Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Alegerea Presedintelui Romaniei

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Perspectiva dependentei de resurse - PDR
Scoala Ardeleana si gandirea politica
Summitul NATO 2008 (1 - 4 aprilie 2008)
Componenta transatlantica a securitatii europene
ORDONANTELE GUVERNULUI
POLITICA COMERCIALA A U.E.
POLITICI COMUNITARE
Sistemul electoral francez
Aplicatie a setului de indicatori structurali si relationali de masurare a puterii in Rsch
POPULISMUL

Alegerea Presedintelui Romaniei

Legea fundamentala consacra in Romania un regim semiprezidential.

Principala diferentiere intre republica parlamentara si cea prezidentiala consta in aceea ca in timp ce in republica parlamentara presedintele este ales de parlament (Grecia, Italia, Germania, Ungaria.s.a.), in republica prezidentiala el este ales de popor, fie direct, fie prin intermediul unei adunari de electori. Diferentierea insa intre cele doua regimuri consta nu numai in modul de desemnare a presedintelui ci si in raportul intre puteri. Astfel, in cadrul republicii parlamentare, guvernul, numit de presedinte, este responsabil in fata parlamentului, in timp ce in republica prezidentiala, in general, nu exista sefi de guvern (functia fiind incredintata sefului statului) si nici raspundere guvernamentala in fata Parlamentului. In mod indubitabil in acest regim politic puterea prezidentiala este mai intinsa, iar demarcatia executiv, legislativ si judecatoresc mult mai accentuata.




Dupa al doilea razboi mondial s-a conturat un alt tip de republica avand trasaturi ce se regasesc fie in regimul parlamentar, fie prezidential, de unde si denumirea lui de semiprezidential. In aceasta ultima categorie se incadreaza si republica noastra, chiar daca, in alte tari din aceeasi categorie (mai ales Franta) asistam la o 'ingradire“ a functiilor prezidentiale. Asadar, regimul nostru politic caracterizat ca un regim semiprezidential „atenuat' sau 'parlamentarizat', in sensul sporirii aportului celorlalti factori de putere si cu precadere al Parlamentului, in viata politica a tarii.

Atat Constitutia din 1991 cat si cea din 2003 statueaza ca functia de sef al statului este incredintata Presedintelui Romaniei. El este ales prin vot universal, secret, direct si liber exprimat, simbolizand vointa natiunii in legislatura suprema pe care o exercita.

Daca in alte tari durata mandatului presedintelui variaza de la 1 an (in Elvetia) pana la 7 ani (in Italia, Franta, Irlanda, s.a.) sau pe viata in sistemele monarhice, in Romania presedintele este ales pentru 1 mandat de 5 ani care nu poate fi reinnoit decat o singura data. Durata mandatului sefului statului poate fi prelungita numai in caz de razboi sau de catastrofa'

In functia de Presedinte al Romaniei poate fi ales oricare cetatean roman care indeplineste conditiile prevazute de Constitutie.

Conditiile pentru a candida sunt cele reglementate in mod generic in art.16, alin.3 din Constitutie potrivit caruia 'functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au cetatenie romana si domiciliul in tara'. Asadar apatrizii (persoanele fara cetatenie) nu pot candida pentru functia de Presedinte al Romaniei.

Constitutia mai prevede si alte conditii pentru cei ce candideaza la functia de Presedinte si anume sa aiba varsta de cel putin 35 de ani si sa aiba dreptul de vot.

Potrivit legii, nu au drept de vot cei care nu au indeplinit varsta de 18 ani (pana in ziua alegerilor), debilii sau alienatii mintali, cei pusi sub interdictie si persoanele condamnate prin hotarare judecato-reasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.

Legea fundamentala instituie si o alta conditie pentru cei ce candideaza la o functie de demnitate politica si anume sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice. Mai mult, pentru Presedintele Romaniei, Constitutia reglementeaza in mod expres si o alta interdictie potrivit careia 'in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata'.

Este adevarat ca aceste incompatibilitati nu sunt conditii de eligibilitate ci doar de exercitare a mandatului de Presedinte.

Ratiunea reglementarii lor isi are temeiul in cerinta de a asigura sefului statului o deplina obiectivitate si neutralitate in indeplinirea atributiilor si sarcinilor ce-i revin.

Constitutia prevede si o alta conditie de eligibilitate in sensul ca 'nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei, decat pentru cel mult doua mandate', ratiunea interdictiei luand in considerare riscul ca exercitiul acestei functii pe o perioada prea mare de timp sa o transforme intr-un privilegiu, abuz si arbitrariu.

In ce priveste procedura propriu zisa de alegere, Legea speciala prevede ca prima operatiune ce trebuie realizata este stabilirea datei alegerilor. Dupa aceea urmeaza alte operatiuni: intrunirea si afisarea listelor electorale, constituirea birourilor electorale, propunerile de candidaturi, stabilirea modelului buletinului de vot si tiparirea acestuia in cuantumul necesar, desfasurarea campaniei electorale.

Data alegerii Presedintelui poate sa coincida cu data alegerilor parlamentare, dar poate fi si diferita.

Urmatoarea operatiune are in vedere stabilirea numarului, delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale (in numar de 42, de la 1-42 in fiecare judet plus municipiul Bucuresti) si a sectiilor de votare in comune, orase si municipii.

Delimitarea sectiilor de votare (care au un numar de cel mult 2000 de alegatori) se face de primarii si se aduce la cunostinta de catre Prefect.

Intocmirea listelor electorale permanente care cuprind pe toti alegatorii cu drept de vot care domiciliaza in localitate se face de catre oficiile de evidenta ale populatiei si se pastreaza la sediul consiliului local.



Pentru cetatenii care voteaza in alte localitati decat cele de domiciliu (unde se afla la data votarii) se intocmesc liste electorale speciale.

In cadrul procedurii electorale, un moment important il reprezinta constituirea birourilor electorale ai caror membrii sunt, de regula judecatori dar si reprezentanti ai partidelor si aliantelor politice.

Biroul Electoral Central este alcatuit din 7 judecatori ai Inaltei Curtii de Casatie si Justitie si 16 reprezentanti ai partidelor si aliantelor politice; biroul electoral de circumscriptie este alcatuit din 3 judecatori si cel mult 8 reprezentanti ai partidelor si aliantelor politice, iar biroul electoral al sectiei de votare este alcatuit din presedinte (de regula jurist) un Ioctiitor si cel mult 7 membrii. Campania electorala incepe o data cu publicarea actului prin care s-a stabilit data alegerilor si se incheie cu 2 zile inaintea zilei votarii.

Campania electorala si desfasurarea alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei se fac, in linii generale, in acelasi mod ca si pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Daca alegerile sunt concomitente, persoanele care sunt acreditate sa asiste la operatiunile electorale pentru alegerea deputatilor si senatorilor pot asista si la efectuarea celor pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

Chiar daca nu poate fi membru de partid, Presedintele in functie poate participa la campania electorala a partidului sau aliantei care ii sustine candidatura sau care l-a propus. Pentru candidatii la inalta functie suprema in stat, accesul la serviciile publice de radio si televiziune este egal si gratuit.

Pentru functia de Presedinte al Romaniei pot candida persoane propuse de partide sau aliante politice (care pot propune fiecare, impreuna sau separat, un singur candidat) ori candidati independenti. Pentru toti, legea conditioneaza conditia de strangere a unui numar de semnaturi de 300.000 de sustinatori (de catre candidat).

Propunerile de candidati pentru Presedintele Romaniei se depun la Biroul Electoral Central in scris si vor cuprinde:

- semnatura conducerii partidului sau aliantei politice care l-a propus sau semnatura candidatului independent;

- numele si prenumele, locul si data nasterii, starea civila,domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatuluiprecizarea ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida;

- declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat, precum si listele cu sustinatori (care cuprind mentiuni privitoare la numele si prenumele candidatului,si prenumele, data nasterii, adresa, domiciliul si seria actului de identitate precum si semnaturile alegatorilor care sustin candidatura).

Propunerea de candidatura se depune in patru exemplare ( un original si 3 copii) din care un original si o copie se pastreaza la Biroul Electoral Central, altul se inainteaza la Curtea Constitutionala, iar al patrulea, certificat de presedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului.

Votarea se realizeaza la sectiile de votare unde cetatenii sunt arondati pe criteriul domiciliului.

Dupa ce presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea inchisa, in prezenta membrilor biroului si a celor ce au dreptul sa asiste, se procedeaza la inventarierea si sigilarea stampilelor cu mentiunea 'votat', la numararea si anularea buletinelor de vot neintrebuintate, si la verificarea sigiliilor de la urnele de votare. Dupa aceea se deschid urnele si se face numaratoarea voturilor. Apoi se incheie un proces- verbal in doua exemplare care se semneaza de presedinte si membrii biroului electoral; dosarul va fi inaintat presedintelui biroului electoral de circumscriptie care, dupa primirea tuturor proceselor-verbale de la sectiile de votare si dupa solutionarea contestatiilor, va incheia un proces-verbal pe care-l va inainta Biroului Electoral Central in termen de 48 ore.

Va fi declarat ales candidatul care a intrunit majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. Daca nici unul nu a intrunit aceasta majoritate, se va organiza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati, peste doua saptamani, votarea si operatiunile electorale fiind aproximativ aceleasi, ca in primul tur. In virtutea textelor constitutionale, Curtea Constitutionala adopta o hotarare prin care constata legalitatea depunerii unei candidaturi la functia de Presedinte si o alta hotarare prin care valideaza alegerea in aceasta functie a candidatului declarat ales.

Hotararea Curtii priveste doar faptul ca alegerile s-au desfasurat in conditii de legalitate si nu declararea unei persoane ca fiind aleasa in functia de presedinte. Acest lucru se intampla ulterior cand Presedintele nou ales (si validat de Curte) va fi investit in functie dupa depunerea in fata Camerelor Parlamentului a urmatorului juramant:'Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu'. Mandatul incepe asadar o data cu depunerea juramantului si se termina la depunerea juramantului de catre Presedintele nou ales.



Potrivit art. 83 alin. 3 din Constitutie „mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa'. Existenta acestor situatii de forta majora este lasata la aprecierea Parlamentului, prelungirea mandatului facandu-se prin lege organica. Art.96, 97 si 98 din Constitutie reglementeaza si situatiile care determina o imposibilitate temporara sau definitiva a exercitarii atributiilor. Astfel, art.97alin.1 prevede ca 'vacanta functiei Presedintelui Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces'.

Demisia este un act unilateral de vointa juridica al Presedintelui si poate avea cauze obiective sau subiective, iar demiterea din functie survine ca urmare a ramanerii definitive a hotararii de condamnare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru fapta de inalta tradare sau ca urmare a referendumului care a confirmat suspendarea sa din funnctie. Imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor poate fi determinata de motive de sanatate.

Oricum, constatarea imprejurarilor care duc la vacantarea functiei de Presedinte este in competenta Curtii Constitutionale, a carei decizie se va comunica Parlamentului si Guvernului pentru ca in termen de cel mult 3 luni sa organizeze noi alegeri prezidentiale.

Presedintele poate fi suspendat din functie in conditiile art.95 din Constitutie care prevede ca:

- alin.1 'in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale.

Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa;'

- alin.2 'Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime, din numarul deputatilor si senatorilor si se aduc neintarziat, la cunostinta Presedintelui';

- alin. 3 'Daca propunerea de suspendare din functie aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui'.

Interimatul functiei de Presedinte al Romaniei se asigura, in ordine, de Presedintele Senatului sau al Camerei Deputatilor si intervine in situatiile reglementate de art.97 din Constitutie, cand aceasta functie devine vacanta, ori daca Presedintele este suspendat din functie sau afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile.

Ratiunea reglementarii acestei institutii isi are justificarea in necesitatea asigurarii continuitatii exercitarii atributiilor pe o pe temporara, pana la alegerea noului Presedinte (sau pana la incetarea starii care a determinat interimatul).

Cel ce asigura interimatul nu are voie sa adreseze n parlamentului, nu poate sa dizolve organul puterii legislative si nu organiza referendum.

Persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte Romaniei si care savarseste fapte grave, va raspunde in aceleasi conditii si cu aceeasi procedura ca si titularul functiei.

In situatie de vacanta a functiei (in caz de deces, demisii demitere, suspendare, imposibilitate de exercitare a functiei), atributiile in perioada interimatului sunt indeplinite, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

Constitutia a reglementat doua cazuri de incompatibilitati: unul de natura politica si unul de natura profesionala.

Astfel, mandatul de presedinte este incompatibil cu calitatea de membru al unui partid politic, precum si cu orice alta functie publica sau privata.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 856
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site