Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


UNIUNEA EUROPEANA - Extinderea Uniunii Europene;Istoricul procesului de extindere

Stiinte politice



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIUNEA EUROPEANA

Uniunea Europeana (UE ) este o entitate politica, sociala si economica, dezvoltata in Europa, ce este compusa din 27 tari. Este considerata a fi o constructie sui generis, situandu-se intre federatie si confederatie.



Institutii

Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de Instituire a Comunitatii Europene, revizuit ulterior prin tratatele integrarii europene, principalele institutii comunitare sunt:

Parlamentul European, care reprezinta cetatenii Uniunii Europene, si care este ales prin vot direct de catre acestia

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri), care reprezinta fiecare stat membru

Comisia Europeana, care reprezinta interesele generale ale UE

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, care se ingrijeste de respectarea legilor europene

Curtea Europeana de Conturi, care verifica finantarea activitatilor UE

Sistem politic

Sistemul politic al Uniunii Europene este definit intr-o serie de tratate . Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Tratatele actuale si viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de institutii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflecta prin structura sa principiul democratic al separarii puterilor in stat in puterea legislativa, executiva si juridica, iar in ce priveste procesul legislativ urmareste principiile subsidiaritatii si proportionalitatii.

Extinderea Uniunii Europene;Istoricul procesului de extindere

In prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care sase membri fondatori din 1951:

Franta ,

Germania ,

Italia ,

Tarile de Jos ,

Belgia

Luxemburg .

Alte noua state au aderat succesiv:

:

Irlanda ,

Regatul Unit,

Danemarca

:

Grecia

:

Spania ,

Portugalia

Finlanda

Suedia

Austria

Uniunea Europeana inainte de extinderea din 1 ianuarie 2007

Prima extindere a Uniunii Europene in est a fost planuita pentru 1 mai . Negocierile de aderare au fost inchise definitiv pentru toate statele. Au aderat:

Polonia ,

Slovenia ,

Ungaria ,

Malta ,

Cipru ,

Letonia ,

Estonia ,

Lituania ,

Republica Ceha ,

Slovacia .

La 1 ianuarie , au aderat alte doua state la Uniunea Europeana:

 Romania,

Bulgaria .

Bulgaria si Romania au incheiat negocierile de aderare la UE si au aderat impreuna la Uniunea Europeana in ianuarie 2007. Intr-o ceremonie desfasurata la 25 aprilie in Luxemburg, Romania si Bulgaria, impreuna cu tarile membre ale UE, au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Acesta prevazuse insa clauze de salvgardare ce ar fi putut intarzia aderarea cu un an. Cele mai problematice capitole au fost Justitia si Afacerile Interne si Politica in Domeniul Concurentei.

Extinderi viitoare

Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeana. Ambitiile europene ale Turciei dateaza de la Acordurile de la Ankara din . Turcia a inceput negocieri preliminare la 3 octombrie . Totusi, analistii considera ca aceasta tara nu va adera mai devreme de , datorita numarului mare de reforme economice si sociale care trebuie intreprinse.

De la acordarea statutului de tara candidata, Turcia a implementat reforme permanente in privinta drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a oferit drepturi culturale minoritatii kurde, si a avansat in rezolvarea diferendului cipriot. Totusi, datorita diferentelor religioase si culturale in relatie cu Europa, Turcia se loveste de o opozitie puternica din partea guvernelor conservatoare si religioase ale statelor membre, in special Franta, Germania, Austria, Grecia, Cipru si Slovenia.

Croatia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc pana in 2010, desi procesul de aderare a fost incetinit printre altele de necooperarea Croatiei cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI). La 9 noiembrie , Comisia Europeana a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republica ex-iugoslava care castiga acest statut.

Trei dintre statele AELS (EFTA), Islanda, Liechtenstein si Norvegia, sunt membre ale Spatiului Economic European (SEE/EEA), statut care le permite acestora participarea in cea mai mare parte a aspectelor pietei unice a EU, fara obligatia de a adera. Elvetia, cel de-al patrulea stat EFTA, a respins participarea in EEA printr-un referendum, dar a stabilit mai multe tratate bilaterale care au un rol similar.

Pentru a putea adapta institutiile europene la o uniune cu 25 de state, au fost prevazute cateva modificari in Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare in 2003.

Teritoriul si populatia UE au crescut printre altele si dupa reunificarea germana din , in timp ce inainte fusesera diminuate (mai ales suprafata) prin retragerea Groenlandei (parte a Danemarcei) in , dupa un referendum negativ.

1.3.1 Teritoriu

State

in romana

in limba oficiala

Austria

sterreich

AT

Belgia

Belgi/Belgique

BE

Bulgaria

Balgarija

BG

Cipru

Kypros

CY

Danemarca

Danmark

DK

Estonia

Eesti

EE

Finlanda

Suomi

FI

Franta

France

FR

Germania

Deutschland

DE

Grecia

Ellada

GR

Irlanda

ire

IE

Italia

Italia

IT

Letonia

Latvija

LV

Lituania

Lietuva

LT

Luxemburg

Luxembourg

LU

Malta

Malta

MT

Polonia

Polska

PL

Portugalia

Portugal

PT

Regatul Unit

United Kingdom

GB

Republica Ceha

Česk republika

CZ

 Romania

Romania

RO

Slovacia

Slovensko

SK

Slovenia

Slovenija

SI

Spania

Espaa

ES

Suedia

Sverige

SE

Olanda

Nederland

NL

Ungaria

Magyarorszg

HU

State candidate

FRIM**

Republica Makedonija

MK

Croatia

Hrvatska

HR

Turcia

Trkiye

TR

Istorie

Tentative de unificare a natiunilor europene au existat inca dinaintea aparitiei statelor nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominata de celti, iar mai tarziu a fost cucerita si condusa de Imperiul Roman, centrat in Mediterana. Aceste uniuni timpurii au fost create cu forta. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare si Sfantul Imperiu Roman au unit zone intinse sub o singura administratie pentru sute de ani. Uniunea vamala a lui Napoleon si mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existenta tranzitorie[2].

Data fiind diversitatea lingvistica si culturala a Europei, aceste incercari au implicat de obicei ocupatia militara a natiunilor, conducand la instabilitate; unele incercari, insa, au durat mii de ani si au fost insotite de progrese economice si tehnologice, asa cum s-a intamplat cu Imperiul Roman in timpul asa-numitei Pax Romana

Una dintre primele propuneri pentru o unificare pasnica prin cooperare si egalitatea statutului de membru a fost facuta de Victor Hugo in . In urma catastrofelor provocate de primul si al doilea razboi mondial, necesitatea formarii unei (ce a devenit mai tarziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza vointei de a reconstrui Europa si de a elimina posibilitatea unui nou razboi. Acest sentiment a dus in cele din urma la formarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului de catre Germania (de vest) Franta Italia si tarile din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea in aprilie a Tratatului de la Paris, care a intrat in vigoare in iulie

1.5 Evolutia UE (

Prima uniune vamala totala, denumita initial drept Comunitatea Economica Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma in si implementata la 1 ianuarie . Aceasta din urma s-a transformat in Comunitatea Europeana care este in prezent 'primul pilon' al Uniunii Europene . UE a evoluat dintr-un organ comercial intr-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene a Tratatului de la Maastricht Olanda), pe 7 februarie . Ca presedinte al Conventiei pentru Viitorul Europei, fostul presedinte francez Valry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene in Europa Unita, dar aceasta motiune nu a fost aprobata.

1.6 Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In , o intelegere a inclus Romania in Sistem Generalizat de Preferinte al Comunitatii iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat in .Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare a Republicii Bulgaria si Romaniei s-a desfasurat pe 25 aprilie la Abatia Neumnster din Luxemburg

Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din , urmand ca in sa fie semnat un Acord de Comert si Cooperare. Acordul european a intrat in functiune in februarie . Prevederile comerciale au fost puse in aplicare incepand din printr-un 'Acord Interimar'.

Romania a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie . In iulie 1997, Comisia si-a publicat 'Opinia asupra solicitarii Romaniei de a deveni membra a Uniunii Europene'. In anul urmator, a fost intocmit un 'Raport privind progresele Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana'.

In urmatorul raport, publicat in octombrie 1999, Comisia a recomandat inceperea negocierilor de aderare cu Romania (cu conditia imbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati si pregatirea unei strategii economice pe termen mediu). Dupa decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie , negocierile de aderare cu Romania au inceput la 15 februarie

Obiectivul Romaniei este de a obtine statutul de membru cu drepturi depline in . La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat ca Uniunea Europeana sprijina acest obiectiv[5].

In Raportul de tara din 2003, intocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentara europeana in grupul popularilor crestin-democrati, se mentioneaza ca 'Finalizarea negocierilor de aderare la sfarsitul lui 2004 si integrarea in 2007 sunt imposibile daca Romania nu rezolva doua probleme structurale endemice: eradicarea coruptiei si punerea in aplicare a reformei'. Recomandarile destinate autoritatilor romane privesc: masurile anticoruptie, independenta si functionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.

Amendamentul 19 al aceluiasi raport a dat cele mai multe emotii la Bucuresti, deoarece in acesta se propunea initial suspendarea negocierilor cu Romania. 'Parlamentul European cere Comisiei o analiza detaliata si o monitorizare permanenta a problemelor mentionate in raport si raportarea acestora catre parlament. Prin urmare, recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei, pentru a indruma aceasta tara catre un stat de drept. () Cere Comisiei sa stabileasca de urgenta un plan pentru o monitorizare mai buna si mai eficienta a implementarii acelei parti a legislatiei europene deja adoptate de Romania, in special in ceea ce priveste justitia si afacerile interne', se arata in amendament[6].

Dupa dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat castig de cauza, insa s-au realizat cateva schimbari care au moderat tonul acestuia. Romania a reactionat imediat prin realizarea unui plan de actiune pentru anii dinaintea aderarii. Pana la sfarsitul anului si pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeana a dat semnale bune in privinta Romaniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii largite, Romania a primit asigurari ca face parte din primul val al extinderii alaturi de Bulgaria si celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune si ca Uniunea Europeana are in vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului.

Romania a incheiat negocierile de aderare in cadrul summitului UE de iarna de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat pe 25 aprilie la Abatia Neumnster din Luxemburg, iar cele doua tari au aderat la 1 ianuarie

1.7 Structura UE

1.7.1 Parlamentul European

Parlamentul European cu sediul la Strasbourg este adunarea reprezentativa a celor 460 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, urmand ca dupa extinderea din 2007 sa reprezinte aproape 490 de milioane de europeni[7]. In mare, tendintele europene din statele membre se reflecta in fractiunile politice de pe scena europeana.

Parlamentul are trei puteri importante:

Puterea legislativa reprezinta adoptarea legilor europene (foi de parcurs, ordonante, decizii).

Puterea bugetara, deci poate sa exercite o influenta asupra cheltuielilor comunitatii.

Puterea de supraveghere democratica se exercita asupra Comisiei Europene. PE isi spune parerea despre numirea membrilor comisiei si poate sa depuna o motiune impotriva acesteia.

Din 2005, Romania are 35 de observatori in parlament, iar in 2007, numarul acestora va scadea la 33, dar acestia vor primi drepturi egale cu cele ale oricaror parlamentari europeni .

1.7.2 Insemnele Uniunii Europene

Simbolurile Uniunii Europene se refera la drapelul, imnul, deviza si moneda acesteia, conform Articolului IV-1 din proiectul de constitutie europeana. Potrivit constitutiei (care nu a intrat inca in vigoare) drapelul Uniunii este un cerc format din douasprezece stele, pe fond albastru, imnul este extras din Simfonia a 9-a, Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven, deviza este Unita in diversitate (deviza actuala este Unitate in diversitate), iar moneda acesteia este euro

Constitutia Europeana

Pe 18 iulie , proiectul final al tratatului constitutional (oficial Tratat de instituire a unei Constitutii pentru Europa) pentru Uniunea Europeana a fost publicat in Praesidiumul Conventiei pentru Viitorul Europei

Constitutia a intrat intr-un proces de ratificare in toate cele 25 de state membre. Dupa o serie de rezultate pozitive, Tratatul de instituire a Constitutiei a fost respins prin referendumuri negative in Franta si Olanda. Ulterior, tratatul a trecut in referendumul luxemburghez, dupa care procesul de ratificare a fost suspendat.

Vezi si: Europa Euro Extinderea Uniunii Europene Banca Centrala Europeana Negocierile cu Romania

Economia UE

PIB pe cap de locuitor in dolari (2006)

Daca Uniunea este luata ca o entitate de sine statatoare, ea are cea mai mare economie din lume cu un produs intern brut in 2004 de 12.332.296 milioane de dolari (PPC). Este preconizat ca economia UE sa creasca in urmatorul deceniu, prin aderarea unor state noi - in special datorita faptului ca noile state sunt de obicei mai sarace ca media europeana, urmand ca rapida crestere a PIB-ului in interiorul uniunii sa contribuie la dinamica Europei unite. Totusi, se estimeaza ca zona Euro va creste doar cu putin peste 1 la suta pe an 1, in timp ce alte state bine industrializate, cum sunt Statele Unite vor creste de trei ori pe atat, cu o medie de 3.2% pe an..

Nivelul de trai

Mai jos se afla un tabel, care prezinta PIB-ul nominal total, PIB-ul nominal per capita, PIB-ul per capita (PPP) in functie de cel mediu pe uniune pentru cele 25 de state membre, pentru intreaga Uniune, pentru Romania si Bulgaria care au aderat la 1 ianuarie 2007 si pentru Republica Moldova (cu rol comparativ). Datele sunt estimari pentru 2005 ale Fondului Monetar International.

Stat

Anul
integrarii

Populatie
(Mil.)

Suprafata
(km)

PIB 2006
(Mld. dolari intl.)

PIB per capita
(dolari intl.)

PIB per capita
(PPC
) EU15=100

Locuri[10]
2005

Contributii la
buget (2005)

Austria

Belgia

Danemarca

Finlanda

Franta

Germania

Grecia

Irlanda

Italia

Luxemburg

Portugalia

Tarile de Jos

Regatul Unit

Spania

Suedia

Total (UE-15)

Bulgaria

Cipru

Estonia

Letonia

Lituania

Malta

Polonia

Republica Ceha

 Romania

Slovacia

Slovenia

Ungaria

Total (UE-27)

 Moldova

Industria

Industria europeana a cosmeticelor are o valoare ce depaseste 35 miliarde Euro pe an, este foarte inovativa si, in medie, companiile de cosmetice inlocuiesc sau aduc imbunatatiri pentru peste 25% dintre produse in fiecare an .

Agricultura

Pentru anul este preconizata o productie de 57,6 milioane de tone de porumb, cu aproape 10 milioane de tone peste productia din , crestere datorata extinderii suprafetei cultivate si randamentelor superioare

Forta de munca

Milioane de est-europeni au emigrat in ultimii ani spre Occident, iar aceasta situatie a condus la limitarea dezvoltarii economice a tarilor lor. Aproximativ 1,5 milioane de persoane au parasit Polonia dupa aderarea la UE in , iar Lituania a pierdut 350.000 de persoane, zece la suta din populatie

Rata somajului in Uniunea Europeana a fost de 7,1% in anul



Barbulescu Iordan Gheorghe - De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana, Editura Trei, Bucuresti, 2001.

Fontaine Pascal - Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Institutul European, Iasi, 1998

Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura - Uniunea Europeana. Trecut si prezent, Editura Universitaria, Craiova, 2006

Cairns Walter - Introducere in legislatia Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, 2001.

Cociuban Aristide - Extinderea Uniunii Europene si Romania, Editura Apimondia, Bucuresti, 2002.

Coman Ramona, Dobre Anna-Maria (coord.) - Romania si integrarea europeana, Institutul European, Iasi, 2005

Burban Jean Louis - Parlamentul European, Bucuresti, Editura Meridiane, 1999

Fuerea Augustin - Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002;

PPC: Indexul de volum al PIB in functie de paritatea puterii de cumparare per capita este afisat relativ la media Uniunii Europene (UE15), care a fost stabilita la 100. Daca valoarea atribuita unui stat este mai mare de 100, atunci acest stat are un PIB per capita peste media UE si viceversa. Valorile se bazeaza pe o sursa Eurostat

Locuri:La 1 ianuarie 2007

Aparitia Republicii Moldova in acest tabel are doar rol comparativ. Moldova are putine sanse de a adera in viitorul apropiat. Vezi si Extinderea Uniunii Europene

https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83#cite_note0

https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83#cite_note0



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1265
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved