DE SCHIMB

Guglielmo Barbieri, negustor din Bruges, a trimis un transport de postav de Flandra la casa Dantini din Barcelona. Avand nevoie urgentǎ de bani, el a cerut bani de la casa Alberti care avea sucursalǎ la Bruges. Pentru a reglementa datoria sa el a trimis la casa Dantini din Barcelona (care trebuia sǎteascǎ postavul) o scrisoare de schimb. Casa Brunacio di Guido din Barcelona, mentionatǎ in scrisoare, este reprezentanta casei Albert in acel oras,

,,In numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1339, veti plǎti prin acest bilet lui Brunacio di Guido si Co 472 de lire si 10 sous la Barcelona, care sumǎ de 472 livre si 10 sous mi-a fost plǎtitǎ aici de cǎtre Riccardo degl´Alberti si Co. Plǎtiti-i  bunǎ regulǎ si treceti-i in contul meu. Dumnezeu sǎ vǎ apere, Guglielmo Barbieri, salutǎri din Bruges”

                                             Jaques Le Goff, Bancheri si negustori in Evul Mediu

NUMITI NUMELE PERSONAJELOR DIN TEXT SI SUMELE TRANZACTIONATE IN SCRISOAREA DE SCHIMB

2. O ASOCIERE PROFITABILA

In Evul Mediu au existat mai multe forme de asociere prin care negustorii reuseau sǎ-si extindǎ afacerile. O asemenea formǎ de asociere era ,,societas maris”, cum se poate vedea in textul de mai jos:

,, Stabile si Ansaldo Garraton au format o ,,societas” in care, dupǎ cum declarǎ acestia, Stabile aduce o contributie de 88 de lire, iar Ansaldo de 44 de lire. Ansaldo va duce acest capital, pentru a-l fructifica, la Tunis sau oriunde urmeazǎ a se deplasa vasul pe care il va inchiria. La intoarcere, el va remite beneficiile lui Staul, in vederea impǎrtirii. Deducand capitalul, profiturile vor fi pe jumǎtate. Incheiat la Genova, la 29 septembrie 1163, in fata a 5 martori”

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Ce sumǎ constituie capitalul acestei ,,societas”?

2. Cine va naviga?

3. Cum se justificǎ modul de repartizare al profiturilor?

MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE

1. IMAGINILE DE MAI JOS II PREZINTA PE TREI DINTRE CEI MAI MARI NAVIGATORI. PRECIZATI PENTRU FIECARE CALATORIILE EFECTUATE

2. SE DA URMATORUL TEXT:

,,Navigand in jurul mǎrii cu ajutorul busolei, portughezii s-au instalat in G. Persic si in M. Rosie si si-au umplut corǎbiile cu bogǎtiile Arabiei si Indiei, lipsindu-i pe genovezi si venetieni de acestea. In acelasi timp, castilienii punand mana pe teritorii pline de aur si argint au umplut Spania si le-au arǎtat corǎbierilor nostrii calea de a ocoli Africa cu un profit mai mare”

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Care sunt, dupǎ pǎrerea autorilor, zonele in care portughezii s-au instǎpanit?

2. Ce puteri europene au avut de suferit de pe urma descoperirilor geografice?

3. Ce bogǎtii exploatau Spania si Portugalia din noile teritorii?

ABSOLUTISMUL MONARHIC

                        CARACTERISTICI GENERALE

SE DA URMATORUL TEXT: ,,ESENTA ABSOLUTISMULUI”

,,Nu vǎ lǎsati guvernati; fiti stǎpanul; sǎ nu aveti niciodatǎ favoriti, nici prim ministru; ascultati, consultati Cosiliul, dar decideti: Dumnezeu, care v-a fǎcut rege, vǎ va lumina. Orice putere, orice autoritate rezidǎ in mana regelui si nu pot exista altele in regat Tot ceea ce se gǎseste pe intinderea statelor noastre, de orice naturǎ, ne apartine Cel care a dat regi oamenilor a vrut sǎ fie respectati ca locotenentii sǎi, rezervandu-si numai lui dreptul de a analiza conduita lor. Vointa sa este ca acela care s-a nǎscut supus sǎ asculte fǎrǎ discernamant si aceastǎ lege, asa de directǎ si de universalǎ: ,,Oricat de rǎu va fi un print, infinit mai criminalǎ este revolta supusilor sǎi”.

         Ludovic al XIV-lea, Memorii (Sfaturi pentru instruirea printului mostenitor)

RASPUNDETI URMATOARELOR INTREBARI:

1. Care este legea consideratǎ de cǎtre Ludovic directǎ si universalǎ?

2. De unde considera Ludovic cǎ provine puterea regelui?

3. Cum considera Ludovic cǎ trebuie sǎ se comporte un rege?

                        ABSOLUTISMUL MONARHIC DIN ANGLIA

1. SE DAU URMATOARELE TEXTE:

1.,,Regele este singur seful suprem pe pǎmant in Anglia In aceastǎ calitate are intreaga putere de a examina, reprima, amenda orice erori, erezii, enormitǎti, abuzuri, ofense si nereguli pentru a pǎstra pacea, unitatea si linistea regatului, inlǎturand toate obiceiurile, cutumele si legile strǎine, orice autoritate strǎinǎ”.

                                 Actul de Suprematie, 1534

1. Care este principala prevedere a acestui Act?

2. Ce autoritate strǎinǎ era vizatǎ in text?

3. Care era scopul urmǎrit de Henric al VIII-lea?

4. Cine a protestat impotriva actiunilor regelui Angliei si ce soartǎ a avut el?

REGINA ELISABETA I

2. ,,Salut tie, cel mai mare dintre toate numele engleze, glorioasǎ Elisabeta. Tu ai fost mama mǎririi maritime a Angliei; prima care, prin generalii tǎi, ai fortat tǎrile cele mai indeptate din Est si de la Vest nu numai a te saluta, dar si de trǎi in respect si cu teamǎ, intinzand bratul tǎu lung cǎtre India, China, America, mǎrile Perului, coastele Californiei Tu ai eliberat Anglia de grelele imprumuturi ale lombarzilor si ai devenit un ajutor pentru prieteni Tu ai fost o mamǎ pentru vecinii tǎi scotieni, francezi, olandezi.”

1. In urma cǎrui eveniment Anglia a devenit stǎpana marilor?

2. Transcrie teritoriile cucerite de Anglia.

3. Pentru cine era consideratǎ Elisabeta o mamǎ?

                                    UNGARIA SI TRANSILVANIA IN SEC. AL XVI-LEA

SE DAU URMATOARELE TEXTE

1. Sultanul Soliman se adreseazǎ dietei Transilvaniei pentru a anunta numirea lui Sigismund, fiul lui Ioan Zapolya, ca principe, la 25 mai 1541

            ,,Puternicia mea a aflat despre treburile provocate de Mailath si Emerich Balassa. Dar eu am dat tara fiului regelui Ioan; ei insǎ nu vor sǎ asculte de porunca mea, ci inclinǎ spre Ferdinand si cer ajutor nemtesc. Au aruncat dǎri peste mǎsurǎ de grele asupra locuitorilor din Transilvania, de la secui au cerut, de poartǎ, la inceput 5, iar acum pe urmǎ 25 de aspri. Am cuprins ungaria cu sabia si nu ingǎdui sǎ fie asupriti robii mei. Din toatǎ puterea am dat tara fiului lui Ioan si nu voi suferi sǎ se facǎ ceva impotriva vointei mele.”

1. Pe cine numeste sultanul Soliman rege al Ungariei?

2. Din ce motiv numeste sultanul pe regele Ungariei?

3. Cum s-a incheiat conflictul cu regele Ferdinand?

2. Informatii in legǎturǎ cu structura administrativǎ si etnicǎ a Transilvaniei aflǎm din relatǎrile lui Antonio Passevino (cca 1580)

            ,,In Transilvania se gǎsesc sapte comitate sau judete, numele lor sunt: Cluj, Turda, Dǎbaca, Solnocu interior, Tarnava, Alba si Hunedoara. In afara Transilvaniei se gǎsesc cinci comitate: Bihorul, Solnocul de mijloc, Crasna, Maramuresul, Zarandul si Banatul Severinului. Deosebit de acestea, comitatul Fǎgǎrasului, care, desi se aflǎ in Transilvania, nu este totusi incorporat cu totul principatului In toate aceste comitate se aflǎ si douǎ episcopii. Una, numitǎ a Transilvaniei, isi are scaunul la Alba Iulia, cealaltǎ la Oradea.

            Trei feluri de popoare locuiau si locuiesc in Transilvania: ungurii (care) de fapt se aflǎ in afara Transilvaniei, desi si ei sunt amestecati cu romanii,romanii, care nu au un centru al lor in sens de capitalǎ, sasii, care stǎpanesc sapte orase.

            Asadar, toate aceste scaune si orase, fiind oarecum confederate si (totodatǎ) ca si libere, depind de principele Transilvaniei, dar in asa fel cǎ ele totusi se carmuiesc singure, cu un magistru al lor.”

1. Cum era oraganizat principatul Transilvaniei din punct de vedere administrativ?

2. Transcrieti din text comitatele Transilvaniei.

3. Numiti cele douǎ Mitropolii din Transilvania

4. Care erau popoarele ce locuiau in Transilvania in sec. XVI?

5. Cine conducea aceste comitate?

                        IMPERIUL OTOMAN SI TARILE ROMANE IN SEC AL XVI-lea

SE DAU URMATOARELE TEXTE:

1. Tratatul incheiat intre Bogdan al III-lea  cel Orb, domnul Moldovei, si sultanul Selim I, in anul 1513 prevedea intre altele:

,, Art. 1- Poarta recunostea Moldova ca liberǎ si necuceritǎ

   Art. 2- Religia crestinǎ, existentǎ in Moldova nu va fi niciodatǎ oprimatǎ

   Art. 4- Moldova va fi condusǎ dupǎ propriile ei legi, fǎrǎ ca Poarta sǎ se amestece in aceasta in nici un fel

   Art. 5- Domnii vor fi alesi pe viatǎ de cǎtre tarǎ si confirmati de cǎtre Poartǎ

   Art. 9- Ca semn al supunerii fatǎ de Poartǎ, domnitorul, impreunǎ cu tara, va avea grijǎ sǎ trimitǎ Portii in fiecare an, prin doi boieri din Moldova, patru mii de ducati turcesti, cu titlu de dar (tribut).”

1. Conform acestui tratat, cum era consideratǎ Tara Moldovei?

2. De cine trebuiau sǎ fie alesi domnii?

3. Ce obligatie avea Tara Moldovei fatǎ de Poartǎ ?

4. Care era statutul Tǎrilor Romane in secolul al XVI-lea ? Caracteristici.

2. ,,Iar cand fu intr-o dimineatǎ vǎzu Mihai Vodǎ oaste nemteascǎ viind cǎtre cortul lui si socotind cǎ acestia sunt ajutoare, de dansii nu se temea. Iar ei nu au fost de ajutor ci vrǎjmasi… Iar ei se repezirǎ asupra lui ca niste dihanii sǎlbatice, cu sǎbiile scoase. Ci unul dete cu sulita si-l lovi drept in inimǎ, iar altul degrab ii tǎie capul… »

1. Unde si de cǎtre cine a fost ucis Mihai Viteazul ?

2. Transcrieti din text modul in care a fost ucis Mihai Viteazul.

3. Ce rearealizeazǎ in anul 1600 ?

4. Care sunt principalele bǎtǎlii impotriva turcilor 

                                    EVALUARE SECVENTIALA

                                    ABSOLUTISMUL  MONARHIC

1. PREZENTATI CARACTERISTICILE ABSOLUTISMULUI MONARHIC

2. SE DAU URMATORII TERMENI :  Imperiul Otoman, Transilvania, Mihai Viteazul, Selimbǎr, Mohacs, autonomie. Alcǎtuiti un scurt text cu caracter istoric folosind acesti termeni.

3. ABSOLUTISMUL MONARHIC IN ANGLIA IN TIMPUL LUI ELISABETA I

4. STATUTUL TARILOR ROMANE

5. SE DA URMATORUL TEXT :

   ,,Iar cand fu intr-o dimineatǎ vǎzu Mihai Vodǎ oaste nemteascǎ viind cǎtre cortul lui si socotind cǎ acestia sunt ajutoare, de dansii nu se temea. Iar ei nu au fost de ajutor ci vrǎjmasi… Iar ei se repezirǎ asupra lui ca niste dihanii sǎlbatice, cu sǎbiile scoase. Ci unul dete cu sulita si-l lovi drept in inimǎ, iar altul degrab ii tǎie capul… »

1. Unde si de cǎtre cine a fost ucis Mihai Viteazul ?

2. Transcrieti din text modul in care a fost ucis Mihai Viteazul.

3. Ce rearealizeazǎ in anul 1600 ?

4. Care sunt principalele bǎtǎlii impotriva turcilor 

                                    RENASTEREA SI UMANISMUL

1. PREZENTATI CARACTERISTICILE RENASTERII

 2. REPREZENTANTII UMANISMULUI IN STIINTA SI PREOCUPARILE LOR

3. DUCETI SAGETILE CORESPUNZATOARE INTRE REPREZENTANTII UMANISMULUI SI RENASTERII LITERARE SI OPERELE LOR

Nicolo Machiavelli                                          Romeo si Julieta

Baldessar Castiglione                                      Curtenul

Boccaccio                                                        Divina Comedia

William Shakespeare                                       Principele

Dante Aligheri                                                 Decameronul

Erasmus din Rotterdam                                   Principele



4.SCRISOAREA LUI GARGANTUA CATRE FIUL SAU PANTAGRUEL

,,Spun deci, si asa doresc, sǎ-ti insusesti fǎrǎ gresealǎ limba greacǎ mai intai, apoi latina si ebraica sfintelor scripturi, chiar si araba si caldeeana. Sǎ nu rǎmanǎ nici istoria sǎ nu o sti pe de rost. In ceea ce priveste geometria, aritmetica si muzica m-am strǎduit se fac sǎ le pretuiesti de mic copil Invatǎ toate canoanele astronomiei Si prin frecventarea anatomistilor sǎ dobandesti o perfectǎ cunoastere a celeilalte lumi care este omul.”

Completeazǎ tabelul de mai jos cu ceea ce trebuia sǎ invete Pantagruel si vei afla calitatea pe care urma sǎ o dobandeascǎ

A

L

E

G

I

M

A

                        UMANISMUL IN TARILE ROMANE

                        RENASTEREA ARTISTICA

1. REPREZENTENTII UMANISMULUI IN TARILE ROMANE

2. NUMITI REPREZENTANTII RENASTERII ARTISTICE

3. SE DA URMATORUL TEXT: ,, LEONARDO DA VINCI- MONA LISA”

,,Leonardo a primit apoi sǎ facǎ portretul Monei Lisa, sotia lui Francesco del Giocondo, la care a trudit patru ani, fǎrǎ sǎ-l termine Cel care se uitǎ stǎruitor la gatul ei vedea pulsul zvacnind si se poate spune intr-adevǎr cǎ tabloul acesta fusese astfel pictat incat sǎ-l facǎ sǎ tremure si sǎ tremure si sǎ se teamǎ pe oricare artist cutezǎtor; si fiindcǎ Mona Lisa era foarte frumoasǎ, Leonardo tinea tot timpul pe pe langǎ ea cantǎreti si muzicanti, precum si bufoni, care s-o inveseleascǎ, spre a alunga tristetea pe care, deseori, pictura obisnuieste s-o dea portretelor: iar in acesta al lui Leonardo exista un zambet atat de plǎcut incat, vǎzandu-l, ti se pǎrea a fi ceva mai de grabǎ dumnezeiesc decat omenesc.”

                     Giorgio Vasari, Vietile pictorilor, sculptorilor si arhitectilor

1. Sub ce denumire mai este cunoscutǎ pictura Mona Lisa?

2. Numiti o altǎ lucrare cunoscutǎ a lui Leonardo da Vinci, precum si preocupǎrile acestuia in domeniul stiintei.

3.  Transcrieti din text motivul pentru care Leonardo  aducea in timpul lucrului muzicieni.

4. Unde se aflǎ acum aceastǎ lucrare?

                        EVALUARE SECVENTIALA

                        RENASTEREA SI UMANISMUL

1. NUMITI CARACTERISTICILE RENASTERII SI ALE UMANISMULUI

2. REPREZENTANTI AI RENASTERII SI AI UMANISMULUI IN LITERATURA SI OPERELE LOR

3. CARACTERISTICILE UMANISMULUI IN TARILE ROMANE

4. REPREZENTANTI AI UMANISMULUI IN TARILE ROMANE

5. REPREZENTANTI AI RENASTERII ARTISTICE

                                    REFORMA RELIGIOASA

                              IMPERIUL ROMANO-GERMAN

SE DAU URMATOARELE TEXTE:

1. PUTEREA LUI CAROL QUINTUL (INCORONAREA LUI CAROL QUINTUL-1521)

,,Au venit mai intai 3000 de soldati germani, apoi garda episcopului de Mayenta, garda episcopului de Trier, seniorii spanioli, germani, flamanzi si burgunzi… Iatǎ, in sfarsit, omul armelor prin excelentǎ, impǎratul, apoi clerul, precedand Crucea si purtand pe o brancardǎ relicvele capului lui Carol cel Mare. Contele de Palatin ii poartǎ trena… Arhiepiscopul de Colonia trece la a-l intreba… »

1. Numiti regiunile de unde erau prezenti cei ce au asistat la incoronarea lui Carol Quintul.

2. MONARHIA CRESTINA UNIVERSALA

In timpul domniei sale, impǎratul pune accent pe lupta impotriva necredinciosilor si ereticilor.

,,Cǎci intentia noastrǎ adevǎratǎ si vointa noastrǎ este de a aduce pacea sa in Crestinǎtate si a indrepta forta noastrǎ si puterea spre apǎrarea, pǎstrarea si rǎspandirea credintei noastre.

Voi stiti cǎ descendentii unei impǎrǎtii foarte crestine care au domnit asupra nobilei natiuni germane, regii catolici ai Spaniei, arhiducii de Austria, ducii de Burgundia, care toti, panǎ la moartea lor, au fost credinciosi Bisericii romane, apǎrǎtori ai credintei catolice, cutumelor sacre si serviciului divin, sunt pentru mine un exemplu pe care il urmez »

1. La cine se referǎ prima parte a textului ? La turci sau la eretici (protestanti)?

2. Ce eveniment avusese loc la inceputul domniei lui Carol V ?

3. DESPRE RAPORTURILE DIFICILE CU FRANTA, CAROL QUINTUL SCRIE :

,,Franta nu a respectat niciodatǎ tratatele pe care le-a semnat. Ea cǎuta intodeauna pretexte pentru a pretinde Neapole, Flandra, Artois, Tournai si Milano. Regii Frantei au cǎutat tot timpul sǎ punǎ mana pe tǎrile vecine. De aceea vǎ sfǎtuiesc sǎ faceti si sǎ intretineti fortificatii la frontierele Spaniei si Tǎrilor de Jos. De asemenea, sǎ vǎ sprijiniti pe Elvetia si Austria. Noi pretindem ducatul Burgundiei ca patrie a noastrǎ si nu renuntǎm la el.”

1. Ce reproseazǎ Carol Quintul Frantei?

2. Precizeazǎ care sunt teritoriile ravnite de Franta ?

                                    REFORMA RELIGIOASA

1. SELECTATI DIN URMATOARELE ENUNTURI :

- cauzele aparitiei Reformei religioase

- cauzele reformei din Germania

- urmǎrile Reformei

- cereri ale rǎsculatilor din 1525

ENUNTURI: cresterea obligatiilor fatǎ de bisericǎ, sǎrǎcirea micii nobilimi, rǎscoalele tǎrǎnesti din sec. XV, scade influenta Bisericii Catolice, alegerea preotului sǎ fie fǎcutǎ de obste, apar miscǎri sociale ale tǎranilor, dijma poate sǎ fie folositǎ pentru plata preotului, prezenta indulgentelor

2. FOLOSIND TEXTUL DE LA PAGINA 78 REALIZATI O SCURTA CARACTERIZARE A LUI MARTIN LUTHER

3. SE DA URMATORUL TEXT :

,,Luther ii povesteste fiului sǎu Johann cǎ el cunoaste o grǎdinǎ in care copiii pot intra dupǎ voie si, de asemenea, pot, in anumite conditii, sǎ mǎnance merele si perele cele mai frumoase care se gǎsesc aici; ei pot, de asemenea, sǎ cǎlǎreascǎ ponei, sǎ cante din flaute de aur si sǎ tragǎ cu arbalete din argint. Acesti copii pot face toate acestea pentru cǎ le place sǎ se roage, pentru cǎ le place sǎ invete si pentru cǎ sunt cuminti.”

                                                                                             Luther, Scrieri

1. Despre ce grǎdinǎ povesteste, de fapt, Luther?

2. Care este doctrina principalǎ a lui Luther ?

3. Johann trebuie sǎ invete ; de ce este necesar, in primul rand, ca el sǎ stie sǎ citeascǎ ?

                        RASPANDIREA REFORMEI IN EUROPA. CONTRAREFORMA

1. NUMITI ZONELE DE RASPANDIRE A REFORMEI RELIGIOASE

2. FOLOSIND TEXTUL DIN MANUAL, PAGINA 80, REALIZATI O SCURTA CARACTERIZARE A LUI JEAN CALVIN

3. SE DAU URMATOARELE TEXTE:

1. ORDONANTA LUI JEAN CALVIN: ,,Sǎ stie toatǎ lumea cǎ fiecare e dator sǎ vinǎ duminica si in celelalte zile in care-si poate intrerupe activitatea, sǎ asculte cuvantul lui Dumnezeu pentru a nu fi pedepsit. De asemenea cǎ nimeni nu poate sǎ injure sau sǎ batjocoreascǎ numele lui Dumnezeu sub pedeapsa unei mǎtǎnii, intai, apoi o mǎtanie si trei arginti pentru a doua gresealǎ, si pentru a treia sǎ fie inchis trei zile. De asemenea, cǎ nimeni nu are voie sǎ joace jocuri de noroc sub pedeapsa de cinci arginti pentru fiecare gresealǎ. De asemenea, nimeni nu are voie sǎ danseze decat la nunti, nici sǎ cantecantece lumesti, nici sǎ se deghizeze, sǎ-si punǎ mǎsti si sǎ se fandoseascǎ sub pedeapsa plǎtii a 60 de arginti si a arestului pentru trei zile, cu paine si apǎ. »

                                                            Datǎ la Geneva, in 1539

1. Care este doctrina lui Jean Calvin ?

2. In ce oras al Elvetiei se stabileste ?

3. Transcrieti din text faptele considerate abateri ale credintei crestine de cǎtre Calvin.

2. LUPTA IMPOTRIVA REFORMEI

,,E oprit a se tipǎri, a avea, a pǎstra, vinde si cumpǎra sau rǎspandi in biserici, pe strǎzi si in alte locuri toate operele tipǎrite sau scrise cu mana lui Martin Luther, Jean Calvin si ale altor cǎpǎtenii ale ereziei, invǎtǎtori falsi si intemeietori ai nerusinatei secte a ereticilor Oprim ca, in tainǎ sau pe fatǎ sǎ se propovǎduiascǎ, sǎ se apere, sǎ se repete sau rǎspandeascǎ invǎtǎtura sus-pomenitilor eretici. De se va incǎlca vreunul din aceste puncte, vinovatii vor fi supusi pedepsei, ca rǎzvrǎtiti si tulburǎtori ai linistii publice si a randuielii statului.”

                                             Edictul impǎratului Carol al V-lea, 25 sept. 1550

1. Care sunt caracteristicile contrareformei?

2. Ce ordin cǎlugǎresc va fi infiintat?

3. Numiti restrictiile impuse cetǎtenilor de cǎtre Carol al V-lea prin acest edict.

                        EVALUARE SECVENTIALA

                        REFORMA RELIGIOASA

1. COMPLETATI URMATOARELE PROPOZITII:

1. Prima tarǎ in care a apǎrut reforma a fost………………………..

2. Martin Luther formuleazǎ doctrina mantuirii prin…………………….

3. Biserica apǎrutǎ in Anglia va purta numele…………………….

4. O mǎsurǎ a reformei catolice a fost infiintarea ordinului cǎlugǎresc., condus de .

5. Protestantii francezi purtau numele de..

2. a) EXPLICATI IMPORTANTA TRADUCERII BIBLIEI IN LIMBILE NATIONALE

b) NUMITI CATEVA ZONE DE RASPANDIRE A REFORMEI

c) NUMITI ARIA DE RASPANDIRE A CATOLICISMULUI IN TIMPUL CONTRAREFORMEI

d) PREVEDERILE EDICTULUI DE LA NANTES

3. SE DA URMATORUL TEXT: Jean Calvin despre predestinare

,, Sentinta este intr-adevǎr cumplitǎ; si totusi este imposibil sǎ negǎm faptul cǎ Dumnezeu stia dinainte de a-l crea pe om care-i va fi acestuia sfarsitul, pentru cǎ aceasta este vointa Lui”.

1. Explicati ce cuprinde doctrina predestinǎrii

2. Numiti zona de aparitie si de rǎspandire a calvinismului

3. Precizati orasul din Elvetia unde a predicat

4. Transcrieti din text care este, dupǎ perea autorului, vointa lui Dumnezeu.

                                    EVALUARE SECVENTIALA

                                    EUROPA IN SEC. XVII- XVIII

1. COMPLETATI URMATOARELE PROPOZITII:

1. In anul 1628 parlamentul englez semneaza.

2. Principalul conducator al parlamentului englez a fost

3. Prinin anul 1688 a fost adus la tronul Angliei

4. Razboiul de 30 de ani a izbucnit in..

5. Regimul politic caracteristic sec. XVIII a fost..

2. SE DAU URMATOARELE PERSONALITATI: Iosif al II-lea, Oliwer Cromwel, Gustav Adolf, Elisabeta I, Maria Teresa, William de Orania. Precizati pentru fiecare un eveniment de care este legat

3. NUMITI:- 2 cauze care au dus la izbucnirea Razboiului de 30 de ani

                    - 2 batalii care au avut loc in acest razboi

                    - 3 state care au luptat impotriva Germaniei in Razboiul de 30 de ani

                    - 5 urmari ale razboiului

4. CE INTELEGETI PRIN ABSOLUTISMUL LUMINAT

5. REFORMELE LUI IOSIF AL II-LEA

                                                                                            








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1864
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site