Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Problemele cheie ale sistemului scolar din perspectiva prevenirii saraciei si excluziunii sociale. Obiectivele Guvernului Romaniei in domeniul educatiei.

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEMELE, ISTORIA, TEORIA SI STUDIUL RELATIILOR INTERNATIONALE
Contextul economic al Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale al Guvernului Romaniei. Directii de relansare a economiei roma
Aplicatie a setului de indicatori structurali si relationali de masurare a puterii in Rsch
AVANTAJELE MONEDEI EURO
Max Weber - “Politics as a vocation”
Puterea politica
Evaluarea performantelor. Generalitati
Analiza electorala
Preferinta Pareto
Principalele institutii ale Uniunii Europene

Problemele cheie ale sistemului scolar din perspectiva prevenirii saraciei si excluziunii sociale. Obiectivele Guvernului Romaniei in domeniul educatiei.

Educatia reprezinta un element cheie al prevenirii riscului saraciei si al excluziunii sociale, asigurarii dezvoltarii umane si promovarii unei societati incluzive.




Sistemul scolar romanesc este relativ bine inchegat institutional, organizat pe baze moderne, dar a fost afectat sever in perioada de tranzitie, pe de o parte de mentinerea unei subfinantari cronice, iar pe de alta parte de socul transmis de procesele de dezorganizare care au afectat intreaga societate romaneasca. Suplimentar, el face fata provocarii adaptarii la o societate aflata in rapida schimbare. La confluenta dintre o societate aflata sub puternicul stres al multiplelor crize si o scoala care isi gaseste inca cu greutate resursele de raspuns la multiplele provocari, s-a produs o erodare a semnificatiei participarii scolare, caracteristica tocmai segmentelor sarace ale societatii. La randul sau, aceasta este un factor important al perpetuarii saraciei si excluziunii sociale.

Statistica invatamantului din tara noastra ofera o baza informationala bogata privind diferitele aspecte ce caracterizeaza acest domeniu.

Ø      Rata de inscriere in invatamantul gimnazial a absolventilor ciclului primar este de 86% in rural fata de 98% in urban.

Ø      Ponderea cadrelor didactice calificate este de 72% in rural, fata de 88% in urban.

Ø      In aproximativ 20% din scolile rurale, ultima reparatie capitala a avut loc inainte de 1945. In alte 25%, in ultimii 30 de ani nu a avut loc nici o reparatie capitala (35% din directorii din mediul rural considerau in 1999 ca scoala are nevoie de reparatii majore).

Ø      Calitatea performantelor elevilor din invatamantul rural era in 2000 sensibil mai redusa decat a celor din urban, chiar si la nivelul invatamantului primar.

Dezvoltarea rurala nu poate fi realizata prin mentinerea inegalitatilor existente (desi ruralul constituie 47% din populatia tarii, doar 24% dintre elevii de liceu si 37,5% din cei de scoala profesionala provin de la sate).

Rata abandonului in invatamantul liceal este de aproape 4 ori mai mare in clasa a IX-a. Aceasta vorbeste de la sine alaturi de dificultatile materiale existente, de dificultatea infruntarii lor, precum si de deficitul de orientare scolara.

Un risc major il reprezinta deficitul de educatie. Analfabetismul nu atinge cote alarmante (1,7% din populatia de peste 15 ani, majoritatea persoane in varsta, cifra similara mediei tarilor UE). In schimb, nefinalizarea studiilor primare si gimnaziale (in anul 2000, aproximativ 6,26% dintre tinerii intre 16 si 20 de ani nu mai mergeau la scoala si se aflau in aceasta situatie) constituie o premisa a analfabetismului functional si creste alarmant riscul saraciei si excluziunii sociale.

Un fapt ce atrage atentia este acela al abandonului scolar fapt ce atrage dupa sine un fenomen dureros: cresterea analfabetismului. Un alt fenomen este scaderea drastica a numarului de elevi in invatamantul secundar, in cel liceal in special. In schimb, dupa 1990 a luat amploare invatamantul superior.

Cele doua tendinte contrare ale ratei de inrolare scolara, in primele trepte ale invatamantului (primar, gimnazial si liceal), pe de o parte, si in cel superior, pe de alta parte, atentioneaza asupra germenilor unor diferentieri si respectiv stratificari ale populatiei din punctul de vedere al accesibilitatii la pregatirea generala si profesionala a populatiei tinere si al posibilitatilor de adaptare la cerintele pietei de munca si al posibilitatilor de a obtine resurse rezonabile pentru satisfacerea nevoilor de trai.

O a doua grupa de probleme se refera la cele sugerate de indicatorii cu privire la resursele alocate invatamantului si utilizarea lor. In conditiile concrete de evolutie a intregului complex economico-social, se constata o anumita “relaxare” in ceea ce priveste alocarea si mai ales utilizarea resurselor disponibile. Numarul de elevi ce revin in medie la un cadru didactic in invatamantul primar, gimnazial si liceal a scazut substantial, iar in invatamantul superior s-a inregistrat aceeasi tendinta dar mai putin accentuata.

Principalele probleme ale sistemului scolar din perspectiva prevenirii saraciei si excluziunii sociale pot fi grupate in urmatoarele categorii

1.Un numar de copii inacceptabil de ridicat nu sunt cuprinsi deloc in sistemul de invatamant. Ei se sunt copiii lipsiti de acte de identitate (mai ales din unele comunitati de romi), copii traind in familii dezorganizate social si confruntate cu saracia extrema, sau copii cu handicap.

2.Nefinalizarea ciclului scolar obligatoriu, ca urmare a abandonului si/sau esecului scolar. Rata de participare in gimnaziu a fost de 94% pentru 1999/2000. Dupa o cadere substantiala a participarii la ciclul elementar si gimnazial in anii 1990-1996, in ultima perioada s-a produs o redresare a situatiei. Saracia extrema si dezorganizarea sociala, ca surse principale ale abandonului si esecului, sunt amplificate de deficientele interne ale procesului scolar.

3.Degradarea performantei sistemului de invatamant obligatoriu. In 1997, la testele internationale pentru elevii din ultima clasa de gimnaziu, Romania se plasa pe penultima pozitie in Europa, inaintea Turciei, in ce priveste cunostintele elevilor din ultima clasa a invatamantului obligatoriu.

4.Un decalaj, inca departe de a fi absorbit, intre pregatirea oferita de scoala si cerintele societatii romanesti in schimbare rapida. Daca sistemul universitar s-a adaptat mai rapid la noile nevoi ale pietei muncii, invatamantul secundar, mai ales cel vocational, nu a reusit inca sa ofere un raspuns adecvat la cerintele unei piete a muncii aflata ea insasi intr-un stres urias generat de caderea economiei. Si mai putin insa scoala a reusit sa ofere pregatirea necesara unei participari sociale active, evitarii angajarii in ciclul saraciei si excluziunii sociale, confruntarii eficace cu noile provocari: cresterea violentei si a delincventei, drogurile.

5.O criza a pregatirii profesionale pre-universitare, ca reflectare a scaderii cererii pe piata muncii a cadrelor cu calificare medie. Daca criza actuala a economiei nu a stimulat pregatirea profesionala la nivelele medii, acest deficit de pregatire scolar-profesionala va afecta advers relansarea economiei. Neparticiparea la invatamantul post‑obligatoriu se mentine inca ridicata. Proportia tinerilor care nu reusesc sa obtina o alta diploma decat cea de capacitate se plaseaza in jurul a 15-16% dintr-o generatie.

.Accentuarea polarizarii educationale care va deveni unul dintre factorii cei mai importanti ai polarizarii sociale viitoare. Daca pe de o parte, participarea la invatamantul superior a crescut rapid (aproximativ 25% dintr-o generatie urmeaza astazi cursuri universitare), a crescut in acelasi timp proportia tinerilor care se retrag din procesul scolar inainte de a obtine o pregatire scolar-profesionala finala. Se prefigureaza riscul fragmentarii generatiilor tinere in doua segmente: cei care urmeaza studii universitare si cei care nici macar nu ajung la liceu sau scoala profesionala.

7.Accentuarea inegalitatii oportunitatilor de participare scolara. Accentuarea polarizarii social-economice a adancit inevitabil inegalitatea de sanse educationale. O sursa suplimentara a cresterii inegalitatii sanselor o reprezinta adancirea decalajului rural/ urban. Scoala in mediul rural se confrunta in mod special cu probleme grave: starea precara a cladirilor, dotarea rudimentara cu material didactic, lipsa cadrelor didactice calificate in multe zone rurale, distante mari pana la scoala, dificultati de a participa la formele secundare de invatamant, plasate predominant la oras, in lipsa unor facilitati suficiente de camine.

8.Deficit in interactiunea dintre scoala si comunitate. Pe de o parte, scoala si-a redus capacitatea de a influenta familia si comunitatea, pentru a dezvolta o atitudine suportiva pentru participarea scolara, iar pe de alta parte comunitatea sustine inca intr-o masura insuficienta scoala.   

Un punct tare al sistemului nostru de invatamant il reprezinta inexistenta unor disparitati de gen. Participarea scolara a fetelor tinde chiar, la anumite nivele, sa fie superioara celei a baietilor.

II. Obiectivele Guvernului Romaniei in domeniul educatiei.

Obiectiv 1: Asigurarea inscrierii quasi-totale a copiilor de varsta scolara in sistemul scolar.

Identificarea tuturor copiilor de 7-8 ani cu risc de a nu fi inscrisi la scoala si asigurarea inscrierii lor, cat si a copiilor care au depasit deja varsta de inscriere.

Solutionarea rapida a cazurilor de lipsa a actelor de identitate a copiilor.



Obiectiv 2: Scaderea abandonului scolar in ciclul obligatoriu spre zero in urmatorii 5 ani.

Sustinerea in continuare a programului manuale si rechizite gratuite pentru familiile sarace

Asigurarea transportului in zonele cu distante casa/ scoala mari si acolo unde nu exista cadre didactice calificate

● Explorarea posibilitatilor de a oferi servicii sociale si educationale secundare pentru copiii cu risc ridicat de abandon/ esec: masa gratuita, suport suplimentar pentru pregatirea scolara

Cresterea eficientei acordarii burselor sociale

Activizarea relatiei scoala/ comunitate:

o       Cresterea implicarii profesorilor in relatia cu parintii si comunitatea

o       Angajarea in scolile din mediile sociale cu risc ridicat de asistenti sociali

o       Dezvoltarea relatiei scoala/ autoritatile publice locale

o       Cresterea implicarii serviciilor comunitare de asistenta sociala in sustinerea participarii scolare.

Imbunatatirea continutului invatamantului pentru a-l face mai relevant pentru functionarea sociala performanta a copiilor:

o       Cresterea ponderii si calitatii disciplinelor aplicative pentru oportunitatile economice ale zonei si pentru viata moderna

o       Formare pentru sectoarele vietii sociale devenite inalt relevante: calculatoare cu principalele lor aplicatii, limbi straine

o       Accentuarea pregatirii copiilor pentru functionarea intr-o societate incluziva

o       Modernizarea rapida a metodelor de invatare

o       Program special de crestere a atractivitatii activitatilor scolare

o       Cresterea gradului de ‚democratizare’ a scolii

Cresterea sanselor de participare in formele de invatamant post-obligatoriu a copiilor din mediile defavorizate, ca mijloc de crestere a motivatiei participarii scolare.

Obiectiv 3: Relansarea invatamantului post-obligatoriu, cu un accent special pe conceptia invatamantului tehnic si profesional

Reconsiderarea filozofiei examenului de capacitate: el nu trebuie sa devina o bariera pentru continuarea educatiei si nici o forma de accentuare a diferentelor de oportunitati, ci o incheiere a ciclului obligatoriu care deschide angajarea in formele de invatamant secundar si superior, inclusiv pentru educatie continua si deschisa.

Elaborarea unei strategii a invatamantului tehnic si profesional, cu accent special pe suportul pregatirii pentru profesiile agricole si invecinate



Cresterea ponderii invatamantului profesional in cadrul invatamantului post-obligatoriu.

Dezvoltarea unor componente importante ale curriculumului in parteneriat cu comunitatile locale. Acest lucru trebuie sa fie practicat atat in invatamantul gimnazial, cat mai ales in invatamantul tehnic si profesional, dar si in cel liceal.

Cresterea relevantei pentru functionarea sociala a invatamantului post-obligatoriu: capacitati pentru participare sociala activa, promovarea valorilor unei societati incluzive, pentru prevenirea riscurilor societatii moderne: violenta, alienare, delincventa, consum de droguri

Formarea capacitatilor necesare unei economii bazate pe cunoastere

Cresterea sanselor de acces la invatamantul secundar a copiilor din zone defavorizate (mediu rural, populatia de romi, segmentele sarace, persoane cu handicap)

o       O politica special orientata a burselor sociale

o       Camine pentru copiii din zone geografice indepartate, dar si pentru cei care provin din familii confruntate cu lipsa conditiilor elementare de viata

Obiectiv 4:Intr-o perioada de 10 ani va trebui sa ne apropiem de situatia in care toti tinerii sa fi parcurs un ciclu scolar finalizat cu o specializare profesionala

Obiectiv 5: Reabilitarea sistemului scolar din mediul rural

Reabilitarea cladirilor

Modernizarea conditiilor de invatamant

Asigurarea unui corp profesoral calificat si motivat

Asigurarea transportului pentru copiii care locuiesc la distante mari de scoala

Obiectiv 6: Asigurarea accesului la formarea continua

Dezvoltarea unor programe de corectare a deficitului de scolarizare a generatiei tinere (in mod special cea de 16-30 ani) generat de criza tranzitiei

Programe continue de corectie a deficitului de educatie produs de functionarea normala a sistemului de invatamant

Obiectiv 7:Cresterea functiei scolii de orientare scolara si profesionala   

Orientarea scolara si profesionala eficienta are un rol cheie in stimularea motivatiei invatarii si in formarea unor rute scolare stimulative. Ea este, in consecinta, un puternic antidot al polarizarii educationale.

Obiectivul 8:Promovarea egalitatii de sanse educationale ca instrument esential al diminuarii polarizarilor sociale

Cresterea sanselor de acces la educatie a copiilor din mediile sociale defavorizate

Dezvoltarea unui sistem de invatamant deschis, cu sanse educationale pe tot parcursul vietii.

Sprijin pentru accesul la invatamantul secundar a copiilor proveniti din mediile defavorizate: gratuitati la manuale si rechizite, burse sociale, internate pentru copiii veniti din alte localitati.

Obiectivul 9:Generalizarea participarii la anul de pregratire pentru scoala din invatamantul prescolar

Obiectiv 10:Promovarea educatiei incluzive pentru copii cu handicap.



Obiectiv 11:Cresterea capacitatii scolii de a promova incluziunea sociala

Prezenta in curriculum a elementelor de formare pentru o societate incluziva

Organizarea in cadrul scolii a unor programe de activitate orientate special pentru formarea capacitatilor de incluziune sociala.

Obiectiv 12:Cresterea semnificatiei personale si profesionale a scolii

Imbunatatirea continutului scolar si a tehnicilor de predare in asa fel incat atractivitatea invatarii sa creasca

Cresterea implicarii scolii in activitati de timp liber

Cresterea implicarii parintilor in conducerea scolii ai in activitati de suport pentru scoala

Programe de facilitare a accesului la educatie si de stimulare a implicarii comunitatii in viata scolii

1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, in colaborare cu alte ministere a finalizat in 2002 un proiect complex de prevenire si combatere a abandonului scolar Proiectul include programe complexe de facilitare a accesului la educatie, de crestere a atractivitatii acesteia, de stimulare a implicarii comunitatii in viata scolii, promovare a educatiei parintilor etc.

Populatia tinta este constituita din copii de varsta scolara (7-18 ani) care: sunt slab educati; sunt marginalizati; sunt abuzati sau lipsiti de protectie; au abandonat scoala; provin din familii in situatii de risc; apartin unor grupuri etnice al caror acces la educatie este limitat.

2. Folosirea legii venitului minim garantat in vederea atragerii catre scoala a parintilor din familii sarace

Legea venitului minim garantat prevede responsabilizarea indivizilor/familiilor care beneficiaza de ajutorul social al comunitatii, acestia fiind obligati sa presteze in slujba comunitatii pana la 72 de ore de munca. In multe cazuri, numarul mare de beneficiari sau lipsa lor de calificare face dificil pentru primarii sa gaseasca modalitati in care sa utilizeze cele 72 de ore.

Ar trebui preluata, ca o practica de succes, uzanta echivalarii orelor investite de beneficiarii de ajutor social in participarea la cursuri/activitati de formare continua, cu ore lucrate in folosul comunitatii.

O alta posibilitate consta in incurajarea beneficiarilor de ajutor social sa participe la diverse activitati in beneficiul scolii, in care sa lucreze alaturi de copii lor, in prezenta cadrelor didactice. Implicarea parintilor in activitati din cadrul scolii incurajeaza si stimuleaza si copii sa participe la procesul educational si permite realizarea unei educatii de o calitate sporita

3. Programul de burse pentru studenti din mediul rural.

Initiat in anul scolar 2001/2002, programul vizeaza stimularea tinerilor din mediul rural sa isi continue studiile in invatamantul universitar. Studentii din mediul rural pot incheia contracte cu MEC prin care se angajeaza ca, la incheierea studiilor, sa angajeze in scolile din mediul rural un numar de ani cel putin egal cu cel in care au beneficiat de bursa.

Pe viitor, MEC intentioneaza sa extinda acest tip de bursa si pentru alti studenti care isi vor practica meseria (alta decat cea de profesor) in mediul rural, in incercarea de a stimula dezvoltarea acestor zone.

4. Alocatia pentru copii, participarea scolara si legea venitului minim garantat. Conditionarea acordarii alocatiei pentru copii de participarea scolara a avut un efect pozitiv in combaterea neparticiparii copiilor din familii sarace. Legea venitului minim garantat elimina insa acest instrument pentru segmentul cel mai sarac, beneficiar de VMG: alocatia pentru copii se deduce din cuantumul venitului minim garantat. Cu alte cuvinte, neincasarea ei in urma neparticiparii scolare este compensata de cresterea venitului minim garantat. Este necesar a se examina posibilitatea autoritatilor publice locale de a include intre conditionalitatile acordarii VMG-ului a sustinerii participarii scolare. Primariile ar trebui sa aiba dreptul sa excluda in calculul sumelor cuvenite ca si venit minim garantat, toti copiii de varsta scolara care nu participa la procesul educational. Astfel ar fi amendata drastic neparticiparea scolara, cauza fundamentala a perpetuarii saraciei si excluziunii sociale. Sa notam ca primariile sunt practic cointeresate intr-o astfel de masura, atata timp cat, in caz contrar (neparticipare, cu alte cuvinte neincasarea alocatiei pentru copii – platita de la bugetul central), ele ar fi nevoite sa faca eforturi bugetare suplimentare pentru acoperirea acestor sume sub forma de ajutor social.

5. Un plan national de generalizare al educatiei incluzive pentru copiii cu handicap a fost elaborat si implementat din 2003, in urma concluziilor proiectelor in derulare: „Dezvoltarea unor medii Scolare Incluzive in Comunitate” si „Analiza de situatie privind actiunea de integrare scolara a copiilor deficienti. Incepand din ianuarie 2002, o buna parte din scolile speciale au fost desfiintate, cursantii lor fiind integrati in scolile obisnuite. Masura a fost una decisa, insa insuficient pregatita. Exista in prezent o nevoie imediata de formare a profesorilor care lucreaza la clase in care exista elevi cu nevoi speciale. Formarea trebuie sa fie imediata si gratuita, permitand profesorilor sa raspunda necesitatilor acestor elevi. Altfel, ei vor fi treptat marginalizati, exclusi social, fara sansa accesului adecvat la educatie.

6. Programe de stimulare a organizarii de vizite/ excursii/ tabere pentru copii Obiectivul este in primul rand deschiderea orizontului social si, in acest fel, cresterea aspiratiilor de mobilitate sociala si profesionala, evitarea limitarii la mediul familial, cu efecte de descurajare in mod special a continuarii studiilor.

In anul 2001, Comisia Europeana a aprobat un program PHARE propus de catre MEC intitulat „Accesul la educatie pentru grupuri dezavantajate, cu accent pe populatia de romi”. Programul (PHARE RO 0104.2) si-a propus:

cresterea calitatii educatiei in invatamantul prescolar, in vederea inscrierii copiilor in invatamantul obligatoriu, aspect important pentru dezvoltarea din punct de vedere social si educativ pentru copiii proveniti din comunitati dezavantajate;

stimularea copiilor in vederea finalizarii educatiei de baza (prevenirea abandonului timpuriu);

asigurarea celei de a doua sanse in educatie pentru persoanele care nu si-au finalizat studiile in invatamantul obligatoriu (corectia abandonului).

Programul este aplicat incepand cu 2002.

7. Cluburile parintilor functioneaza ca si centre de informare si difuziune a informatiei, ca puncte cheie in prevenirea unor fenomene negative precum consumul de droguri in scoala, iar pe de alta parte stimuleaza si faciliteaza comunicarea intre parinti si copii, intre parinti si scoala etc.

8. Implicarea parintilor in activitatea educativa desfasurata in scoala: acestia pot fi invitati pentru a-si prezenta realizarile/specificul meseriei practicate sau pentru a vorbi despre pasiunile lor particulare: fotografie, tamplarie, grafica pe calculator etc.

9. Deficitul educational al actualei generatii trebuie absorbit prin programe speciale. Un exemplu de acest fel este programul „Educatia A Doua Sansa” dezvoltat de MEC, cu suportul CEDU 2000+. Programul este adresat celor care nu au completat educatia obligatorie si presupune un curriculum distinct adresat acestora: pe parcursul celor 3 ani si jumatate de scolarizare sunt completate cunostinte teoretice (in primii 3 ani), dar sunt furnizate si cursuri (pe toata durata scolarizarii, dar mai concentrate in ultima parte) care sa asigure o diploma de calificare echivalenta celei oferite de scolile de ucenici. Prima generatie a absolvit aceasta forma de scolarizare in 2002. Daca pana in septembrie 2002, acest program includea 11 scoli din 8 judete, de la aceasta data a fost demarata generalizarea programului la nivelul intregii tari, cu suport PHARE.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 544
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site