Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Tratatul Constitutional al Europei Istoric.Structura.Opinii.

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEORII ALE RELATIILOR INTERNATIONALE
Sistemul politic din Romania in contextul integrarii europene
Conflictul abhaz
Relatia Org–MEO–B. Fundamentare teoretica
TRATATUL DE LA PRUM – SCHENGEN III
Problema lui Condorcet
CRESTIN-DEMOCRATIA
Ciclul de gestionare a procesului de evaluare
Politica de mediu a Uniunii Europene
Prevederi referitoare la protectia si gestionarea datelor

Tratatul Constitutional al Europei Istoric.Structura.Opinii.



Introducere

            La 14 februarie 2000 se deschidea Conferinta Interguvernamentala pentru pregatirea lucrarilor Consiliului European din cadrul presedintiei franceze, care urma sa aiba loc intre 7 si 10 decembrie acelasi an. Consiliul European de la Nisa avea sa marcheze primul pas in demersul istoric de sistematizare a politicilor europene, a delimitarii competentelor institutiilor si membrilor sai, a cadrului decizional, dar si de consfintire, printr-un act constitutional, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sai.

            Documentul final care a rezultat dupa Nisa nu a fost considerat, la acea data, satisfacator pentru a raspunde tuturor provocarilor unei Europe extinse la 27 membri. De aceea, concluziilor Consiliului European i-a fost atasata Declaratia de la Nisa privind viitorul Uniunii Europene. Aceasta deschidea calea spre negocieri ulterioare asupra unui document care sa atinga acele aspecte ramase nerezolvate.

            La 15 decembrie 2001 avea loc Consiliul European de la Laeken, Belgia, care s-a finalizat prin adoptarea Declaratiei de la Laeken privind viitorul Europei si care convoca o Conventie Europeana pentru a dezbate, intr-un cadru democratic care includea si reprezentanti ai statelor pe atunci candidate, problemele legate de directia dorita de dezvoltare a Uniunii.
 
            La 28 februarie 2002, avea loc sesiunea inaugurala a Conventiei, care urma sa se finalizeze la 20 iulie 2003, prin prezentarea, in fata Consiliului European, a proiectului de Tratat de stabilire a unei Constitutii pentru Europa.

            Consiliul European de la Salonic a adoptat textul Tratatului la 18 iunie 2004, iar semnarea oficiala a Tratatului, care a urmat unei perioade de negocieri interguvernamentale in cadrul Consiliului Uniunii, a avut loc la 29 octombrie 2004 la Roma, in cadrul presedintiei olandeze. Din acel moment, statele membre aveau doi ani la dispozitie pentru ratificare.
 
            Procesul de ratificare variaza de un stat membru la altul, in functie de traditia democratica a fiecaruia. Astfel, in timp ce majoritatea statelor au recurs la votul parlamentar, statele adepte ale democratiei directe au optat pentru metoda referendumului national. Pana in prezent (1 ianuarie 2006), 13 din cele 25 de state membre au ratificat Tratatul: Austria, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia si Spania.
            Tratatul constitutional va intra in vigoare dupa ratificarea de toate statele membre. Daca insa, doar 80% din statele membre il vor ratifica intr-un interval de 2 ani, trebuie gasita o solutie politica agreata de toate statele membre.

            La doua saptamani dupa esecul referendum-urilor din Franta si Olanda, Consiliul European din 16-17 iunie 2005 decide lansarea unei perioade de reflectie in cadrul careia sa aiba loc dezbateri nationale care sa antreneze cetatenii, partenerii sociali, institutiile in vederea gasirii unei solutii pentru viitorul Uniunii. In plus, in septembrie 2005, Parlamentul European decide si el stabilirea unei perioade de reflectie si a unui grup insarcinat cu structurarea contextului analizarii dezbaterii asupra viitorului Uniunii. Astfel, pentru a relansa dezbaterea asupra viitorului Europei, grupul de reflectie a propus organizarea unei serii de conferinte intre parlamentele nationale si cel european, denumite Foruri Parlamentare. Primul asemenea Forum ar urma sa aiba loc in primavara lui 2006, inaintea Consiliului European din iunie.

            De asemenea, Parlamentul cere statelor membre sa organizeze intalniri publice si dezbateri cu presa – Foruri pentru cetateni – la nivel national, regional si local. Conjugat eforturilor Consiliului si Parlamentului European, Comisia Europeana a lansat in octombrie 2005 un „Plan D pentru democratie, dialog, dezbatere”, avand ca obiectiv principal stimularea dezbaterii intre cetatenii si institutiile europene.

            Concluziile perioadei de reflectie ar trebui prezentate in a doua parte a lui 2007, astfel incat, in cazul in care din dezbateri va rezulta revizuirea extensiva a textului, un mandat sa poata fi pregatit pentru o noua Conventie, care sa aiba loc in timpul lui 2008. Oricare vor fi concluziile perioadei de reflectie, Parlamentul considera ca cel mai tarziu in 2009, Constitutia ar trebui sa intre in vigoare.

Scurt istoric privind Tratatul de instituire a Constitutiei

            Dreptul comunitar constituie ansamblul normelor juridice aplicabile in ordinea juridica comunitara. Doctrina de specialitate subliniaza ca, intr-un sens foarte strict, dreptul comunitar cuprinde normele juridice incluse in Tratatele institutive impreuna cu conventiile si protocoalele anexate lor, tratatele comunitare subsecvente, inclusiv actele de aderare de noi state membre (adica dreptul comunitar primar), precum si regulile continute in actele adoptate de institutiile comunitare de-a lungul timpului (adica dreptul comunitar derivat).

            In sens larg insa, dreptul comunitar include si acele reguli nescrise aplicabile in ordinea juridica comunitara, cum ar fi: principiile generale de drept comune sistemelor de drept ale statelor membre, jurisprudenta CJCE, regulile reiesite din relatiile externe ale Comunitatilor/Uniunii sau normele complementare izvorate din actele conventionale incheiate de statele membre in aplicarea tratatelor.

            In cadrul Summit-ului de la Laeken din decembrie 2001 s-a hotarat constituirea unui cadru institutional de dezbatere cu privire la viitorul Uniunii Europene. Acest cadru a fost gandit si pus in practica sub forma Conventiei Europene, o institutie originala a Uniunii Europene.
Conventia a fost formata din:

- cate un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile membre ale UE;

- cate un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile candidate;

- cate 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat membru;

- cate 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat candidat .

- 16 membrii ai Parlamentului European

 - doi comisari europeni;

            La 10 iulie 2003 Conventia Europeana si-a incheiat lucrarile, in aceeasi incinta in care le incepuse cu 16 luni in urma: hemiciclul de la Bruxelles al Parlamentului European. Proiectul de Tratat Constitutional rezultat in urma lucrarilor continea 338 articole ce defineau politicile si institutiile UE si reprezentau rezultatul a 26 reuniuni plenare, 11 grupuri de lucru, 5436 minute de interventii orale, 692.250 accesari ale site-ului internet al Conventiei. La 18 iulie 2003, presedintele Conventiei, Valery Giscard d'Estaing, a inmanat in mod oficial, la Roma, Presedintiei italiene a UE, proiectul complet al viitorului Tratat al UE. Italia a organizat o Conferinta Interguvernamentala (CIG) in cadrul careia trebuia sa se adopte textul constitutional european. CIG nu a reusit sa-si incheie lucrarile pana la data stabilita initial, decembrie 2003, de aceea lucrarile s-au continuat si sub presedentia irlandeza a Uniunii. La summit-ul UE din iunie 2004, s-a ajuns la un acord cu privire la textul final al Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, acesta urmand acum sa fie ratificat de fiecare stat membru al Uniunii.Conform art. Articolul IV-8 din proiectul de Constitutiei UE:
”1. Tratatul de instituire a Constitutiei va fi ratificat de catre Inaltele Parti Contractante, in
conformitate cu dispozitiile lor constitutionale. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la guvernul
Republicii Italiene.

2. Tratatul de instituire a Constitutiei va intra in vigoare la …, cu conditia ca toate instrumentele
de ratificare sa fi fost depuse, sau in prima zi a lunii ce urmeaza depunerii instrumentului de
ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste aceasta formalitate.

Motivul conceperii Constitutiei Europene

            Constitutia europeana reprezinta un pas important in constructia europeana. Este gandita sa raspunda provocarilor unei lumi in schimbare, provocari cu care se confrunta o Uniune care traverseaza cea mai mare extindere si, nu in ultimul rand, a unei Europe unite cu peste 450 de milioane de locuitori. Constitutia europeana trebuie sa creeze cadrul pentru democratie, libertate si transparenta, pentru o Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean.

            Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unic Constitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale.

Structura Constitutiei Europene

Ce ofera Constitutia cetatenilor europeni?

            Pentru prima data sunt definite fundamentele democratice ale Uniunii, inclusiv democratia participativa. Este introdus dreptul la initiativa civica pentru cetateni (la cererea a cel putin un milion de cetateni dintr-un anumit numar de state membre, Comisia poate fi determinata sa inainteze o propunere legislativa conform doleantelor semnatarilor);

• Constitutia consolideaza punerea in aplicare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii: de acum inainte, fiecare parlament national va avea posibilitatea sa analizeze propunerile Comisiei din punct de vedere al principiului subsidiaritatii, concluziile putand duce la revizuirea propunerii initiale facute de Comisie;

Constitutia consolideaza politica regionala a Uniunii, o politica bazata pe solidaritate si proximitate fata de cetateni. Politica regionala promoveaza “coeziunea si solidaritatea economica, sociala si teritoriala intre statele membre.” De acum inainte, solidaritatea si coeziunea reprezinta obiectivul principal al Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea UE, mai concret, de asistenta financiara, beneficiaza acum toate regiunile dezavantajate sau regiunile in dificultate;
• Constitutia Europeana contine prevederi suplimentare referitoare la protectia mediului. Principiul dezvoltarii durabile ocupa un loc central in proiectul european.

Tratatul constitutional contine cinci parti principale:

*                  Introducere (Preambul)

*                  Titlul I – obiective, valori, metode

*                  Titlul II – Drepturile fundamentale comune (Carta drepturilor fundamentale a UE)

*                  Titlul III – Politicile si categoriile de competente

*                  Titlul IV – Prevederi finale

• Valorile si obiectivele Uniunii sunt consacrate formal de dreptul comunitar, la fel ca si drepturile cetatenilor europeni, datorita includerii Cartei Drepturilor Fundamentale in Constitutie.
Uniunea dobandeste personalitate juridica prin fuziunea Uniunii Europene cu Comunitatea Europeana
Competentele (exclusive, partajate si de coordonare) si repartizarea lor intre state membre si Uniune sunt definite in mod clar si irevocabil.

• Pentru prima data statele membre se pot retrage din Uniune datorita introducerii clauzei de retragere voluntara.

Instrumentele de actiune legislativa ale Uniunii sunt simplificate, numarul lor fiind redus de la 15 la 6. Acelasi lucru se intampla cu terminologia, prin introducerea legii europene si a legii cadru europene.



Institutiile

• Fotoliile din Parlamentul European sunt distribuite in mod degresiv si proportional. Incepand cu urmatorul mandat, adica din 2009, Constitutia prevede minimum 6 fotolii parlamentare pentru statele membre. Numarul maxim de fotolii parlamentare pe care un stat membru le poate avea este 96. Textul prevede ca o decizie privind compozitia Parlamentului European pentru mandatul 2009-2014 sa fie luata de Consiliul European la propunerea Parlamentului, prin vot unanim. Numarul parlamentarilor nu va depasi 750.

• Consiliul European, care va fi prezidat de un presedinte ales pentru doi ani si jumatate, este recunoscut formal ca institutie europeana. Se renunta la presedintia semestriala a Consiliului european.
• Statele membre vor avea cate un comisar european pana in 2014, data de la care numarul de comisari va fi redus, fiind egal cu doua treimi din numarul statelor membre. In plus, comisarii isi vor exercita functia prin rotatie.

• Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European pe baza unei propuneri de la Consiliul European.

• Este creata functia de Ministru al Afacerilor Externe care preia sarcinile Comisarului pentru Relatii Externe si a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, fiind subordonat Consiliului. Ministrul de Afaceri Externe prezideaza si Consiliul de Ministri reunit in formatia care trateaza probleme de politica externa.

Procesul decizional

• S-a convenit asupra unui nou sistem de majoritate calificata: 55% dintre statele membre reprezentand 65% din populatie;

• Majoritatea calificata in Consiliul de Ministri se aplica pentru alte 20 de domenii existente si alte 20 nou create;

• Adoptarea in comun a legilor si legilor cadru europene de catre Parlamentul European si Consiliu devine norma (procedura legislativa ordinara);

• Sunt create cateva clauze pasarela pentru facilitarea extinderii ulterioare a aplicarii votului cu majoritate calificata si trecerea la procedura legislativa ordinara;

• De acum inainte, atat Parlamentul European cat si Consiliul de Ministri sunt obligate sa tina sedinte publice cand analizeaza si adopta o propunere legislativa (transparenta procedurilor).

Politicile Uniunii

• Trebuie ameliorata coordonarea politicilor economice ale tarilor care fac parte din zona euro iar rolul informal al Grupului Euro trebuie sa fie recunoscut;

• “Pilonii” sunt desfiintati prin includerea celui de-al doilea pilon (Politica externa si de securitate comuna) si a celui de-al treilea pilon (Justitie si Afaceri Interne) in cadrul comunitar. Aceste domenii erau reglementate anterior prin metoda interguvernamentala;

• Politica externa si de securitate comuna este consolidata prin crearea functiei de Ministru European al Afacerilor Externe si definirea progresiva a unei politici comune de aparare, de exemplu prin crearea unei Agentii Europene pentru Aparare si autorizarea cooperarii consolidate in acest domeniu;

• Este prevazuta crearea unei zone de libertate, securitate si justitie prin implementarea planificata a politicilor comune in domeniul azilului, imigratiei, controlului frontierelor externe, al cooperarii politienesti si judiciare, prin extinderea actiunilor Europol si Eurojust si crearea unui Birou al Procurorului European.

In rezumat, textul Tratatului prevede:

            Aspecte privind institutiile Uniunii:

ü     Parlamentul va avea 750 membri din 2009, proportia repartitiilor fiind in favoarea statelor mici;

ü     Consiliul European – se introduce functia de Presedinte permanent;

ü     Consiliul de Ministri – un ministru per stat membru, QMV;

ü     Comisia – un reprezentant pe stat pana in 2014, ulterior 2/3 din state vor avea reprezentanti (pe considerente geo-demografice), pentru o Uniune cu 27 de state membre aproximativ 18 comisari;

ü     Curtea de Justitie – cel putin un judecator pe stat membru, prin majoritatea calificata se pot stabili curti specializate.

           Aspecte privind procedurile legislative in cadrul Uniunii:

ü      Comisia detine monopolul initiativei legislative;

ü      Consiliul si Parlamentul pot cere, dar nu propune legislatie;

ü      Parlamentul adopta, amendeaza si respinge legislatia prin vot majoritar;

ü      Consiliul adopta, amendeaza sau respinge legislatia prin majoritate dubla;

ü      Consiliul decide prin unanimitate daca sa respinga propunerea Comisiei.

*                               Majoritatea calificata dubla reprezinta 55% din statele UE, insumand cel putin 15 state si cel putin 65% din populatia Uniunii ðex: 3 state mari si unul mic pot bloca o decizie, cele zece state nou intrate nu pot bloca o decizie, cele mai mici 11 state din Uniune pot bloca o decizie aprobata de celelalte 14.

*                  

*                  Definirea competentelor Uniunii

*                 

*                         Competente exclusive (doar Uniunea legifereaza) in domeniile: uniune vamala, regulile concurentei pentru piata interna; politica monetara pentru statele din zona Euro, conservarea resurselor marine, politica comuna comerciala, acorduri internationale  si personalitatea juridica a UE

*                         Competente partajate („shared competences”) in domeniile: Piata Interna; Politica sociala (partea a III a din Tratat); Coeziunea economica, sociala si teritoriala; agricultura si pescuitul; mediul; protectia consumatorului; transportul; retelele trans-europene; energia; JAI; anumite aspecte de sanatate publica (Partea a III a din Tratat).

*                         Competente de coordonare a actiunii in domeniile: protejarea si ameliorarea sanatatii umane; industrie; turism; cultura; educatie, tineret, sport si pregatire vocationala; protectie civila; cooperare administrativa.

*                  Instrumentele legale ale Uniunii:

ü      Legi - fostele „reglementari”, obligatorii in intregime si direct aplicabile;

ü      Legi cadru - fostele „directive”, adresate statelor membre; (atat legile cat si legile cadru sunt adoptate de Parlament si Consiliu impreuna; contin 75% din legislatie);

ü      Acte non-legislative - regulamente si decizii, direct aplicabile, adoptate de Consiliu, Comisie sau BCE; recomandari si opinii (I 32, I 34-2), cu caracter ne-constrangator.

ü      Carta drepturilor fundamentale a UE - Curtea de Justitie de la Luxemburg va judeca, iar deciziile sale vor prevala asupra tuturor chestiunilor continute.

*                  Noi arii legislative introduse de Tratatul constitutional: protejarea drepturilor de proprietate intelectuala, spatiu, energie, cultura, sport, protectie civila, cooperare administrativa, ajutor umanitar, turism, emigratie, JAI, azil, cooperare penala europeana, drepturi fundamentale (Carta, partea III) (Unele dintre aceste arii fusesera deja legiferate prin clauza de flexibilitate.)

*                              Puterea executiva dupa urmatoarele alegeri parlamentare europene: 18 voturi din 25 ale statelor membre, reprezentand 65% din populatia Uniunii vor alege Presedintele Consiliului, „Primul-ministru” al UE (presedintele Comisiei), Ministrul Afacerilor Externe (cu rang de Vicepresedinte al Comisiei).

            Aspecte speciale prezente in Tratat:

ü      Frana de urgenta”: permite unui stat membru sa faca apel la Consiliul European in cazul in care interesele sale nationale sunt lezate.

ü      Votul unanim se va aplica in continuare pentru: impozitare, anumite chestiuni de politica externa, de securitate si de aparare, precum si viitoarelor revizuiri constitutionale.




ü      clauza de retragere din Uniune”: un stat membru se poate retrage din Uniune cu un preaviz de doi ani;

ü      Exista posibilitatea ca un milion de cetateni comunitari sa inainteze spre dezbaterea Comisiei un proiect legislativ;

ü      Statele din zona Euro vor avea noi drepturi (ex. vor putea impune politici de impozitare comune);

ü      Este introdusa clauza de solidaritate, in cazul atacurilor teroriste. 

*                 

Ratificarea Constitutiei

            In 29 octombrie 2004, Sefii de State si de Guverne ale celor 25 de State Membre si 3 Tari Candidate au semnat Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa unanim adoptata de catre ei in 18 iunie acelasi an. Tratatul intra in vigoare doar cand a fost adoptat de catre fiecare dintre tarile semnatare in concordanta cu propriile proceduri constitutionale, Statele Membre avand doi ani la dispozitie ca sa ratifice textul Constitutiei.

Principalele beneficii ale adoptarii unei Constitutii pentru Europa

            Dezbaterea existenta la nivel european asupra adoptarii unei Constitutii europene indica faptul ca se vorbeste despre un alt fel de constructie politica, mai integrata si mai evoluata decat o simpla cooperare interguvernamentala. Se spera cresterea constiintei europene, e cooperare si solidaritate, precum si intensificarea sentimentului identitatii europene.

            Pentru prima oara in istoria sa, Uniunea Europeana ar obtine personalitate juridica, fiind recunoscuta ca entitate de sine statatoare la nivel international, fapt ce i-ar conferi un plus de coerenta si coeziune in dialogul international si in negocierile internationale.
 Adoptarea unei Constitutii ar constitui un succes al democratiei, prin extinderea atributiilor Parlamentului European la noi arii de legiferare, precum si prin extinderea procedurii de codecizie la noi domenii.

            Adoptarea unei Constitutii ar constitui un pas inainte in descurajarea euro-scepticismului tot mai accentuat in ultima perioada, prin implicarea, cu eforturi substantiale la nivel institutional si transferul de competente la nivel comunitar, a participantilor la constructia europeana.
 
            Constitutia reprezinta o etapa esentiala in constructia politica a Uniunii Europene, raspunzand provocarilor unei Uniuni extinse de 25 de State Membre (carora li se vor alatura in 2007 si Romania si Bulgaria) avand peste 450 milioane de cetateni, o uniune care isi propune sa fie un „global player” important atat din punct de vedere economic, cat si politic.

                                               Efecte pentru Romania

            Pentru Romania, momentul istoric este extrem de important intrucat se suprapune cu perioada ratificarii Tratatului de aderare si apropiata aderare la UE in 2007.

            Romania va intra intr-o mare familie de state si popoare egale, uniune care nu va limita capacitatea de actiune sau dezvoltare a Romaniei, ci o va eficientiza si o va imbogati.

            Aderarea la Uniunea Europeana va conferi Romaniei o voce si o capacitate considerabila de participare la politicile uneia dintre cele mai avansate constructii internationale de cooperare care a existat vreodata.

            Gradul de reprezentare in diversele institutii comunitare (voturi in cadrul Consiliului, reprezentanti in Parlament etc) favorizeaza statele mici, indicand o constructie europeana bazata pe coeziune si cooperare si pe solidaritatea statelor mai bogate fata de ceilalti membri.
 
            Modul in care au fost incheiate negocierile in cadrul Consiliului European privind Constitutia demonstreaza ponderea si importanta pe care o au deja statele nou intrate sau statele mici (prin posibilitatea alcatuirii unor minoritati de blocaj) in luarea de decizii sau impiedicarea unor decizii nedorite.

            Participarea unei delegatii romane la Conventia care a pregatit Tratatul constitutional si consultarea permanenta au constituit un prim exercitiu de negociere/cooperare si adaptare la noua configuratie de putere din sanul Uniunii.

            Romania ar castiga inca doi reprezentanti in Parlamentul European odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei, dupa alegerile parlamentare din 2009.

Efecte asupra Tratatului de aderare a Romaniei

            Romania si Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, daca acesta va fi ratificat de toate statele membre pana la data aderarii efective a Romaniei si a Bulgariei. In acest context, Tratatul de aderare a Romaniei si a Bulgariei trebuie sa contina adaptarile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. Astfel, s-au redactat in paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare.

            Actul si Protocolul vor intra in vigoare alternativ, in functie intrarea in vigoare a Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. In cazul in care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra in vigoare inaintea aderarii Romaniei si Bulgariei (1 ianuarie 2007), Protocolul de aderare va intra direct in vigoare. Daca, insa, Tratatul Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, la momentul aderarii acestora, va intra in vigoare Actul de aderare, iar odata cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va incepe sa produca efecte juridice

Opinii. Indrumar

Ricardo Illy[1]

            Ansamblul Regiunilor Europene (A.R.E.), vocea reprezentativa si politica a  250 de regiuni, a jucat un rol activ in redactarea procesului Constitutiei Europene. Acum ca textul final al Tratatului Constitutional a fost aprobat de  sefii statelor membre UE, este timpul ca parlamentarii si cetatenii Europei sa isi manifeste opinia. Procesul de ratificare s-ar putea dovedi mai dificil decat  insusi procesul de redactare. Principalul obstacol in fata ratificarii  il reprezinta  lipsa de informatii disponibile pentru cetateni  cu privire la cuprinsul Tratatului Constitutional si implicatiile sale practice pentru viata cetatenilor europeni.  Regiunile au un rol cheie in asigurarea ca cetatenilor le sunt furnizate informatii accesibile care pot sa ii faca sa ia decizii intemeiate in privinta referendumului care va avea loc in multe state membre UE. A.R.E. a conceput astfel acest mic ghid pentru a informa politicienii regionali si functionari despre Constitutie, pentru a ii asista in cautarea raspunsurilor la cateva intrebari de baza pe care cetatenii le pot avea referitor la acest subiect.

Ghidul face parte dintr-o campanie mai larga de informare asupra Constitutiei prin care Ansamblul Regiunilor Europene va fi capabil sa aduca o mai buna intelegere a Tratatului intre cetatenii Europei si deci sa contribuie la crearea unei Uniuni Europene care sa fie mai accesibila si mai transparenta pentru toti cetatenii.

1.Ce este Constitutia Europeana?

            Pentru ca o organizatie sa lucreze eficient este nevoie ca ea sa aiba reguli si proceduri care explica cum ia decizii, care sunt competentele ei si cum lucreaza structurile sale.

O constitutie este un document singular care stabileste regulile si procedurile pentru o organizatie sau stat. Cele mai multe state au constitutii scrise formale care definesc puterile guvernului, parlamentului si justitiei si stabilesc drepturile cetatenilor.

            Uniunea Europeana sau Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului cum s-a numit cand a fost creata, a constat din 6 state care au semnat un acord sau tratat care a stabilit regulile de procedura. Pe masura ce tot mai multe tari s-au alaturat organizatiei si ea a evoluat in Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana si, in final, Uniunea Europeana, s-au semnat noi tratate care au amendat tratatul original pentru  a tine seama de noii membri  si a asigura ca structurile continua sa lucreze pe masura ce organizatia s-a extins.

Rezultatul a fost o Uniune Europeana care se baza pe un set de Tratate (precum Tratatul de la Amsterdam si  Tratatul de la Maastricht), fiecare amendandu-l pe ultimul, neexistand un document clar care sa stabileasca regulile operationale pentru Uniunea Europeana

            Tratatul Constitutional  doreste sa inlocuiasca  toate tratatele existente si sa puna toate regulile si reglementarile pentru  o Uniune Europeana functionala intr-un document singular.

Astfel, Constitutia este capabila sa dea UE un scop mai clar si sa asigure cetateanului un document clar despre cum lucreaza Uniunea.

3.De ce are nevoie Europa de o Constitutie?

            UE consta din 25 tari care au ales sa lucreze impreuna in mai multe domenii de activitate. Pentru ca un numar tot mai mare de tari sa coopereze cu succes  este nevoie de reguli clare si linii directoare.

            Situatia curenta, in care regulile pot fi gasite in mai multe serii de tratate, este complexa si non-transparenta. Crearea unei singure reglementari va imbunatati aceasta situatie.

Regulile stabilite in tratatele anterioare nu au fost redactate sa sprijine un asemenea numar de state membre care lucreaza impreuna. Redactarea Constitutiei a permis schimbari care pot ajuta ca Uniunea extinsa sa functioneze eficient.

            Constitutia modernizeaza structurile UE si subliniaza politicile UE, oferind un scop si un set mai accesibil de reguli pe care cetatenii pot sa le inteleaga mai bine.

4.Cum a fost redactata Constitutia?

            Procesul redactarii Constitutiei a fost unul lung si greu la care au participat  toate cele 25 de guverne nationale. Tratatul a fost dezvoltat intr-o asemenea maniera  pentru a crea un echilibru atent intre toate aceste interese ale tuturor statelor membre.

            Reprezentantii grupurilor de interese, parlamentari si societatea civila au luat parte in procesul de redactare. Peste 100 de reprezentanti s-au intalnit pentru o perioada de 18 luni pentru a pregati textul. Au existat si consultari cu alte grupuri in legatura cu pregatirea textului, precum autoritatile locale si regionale.

            Un numar de proiecte ale Constitutiei au fost realizate inainte ca sa fie atins un acord intre toti cele 25 de state membre. Textul final este un compromis care ia in considerare principalele cereri ale fiecarui stat membru. Desigur, textul nu incorporeaza chiar tot  ce a cerut fiecare stat, dar reuneste cele mai multe dintre cereri.

            Sefii de stat si guvern din toate cele 25 de state membre au semnat Tratatul de Constitutie in octombrie 2004, confirmand credinta lor ca noul Tratat a ajutat la consolidarea capacitatii Uniunii Europene de a functiona efectiv, totodata protejand interesele cheie nationale.

5.Ce apare in Constitutie?

            Constitutia are un format similar cu statutul unei organizatii ori cu o constitutie nationala. Servind ca document de baza pentru 25 de state care lucreaza impreuna, este, oricum conceput pe o scala mai larga.

            Mai intai Constitutia fixeaza declaratia asupra misiunii UE, urmata de obiectivele sale cheie – un set de declaratii cu privire la Uniunea Europeana.

            Partea a doua a Constitutiei contine Carta Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, care stabileste drepturile si libertatile pentru fiecare cetatean european.

            Partea a treia a Constitutiei descrie ce fel de activitati vor fi intreprinse la nivel european. In cele mai multe cazuri sunt putine schimbari in comparatie cu tratatele anterioare. Oricum, Constitutia confera Uniunii Europene puteri suplimentare in cateva domenii, precum  emigrarea si azilul politic.

            Restul textului stabileste procedura prin care Constitutia va deveni lege  si modul in care poate fi amendata in viitor.

            Constitutia are si un numar de anexe sau protocoale care stabilesc modul in care parlamentele nationale ar trebui sa se implice in procesul decizional (Protocolul Parlamentelor Nationale) si cum Uniunea va asigura ca nu va lua decizii care pot fi luate mai degraba la nivel local, regional sau national („Protocolul de Subsidiaritate”).

6.De ce este mai buna Constitutia decat sistemul actual?

            Constitutia nu va schimba in mod dramatic viata cetateanului de rand din Europa. Oricum, ea introduce un numar de inovatii de care pot beneficia cetatenii Europei.

Constitutia protejeaza drepturile cetateanului prin incorporarea in Carta Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale. Acesta Carta stabileste o serie de  drepturi, de la dreptul la viata la dreptul la greva. Incorporarea Cartei in Constitutie asigura ca cetatenii vor avea drepturile lor fundamentale pastrate cu sfintenie in corpul legii. Carta nu va schimba legea existenta in statele membre, insa viitoarele legi europene vor trebui sa respecte prevederile sale.

            Constitutia confera cetatenilor o mai mare putere de influenta in deciziile europene, permitandu-le sa adreseze solicitari institutiilor europene de a lua decizii in chestiuni care ii privesc pe acestia.

            Constitutia face activitatea Uniunii Europene mai transparenta pentru cetateni. In trecut, Consiliul – corpul de ministri din statele membre – a fost criticat pentru aprobarea legislatiei in spatele usilor inchise. Publicul nu stie astfel nimic despre compromisurile realizate, nici despre cum a votat fiecare stat in parte. Sub Constitutie, Consiliul va avea sedinte in public la elaborarea de legi  astfel ca publicul si presa pot vedea si raporta procesul legislativ in intregime.

            Constitutia asigura ca deciziile sunt luate numai la nivel european cand problemele nu pot fi decise la nivel national, regional si local. Ea confera autoritatilor locale si regionale dreptul – prin Comitetul Regiunilor- de a actiona in justitie Comisia Europeana daca incearca de a produce legislatie care incalca aceste principii.

7.Care sunt schimbarile cheie introduse de Constitutie?

            Datorita faptului ca Uniunea Europeana cuprinde acum 25 de state, procesul decizional a devenit mult mai complicat. Constitutia incearca astfel sa adapteze regulile curente pentru procesul decizional, pentru a asigura ca institutiile europene pot continua sa lucreze eficient.

            Cu  25 de state membre, nu va fi posibil ca fiecare decizie sa fie luata de Uniunea Europeana in mod unanim. Daca acesta este cazul, va fi foarte greu sa se ia decizii reale si Uniunea Europeana s-ar afla in fata unei probleme serioase.

            Constitutia mareste astfel numarul de  domenii care pot fi luate prin vot majoritar. Oricum, in aceste domenii cheie care sunt delicate pentru statele membre, precum problemele de taxe si aparare, deciziile pot fi luate numai daca exista acordul unanim.



            Constitutia pregateste terenul pentru o singura politica a UE si creeaza un nou post – Ministrul de Externe al UE – care  va reprezenta UE pe plan extern.  El/ea nu il va inlocui pe ministrul national al Afacerilor Externe.

            Constitutia include Carta Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, stabilind drepturile cetatenilor Uniunii.

            Constitutia va conferi mai multa putere Parlamentului European – institutia direct aleasa de cetateni- astfel ca va avea drept de vot in cele mai multe din deciziile UE.

8.Cand va deveni Constitutia lege?

            Constitutia poate deveni lege numai cand va fi ratificata sau aprobata de cele 25 de state membre.

            Fiecare stat membru are propriile reguli legate de aprobarea noilor tratate europene. In unele state, decizia este luata prin votul parlamentului. In altele, legea statueaza organizarea unui referendum, pentru a permite cetatenilor sa ia decizii.

            In unele tari nu exista legislatii in aceasta privinta, deci este la latitudinea guvernului sa decida daca va organiza sau nu un referendum. Multe tari in aceasta situatie au decis ca cetatenii ar trebui sa aiba oportunitatea sa voteze in aceasta privinta si deci au decis sa tina un referendum.

            Toate statele membre trebuie sa decida inainte de noiembrie 2006.

            Daca toate cele 25 de state membre ratifica Constitutia inainte de acest termen, va deveni lege.

9.Ce se intampla daca tara mea nu ratifica Constitutia?

            Constitutia statueaza ca poate deveni lege numai daca cele 25 de state membre o aproba.

Daca, in noiembrie 2006, unele state membre nu ratifica Constitutia  datorita votului popular sau parlamentar negativ, Consiliul Europei va decide in privinta urmatoarelor proceduri.

            „Nu” Constitutiei nu  inseamna  neaparat ca acea tara trebuie sa paraseasca Uniunea Europeana. Daca una sau mai multe state spun „nu”, este foarte probabil ca UE sa incerce sa stabileasca o solutie care sa permita statului sa ramana in cadrul organizatiei, fie prin rescrierea acelor domenii care s-au dovedit inacceptabile sau permitand statului respectiv sa ramana in UE in conditiile tratatelor existente.

            In cazul in care Constitutia nu este ratificata, UE nu va inceta sa existe. UE are un set de tratate pe care isi bazeaza activitatea. Daca nu are loc ratificarea Constitutiei, aceste tratate raman in vigoare.

            Oricum, aceste tratate nu sunt redactate pentru o Uniune de 25 de membri, deci va trebui dezvoltata o legislatie suplimentara pentru ca UE sa functioneze cat mai eficient posibil. Acesta va fi un proces mai lent decat proiectul inaintat in Constitutia Europeana.

10.Confera  Constitutia mai multa putere institutiilor europene?

            Constitutia nu extinde substantial domeniile de politica in care se iau decizii la nivel european.

            Guvernele nationale inca isi pastreaza puterile decizionale in domenii precum apararea, politica externa si taxele.

            Constitutia statueaza ca deciziile in UE trebuie luate cat mai aproape de cetateni, Uniunea Europeana actionand numai cand nu pot fi obtinute rezultatele directe la nivel national, local sau regional.

            Constitutia da mai multa putere Parlamentului European, singura institutie europeana direct aleasa de cetateni. Astfel, creste responsabilitatea politica a Uniunii Europene si se mareste capacitatea cetatenilor de a influenta deciziile UE.

            Constitutia va conferi parlamentelor nationale mai multa greutate in chestiunile europene. Ele vor fi capabile sa voteze daca sa blocheze anumite parti ale legislatiei europene.

            Constitutia va face procesul decizional european mai transparent, pe masura ce oamenii vor afla mai multe despre votul guvernului lor  privind anumite decizii.

11.Creeaza Constitutia un „superstat” european?

            Nu, Constitutia nu doreste sa creeze un superstat. Guvernele nationale sunt actorii cheie in Uniunea Europeana, impreuna cu Parlamentul European care este ales de catre cetateni. Deciziile luate la nivel european sunt astfel luate de reprezentantii alesi care reprezinta interesele fie ale tarii, fie ale locuitorilor ei.

            Corpul neales – Comisia Europeana – are dreptul de a redacta legislatia si a monitoriza implementarea sa. Nu are dreptul de a lua decizii in privinta legislatiei adoptate. Are mai mult rolul serviciului public din statele membre.

            Constitutia stabileste clar relatia dintre UE si statele membre. Statueaza ca Uniunea este functionarul statelor membre si ca puterile Uniunii vin de la statele membre.

            Constitutia statueaza ca legile UE se extind peste legile statelor membre. Acesta nu este un lucru nou. In primul rand, prin aderarea la Uniunea Europeana, tara cade de acord sa respecte acest principiu.  Daca noul tratat nu este ratificat, legea europeana va continua sa se extinda peste legea nationala ca in prezent.

12.Va deveni Turcia un membru al Uniunii Europene daca va fi ratificata Constitutia?

            Nu, decizia daca Turcia va deveni membru al Uniunii Europene nu este legata deloc de ratificarea Constitutiei. Aceasta este o chestiune separata.

13.Va trebui tara noastra sa introduca Euro daca Constitutia va fi ratificata?

            Nu, o tara poate sa ratifice Constitutia si sa nu adopte Euro.

Tratatul Constitutional statueaza ca statele membre vor coordona politicile economice. Va fi o singura moneda, Euro, pentru statele membre care doresc acest lucru si indeplinesc anumite conditii. Nu se specifica faptul ca tarile trebuie sa adopte aceasta moneda unica.

Concluzii privind destinul Constitutiei Europene

Toader-Adrian Doroftei[2]

            Uniunea Europeana isi datoreaza existenta unor factori de natura economica. Tratatele initiale, care au stat la baza primelor forme de coagulare europeana, au marcat insa, data fiind cresterea participativa - cantitativa, dar si calitativa -, demararea unui proces evolutiv al mecanismelor de gestionare a carui consecinta naturala a fost dezvoltarea institutionala. Notiunea de reprezentativitate - pe care o implica existenta unor institutii de reglementare si organizare comuna a unor aspecte interstatale - nu poate fi conceputa in absenta, de forma sau de fond, a factorilor politici. In forma, factorul politic este singurul suport de comunicare interstatala, iar in fond, pornind de la experienta intrastatala, acesta s-a dovedit a fi cel mai viabil suport de organizare a unei comunitati (referindu-ne in acest punct la comunitatea europeana).

            Criza profunda - identificata de Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez - se datoreaza tocmai absentei de fond a unor compromisuri si se manifesta in dificultatile pe care le intampina ratificarea primului act constituant comun european. In forma, Constitutia europeana este rezultatul unui compromis realizat de o putere constituanta comuna. Necesitatea unei legi fundamentale pentru spatiul comun european pare a fi efectul unui indelung proces evolutiv, incununat de succes.        Exista insa si cauze adiacente care au stimulat necesitatea in cauza. Cea mai importanta dintre acestea are la baza dorinta de a contrabalansa, pe plan mondial, hegemonia americana. Pentru ca Uniunea Europeana sa poata participa eficient ca entitate politica pe scena internationala, s-a simtit nevoia acuta de definire constitutionala clara a institutiilor politice europene. Aceasta nevoie a accelerat procesul de redactare a Constitutiei europene, fapt care a generat imposibilitatea realizarii unor compromisuri de fond, in conditiile in care un asemenea proiect, prin care se reglementeaza toate aspectele sociale, politice si economice ale Uniunii Europene, necesita o perioada indelungata de negocieri.

            Absenta acestor compromisuri de fond reiese din majoritatea pozitiilor exprimate de liderii europeni. Cea mai transanta este cea a sefului diplomatiei britanice, Jack Straw, care, in contextul suspendarii procesului de ratificare in Marea Britanie (dupa raspunsul negativ dat de referendumul olandez), considera o eventuala reluare (a procesului de ratificare) drept inutila si „pledeaza pentru reducerea aspiratiilor in plan constitutional si punerea la punct a unui proiect mai modest, bazat pe preeminenta competentelor-cheie din punct de vedere economic ale Uniunii Europene - piata interna, politica de concurenta, comertul exterior“ (Gilda Turica, Dificultatile ratificarii Constitutiei europene).

            In probleme precum politica externa, securitatea sau justitia, rolul pe care l-ar putea avea Uniunea ar fi doar unul coordonator. Seful diplomatiei britanice realizeaza deci o disjunctie radicala intre posibilitatile de dezvoltare economica, pe de o parte, si politica, pe de alta parte.
O astfel de pozitie il indreptateste pe Jean-Claude Juncker sa plaseze originea lipsei compromisului de fond „in planul ciocnirii a doua viziuni distincte asupra Europei, si anume conflictul intre o Europa economica si una politica“. Conflictul i-ar avea ca protagonisti pe cei ce considera Uniunea Europeana ca fiind mai degraba o piata interna (Marea Britanie si aliatii ei, tarile nordice si o parte a noilor membri) si acele state care incearca o consolidare din punct de vedere politic a Uniunii (grupate in jurul nucleului franco-german). In conditiile in care ratificarea Constitutiei a consfintit neincrederea populara in documentul-simbol al proiectului politic european chiar in Franta, iar, pe 1 iulie 2005, Marea Britanie a preluat presedintia Uniunii, conceptul european al unei uniuni economice pare a fi in avantaj. Indoielile referitoare la vointa lui Tony Blair de a formula solutii viabile pentru atingerea unui compromis de fond intre „Europa economica“ si „Europa politica“ devin aparent justificate. Insa premierul britanic apreciaza conflictul amintit ca fiind unul fals. In viziunea lui, lipsa compromisului de fond se datoreaza conflictului intre „o Europa reformista, orientata catre viitor, si o Europa «prinsa in capcana trecutului»“. Un exemplu in acest sens ar fi esecul obtinerii unui acord privind perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013, esec datorat neintelegerilor privitoare la cota subventiilor pentru sectorul agricol. Blair blameaza deci atitudinea unor state (Franta, in principal) care se impotrivesc reformarii structurilor economice. Astfel, pozitiile exprimate de subordonatul sau, Jack Straw, si de premierul luxemburghez devin reprezentari eronate.

            Incercand sa indeparteze temerile referitoare la consistenta interesului sau in solutionarea crizei, in discursul rostit pe 23 iunie 2005 in fata Parlamentului European, Blair sublinia: „Sunt un proeuropean pasionat. () UE este o uniune a valorilor, a solidaritatii intre natiuni si popoare, nu numai o piata comuna, ci un spatiu politic comun, in care traim in calitate de cetateni. Si asta va continua sa fie. () Europa politica si Europa economica nu sunt despartite una de cealalta. Scopul Europei sociale si al aceleia politice este de a se sustine reciproc“. Adevarata criza intrevazuta de Blair nu rezida intr-un eventual esec european al ratificarii Constitutiei. Originile acesteia se pozitioneaza anterior si descriu o lipsa de coordonare, de guvernare politica, care, transpuse in ipoteza noastra, inseamna chiar esecul atingerii unui compromis de fond. Concluzia aferenta acestui rationament ofera perspective reduse unui eventual succes al ratificarii legii fundamentale, cu atat mai mult cu cat premierul britanic declara: „Constitutia europeana a devenit un instrument, un vehicul pentru cei care inregistreaza o profunda nemultumire legata de starea de fapt din Europa si care nu mai cred in actuala formula a Uniunii“.

            Exista si viziuni care nu pun esecul ratificarii pe seama problemelor de formulare ale Constitutiei, ci pe seama calitatii comunicarii intre guvernele statelor membre si cetatenii aferenti. O asemenea pozitie este adoptata de José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, care „atribuie respingerea Constitutiei dezinformarii si lipsei de intelegere a cetatenilor Europei“. Acesta considera ca explicarea in detaliu a Constitutiei, care, sustine el, raspunde de fapt preocuparilor cetatenilor, ar fi un prim pas spre plasarea ratificarii pe o traiectorie optimista.

            Esecul franco-olandez a impartit insa statele membre in doua tabere: una care se indoieste de utilitatea continuarii procesului de ratificare si o a doua care considera necesara continuarea ratificarii. Situatia divergenta a impus negocieri ale caror rezultate au fost urmatoarele: ideea renegocierii integrale a tratatului constitutional este respinsa; proiectul este „inghetat“ pe o perioada nedelimitata precis, numita „perioada de reflectie“.

            Cat de viabila ar fi solutia propusa de José Manuel Barroso intr-un eventual final al „perioadei de reflectie“? Cat de eficienta ar fi comunicarea institutionala (campanii de informare si popularizare ale textului constitutional), in contextul in care o parte a statelor membre nu considera adecvate anumite reglementari ale Constitutiei? Perspectiva unor campanii institutionale voit deficitare diminueaza drastic cota de viabilitate a solutiei avansate de presedintele Comisiei Europene.
            O posibila solutie cu un grad ridicat de fezabilitate ar fi renegocierea acelor aspecte constitutionale care eludeaza compromisul de fond. Fezabilitatea acestei solutii este data de faptul ca un tratat constitutional care reprezinta interesele tuturor statelor membre (situatie posibila doar in cazul ajungerii la un compromis de fond) ar intari coeziunea interstatala prin modelul unitatii in diversitate.

Bibliografie

Victor Duculescu, Dreptul integrarii europene, Editura «Lumina Lex», Bucuresti, 2003

Victor Duculescu, -Perspectivele Uniunii Europene: delegare de 'competente' sau delegare de 'suveranitate', in 'Revista Romana de Drept Comunitar', nr.1/2003, pag.56 si urm.; Idem,Constitutia Europeana in dezbaterea juristilor, in 'Palatul de Justitie', Anul XV, nr.6/2004

Ion Nita, -Integrarea romaniei in uniunea europeana - acquis-ul comunitar, negocierile si tratatul de aderare, impactul integrarii - Editura «Lumina Lex», Bucuresti 2005

Netografie

http://www.infoeuropa.ro

http://www.mie.ro

http://www.globalizarea.com

http://www.revista22.ro

http://www.ier.ro

http://www.intercultural.ro

http://www.europeana.ro

http://www.cse.uaic.ro

http://www.infoeuropa.ro

http://www.sfera politicii.ro



[1] Presedinte A.R.E. si Presedintele regiunii Friuli Venezia

Ansamblul Regiunilor Europene  (A.R.E.) este organizatia  politica a regiunilor Europei si purtatorul de cuvant pentru interesele lor la nivel european si international. Reprezinta 250 de regiuni si 12 asociatii interregionale. A.R.E. a jucat un rol activ in redactarea Tratatului Constitutional si a avut succes in asigurarea ca multe din cererile sale au fost luate in textul final.

[2] Toader-Adrian Dorofte -.analist politic








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 618
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site