Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Natiunea

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EXTRAS DIN PLANUL DE ACTIUNE SCHENGEN - Revizuit 2007
INITIATIVA LEGISLATIVA
TIPOLOGIA MECANISMELOR DE INTERVENTIE
Copiii: factoria agravanti pentru situatia copiilor. Riscuri si vulnerabilitati. Grupuri de copii aflati in situatii critice. Obiective strategice pen
CONSTITUTIA EUROPEANA POLITICA DE SECURITATE SI APARARE COMUNA - PSAC
CURTEA CONSTITUTIONALA - Locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul organelor puterii de stat
LIBERA CIRCULATIE A BUNURILOR
Comisia Europeana
Persistenta saraciei si polarizarea sociala a saraciei. Mecanismele si factorii care au produs explozia saraciei si excluziunii sociale. Grupuri cu ri
ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALA IN ROMANIA IN VEDEREA ADERARII LA UE

Natiunea

De mult timp s-a considerat ca la baza statului sta natiunea, ca statul este natiunea juridic organizata. Cum conceptul de «natiune» este unul sociologic si nu juridic, fapt care a dus la un rezultat surprinzator: din acest, din urma, punct de vedere ea s-a con­fundat cu statul. Statul este singurul care apare ca subiect de drept. Astfel, de exemplu, nationalizarea inseamna de fapt etatizare. De aceea, conceptia ce confunda statul cu natiunea a fost criticata de numerosi autori. Potrivit lor, conceptia revolu­tionara poate fi aplicata pentru a explica originea suveranitatii si deci a unui regim politic, dar nu poate permite confundarea a doua notiuni dintre care una este juridica si alta sociologica. Aceasta conceptie nu ia in seama originalitatea notiunii de «natiune», aceasta putand sa preexiste statului. in plus, aceasta identificare le pare periculoasa pentru evolutia ideilor democratice, caci datorita ei se pot multiplica puterile statului. Uneori statul poate fi el anterior natiunii, cum a fost cazul Statelor Unite sau al unor state africane. Sau statul poate cuprinde mai multe natiuni, cum a fost cazul Uniunii Sovietice sau, astazi, al Indiei.




Pe de alta parte, conceptia potrivit careia statul personifica natiunea conduce la emergenta principiului nationalitatilor, potrivit caruia orice natiune are dreptul la un stat. Frumos din punct de vedere teoretic, acest principiu este foarte riscant din punct de vedere practic. Sustinatorii lui ar trebui sa se intrebe cum ar arata ONU cu mai bine de 5000 de membri, personificare juridica a tot atatea grupuri etnico-lingvistice, si cate razboaie ar rezulta de aici.

Conceptul de natiune este unul ambiguu. S-a spus chiar ca „acest concept modern are cu uzajul traditional () aproape tot atatea legaturi ca si constelatia cainelui cu cainele animal latrator' (O. Duhamel, 1992, p. 20). Pentru explicarea lui au fost vehiculate doua conceptii: una subiectiva, de sorginte franceza, si una obiectiva, de sorginte germana si adusa la paroxism de doctrina national-socialista.

A.Conceptia subiectiva. Aceasta conceptie bazeaza natiunea pe «dorinta de a trai impreuna», luand in considerare ca factori ai constituirii si ai supravietuirii ei nu doar elemente obiective, cum ar fi rasa, teritoriul, etnia, limba, ci si elemente subiective, cum ar fi o traditie spirituala comuna, indiferenta la elementele obiective ce diferentiaza indivizii, o vointa de a avea un viitor comun. Conceptia subiectiva asupra natiunii este cu necesitate una voluntarista, nu eterminista. Istoria isi are rolul ei de netagaduit, dar doar vointa de a construi mpreuna un grup si un viitor formeaza o natiune. Tendinta este deci de a defini natiunea prin principii pirituale intrinseci grupului si nu prin opozitie fata de alte grupuri (H. Bergson, 1992).

Faptul ca natiunea este un concept sociologic si nu unul juridic face ca definitiile ce ii sunt date sa fie imprecise, mai mult poetice. Printre definitiile cele mai celebre o putem cita pe cea a lui J. Michelet: „Natiunea nu mai este o colectie de fiinte diverse. Este o fiinta organizata, chiar mai mult, o persoana morala, un mister admirabil in care razbate marele suflet al Frantei'. Aceeasi conceptie este reluata de E. Renan in celebra sa conferinta intitulata „Ce este o natiune?', pinuta la Sorbona in 1882: „O natiune este un suflet, un principiu spiritual. Doua lucruri, care in fond nu constituie decat unul, formeaza acest suflet, acest principiu spiritual. Unul este in trecut, altul in prezent. Unul este posedarea in comun a unei bogate legaturi de traditii. Celalalt este consimtamantul actual, dorinta de a trai impreuna'. Este o conceptie evident volun­tarista, aproape romantica, care, trebuie recunoscut, a dus si ea, ca si conceptia obiectiva, la confruntare armata, transformata fiind in imperialism (O. Duhamel, 1992, p. 20).



Natiunea are astfel doua componente: una obiectiva, factuala, traditiile comune, spatiul comun, limba etc. si una subiectiva, vointa de a trai impreuna, intr-o forma politica bazata pe o cultura standardizata, omogena, care duce la o putere centraliza­toare, vointa de a avea nu doar un trecut comun, ci si un prezent si un viitor comune. Astfel, natiunea poate fi definita pornind de la «vointa» si de la «cultura», dar doar prin convergenta sa cu unitatile politice. De unde definirea natiunii din punct de vedere sociologic ca „o societate material si moral integrata, cu putere centrala stabila, permanenta, cu frontiere determinate, cu relativa unitate morala, mentala si culturala a locuitorilor, care adera in mod constient la Stat si la legile sale' (Ibidem, p. 653).

Teoria subiectiva este astfel una, in acelasi timp, voluntarista si psihologica. Voluntarista, caci la baza formarii si subzistentei unei natiuni sta concordanta vointelor individuale, psihologica, caci ea face din natiune un spirit colectiv, un principiu spiritual, un suflet interuman care domina spiritul uman.

B.Conceptia obiectiva. Aceasta conceptie este una determinista, dezvoltata de scoala istorica germana, in continuarea filozofiei lui J.G. Fichte. Potrivit acestei conceptii, nu vointa indivizilor de a trai impreuna constituie natiunea, ci dezvoltarea istorica obiectiva. Natiunea se dezvolta ca urmare a unor elemente obiective, necontrolabile de catre individ: rasa, religia, limba, geografia Teoria a fost dusa la extrem de catre doctrina nazista, care considera ca umanitatea este formata dintr-o ierarhie de rase in varful careia se situeaza rasa ariana, care este pastrata sub forma sa pura de rasa germana, adica de natiunea germana. Aceasta este formata din oamenii care apartin acestei rase prin sange si limba. Ideologia nazista face astfel din natiune o comunitate tribala largita la dimensiunile, dovedite monstruoase, ale unei natiuni moderne. Poporul german ar fi fost un popor ales, trebuind sa cuprinda toata rasa germanica, indiferent de frontiere. Consecintele acestei teorii sunt cunoscute. Baza de rasa a dus la epurari etnice. Baza religioasa a dus la alte epurari, in raport de cre­dinta. Bazarea natiunii pe spatiul vital - la razboi de expansiune. Aceeasi conceptie obiectiva a dus la rezultate similare in fosta Iugoslavie.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 743
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site