Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AdministratieDrept

Aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile pentru combaterea febrei aftoase

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENELOR DE FINALIZARE A STUDIILOR IN INVATAMANTUL SUPERIOR
Lege nr. 295 din 28/06/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 30/06/20047 privind regimul armelor si al munitiilor
Legea bugetului de stat pe anul 2008, legea nr. 388/2007
LEGE nr. 791 din 29 decembrie 2001 - functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN)
Sanctiuni contraventionale auto si masuri tehnico-administrative
Ordonanta nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
HOTARARE NR. 251 DIN 1 APRILIE 1999 PRIVIND CONDITIILE DE AUTORIZARE, ORGANIZARE SI EXPLOATARE A JOCURILOR DE NOROC
Lege nr. 446/2006 din 30/11/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare
LEGEA Nr. 31/ 16 noiembrie 1990 Privind societatile comerciale
Pensii De Serviciu Prevazute De Legile Speciale

ORDIN nr. 113 din 27 aprilie 2007

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile pentru combaterea febrei aftoase

EMITENT:     AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR



PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 402 din 15 iunie 2007

    Vazand Referatul de aprobare nr. 17.354 din 26 aprilie 2007, intocmit de Directia generala sanitara veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

    avand in vedere prevederile <LLNK 12004    42130 302  10 52>art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobata cu modificari si completari prin <LLNK 12004   215 10 201   0 18>Legea nr. 215/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

    in temeiul art. 3 alin. (3) si al <LLNK 12006   130 20 302   4 54>art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitatilor din subordinea acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare,

    presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin:

    ART. 1

    Se aproba Norma sanitara veterinara privind masurile pentru combaterea febrei aftoase, prevazuta in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.

----

    *) Anexa se publica ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 402 bis in afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome 'Monitorul Oficial', Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

    ART. 2

    Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

    ART. 3

    La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 43/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile pentru controlul febrei aftoase, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 217 si 217 bis din 9 martie 2006, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2003/85/CE.

    ART. 4

    Prezentul ordin transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2003/85/CE privind masurile comunitare pentru combaterea febrei aftoase, care abroga Directiva 85/511/CEE, si deciziile 89/531/CEE si 91/665/CEE si amendeaza Directiva 92/46/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 306 din 22 noiembrie 2003, p. 1-87, asa cum a fost modificata ultima data de Directiva Consiliului 2006/104/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 363 din 20 decembrie 2006, p. 352-367.

    ART. 5

    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la 10 zile de la publicare.

         p. Presedintele Autoritatii Nationale

                Sanitare Veterinare

           si pentru Siguranta Alimentelor,

                Chetan Radu Roatis

    Bucuresti, 27 aprilie 2007.

    Nr. 113.

                                     -----

ANEXA

NORMA SANITARA VETERINARA PRIVIND MASURILE PENTRU COMBATEREA FEBREI AFTOASE

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE SI DEFINITII

Art. 1 – Obiectiv si domeniu de aplicare

(1) Prezenta norma sanitara veterinara stabileste:

a)     masuri minime de combatere ce trebuie aplicate in cazul unui focar de febra aftoasa, indiferent de tipul de virus;

b)    anumite masuri preventive destinate dezvoltarii cunostintelor si pregatirii autoritatilor competente si a comunitatii fermierilor in ceea ce priveste febra aftoasa.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate adopta, atunci cand este necesar, masuri mai stricte decat cele prevazute de prezenta norma sanitara veterinara.

Art. 2 – Definitii

In scopul prezentei norme sanitare veterinare, se aplica urmatoarele definitii:

a)     „animal din specie receptiva” – orice animal domestic sau salbatic apartinand subordinelor Ruminantia, Suina si Tylopoda ale ordinului Artiodactyla; pentru masuri specifice, in special pentru aplicarea art. 1 alin. (2), art. 15 si art. 78 alin. (2), pot fi considerate receptive la virusul febrei aftoase, in conformitate cu datele stiintifice, alte animale ca de exemplu cele din Ordinul Rodentia sau  Proboscidae;

b)    „exploatatie” – orice unitate agricola sau de alta natura, inclusiv circ, situata pe teritoriul Romaniei, in care animalele din speciile receptive sunt crescute sau tinute permanent sau temporar. Totusi, in scopul aplicarii art. 10 alin. (1), aceasta definitie nu include

(i)                incintele din aceste unitati care pot fi locuite de oameni, cu exceptia cazului in care animalele din speciile receptive, incluzand animalele mentionate la art. 78, alin. (2), sunt tinute permanent sau temporar in aceste incinte,

(ii)              abatoarele,

(iii)            mijloacele de transport,

(iv)            posturile de inspectie la frontiera, sau

(v)              zonele imprejmuite unde animalele din speciile receptive sunt tinute si pot fi vanate, daca aceste zone imprejmuite au o dimensiune care nu permite aplicarea masurilor prevazute la art. 10;

c)     „efectiv” – un animal sau grup de animale tinute intr-o exploatatie considerata unitate epidemiologica; daca mai multe turme sunt tinute in exploatatie, fiecare dintre acestea formeaza o unitate epidemiologica distincta si au acelasi status de sanatate;

d)    „proprietar” – orice persoana, fizica sau juridica, care detine un animal dintr-o specie receptiva sau in a carui sarcina intra ingrijirea animalelor mentionate;

e)     „autoritate competenta” – Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, competenta sa efectueze controale veterinare sau orice structura din subordinea acesteia careia i-a delegat competenta respectiva;

f)      „medic veterinar oficial” – medicul veterinar desemnat de autoritatea competenta;

g)     „autorizare” – autorizarea scrisa acordata de autoritatea competenta; copiile acestui document trebuie sa fie disponibile pentru inspectiile ulterioare, in conformitate cu legislatia nationala;

h)     „perioada de incubatie” – perioada de timp dintre infectare si aparitia semnelor clinice de febra aftoasa. In ceea ce priveste febra aftoasa, perioada de incubatie este de 14 zile pentru bovine si porcine si 21 de zile pentru ovine si caprine si orice alt animal din speciile receptive;

i)       „animal suspect de a fi infectat” – orice animal dintr-o specie receptiva ce manifesta simptome clinice, ori care prezinta leziuni post-mortem sau care prezinta reactii la testele de laborator, si care indica suspiciunea prezentei febrei aftoase;

j)       „animal suspect de a fi contaminat” – orice animal dintr-o specie receptiva care, in conformitate cu informatiile epidemiologice colectate, ar fi putut fi expus direct sau indirect la virusul febrei aftoase;

k)     „caz de febra aftoasa” sau „animal infectat cu virusul febrei aftoase” – orice animal dintr-o specie receptiva sau carcasa provenita de la un astfel de animal, la care a fost confirmata oficial febra aftoasa, luand in considerare prevederile de la anexa nr. 1, fie prin simptome sau leziuni post-mortem corelate cu confirmarea oficiala de febra aftoasa, fie ca rezultat al unui examen de laborator efectuat in conformitate cu anexa nr. 13;

l)       „focar de febra aftoasa” – exploatatia unde sunt tinute animale din speciile receptive, care indeplineste unul sau mai multe din criteriile prevazute la anexa nr. 1;

m)  „focar primar” – focarul in sensul art. 2 lit. d) al Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 82/894/CEE;

n)     „ucidere” – uciderea animalelor in sensul art. 2 lit. f) al Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 180/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006, ce transpune Directiva Consiliului 93/119/CEE;

o)    „taiere de necesitate” – taierea in cazuri de necesitate, in sensul art. 2 lit. g) al normei sanitare veterinare aprobate prin ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 180/2006, ce transpune Directiva Consiliului 93/119/CEE, a animalelor care pe baza datelor epidemiologice sau a diagnosticului clinic sau a rezultatelor testelor de laborator, nu sunt considerate infectate sau contaminate cu virusul febrei aftoase, incluzand taierea din motive de bunastare a animalelor;

p)    „procesare” – unul din tratamentele pentru materiile cu risc inalt, stabilite in Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 si in orice legislatie de implementare a acestuia, aplicata astfel incat sa se evite riscul raspandirii virusului febrei aftoase;

q)    „regionalizare” – delimitarea unei zone de restrictie in care sunt aplicate restrictii pentru miscarea sau comertul cu anumite animale sau produse de la animale, dupa cum este prevazut la art. 43, pentru a preveni raspandirea febrei aftoase in zone libere de boala unde nu sunt aplicate restrictii in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara;

r)      „regiune” – o zona dupa cum este definita la art. 2 alin. (2) al Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, aprobata prin Ordinul presedintelui autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 61/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 239 din 30 martie 2006, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE;

s)     „sub-regiune” – o zona specificata la anexa Deciziei Comisiei 2005/176/CE;

t)       „banca comunitara de vaccinuri si antigene” – spatii corespunzatoare, desemnate in conformitate cu Directiva 2003/85/CE, transpusa in legislatia nationala prin prezenta norma sanitara veterinara, pentru depozitarea rezervelor comunitare atat de antigen al virusului febrei aftoase, inactivat si concentrat, pentru producerea de vaccinuri contra febrei aftoase, cat si de produse imunologice veterinare (vaccinuri) reconstituite din astfel de antigene si autorizate in conformitate cu Directiva Consiliului 2001/82/CE transpusa in legislatia nationala prin Norma sanitara veterinara privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 69/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 854 din 22 septembrie 2005;

u)     „vaccinare de necesitate” – vaccinarea in conformitate cu art. 48 alin. (1);

v)     „vaccinare de protectie” – vaccinare de necesitate efectuata in exploatatiile dintr-o zona desemnata, pentru a proteja animalele din speciile receptive din aceste zone impotriva diseminarii pe calea aerului sau prin intermediul materiilor contaminate a virusului febrei aftoase si unde se intentioneaza ca animalele sa fie tinute in viata ulterior vaccinarii;

w)   „vaccinare supresiva” – vaccinarea de necesitate ce este efectuata exclusiv in legatura cu o politica de „stamping-out” intr-o exploatatie sau zona unde exista o necesitate urgenta de a reduce cantitatea de virus circulant al febrei aftoase si pentru a reduce riscul diseminarii acestuia in afara perimetrelor exploatatiei sau zonei si unde animalele sunt destinate distrugerii dupa vaccinare;

x)     „animal salbatic” – un animal dintr-o specie receptiva care traieste in afara exploatatiilor asa cum sunt definite la art. 2 lit. b) sau spatiilor la care se face referire in art. 15 si 16;

y)     „caz primar de febra aftoasa la animale salbatice” – orice caz de febra aftoasa, care este detectat la un animal salbatic intr-o zona in care nu sunt in vigoare masuri conform art. 78 alin. (3) sau (4).

CAPITOLUL II

COMBATEREA FOCARELOR DE FEBRA AFTOASA

SECTIUNEA 1

NOTIFICAREA

Art. 3 – Notificarea febrei aftoase

(1) Febra aftoasa este o boala notificabila obligatoriu;

(2) Proprietarul si orice persoana care ingrijeste animalele, insoteste animalele in timpul transportului sau supravegheaza animalele este obligat sa notifice fara intarziere autoritatii competente sau medicului veterinar oficial prezenta sau suspiciunea de febra aftoasa si sa tina animalele infectate cu febra aftoasa sau animalele suspecte de a fi infectate departe de locurile unde alte animale din specii receptive sunt expuse riscului de a fi infectate sau contaminate cu virusul febrei aftoase;

(3) Medicii veterinari de libera practica, medicii veterinari oficiali, personalul veterinar cu experienta in domeniu sau alte laboratoare oficiale sau private si orice persoana cu o ocupatie ce implica animale din specii receptive sau produse provenite de la astfel de animale sunt obligati sa notifice fara intarziere autoritatii competente orice informatie referitoare la prezenta sau suspiciunea de prezenta a febrei aftoase pe care au obtinut-o anterior interventiei oficiale prevazute in cadrul prezentei norme sanitare veterinare;

(4) Fara a se aduce atingere legislatiei comunitare in vigoare, referitoare la notificarea focarelor de boli la animale, daca pe teritoriul Romaniei este confirmat un focar de febra aftoasa sau un caz primar de febra aftoasa la animale sabatice, Autoritatea Nationala Santiara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa notifice boala si sa furnizeze informatii si rapoarte scrise Comisiei si statelor membre ale Uniunii Europene, in conformitate cu anexa nr. 2.

SECTIUNEA 2

MASURI IN CAZUL SUSPICIONARII UNUI FOCAR DE FEBRA AFTOASA

Art. 4 – Masuri in cazul suspicionarii unui focar de febra aftoasa

(1) Atunci cand o exploatatie detine unul sau mai multe animale suspecte de a fi infectate sau contaminate, se aplica masurile prevazute la alin. (2) si (3).

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor dispune punerea in aplicare imediata a mijloacelor oficiale de investigare, sub supravegherea acesteia, pentru a confirma sau infirma prezenta febrei aftoase si, in special, prelevarea probelor necesare pentru examenele de laborator, solicitate pentru confirmarea unui focar, in conformitate cu definitia focarului prevazuta la anexa nr. 1.

(3) Imediat ce infectia suspicionata este notificata, autoritatea competenta pune exploatatia mentionata la alin. (1) sub supraveghere oficiala si trebuie sa se asigure ca:

a)     se face o evidenta a tuturor categoriilor de animale prezente in exploatatie si este inregistrat numarul animalelor deja moarte si suspicionate de a fi infectate sau contaminate, cu raportare la fiecare categorie de animale din speciile receptive;

b)    evidenta mentionata la lit. a) este actualizata pentru a se lua in considerare animalele din speciile receptive care sunt fatate sau mor pe perioada duratei suspiciunii. Astfel de informatii sunt prezentate de proprietar la cererea autoritatii competente si sunt controlate de aceasta la fiecare inspectie;

c)     se inregistreaza toate stocurile de lapte, produse din lapte, carne, produse din carne, carcase, piei prelucrate si neprelucrate, lana, material seminal, embrioni, ovule, purin, gunoi de grajd, precum si furajele pentru animale si asternutul din exploatatie, iar aceste inregistrari se pastreaza;

d)    niciun animal din speciile receptive nu intra sau nu iese din exploatatie, cu exceptia exploatatiilor ce contin anumite unitati epidemiologice de productie mentionate la art. 17, si toate animalele din specii receptive sunt tinute in adaposturile lor sau sunt tinute in alt loc in care pot fi izolate;

e)     sunt utilizate mijloace corespunzatoare de dezinfectie la intrarile si iesirile din cladiri sau locurile ce adapostesc animale din specii receptive, precum si din exploatatie;

f)      se efectueaza o ancheta epidemiologica conform art. 13;

g)     pentru a se facilita efectuarea anchetei epidemiologice, se preleveaza probele necesare pentru testarea de laborator, in conformitate cu pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3.

Art. 5 – Miscarile catre si de la o exploatatie in cazul suspicionarii unui focar de febra aftoasa

(1) Suplimentar masurilor prevazute la art. 4, sunt interzise toate miscarile catre si de la o exploatatie unde este suspicionata existenta unui focar de febra aftoasa. Aceasta interdictie se aplica in special:

a)     miscarii din exploatatie a carnii sau a carcaselor, produselor din carne, laptelui si produselor din lapte, materialului seminal, ovulelor sau embrionilor provenite de la animale din specii receptive sau a hranei pentru animale, ustensile, obiecte sau alte materii, precum lana, pieile prelucrate si neprelucrate, parul de la animale sau deseuri provenite de la animale, purinul, gunoiul de grajd sau alt material ce ar putea transmite virusul febrei aftoase;

b)    miscarii animalelor din specii care nu sunt receptive la febra aftoasa;

c)     miscarii persoanelor spre si din exploatatie;

d)    miscarii vehiculelor spre si din exploatatie;

(2) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (1) lit. a), autoritatea competenta poate, in cazul unor dificultati in depozitarea laptelui in exploatatia respectiva, fie sa dispuna ca laptele sa fie distrus in interiorul exploatatiei, fie sa autorizeze ca laptele sa fie transportat, sub supraveghere sanitar-veterinara si doar cu mijloace de transport echipate corespunzator astfel incat sa se asigure ca nu exista nici un risc de diseminare a virusului febrei aftoase, de la exploatatia respectiva catre locul cel mai apropiat pentru eliminarea sau tratarea acestuia care sa asigure distrugerea virusului febrei aftoase.

(3) Prin derogare de la interdictiile prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d), autoritatea competenta poate aproba astfel de miscari spre si din exploatatia in cauza, doar daca sunt indeplinite toate conditiile necesare pentru a se evita diseminarea virusului febrei aftoase.

Art. 6 – Extinderea masurilor in alte exploatatii

 (1) Autoritatea competenta extinde masurile prevazute la art. 4 si 5 in alte exploatatii daca locatia, constructia si dispunerea acestora, sau contactele cu animale din exploatatia mentionata la art. 4 dau un motiv de a suspiciona contaminarea.

(2) Autoritatea competenta trebuie sa aplice cel putin masurile prevazute la art. 4 si art. 5 alin. (1) spatiilor sau mijloacelor de transport mentionate la art. 16, daca prezenta animalelor din specii receptive da un motiv sa fie suspicionata infectia sau contaminarea cu virusul febrei aftoase.

Art. 7 – Zona temporara de combatere

(1) Autoritatea competenta poate stabili o zona temporara de combatere, daca este situatia epidemiologica o impune si in special daca situatia respectiva implica o densitate ridicata a animalelor din specii receptive, o intensitate ridicata a miscarilor animalelor sau persoanelor ce intra in contact cu animalele din specii receptive, intarzieri in notificarea statusului de suspiciune sau informatii insuficiente referitoare la originea posibila si mijloacele de introducere a virusului febrei aftoase.

(2) Pentru exploatatiile din zona temporara de combatere, unde sunt tinute animale din specii receptive, se aplica cel putin masurile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) lit. a), b) si d) si art. 5 alin. (1).

(3) Masurile aplicate in zona temporara de combatere pot fi suplimentate prin interzicerea temporara a miscarilor tuturor animalelor intr-o zona mai extinsa sau pe intreg teritoriu al Romaniei. Totusi, interzicerea miscarii animalelor din specii care nu sunt receptive la febra aftoasa nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, cu exceptia cazului in care este justificata de circumstante exceptionale.

Art. 8 – Progam preventiv de eradicare

(1) Autoritatea competenta poate implementa un plan de eradicare preventiv, in cazul in care informatiile epidemiologice sau alte date indica necesitatea acestuia, care sa includa uciderea preventiva a animalelor din specii receptive probabil a fi contaminate si, daca este necesar, uciderea animalelor din unitatile de productie legate epidemiologic sau din exploatatiile vecine.

(2) In aceasta situatie, examinarile clinice si prelevarea de probe de la animalele din specii receptive se efectueaza cel putin in conformitate cu pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa notifice Comisia Europeana inainte de a implementa masurile prevazute in prezentul articol.

Art. 9 – Mentinerea masurilor

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor nu retrage masurile prevazute la art. 4, 5, 6 si 7 pana cand suspiciunea de febra aftoasa nu a fost infirmata oficial.

SECTIUNEA 3

MASURI IN CAZUL CONFIRMARII

Art. 10 – Masuri in cazul confirmarii unui focar de febra aftoasa

(1) Imediat ce un focar de febra aftoasa este confirmat oficial, suplimentar masurilor la care se refera art. 4, 5 si 6, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor dispune aplicarea urmatoarelor masuri in exploatatie:

a)     toate animalele din specii receptive sunt ucise la fata locului. In circumstante exceptionale, animalele din specii receptive pot fi ucise in cel mai apropiat loc destinat acestui scop, sub supraveghere oficiala si astfel incat sa se evite riscul de diseminare a virusului febrei aftoase in timpul transportului si uciderii. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor notifica Comisiei Europene existenta acestor circumstante exceptionale si masurile aplicate.

b)    Medicul veterinar oficial se asigura ca, inainte sau in timpul uciderii animalelor din specii receptive, sunt prelevate intr-un numar suficient, toate probele corespunzatoare necesare pentru ancheta epidemiologica mentionata la art. 13, in conformitate cu pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3. Autoritatea competenta poate decide ca art. 4 alin. (2) sa nu se aplice in cazul aparitiei unei surse secundare care este legata epidemiologic de sursa primara pentru care au fost deja prelevate probe, cu conditia sa fi fost prelevat un numar suficient de probe necesare pentru ancheta epidemiologica mentionata la art. 13.

c)     Carcasele provenite de la animale din specii receptive care au murit in exploatatie si carcasele provenite de la animale care au fost ucise in conformitate cu lit. a) sunt procesate fara intarziere nejustificata sub supraveghere oficiala, astfel incat sa nu existe riscul diseminarii virusului febrei aftoase. In cazul in care anumite circumstante impun incinerarea sau ingroparea carcaselor, la fata locului sau in alte locatii, aceste operatiuni se vor efectua in conformitate cu instructiunile prevazute anterior in cadrul planurilor de contingenta mentionate la art. 69.

d)    Toate produsele si substantele mentionate la art. 4, alin. (3) lit. c) trebuie izolate pana ce contaminarea poate fi infirmata oficial, sau tratate in conformitate cu instructiunile medicului veterinar oficial, astfel incat sa se asigure distrugerea virusului febrei aftoase, ori procesate.

(2) Dupa uciderea si procesarea animalelor din specii receptive si finalizarea masurilor prevazute la alin. (1) lit. d), autoritatea competenta se asigura de urmatoarele:

a)     cladirile utilizate pentru adapostirea animalelor din specii receptive, imprejurimile acestora si vehiculele utilizate pentru transportul lor, precum si orice alte cladiri sau echipamente, care sunt suspecte de a fi contaminate, sunt curatate si dezinfectate in conformitate cu art. 11;

b)    in plus, daca exista o suspiciune a contaminarii zonei populate de oameni sau a zonei de birouri a exploatatiei cu virusul febrei aftoase, aceste zone trebuie de asemenea dezinfectate prin mijloace corespunzatoare;

c)     repopularea cu animale este efectuata in conformitate cu anexa nr. 5.

Art. 11 – Curatarea si dezinfectia

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca operatiile de curatare si dezinfectie, ca parti integrante ale masurilor prevazute in prezenta norma sanitara veterinara, sunt efectuate sub supraveghere oficiala si in conformitate cu instructiunile medicului veterinar oficial, utilizand dezinfectanti si concentratii de lucru ale acestor dezinfectanti autorizati si inregistrati oficial de autoritatea competenta pentru punerea pe piata a acestora ca si produse veterinare de igiena biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 852 din 21 septembrie 2005, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 98/8/CE, pentru a asigura distrugerea virusului de febra aftoasa.

(2) Operatiunile de curatare si dezinfectie, ce trebuie sa includa combaterea corespunzatoare a daunatorilor, sunt efectuate astfel incat sa fie redus pe cat posibil orice impact negativ asupra mediului ce poate fi provocat de astfel de operatii.

(3) Orice dezinfectanti utilizati, pe langa faptul ca trebuie sa actioneze eficient, trebuie de asemenea sa aiba impact minim asupra mediului si a sanatatii publice, in conformitate cu cea mai performanta tehnologie disponibila.

(4) Operatiile de curatare si dezinfectie trebuie sa fie efectuate in conformitate cu anexa nr. 4.

Art. 12 – Trasabilitatea si tratamentul produselor si substantelor derivate de la sau ce au avut contact cu animale dintr-un focar de febra aftoasa

Produsele si substantele mentionate la art. 4 alin. (3) lit. c) provenite de la animale din specii receptive, colectate dintr-o exploatatie unde a fost confirmat oficial un focar de febra aftoasa si materialul seminal, ovulele si embrionii colectati de la animale din specii receptive prezente in exploatatia respectiva, pe durata perioadei dintre introducerea probabila a bolii in exploatatie si implementarea masurilor oficiale, sunt identificate si procesate sau, in cazul altor substante in afara de material seminal, ovule si embrioni, sunt tratate sub supraveghere oficiala si astfel incat sa se asigure distrugerea virusului febrei aftoase si sa se evite riscul de diseminare ulterioara.

Art. 13 – Ancheta epidemiologica

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca sunt efectuate anchete epidemiologice privind focarele de febra aftoasa de catre medici veterinari oficiali special instruiti, pe baza chestionarelor pregatite in cadrul planurilor de contingenta mentionate la art. 69, pentru a asigura anchete standardizate, rapide si cu un scop clar. Aceste anchete trebuie sa determine cel putin:

a)     perioada de timp in care este posibil ca virusul febrei aftoase sa fi fost prezent in exploatatie, inainte ca boala sa fie suspectata sau notificata;

b)    originea posibila a virusului febrei aftoase intr-o exploatatie si identificarea altor exploatatii in care exista animale suspecte de a fi infectate sau animale care s-ar fi putut contamina de la aceasi sursa;

c)     masura probabila in care animalele din speciile receptive, altele decat bovinele si porcinele, s-ar fi infectat sau contaminat;

d)    miscarea animalelor, persoanelor, vehiculelor si substantelor mentionate la art. 4, alin. (3), lit. c) care ar fi putut transporta virusul febrei aftoase catre sau de la exploatatia in cauza.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor informeaza cu regularitate Comisia Europeana si celelalte state membre ale Uniunii Europene despre situatia epidemiologica si raspandirea virusului febrei aftoase.

Art. 14 – Masuri suplimentare in cazul confirmarii focarelor de febra aftoasa

(1) Autoritatea competenta poate dispune ca, pe langa animalele din speciile receptive, animalele din speciile care nu sunt receptive la febra aftoasa din exploatatia unde a fost confirmat un focar de febra aftoasa sa fie de asemenea ucise si procesate, astfel incat sa se evite riscul diseminarii virusului febrei aftoase.

(2) Totusi, alin. (1) nu se aplica animalelor din specii care nu sunt receptive la febra aftoasa ce pot fi izolate, curatate si dezinfectate eficient, si cu conditia ca acestea sunt identificate individual, in cazul ecvideelor in conformitate cu legislatia comunitara, pentru a se permite controlul miscarii acestora.

(3) Autoritatea competenta poate aplica masurile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a) pentru unitatile de productie legate epidemiologic sau exploatatiile invecinate, unde informatiile epidemiologice si alte date dau motive pentru a se suspecta o posibila contaminare a acestor exploatatii. Intentia de a utiliza aceste prevederi trebuie notificata Comisiei, cand este posibil, inainte de implementare. In acest caz, masurile referitoare la prelevarea de probe si examinarile clinice ale animalelor trebuie efectuate cel putin asa cum este stabilit la pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3.

(4) Autoritatea competenta, imediat dupa confirmarea primului focar de febra aftoasa, dispune toate pregatirile necesare pentru vaccinarea de necesitate, intr-o zona cel putin la fel de mare ca zona de supraveghere stabilita in conformitate cu art. 19.

(5) Autoritatea veterinara locala poate aplica masurile prevazute la art. 7 si 8.

SECTIUNEA 4

MASURI APLICABILE IN CAZURI SPECIALE

Art. 15 – Masuri aplicabile in cazul unui focar de febra aftoasa in vecinatate sau in cadrul anumitor locatii specifice ce detin animale din specii receptive in mod temporar sau permanent

(1) In cazul in care un focar de febra aftoasa ameninta sa infecteze animale din speciile receptive aflate intr-un laborator, gradina zoologica, rezervatie naturala si zone imprejmuite, institutii sau centre autorizate in conformitate cu art. 13 alin. (2) al Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile de sanatate a animalelor care reglementeaza comertul si importul de animale, material seminal, ovule si embrioni care nu se supun cerintelor de sanatate a animalelor stabilite de legislatia in domeniu, la care se refera anexa nr. 1 la Norma sanitara veterinara referitoare la controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu statele membre cu unele animale vii si produse de origine animala, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/2002, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 128/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1100 din 6 decembrie 2005 ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 92/65/CEE si in care animalele sunt tinute in scopuri stiintifice sau in scopuri referitoare la conservarea speciilor sau a resurselor genetice ale animalelor de ferma, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca sunt aplicate toate masurile corespunzatoare de bio-securitate pentru a proteja aceste animale de infectie. Aceste masuri pot include limitarea accesului in institutiile publice sau ca acest acces sa se supuna anumitor conditii speciale.

(2) Atunci cand este confirmat un focar de febra aftoasa intr-una din locatiile mentionate la alin. (1), Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate decide sa acorde o derogare de la art. 10 alin. (1) lit. a), cu conditia sa nu fie puse in pericol principalele interese comunitare si in special statusul de sanatate a animalelor din statele membre ale Uniunii Europene si sa fie luate toate masurile necesare pentru a preveni orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase.

(3) Decizia mentionata la alin. (2) trebuie sa fie notificata imediat Comisiei Europene. In cazul resurselor genetice ale animalelor de ferma, aceasta notificare trebuie sa includa o referire la lista locatiilor stabilite in conformitate cu art. 74 alin. (2) lit. f), prin care autoritatea competenta a identificat aceste locatii anterior drept nuclee de reproductie pentru animalele din specii receptive, indispensabile pentru supravietuirea rasei.

Art. 16 – Masuri aplicabile in abatoare, posturi de inspectie la frontiera si mijloace de transport

 (1) Atunci cand este confirmat un caz de febra aftoasa intr-un abator, post de inspectie la frontiera stabilit in conformitate cu Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor care reglementeaza organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intra in Comunitatea Europeana din tari terte, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 243/2006 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 900 din 6 noiembrie 2006, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 91/496/CEE sau intr-un mijloc de transport, autoritatea competenta se asigura ca sunt aplicate urmatoarele masuri referitoare la locatiile sau mijloacele de transport afectate:

a)     toate animalele din specii receptive din aceste locatii sau din mijloacele de transport, sunt ucise fara intarziere;

b)    carcasele provenite de la animalele mentionate la lit. a) sunt prelucrate sub supraveghere oficiala astfel incat sa se evite riscul diseminarii virusului febrei aftoase;

c)     alte deseuri de la animale, inclusiv organe, provenite de la animale infectate sau suspecte de a fi infectate sau contaminate sunt procesate sub supraveghere oficiala astfel incat sa se evite riscul diseminarii virusului febrei aftoase;

d)    asternutul, gunoiul de grajd si purinul trebuie supuse dezinfectiei si sunt indepartate doar pentru tratament in conformitate cu pct. 5, Sectiunea II, partea A, capitolul III din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002;

e)     curatarea si dezinfectia cladirilor si echipamentelor, inclusiv a vehiculelor sau mijloacelor de transport, are loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, in conformitate cu art. 11 si cu instructiunile stabilite de autoritatea competenta;

f)      este efectuata o ancheta epidemiologica in conformitate cu art. 13.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca masurile prevazute la art. 18 se aplica in exploatatiile de contact.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca nu este reintrodus nici un animal pentru taiere, inspectie sau transport in locatiile sau mijloacele de transport mentionate la alin. (1) inainte de 24 de ore de la finalizarea operatiilor de curatare si dezinfectie mentionate la alin. (1), lit. e).

(4) Atunci cand situatia epidemiologica o impune, in special cand trebuie suspicionata contaminarea animalelor din speciile receptive din exploatatii invecinate, locatii sau din mijloacele de transport mentionate la alin. (1), Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca, prin derogare de la art. 2 lit. b), este declarat un focar in cadrul locatiilor sau a mijloacelor de transport mentionate la alin. (1) si ca sunt aplicate masurile prevazute la art. 10 si 19.

SECTIUNEA 5

EXPLOATATII CE CONSTAU DIN UNITATI EPIDEMIOLOGICE DE PRODUCTIE DIFERITE SI EXPLOATATII DE CONTACT

Art. 17 – Exploatatii ce constau din unitati de productie epidemiologice diferite

(1) In cazul exploatatiilor constituite din doua sau mai multe unitati de productie distincte, autoritatea competenta poate, in cazuri exceptionale si dupa evaluarea riscurilor, deroga de la art. 10 alin. (1) lit. a) cu privire la unitatile de productie ale unor astfel de exploatatii ce nu sunt afectate de febra aftoasa.

(2) Derogarea prevazuta la alin. (1) poate fi acordata doar dupa ce medicul veterinar oficial a confirmat in momentul investigatiei oficiale mentionata la art. 4 alin. (2) ca au fost respectate urmatoarele conditii de prevenire a diseminarii virusului febrei aftoase intre unitatile de productie mentionate la alin. (1) timp de cel putin doua perioade de incubatie, anterior datei de identificare a focarului de febra aftoasa in exploatatie:

a)     structura , inclusiv administrarea, si dimensiunea locatiilor permit o separare completa a adapostirii si detinerii efectivelor distincte de animale din specii receptive, inclusiv a spatiului aerian;

b)    operatiile din unitatile de productie diferite si in special managementul grajdurilor si al pasunilor, hranirea, indepartarea asternutului si a gunoiului de grajd sunt complet separate si efectuate de personal diferit;

c)     aparatura, animalele de munca din specii nereceptive la febra aftoasa, echipamentul, instalatiile, instrumentele si facilitatile de dezinfectie utilizate in unitatile de productie sunt complet separate;

(3) Referitor la lapte, poate fi acordata o derogare de la art. 10 alin. (1) lit. d) unei exploatatii producatoare de lapte, cu conditia ca:

a)     aceasta exploatatie sa se conformeze conditiilor stabilite la alin. (2) si

b)    mulsul din fiecare unitate sa fie efectuat separat;

c)     in functie de utilizarea intentionata, laptele sa fie supus la cel putin unul din tratamentele descrise la partea A sau partea B din anexa nr. 9.

(4) Atunci cand este acordata o derogare in conformitate cu alin. (1), Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa stabileasca anterior reguli detaliate pentru aplicarea unor astfel de derogari. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor notifica la Comisia Europeana derogarea respectiva si furnizeaza detalii ale masurilor luate.

Art. 18 – Exploatatii de contact

(1) Exploatatiile sunt considerate exploatatii de contact atunci cand medicul veterinar oficial confirma, sau considera pe baza unor informatii confirmate, ca virusul febrei aftoase ar fi putut fi introdus ca rezultat al miscarii persoanelor, animalelor, produselor de origine animala, vehiculelor sau in orice alt mod, fie de la alte exploatatii catre o exploatatie mentionata la art. 4, alin. (1) sau art. 10 alin. (1), sau de la o exploatatie mentionata la art. 4 alin. (1) sau art. 10 alin. (1) catre alte exploatatii.

(2) Exploatatiile de contact sunt supuse masurilor prevazute la art. 4 alin. (3) si art. 5 si aceste masuri sunt mentinute pana cand prezenta virusului febrei aftoase in aceste exploatatii de contact este infirmata oficial, in conformitate cu definitiile din anexa nr. 1 si cu cerintele de expertiza prevazute la pct. 2.1.1.1 din anexa nr. 3.

(3) Autoritatea competenta interzice miscarea oricarui animal din exploatatiile de contact in timpul unei perioade corespunzatoare perioadei de incubatie specificata pentru speciile mentionate la art. 2 lit. h). Totusi, Autoritatea competenta poate, prin derogare de la art. 4 alin. (3) lit. d), sa autorizeze transportul animalelor din specii receptive sub supraveghere oficiala, direct catre abatorul desemnat cel mai apropiat posibil, pentru taiere de urgenta.

(4) Anterior acordarii unei astfel de derogari, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze cel putin examinarile clinice prevazute la pct. 1 din anexa nr. 3.

(5) Atunci cand autoritatea competenta considera ca situatia epidemiologica permite, aceasta poate limita definitia unei exploatatii de contact prevazuta la alin. (1) la o unitate de productie epidemiologica identificata a exploatatiei si la animalele continute de aceasta, cu conditia ca unitatea de productie epidemiologica sa fie conforma cu art. 17.

          (6) Atunci cand nu poate fi exclusa o legatura epidemiologica intre un focar de febra aftoasa si locatiile sau mijloacele de transport mentionate la art. 15 si 16, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca masurile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) si la art. 5 sunt aplicate pentru astfel de locatii si mijloace de transport. Autoritatea competenta poate decide sa aplice masurile prevazute la art. 8.

SECTIUNEA 6

ZONE DE PROTECTIE SI SUPRAVEGHERE

Art. 19 – Stabilirea zonelor de protectie si supraveghere

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor dispune aplicarea imediata a masurilor prevazute la alin. (2), (3) si (4) daca este confirmat un focar de febra aftoasa, fara a prejudicia masurile prevazute la art. 7.

(2) Autoritatea competenta stabileste o zona de protectie cu o raza minima de 3 km si o zona de supraveghere cu o raza minima de 10 km, avand in centru focarul de febra aftoasa mentionat la alin. (1).

(3) Delimitarea geografica a acestor zone trebuie sa ia in considerare granitele administrative, barierele naturale, facilitatile de supraveghere si progresul tehnologic care fac posibila previzionarea raspandirii probabile a virusului febrei aftoase, prin calea aerului sau orice alte mijloace. Daca este necesar, delimitarea este revizuita, in functie de aceste elemente.

(4) Autoritatea competenta se asigura ca zonele de protectie si de supraveghere sunt marcate prin indicatoare de marime suficienta pe drumurile ce intra zonele respective.

(5) Pentru a se asigura o coordonare completa a tuturor masurilor necesare pentru a eradica febra aftoasa cat mai curand posibil, trebuie sa fie stabilite centre nationale si locale de combatere a bolii, dupa cum se mentioneaza la art. 71 si 73. In scopul realizarii anchetei epidemiologice prevazute la art. 13, aceste centre trebuie sa fie asistate de catre un grup de experti, dupa cum este prevazut la art. 75.

(6) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor realizeaza fara intarziere trasabilitatea animalelor expediate din zonele respective in timpul unei perioade de cel putin 21 de zile inaintea datei estimate a primei infectii intr-o exploatatie din zona de protectie si trebuie sa informeze autoritatile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana despre rezultatele trasabilitatii animalelor.

(7) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor colaboreaza cu autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene pentru a efectua trasabilitatea carnii proaspete, a produselor din carne, a laptelui crud si a produselor din lapte crud obtinute de la animale din specii receptive, ce isi au originea in zona de protectie si care au fost produse intre data estimata de introducere a virusului febrei aftoase si pana la data cand intra in vigoare masurile prevazute la alin. (2). Carnea proaspata, produsele din carne, laptele crud si produsele din lapte crud de acest fel, trebuie sa fie tratate in conformitate cu art. 23, 24 si respectiv art. 25 sau retinute pana ce este exclusa oficial posibila contaminare cu virusul febrei aftoase.

Art. 20 Masuri ce se aplica in exploatatiile din zona de protectie

(1) In zona de protectie trebuie sa se aplice fara intarziere cel putin urmatoarele masuri:

a)     sa efectueze, cat mai curand posibil, o inregistrare a tuturor exploatatiilor cu animale din specii receptive si un recensamant al tuturor animalelor prezente in aceste exploatatii, ce trebuie actualizate in permanenta;

b)    toate exploatatiile cu animale din specii receptive trebuie sa fie supuse periodic unei inspectii veterinare, efectuata astfel incat sa se evite raspandirea virusului febrei aftoase posibil prezent in exploatatii, si inspectia va include, in special, documentatia relevanta, inregistrarile mentionate la lit. a) si masurile aplicate pentru a preveni introducerea sau raspandirea virusului febrei aftoase si, de asemenea, poate include inspectia clinica, asa cum este descrisa la pct. 1 din anexa nr. 3, sau prelevarea de probe de la animale din speciile receptive in conformitate cu pct. 2.1.1.1 din anexa nr. 3;

c)     animalele din speciile receptive nu pot fi miscate din exploatatia in care acestea sunt tinute.

(2) Prin derogare de la alin. (1) lit. c), animalele din specii receptive pot fi transportate sub supraveghere oficiala, pentru taiere de necesitate, direct catre un abator situat in interiorul aceleiasi zone de protectie sau, daca respectiva zona de protectie nu detine abator, animalele pot fi transportate catre un abator din afara zonei de protectie desemnat de autoritatea competenta, in mijloace de transport curatate si dezinfectate sub control oficial dupa fiecare operatie de transport.

(3) Transportul mentionat la alin. (2) este autorizat doar daca autoritatea competenta stabileste, pe baza unei examinari clinice in conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3, efectuata de catre medicul veterinar oficial tuturor animalelor din speciile receptive prezente in exploatatie si dupa evaluarea circumstantelor epidemiologice, ca nu exista nici un motiv pentru a se suspecta prezenta animalelor infectate sau contaminate in exploatatie. Carnea provenita de la astfel de animale trebuie sa fie supusa masurilor prevazute la art. 23.

Art. 21 – Miscarea si transportul animalelor si al produselor provenite de la acestea in zona de protectie

          Urmatoarele activitati sunt interzise in zona de protectie:

a)     miscarea intre exploatatii si transportul animalelor din speciile receptive;

b)    targuri, piete, expozitii si alte adunari de animale ce includ colectarea si dispersia animalelor din specii receptive;

c)     servicii itinerante pentru reproductia animalelor din specii receptive;

d)    inseminarea artificiala a animalelor din specii receptive si colectarea de ovule si embrioni de la acestea.

Art. 22 – Masuri aditionale si derogari

(1) Autoritatea competenta dispune ca fiind activitati interzise, suplimentar activitatilor interzise prevazute la art. 21, urmatoarele:

a)     miscarea sau transportul animalelor din specii care nu sunt receptive intre exploatatii situate in cadrul zonei, fie de iesire din zona de protectie, sau de intrare in zona de protectie;

b)    tranzitul animalelor din toate speciile prin zona de protectie;

c)     evenimente cu participare umana, unde exista posibilitatea de contact cu animale din specii receptive, atunci cand exista riscul de diseminare a virusului febrei aftoase;

d)    inseminarea artificiala a animalelor din specii care nu sunt receptive la virusul febrei aftoase sau colectarea de ovule si embrioni proveniti de la acestea;

e)     miscarea mijloacelor de transport desemnate pentru transportul animalelor;

f)      taierea in cadrul exploatatiei, a animalelor din specii receptive pentru consum propriu;

g)     transportul de bunuri mentionate la art. 31 catre exploatatii ce detin animale din specii receptive;

(2) Autoritatea competenta poate autoriza:

a)     tranzitul animalelor din toate speciile prin zona de protectie, efectuat exclusiv pe autostrazile principale sau pe liniile de cale ferata principale;

b)    transportul animalelor din specii receptive care au fost certificate de catre medicul veterinar oficial ca provenind din exploatatii din afara zonei de protectie si transportate pe rute desemnate direct catre abatoarele desemnate pentru taiere imediata, cu conditia ca mijloacele de transport sa fie curatate si dezinfectate dupa livrare sub supraveghere oficiala la abator si decontaminarea mijlocului de transport este inregistrata in jurnalul de bord al mijlocului de transport;

c)     inseminarea artificiala a animalelor dintr-o exploatatie efectuata de catre personalul din acea exploatatie prin utilizarea materialului seminal colectat de la animalele prezente in exploatatia respectiva sau a materialul seminal depozitat in exploatatie sau a materialul seminal livrat de la un centru de colectare a materialului seminal din afara perimetrului acelei exploatatii;

d)    miscarea si transportul ecvideelor, luandu-se in considerare conditiile mentionate la anexa nr. 6;

e)     transportul, in anumite conditii, a bunurilor mentionate la art. 31 catre exploatatii ce detin animale din speciile receptive.

Art. 23 – Masuri referitoare la carnea proaspata produsa in zona de protectie

(1) Punerea pe piata a carnii proaspete, a carnii tocate si a preparatelor din carne provenite de la animale din specii receptive provenite din zona de protectie este interzisa.

(2) Punerea pe piata a carnii proaspete, a carnii tocate si a preparatelor din carne provenite de la animale din specii receptive produse in unitati situate in zona de protectie este interzisa.

(3) Carnea proaspata, carnea tocata si preparatele din carne mentionate la alin. (1) trebuie sa fie marcate in conformitate cu Norma sanitara veterinara care stabileste reguli de sanatate animala ce reglementeaza productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC si ulterior va fi transportata in containere sigilate catre o unitate desemnata de catre autoritatile competente pentru transformarea acestora in produse din carne tratate in conformitate cu pct. 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitara veterinara.

(4) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica in cazul carnii proaspete, carnii tocate si preparatelor din carne ce au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii intr-o exploatatie din zona de protectie si daca, de la producere, acestea au fost depozitate si transportate separat de astfel de carnuri produse dupa acea data. Astfel de carnuri trebuie sa fie distinse rapid de carnurile ce nu sunt eligibile pentru expediere in afara zonei de protectie, prin intermediul unei marci clare, stabilite in conformitate cu legislatia comunitara transpusa in legislatia nationala.

(5) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (2) nu se aplica pentru carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne obtinute din unitati situate in zona de protectie, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a)     unitatea opereaza sub control veterinar strict;

b)    in unitate se proceseaza doar carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne, dupa cum este descris la alin. (4), sau carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne provenite de la animale crescute sau taiate in afara zonei de protectie sau provenite de la animale transportate in unitate si taiate in interiorul acesteia, in conformitate cu prevederile art. 22, alin. (2), lit. b);

c)     carnea proaspata de acest fel, sau carnea provenita de la alte biongulate, carnea tocata sau preparatele din carne trebuie sa poarte o marca de sanatate prevazuta de Regulamentele Parlamentului si al Consiliului European (CE) nr. 853/2004 si 854/2004;

d)    in timpul intregului proces de productie, carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne trebuie sa fie clar identificate si transportate si depozitate separat de carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne ce nu sunt eligibile pentru expediere in afara zonei de protectie in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

(6) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa certifice conformitatea cu conditiile stabilite la alin. (5) pentru carnea proaspata, carnea tocata si preparatele din carne destinate comertului intracomunitar. Autoritatea competenta trebuie sa supervizeze controlul conformitatii efectuat de catre autoritatea veterinara locala si in cazul comertului intracomunitar, sa se comunice celorlalte state membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene o lista a acelor exploatatii ce au fost autorizate, in scopul unei astfel de certificari.

(7) Poate fi acordata o derogare de la interdictia prevazuta la alin. (1), cu conditia sa fie adoptate conditii specifice in conformitate cu procedura comunitara, in special cu privire la marca de sanatate a carnii provenite de la animale din specii receptive ce provin din zonele de protectie mentinute pentru mai mult de 30 de zile.

Art. 24 – Masuri referitoare la produsele din carne obtinute in zona de protectie

(1) Punerea pe piata a produselor din carne obtinute din carnea animalelor din speciile receptive ce provin din zona de protectie este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictia stabilita la alin. (1) nu se aplica produselor ce au fost supuse la unul din tratamentele mentionate la pct. 1, Partea A din anexa nr. 7, fie au fost obtinute din carnurile mentionate la art. 23 alin. (4).

Art. 25 – Masuri referitoare la lapte si produsele lactate obtinute in zona de protectie

(1) Punerea pe piata a laptelui obtinut de la animale din specii receptive ce provin din zona de protectie sau a produselor lactate obtinute din astfel de lapte este interzisa.

(2) Punerea pe piata a laptelui si a produselor lactate obtinute de la animale din specii receptive si produse intr-o unitate situata in zona de protectie este interzisa.

(3) Prin derogare, interdictia stabilita la alin. (1) nu se aplica laptelui si produselor lactate derivate de la animale din specii receptive ce provin din zona de protectie si care au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii in exploatatia din zona de protectie si care, de la producere, au fost depozitate si transportate separat de laptele si produsele lactate obtinute dupa acea data.

(4) Prin derogare, interdictia stabilita la alin. (1) nu se aplica laptelui derivat de la animale din speciile receptive ce provin din zona de protectie si produselor lactate produse din astfel de lapte care au fost supuse la unul din tratamentele stabilite in Partea A sau B din anexa nr. 9, in functie de utilizarea laptelui sau a produselor lactate. Tratamentul trebuie efectuat in conditiile stabilite la alin. (6) in unitatile mentionate la alin. (5) sau, daca nu exista nici o unitate in zona de protectie, in unitatile situate in afara zonei de protectie, in conditiile stabilite la alin. (8).

(5) Prin derogare, interdictia stabilita la alin. (2) nu se aplica laptelui si produselor lactate ce au fost preparate in unitati situate in zona de protectie, in conditiile stabilite la alin. (6).

(6) Unitatile mentionate la alin. (4) si (5) trebuie sa fie conforme cu urmatoarele conditii:

a)     unitatea trebuie sa functioneze sub control oficial strict si permanent;

b)    tot laptele utilizat in unitate trebuie fie sa fie in conformitate cu alin. (3) si (4) sau laptele crud sa fie obtinut de la animale din afara zonei de protectie;

c)     pe toata durata procesului de productie, laptele trebuie sa fie clar identificat si sa fie transportat si depozitat separat de laptele crud si produsele din lapte crud care nu sunt destinate expedierii in afara zonei de protectie;

d)    transportul laptelui crud din exploatatiile situate in afara zonei de protectie catre unitatile de prelucrare trebuie sa se efectueze in vehicule care au fost curatate si dezinfectate inainte de operatiunea de transport si care nu au avut contact ulterior cu exploatatiile din zona de protectie ce detin animale din specii receptive.

(7) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor certifica pentru laptele destinat comertului intracomunitar conformitatea cu conditiile stabilite la alin. (6). Autoritatea competenta trebuie sa supervizeze controlul conformitatii intreprins de catre autoritatea veterinara locala iar, in cazul comertului intracomunitar, sa comunice Statelor Membre ale Uniunii Europene si Comisiei o lista a unitatilor ce a fost aprobata in scopul unei astfel de certificari.

(8) Transportul laptelui crud din exploatatiile situate in cadrul zonei de protectie catre unitatile situate in afara zonei de protectie si procesarea acestui lapte trebuie sa fie supuse urmatoarelor conditii:

a)     procesarea in unitati situate in afara zonei de protectie a laptelui crud obtinut de la animale din specii receptive tinute in cadrul zonei de protectie este autorizata de catre autoritatile competente;

b)    autorizarea include instructiuni privind ruta de transport si desemnarea acestei rute catre unitatea desemnata;

c)     transportul este efectuat in vehicule care au fost curatate si dezinfectate anterior operatiei de transport, vehicule care sunt construite si mentinute astfel incat sa nu existe nici o scurgere a laptelui in timpul transportului si care sunt echipate pentru a se evita dispersia de aerosoli in timpul incarcarii si descarcarii laptelui;

d)    inainte de parasirea exploatatiei de unde a fost colectat laptele de la animale din specii receptive, tevile de conectare, anvelopele, aparatele, partile joase ale autovehiculelor si orice pierdere prin scurgere a laptelui sunt curatate si dezinfectate si, dupa ultima dezinfectare si inainte de parasirea zonei de protectie, vehiculul nu mai are nici un contact cu exploatatiile din zona de protectie ce detin animale din specii receptive;

e)     mijloacele de transport sunt repartizate strict unei regiuni geografice sau administrative definite, acestea sunt marcate corespunzator si pot fi mutate in alta regiune numai dupa curatare si dezinfectare sub supraveghere oficiala.

(9) Colectarea si transportul probelor de lapte crud provenit de la animale din speciile receptive din exploatatii situate in zona de protectie catre un laborator, altul decat laboratorul veterinar de diagnostic aprobat pentru diagnosticarea febrei aftoase, si procesarea laptelui in astfel de laboratoare sunt interzise.

Art. 26 – Masuri referitoare la materialul seminal, ovulele si embrionii colectati de la animale din specii receptive din zona de protectie

(1) Punerea pe piata a materialului seminal, ovulelor si embrionilor derivati de la animale din specii receptive ce provin din zona de protectie, este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica materialului seminal, ovulelor si embrionilor congelati, colectati si depozitati cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii cu virusul febrei aftoase in exploatatia din zona de protectie.

(3) Materialul seminal congelat, recoltat in conformitate cu legislatia comunitara dupa data infectiei mentionata la alin. (2) trebuie depozitat separat si pus in circulatie numai dupa ce:

a)     toate masurile referitoare la focarul de febra aftoasa au fost ridicate, in conformitate cu art. 34;

b)    toate animalele cazate in centrul de colectare a materialului seminal au fost supuse unei examinari clinice si probele prelevate in conformitate cu pct. 2.2. din anexa nr. 3 au fost testate serologic pentru a se dovedi absenta infectiei din centrul de colectare a materialului seminal in cauza, si

c)     animalul donator a fost supus unui test serologic cu rezultat negativ pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase pe o proba prelevata nu mai devreme de 28 de zile dupa recoltarea materialului seminal.

Art. 27 – Transportul si distribuirea balegarului si a gunoiului de grajd provenit de la animale din specii receptive obtinut in zona de protectie

(1) Transportul si distribuirea balegarului sau gunoiului de grajd din exploatatiile si locatiile sau mijloacele de transport mentionate la art. 16, situate in zona de protectie unde sunt tinute animale din specii receptive, sunt interzise in zona de protectie.

(2) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (1), autoritatea competenta poate autoriza indepartarea gunoiului de grajd provenit de la animale din specii receptive dintr-o exploatatie situata in zona de protectie catre o intreprindere desemnata, pentru tratament in conformitate cu pct. 5, Sectiunea II, partea A, capitolul III din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 sau pentru depozitare imediata.

(3) Prin derogare de la interdictia stabilita la alin. (1), autoritatea competenta poate autoriza mutarea gunoiului de grajd provenit de la animale din specii receptive din exploatatiile situate in zona de protectie care nu sunt supuse masurilor prevazute la art. 4 sau 10 pentru distribuirea pe terenuri desemnate, in baza urmatoarelor conditii:

a)     intregul volum de gunoi de grajd a fost produs cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii intr-o exploatatie in zona de protectie si gunoiul de grajd sau balegarul este distribuit din apropierea solului si la o distanta suficienta de exploatatiile ce detin animale din specii receptive si este incorporat imediat in pamant, sau

b)    in cazul gunoiului de grajd provenit de la animale din specia bovine sau de la porcine:

(i)                este exclusa prezenta animalelor suspecte de a fi infectate cu virusul febrei aftoase, printr-o examinare a tuturor animalelor din exploatatie efectuata de catre medicul veterinar oficial, si

(ii)              intregul volum de gunoi de grajd a fost produs cu cel putin 4 zile inainte de efectuarea examinarii mentionate la pct. (i), si

(iii)            gunoiul de grajd este incorporat in pamant pe terenuri desemnate, in apropierea exploatatiei de origine si la o distanta suficienta de alte exploatatii din zona de protectie ce detin animale din specii receptive.

(4) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor supune unor masuri stricte orice autorizare de mutare a balegarului sau a gunoiului de grajd natural dintr-o exploatatie ce detine animale din specii receptive, pentru a se evita diseminarea virusului febrei aftoase, in special prin asigurarea curatarii si dezinfectiei mijloacelor de transport etanse dupa incarcare si inainte de a parasi exploatatia.

Art. 28 – Masuri referitoare la pieile prelucrate si neprelucrate obtinute de la animale din specii receptive din zona de protectie

(1) Punerea pe piata a pieilor prelucrate si neprelucrate obtinute de la animale din speciile receptive ce provin din zona de protectie este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica pieilor prelucrate si neprelucrate, care:

a)     au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii in exploatatia mentionata la art. 10 alin. (1) si au fost depozitate separat de pieile prelucrate si neprelucrate produse dupa acea data; sau

b)    sunt conforme cerintelor stabilite la pct. 2, Partea A din anexa nr. 7.

Art. 29 – Masuri referitoare la lana de oaie, parul de rumegatoare si parul de porc produse in zona de protectie

(1) Punerea pe piata a lanii de oaie, a parului de rumegatoare si a parului de porc, ce provin din zona de protectie, este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica lanii de oaie, parului de rumegatoare si parului de porc neprocesate care:

a)     au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a infectiei in exploatatia mentionata la art. 10, alin. (1) si au fost depozitate separat de lana de oaie, parul de rumegatoare si parul de porc produse dupa acea data; sau

b)    sunt conforme cerintelor mentionate la pct. 3, partea A din anexa nr. 7.

Art. 30 – Masuri referitoare la alte produse de origine animala obtinute in zona de protectie

          (1) Punerea pe piata a produselor de origine animala obtinute de la animale din specii receptive care nu sunt mentionate la art. 23 – 29, este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictiile prevazute la alin. (1) nu se aplica produselor mentionate la respectivul alineat care:

a)     fie au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a infectiei in exploatatia mentionata la art. 10 alin. (1) si au fost depozitate si transportate separat de produsele obtinute dupa acea data,

b)    fie au fost supuse unui tratament in conformitate cu pct. 4, partea A din anexa nr. 7;

c)     fie, pentru produsele specifice, acestea se conformeaza cerintelor corespunzatoare mentionate la pct. 5 – 9, partea A din anexa nr. 7,

d)    sunt produse compuse care nu sunt supuse tratamentului ulterior, ce contin produse de origine animala care fie au fost supuse unui tratament ce asigura distrugerea virusului posibil al febrei aftoase, fie au fost obtinute de la animale ce nu fac obiectul restrictiilor in baza prevederilor prezentei norme sanitare veterinare,

e)     fie sunt produse ambalate destinate pentru utilizare in diagnosticul in vitro sau ca reagenti de laborator.

Art. 31 – Masuri referitoare la furaje, nutreturi, fan si paie produse in zona de protectie

(1) Punerea pe piata a furajelor, nutreturilor, fanului si paielor ce provin din zona de protectie este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica furajelor, nutreturilor, fanului si paielor care:

a)     au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a infectiei in exploatatiile mentionate la art. 10 alin. (1) si depozitate si transportate separat de furajele, nutreturile, fanul si paiele produse dupa acea data; sau

b)    sunt destinate pentru utilizare in interiorul zonei de protectie, cu conditia autorizarii de catre autoritatile competente; sau

c)     sunt produse in locatiile ce nu detin animale din speciile receptive; sau

d)    sunt produse in unitatile ce nu detin animale din speciile receptive si care se aprovizioneaza cu materie prima din locatiile mentionate la lit. c) sau din locatii situate in afara zonei de protectie.



(3) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica nutreturilor si paielor produse in exploatatiile ce detin animale din specii receptive ce sunt conforme cerintelor mentionate la pct. 1, partea B din anexa nr. 7.

Art. 32 – Acordarea derogarilor si certificarea suplimentara

 (1) Autoritatea competenta poate acorda o derogare de la interdictiile prevazute la art. 22 – 31, printr-o decizie specifica, doar numai in cazul in care toate cerintele relevante au fost indeplinite pentru o perioada suficienta inainte ca produsele sa paraseasca zona de protectie si cand nu exista nici un risc de diseminare a virusului febrei aftoase.

(2) Orice derogare de la interdictiile prevazute la art. 23 – 31 necesita, in cazul comertului intracomunitar, o certificare suplimentara acordata de autoritatea competenta.

Art. 33 – Masuri suplimentare ce pot fi aplicate in zona de protectie

Suplimentar masurilor aplicate in zona de protectie in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate adopta masuri nationale suplimentare ce sunt considerate a fi necesare si proportionale pentru a opri raspandirea virusului febrei aftoase, luand in considerare conditiile particulare epidemiologice, ale economiei animaliere, comerciale si sociale ce predomina in regiunea afectata. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa informeze Comisia Europeana si statele membre ale Uniunii Europene despre astfel de masuri suplimentare.

Art. 34 – Ridicarea masurilor in zona de protectie

(1) Masurile aplicate in zona de protectie sunt mentinute pana cand sunt indeplinite urmatoarele cerinte:

a)     au trecut cel putin 15 zile din momentul uciderii si eliminarii in siguranta a tuturor animalelor din specii receptive din exploatatiea mentionata la art. 10 alin. (1) si finalizarea curatarii si dezinfectiei preliminare in acea exploatatie, efectuate in conformitate cu art. 11;

b)    s-a efectuat o supraveghere, cu rezultate negative, in toate exploatatiile ce detin animale din specii receptive si care sunt situate in cadrul zonei de protectie;

(2) Dupa ridicarea masurilor specifice zonei de protectie, masurile aplicate in zona de supraveghere, dupa cum sunt prevazute la art. 35 – 40, continua sa se aplice pentru inca cel putin 15 zile inainte de a fi ridicate, in conformitate cu art. 42.

(3) Inspectia mentionata la alin. (1), lit. b) trebuie efectuata in conformitate cu criteriile prevazute la pct. 1 din anexa nr. 3 pentru a se dovedi absenta infectiei si trebuie sa includa masurile prevazute la pct. 2.3 din anexa nr. 3, bazate pe criteriile stabilite la pct. 2.1.1 si 2.1.3 din anexa mentionata.

Art. 35 – Masuri ce se aplica in exploatatiile din zona de supraveghere

 (1) In zona de supraveghere se aplica masurile prevazute la art. 20, alin. (1).

(2) Prin derogare de la interdictia stabilita la art. 20 alin. (1) lit. c) si atunci cand nu exista capacitate de taiere sau aceasta este insuficienta in interiorul zonei de supraveghere, autoritatile competente pot autoriza mutarea animalelor din specii receptive din exploatatiile situate in zona de supraveghere, pentru a fi transportate direct si sub supraveghere oficiala pentru taiere, catre un abator situat in afara zonei de supraveghere, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a)     inregistrarile mentionate la art. 20 alin. (1) au fost supuse controlului oficial si situatia epidemiologica a exploatatiei nu indica nici o suspiciune de infectare sau contaminare cu virusul febrei aftoase, si

b)    toate animalele din specii receptive din exploatatie au fost supuse unei inspectii, efectuata de catre medicul veterinar oficial, cu rezultat negativ;

c)     un numar reprezentativ de animale, luandu-se in considerare parametrii statistici prevazuti la pct. 2.2 din anexa nr. 3, a fost supus unei examinari clinice pentru a se exclude prezenta sau suspiciunea animalelor infectate clinic;

d)    abatorul este desemnat de catre autoritatea competenta si este situat cat mai aproape posibil de zona de supraveghere;

e)     carnea provenita de la astfel de animale este supusa tratamentului specificat la art. 37.

          Art. 36 – Miscarea animalelor din specii receptive in interiorul zonei de supraveghere

(1) Mutarea animalelor din specii receptive din exploatatiile situate in zona de supraveghere este interzisa.

(2) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica miscarii animalelor, in urmatoarele cazuri:

a)     cand acestea sunt conduse, fara a intra in contact cu animale din specii receptive din diferite exploatatii, la pasunea situata in interiorul zonei de supraveghere, nu mai devreme de 15 zile de la inregistrarea ultimului focar de febra aftoasa in zona de protectie;

b)    cand sunt transportate pentru taiere, direct si sub supraveghere oficiala, catre un abator situat in interiorul zonei de supraveghere;

c)     cand sunt transportate in conformitate cu art. 35 alin. (2);

d)    cand sunt transportate in conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. a) si b).

(3) Miscarile de animale prevazute la alin. 2 lit. (a) sunt autorizate de catre autoritatea competenta doar dupa ce a fost exclusa prezenta animalelor suspecte de a fi infectate sau a animalelor suspecte de a fi contaminate, prin efectuarea unei examinari, de catre un medic veterinar oficial, a tuturor animalelor din specii receptive din exploatatie, inclusiv prin testarea probelor prelevate in conformitate cu pct. 2.2 din anexa nr. 3.

(4) Miscarea animalelor prevazuta la alin. (2), lit. b) este autorizata de autoritatea competenta numai dupa ce au fost aplicate, cu rezultate satisfacatoare, masurile prevazute la art. 35 alin. (2) lit. a) si b).

(5) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure fara intarziere trasabilitatea animalelor din specii receptive expediate din zona de supraveghere in perioada de cel putin 21 de zile anterioara datei estimate a primei infectii dintr-o exploatatie din zona de supraveghere si trebuie sa informeze autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene despre rezultatele obtinute din trasabilitatea animalelor.

Art. 37 – Masuri ce se aplica pentru carnea proaspeta provenita de la animalele din specii receptive din zona de supraveghere si pentru produsele din carne obtinute din aceasta carne

(1) Punerea pe piata a carnii proaspete, carnii tocate si preparatelor din carne provenite de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere si a produselor obtinute din astfel de carne este interzisa.

(2) Punerea pe piata a carnii proaspete, carnii tocate, preparatelor din carne si produselor din carne obtinute de la animale din specii receptive si produse in unitati situate in zona de supraveghere este interzisa.

(3) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica in cazul carnii proaspete, carnii tocate si preparatelor din carne care au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii dintr-o exploatatie din zona de protectie corespunzatoare si din momentul producerii acestea au fost depozitate si transportate separat de produsele similare obtinute dupa acea data. Aceasta carne trebuie sa fie usor de diferentiat de carnea care nu este eligibila pentru expediere in afara zonei de supraveghere, prin mijloace de marcare clara, stabilite in conformitate cu legislatia comunitara.

(4) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica in cazul carnii proaspete, carnii tocate si preparatelor din carne ce au fost obtinute de la animale transportate catre abator in conditii cel putin la fel de stricte ca cele prevazute la art. 35, alin (2), lit. a) – e), cu conditia ca aceasta carne sa fie supusa masurilor prevazute la alin. (5).

(5) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (2) nu se aplica in cazul carnii proaspete, carnii tocate sau preparatelor din carne obtinute in unitatile situate in zona de supraveghere, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a)     unitatea functioneaza sub control veterinar strict;

b)    doar carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne, dupa cum sunt descrise la alin. (4) si care sunt supuse conditiilor suplimentare prevazute in partea B din anexa nr. 8 sau obtinute de la animale crescute si taiate in afara zonei de supraveghere sau obtinute de la animale transportate in conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. b) sunt procesate in unitate;

c)     carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne sau carnea provenita de la alte biongulate trebuie sa poarte o marca de sanatate in conformitate cu Regulamentele Parlamentului European si ale Consiliului (CE) nr. 853/2004 si 854/2004;

d)    pe durata intregului proces de productie, carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne sunt identificate clar, sunt transportate si depozitate separat de carnea proaspata, carnea tocata sau preparatele din carne ce nu sunt eligibile pentru expediere in afara zonei de supraveghere, in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

(6) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica produselor obtinute din carne proaspata provenita de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere ce au fost marcate cu marca de sanatate prevazuta in norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC si transportate sub supraveghere oficiala catre o unitate desemnata, pentru tratament in conformitate cu pct. 1 din partea A a anexei nr. 7.

(7) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (2) nu se aplica produselor din carne obtinute in unitatile situate in zona de supraveghere si care fie sunt conforme prevederilor alin. (6), fie sunt obtinute din carne conforma prevederilor alin. (5).

(8) Autoritatea competenta certifica, pentru carnea proaspata, carnea tocata si carnea preparata destinata comertului intracomunitar, conformitatea cu conditiile prevazute la alin. (5) si (7). Autoritatea competenta supervizeaza controlul conformitatii efectuat de autoritatea veterinara locala si, in cazul comertului intracomunitar, comunica celorlalte State Membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene o lista a unitatilor ce au fost aprobate in scopul unei astfel de certificari.

(9) Poate fi acordata o derogare de la interdictia prevazuta la alin. (1) daca sunt indeplinite anumite conditii specifice adoptate de Comisia Europeana, in special referitor la marcarea de sanatate a carnii obtinute de la animale din specii receptive ce provin din zona de supraveghere mentinuta mai mult de 30 de zile.

Art. 38 – Masuri ce se aplica laptelui si produselor lactate obtinute de la animale din specii receptive si produse in zona de supraveghere

(1) Punerea pe piata a laptelui obtinut de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere si a produselor lactate obtinute din astfel de lapte este interzisa.

(2) Punerea pe piata a laptelui si a produselor lactate obtinute de la animale din specii receptive, produse in zona de supraveghere, este interzisa.

(3) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica laptelui si produselor lactate obtinute de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere care au fost produse cu cel putin 21 de zile inainte de data estimata a primei infectii intr-o exploatatie din zona de protectie corespunzatoare si care, de la producere, au fost depozitate si transportate separat de laptele si produsele lactate produse dupa aceasta data.

(4) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica laptelui obtinut de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere si produselor lactate obtinute din astfel de lapte care au fost supuse unuia din tratamentele prevazute in partea A sau B din anexa nr. 9, in functie de utilizarea laptelui si a produselor lactate. Tratamentul trebuie efectuat in baza conditiilor stabilite la alin. (6) in unitatile mentionate la alin. (5) sau, daca nu exista nicio unitate in zona de supraveghere, in unitatile desemnate de catre autoritatea competenta si situate in afara zonelor de protectie si supraveghere.

(5) Prin derogare, interdictia prevazuta la alin. (2) nu se aplica laptelui si produselor lactate ce au fost produse in unitatile situate in zona de supraveghere, in baza conditiilor prevazute la alin. (6).

(6) Unitatile mentionate la alin. (4) si (5) trebuie sa se conformeze urmatoarelor conditii:

a)     unitatea trebuie sa functioneze sub control veterinar strict;

b)    tot laptele utilizat in unitate trebuie fie sa se conformeze prevederilor alin. (4), fie sa fie obtinut de la animale din afara zonei de supraveghere si protectie;

c)     pe durata intregului proces de productie, laptele trebuie sa fie identificat clar, transportat si depozitat separat de laptele si produsele lactate ce nu sunt destinate expedierii in afara zonei de supraveghere;

d)    transportul laptelui crud din exploatatiile situate in afara zonelor de protectie si supraveghere catre unitatile de prelucrare trebuie efectuat in vehicule care au fost curatate si dezinfectate inainte de operatia de transport, si ce nu au avut un contact ulterior cu exploatatiile din zonele de protectie si supraveghere ce detin animale din specii receptive.

(7) Autoritatea competenta certifica, pentru laptele destinat pentru comertul intracomunitar, conformitatea cu conditiile prevazute la alin. (6). Autoritatea competenta supravegheaza controlul conformitatii efectuat de autoritatea veterinara locala si, in cazul comertului intracomunitar, comunica celorlalte state membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene o lista a acestor unitati ce au fost aprobate in scopul unei astfel de certificari.

(8) Transportul laptelui crud din exploatatiile situate in zona de supraveghere catre unitatile situate in afara zonelor de protectie si supraveghere si procesarea acestui lapte sunt supuse urmatoarelor conditii:

a)     procesarea laptelui crud, obtinut de la animale din specii receptive tinute in zona de supraveghere, in unitatile situate in afara zonelor de protectie si supraveghere trebuie sa fie autorizata de autoritatile competente;

b)    autorizatia trebuie sa includa instructiuni privind ruta de transport catre unitatea desemnata si sa desemneze aceasta ruta;

c)     transportul trebuie sa fie efectuat in vehicule care au fost curatate si dezinfectate inainte de operatia de transport, care sunt construite si intretinute astfel incat sa nu existe nici o scurgere de lapte in timpul transportului si ce sunt echipate pentru a se evita dispersia de aerosoli in timpul incarcarii si descarcarii laptelui;

d)    inainte de a parasi exploatatia de unde a fost colectat laptele provenit de la animale din specii receptive, tevile de conectare, cauciucurile, camerele cauciucurilor, partilor joase ale vehiculelor si scurgerile de lapte sunt curatate si dezinfectate si, dupa ultima dezinfectie si inainte de a parasi zona de supraveghere, vehiculul nu a avut nici un contact ulterior cu exploatatiile din zonele de protectie si supraveghere ce detin animale din specii receptive;

e)     mijloacele de transport sunt desemnate strict pe zone geografice sau administrative, sunt marcate in conformitate cu aceasta desemnare si pot fi deplasate intr-o alta zona doar dupa ce au fost curatate si dezinfectate sub supraveghere oficiala.

(9) Colectarea si transportul probelor de lapte crud obtinut de la specii receptive din exploatatiile situate in zona de supraveghere catre un laborator diferit de laboratorul de diagnostic veterinar aprobat pentru diagnosticul febrei aftoase si procesarea laptelui in astfel de laboratoare trebuie sa fie supuse autorizarii oficiale si masurilor pentru a evita orice diseminare posibila a virusului febrei aftoase.

Art. 39 – Transportul si distributia balegarului si a gunoiului de grajd produs in zona de supraveghere si provenit de la animale din specii receptive

(1) Transportul si distributia balegarului si a gunoiului de grajd din exploatatii sau alte locatii precum cele mentionate la art. 16, situate in zona de supraveghere si in care sunt tinute animale din specii receptive, sunt interzise in interiorul si exteriorul zonei respective.

(2) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (1), autoritatile competente pot autoriza, in circumstante exceptionale, transportul de balegar sau gunoi de grajd in mijloace de transport curatate si dezinfectate temeinic inainte si dupa utilizare pentru distribuirea in zone desemnate din cadrul zonei de supraveghere si la o distanta suficienta de exploatatiile unde sunt tinute animale din specii receptive, in baza urmatoarelor conditii:

a)     fie o examinare a tuturor animalelor din specii receptive din exploatatie, efectuata de catre medicul veterinar oficial, a exclus prezenta animalelor suspecte de a fi infectate cu virusul febrei aftoase si gunoiul de grajd sau balegarul este distribuit din apropierea solului pentru a se evita generarea de aerosoli si ingropat imediat in pamant;

b)    fie o inspectie clinica a tuturor animalelor din specii receptive din exploatatie, efectuata de catre un medic veterinar oficial, cu rezultate negative si gunoiul de grajd este introdus in pamant; sau

c)     gunoiul de grajd este supus prevederilor art. 27, alin. (2).

Art. 40 – Masuri referitoare la alte produse de origine animala obtinute in zona de supraveghere

Punerea pe piata a produselor de origine animala, altele decat cele mentionate la art. 37 – 39 este supusa conditiilor prevazute la art. 26 si 28 – 30.

Art. 41 – Masuri suplimentare aplicate in zona de supraveghere

Suplimentar masurilor prevazute la art. 35 – 40, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate dispune masuri nationale suplimentare, daca sunt considerate necesare, pentru a opri raspandirea virusului febrei aftoase, luand in considerare epidemiologia specifica, sistemele de crestere animalelor, conditiile comerciale si sociale dominante in regiunea afectata. Atunci cand sunt necesare masuri specifice pentru a restictiona miscarea ecvideelor, acestea trebuie sa se bazeze pe masurile prevazute la anexa nr. 6.

Art. 42 – Ridicarea masurilor in zona de supraveghere

          (1) Masurile aplicate in zona de supraveghere sunt mentinute pana cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a)     au trecut cel putin 30 de zile de la uciderea si eliminarea in siguranta a tuturor animalelor din specii receptive din exploatatiile mentionate la art. 10 alin. (1) si de la finalizarea curateniei si dezinfectiei preliminare in exploatatia respectiva, efectuate in conformitate cu art. 11;

b)    cerintele prevazute la art. 34 au fost indeplinite in zona de protectie;

c)     s-a efectuat o supraveghere si aceasta a avut rezultate negative.

(2) Supravegherea mentionata la alin. (1) lit. c) este efectuata pentru a dovedi absenta infectiei in zona de supraveghere in conformitate cu criteriile prevazute la pct. 1 din anexa nr. 3 si trebuie sa includa masurile prevazute la pct. 2.4 din anexa nr. 3 bazate pe criteriile prevazute la pct. 2.1 din anexa mentionata.

SECTIUNEA 7

REGIONALIZARE, CONTROLUL MISCARII SI IDENTIFICARE

Art. 43 – Regionalizare

(1) Fara a se aduce atingere Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu Statele Membre cu unele animale vii si produse de origine animala, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 250 din 11 Aprilie 2003 ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 90/425/EEC si in special art. 10 al acesteia, atunci cand virusul febrei aftoase se raspandeste in ciuda masurilor luate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara si epizootia ia amploare si in orice situatie in care este implementata vaccinarea de necesitate, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa regionalizeze teritoriului Romaniei intr-una sau mai multe zone de restrictie si zone libere.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa notifice fara intarziere Comisiei Europene detaliile masurilor implementate in zona de restrictie.

(3) Fara a aduce atingere obligatiei Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor de a regionaliza teritoriul Romaniei, dupa cum este mentionat la alin. (1), regionalizarea si masurile ce trebuie aplicate in interiorul zonei de restrictie pot fi decise la nivel comunitar. Aceasta hotarare isi poate extinde efectele asupra statelor membre invecinate neinfectate, in momentul in care sunt luate masurile respective.

(4) Anterior delimitarii zonei de restrictie, trebuie sa fie efectuata o evaluare epidemiologica amanuntita a situatiei, in special cu privire la timpul si locatia probabila de introducere, posibila diseminare si perioada probabila de timp necesara pentru eradicarea virusului febrei aftoase.

(5) Zona de restrictie trebuie sa fie delimitata pe cat posibil pe baza granitelor administrative sau a barierelor geografice. Regionalizarea trebuie sa ia ca punct de plecare unitati administrative mai extinse in loc de regiuni. Zona restrictionata poate sa fie redusa, pe baza rezultatelor anchetei epidemiologice prevazute la art. 13, la o zona ce nu poate fi mai mica decat o sub-regiune si, unde este necesar, sub-regiunile inconjuratoare. In cazul raspandirii virusului febrei aftoase, zona de restrictie trebuie sa fie extinsa incluzand regiunile sau sub-regiunile aditionale.

Art. 44 – Masuri aplicate intr-o zona de restrictie

(1) Atunci cand este aplicata regionalizarea, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor dispune cel putin aplicarea urmatoarelor masuri:

a)     controlul transportului si miscarii animalelor din specii receptive, a produselor si bunurilor de origine animala si a circulatiei mijloacelor de transport ca potentiale purtatoare ale virusului febrei aftoase, in cadrul zonei de restrictie;

b)    trasabilitatea si marcarea in conformitate cu legislatia comunitara a carnii proaspete si laptelui crud si pe cat posibil a altor produse existente in stoc ce nu sunt eligibile pentru expediere in afara zonei de restrictie;

c)     certificarea specifica a animalelor din specii receptive si a produselor provenite de la astfel de animale si marcarea de sanatate in conformitate cu legislatia comunitara a produselor pentru consum uman destinate si eligibile pentru expediere in afara zonei de restrictie.

          (2) Atunci cand este aplicata regionalizarea, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura cel putin de trasabilitatea animalelor din specii receptive care sunt expediate din zona de restrictie catre alte state membre in perioada dintre data estimata a introducerii virusului febrei aftoase pana la data in care este implementata regionalizarea si aceste animale sunt izolate sub control veterinar oficial pana cand este exclusa oficial posibila contaminare sau infectare.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea trasabilitatii carnii proaspete, a laptelui crud si a produselor lactate din lapte crud obtinute de la animale din specii receptive si produse in zona de restrictie intre data estimata a introducerii virusului febrei aftoase si data in care este implementata regionalizarea. Carnea proaspata trebuie tratata in conformitate cu prevederile pct. 1 din partea A a anexei nr. 7, si laptele crud si produsele lactate trebuie tratate in conformitate cu prevederile partii A sau B din anexa nr. 9 in functie de utilizare sau trebuie retinute pana in momentul in care este exclusa oficial posibila contaminare cu virusul febrei aftoase.

(4) Masuri specifice, in special referitoare la marcarea de sanatate a produselor derivate de la animale din specii receptive originare din zona de restrictie si ce nu sunt destinate punerii pe piata in afara zonei restrictionate pot fi adoptate in conformitate cu art. 4 alin. (4) si (5) din norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC.

Art. 45 – Identificarea animalelor din specii receptive

(1) Fara a aduce atingere legislatiei comunitare privind identificarea bovinelor, ovinelor, caprinelor si suinelor domestice, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa se asigure ca in cazul aparitiei unui focar de febra aftoasa pe teritoriul Romaniei, animalele din specii receptive pot parasi exploatatia unde sunt tinute doar daca acestea sunt identificate astfel incat sa permita autoritatilor competente efectuarea trasabilitatii rapide a miscarii acestora si a exploatatiei de origine sau a oricarei alte exploatatii din care acestea provin. Totusi, in cazuri speciale mentionate la art. 15 alin. (1) si art. 16 alin. (1), autoritatea competenta poate, in anumite circumstante si luand in considerare situatia sanatatii, sa autorizeze alte metode de trasabilitate rapida a miscarii acestor animale si a exploatatiei de origine sau a oricarei exploatatii de unde acestea provin. Aranjamentele pentru identificarea acestor animale sau trasabilitatea acestora de la exploatatia de origine sunt stabilite de catre autoritatea competenta si notificate Comisiei Europene.

(2) Masurile luate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor referitoare la marcarea suplimentara, permanenta, care sa nu poata fi stearsa, in scopul combaterii febrei aftoase si in special in cazul vaccinarii efectuate in conformitate cu prevederile art. 50 si 51, pot fi modificate in conformitate cu procedura comunitara.

Art. 46 – Controlul miscarii in cazul unui focar de febra aftoasa

(1) In cazul aparitiei unui focar de febra aftoasa pe teritoriul Romaniei, sunt aplicate urmatoarele masuri de control al miscarii animalelor din specii receptive in zona restrictionata stabilita in conformitate cu art. 43 astfel:

a)     proprietarii de animale trebuie sa furnizeze autoritatii competente, la solicitarea acesteia, informatii corespunzatoare referitoare la animalele ce intra sau parasesc exploatatia acestora. Aceasta informatie trebuie, referitor la animalele din specii receptive, sa includa detaliile specificate la art. 12 al normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul presedintelui autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 61/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE;

b)    persoanele angajate in transportul sau comercializarea animalelor din specii receptive trebuie sa furnizeze autoritatii competente la solicitarea acesteia, informatii corespunzatoare referitoare la miscarea unor astfel de animale pe care acestia le-au transportat sau comercializat. Aceasta informatie trebuie sa includa detaliile specificate la art. 10 alin. (2) si art. 11 alin. (1) lit. b) ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul presedintelui autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 61/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate extinde unele sau toate masurile prevazute la alin. (1) catre o parte a zonei libere sau pentru intreaga zona libera.

SECTIUNEA 8

VACCINAREA

Art. 47 – Utilizarea, producerea, vanzarile si controlul vaccinurilor impotriva febrei aftoase

(1) Utilizarea vaccinurilor impotriva febrei aftoase si administrarea serului hiperimun impotriva febrei aftoase sunt interzise pe teritoriul Romaniei cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta norma sanitara veterinara.

(2) Producerea, depozitarea, aprovizionarea, distributia si vanzarea vaccinurilor impotriva febrei aftoase pe teritoriul Romaniei se efectueaza sub supraveghere oficiala.

(3) Comercializarea vaccinurilor impotriva febrei aftoase trebuie sa se realizeze sub supravegherea autoritatilor competente, in conformitate cu legislatia comunitara;

(4) Utilizarea vaccinurilor impotriva febrei aftoase in alte scopuri decat cele de a induce imunitate activa la animale din specii receptive, investigatiile de laborator specifice, cercetarea stiintifica sau testarea vaccinurilor trebuie sa fie autorizate de autoritatile competente si efectuate in conditii corespunzatoare de biosecuritate.

Art. 48 – Decizia de a introduce vaccinarea de necesitate

(1) Vaccinarea de necesitate poate fi introdusa daca se aplica cel putin una din urmatoarele conditii:

a)     au fost confirmate focare de febra aftoasa si exista posibilitatea sa se extinda pe teritoriul Romaniei;

b)    alte state membre sunt predispuse la risc datorita situatiei geografice sau datorita conditiilor meteorologice, in relatie cu focarele de febra aftoasa raportate pe teritoriul Romaniei;

c)     alte state membre sunt predispuse la risc datorita contactelor epidemiologice relevante dintre exploatatiile de pe teritoriul acestora si exploatatiile ce detin animale din specii receptive din Romania, atunci cand aici exista focare de febra aftoasa;

d)    Romania este predispusa la risc datorita situatiei geografice sau datorita conditiilor meteorologice dintr-o tara terta vecina unde exista focare de febra aftoasa.

(2) Atunci cand se decide introducerea vaccinarii de necesitate, se vor lua in considerare masurile prevazute la art. 15 si cele prevazute in anexa nr. 10.

(3) Decizia de a introduce vaccinarea de necesitate trebuie sa fie adoptata in conformitate cu procedura comunitara.

(4) Decizia mentionata la alin. (3) de a introduce vaccinarea de necesitate pe teritoriul Romaniei poate fi solicitata:

a)     fie de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor,

b)    fie de celelalte state membre mentionate la alin. 1 lit. b) sau c).

(5) Prin derogare de la alin. (3), decizia de introducere a vaccinarii de necesitate poate fi luata de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si implementata in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, dupa ce se notifica in scris Comisiei Europene, iar aceasta notificare scrisa include specificatiile prevazute la art. 49.

(6) Prin derogare de la alin. (4), decizia de introducere a vaccinarii de necesitate pe teritoriul Romaniei poate fi adoptata in conformitate cu procedura comunitara, la initiativa Comisiei Europene, in colaborare cu Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, daca se aplica conditia prevazuta la alin. (1), lit. a) si b).

Art. 49 – Conditii pentru vaccinarea de necesitate

(1) Atunci cand se ia decizia de a introduce vaccinarea de necesitate in conformitate cu art. 48, alin. (3) si (4), trebuie sa specifice conditiile in baza carora aceasta este efectuata si aceste conditii trebuie sa se refere la:

a)     delimitarea in conformitate cu art. 43 a zonei geografice in care trebuie efectuata vaccinarea de necesitate;

b)    speciile si varsta animalelor ce trebuie vaccinate;

c)     durata campaniei de vaccinare;

d)    o intedictie specifica referitoare la miscarea animalelor din specii receptive vaccinate si nevaccinate si a produselor obtinute de la acestea;

e)     identificarea speciala suplimentara si permanenta si inregistrarea speciala a animalelor vaccinate conform art. 45 alin. (2);

f)      alte elemente corespunzatoare starii de necesitate.

(2) Conditiile pentru vaccinarea de necesitate, dupa cum sunt prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure ca o astfel de vaccinare este efectuata in conformitate cu art. 50, indiferent de faptul ca animalele vaccinate sunt taiate dupa aceea sau raman in viata.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor efectueaza un program de informare a publicului in ceea ce priveste siguranta carnii, a laptelui si a produselor lactate obtinute de la animale vaccinate destinate consumului uman.

Art. 50 – Vaccinarea de protectie

(1) Daca se aplica vaccinarea de protectie, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor dispune ca:

a)     zona de vaccinare sa fie regionalizata in conformitate cu art. 43 si in stransa cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene invecinate, atunci cand este necesar;

b)    vaccinarea sa fie efectuata rapid si in conformitate cu regulile de igiena si biosecuritate pentru a se evita raspandirea virusului febrei aftoase;

c)     toate masurile aplicate in zona de vaccinare sa fie efectuate fara a prejudicia masurile prevazute la Sectiunea 7;

d)    in cazul in care zona de vaccinare include parti sau intreaga zona de protectie sau de supraveghere:

(i) masurile aplicabile pentru zona de protectie sau pentru zona de supraveghere in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara sa fie mentinute in acea parte a zonei de vaccinare pana ce aceste masuri au fost ridicate in conformitate cu art. 34 sau art. 42;

(ii) dupa ce au fost ridicate masurile aplicate in zona de protectie si in zona de supraveghere, continua sa se aplice masurile pentru zona de vaccinare, prevazute la art. 52 – 56.

(2) Atunci cand este aplicata vaccinarea de protectie, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca zona de vaccinare este imprejmuita de o zona de supraveghere – zona de supraveghere definita de OIE – de cel putin 10 km latime, de la perimetrul zonei de vaccinare:

a)     unde este interzisa vaccinarea;

b)    unde este efectuata supravegherea intensificata;

c)     in care miscarea animalelor din specii receptive este supusa controalelor efectuate de autoritatile competente;

d)    ce ramane stabilita pana ce statusul de liber de infectia cu virusul febrei aftoase este redobandit in conformitate cu art. 59.

Art. 51 – Vaccinarea supresiva

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor daca decide, in conformitate cu art. 48 si luand in considerare toate circumstantele relevante, sa introduca vaccinarea supresiva notifica aceasta Comisiei Europene si furnizeaza detaliile masurilor de combatere ce urmeaza sa fie luate masuri care trebuie sa le includa cel putin pe cele prevazute la art. 19.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca vaccinarea supresiva este efectuata:

a)     doar in zona de protectie;

b)    doar in exploatatii clar identificate supuse masurilor prevazute la art. 10, alin. (1) si in special lit. a) a acestuia.

(3) Totusi, din motive logistice si prin derogare de la art. 10, alin. (1), lit. a), uciderea tuturor animalelor din astfel de exploatatii poate fi amanata atat cat este necesar pentru a fi in conformitate cu norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 180/2006, ce transpune Directiva Consiliului 93/119/CEE si cu prevederile art. 10, alin. (1), lit. c) al prezentei norme sanitare veterinare.

Art. 52 – Masuri aplicabile in zona de vaccinare in decursul perioadei de la inceperea vaccinarii de necesitate si pana au trecut cel putin 30 de zile de la finalizarea unei astfel de vaccinari – Faza 1

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca masurile prevazute la alin. (2) – (7) sunt aplicate in zona de vaccinare pe durata perioadei de la inceputul vaccinarii de necesitate pana in momentul in care au trecut cel putin 30 de zile de la finalizarea vaccinarii.

(2) Miscarea animalelor vii din specii receptive este interzisa intre exploatatiile din cadrul si din afara zonei de vaccinare.

(3) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (2) si dupa inspectia clinica a acestor animale vii si a efectivelor de origine sau de expediere a acestor animale, autoritatile competente pot autoriza transportul direct al acestora pentru taiere imediata intr-un abator desemnat de autoritatea competenta si situat in cadrul zonei de vaccinare sau in cazuri exceptionale, in apropierea acelei zone.

(4) Carnea proaspata obtinuta de la animalele vaccinate taiate in perioada mentionata la alin. (1) trebuie:

a)     sa poarte marca prevazuta in norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC;

b)    sa fie depozitata si transportata separat de carnea ce nu poarta marca mentionata la lit. a) si, ulterior, trebuie sa fie transportata in containere sigilate catre o unitate desemnata de autoritatile competente pentru tratament in conformitate cu pct. 1, partea A din anexa nr. 7.

(5) Laptele si produsele lactate obtinute de la animale vaccinate pot fi puse pe piata in cadrul sau in afara zonei de vaccinare, cu conditia ca, in functie de utilizarea finala fie pentru consum uman, fie consum non-uman, sa fi fost supuse cel putin unuia din tratamentele mentionate in partea A si B din anexa nr. 9. Tratamentul se efectueaza in baza conditiilor stabilite la alin. (6) in unitatile situate in zona de vaccinare sau, daca nu exista unitati in zona de vaccinare, in unitatile situate in afara zonei de vaccinare unde este transportat laptele crud in baza conditiilor stabilite la alin. (8).

(6) Unitatile mentionate la alin. (5) trebuie sa fie conforme cu urmatoarele conditii:

a)     unitatea trebuie sa functioneze sub control oficial permanent si strict;

b)    tot laptele utilizat in unitate trebuie fie sa se conformeze prevederilor alin. (5) sau laptele crud trebuie sa fie obtinut de la animale aflate in afara zonei de vaccinare;

c)     in timpul procesului de productie, laptele trebuie sa fie identificat clar, transportat si depozitat separat de laptele crud si produsele din lapte crud ce nu sunt destinate expedierii in afara zonei de vaccinare;

d)    transportul laptelui crud din exploatatiile situate in afara zonei de vaccinare catre unitati, trebuie sa fie efectuat cu vehicule ce au fost curatate si dezinfectate anterior operatiei de transport si care nu au avut nici un contact ulterior cu exploatatiile existente intr-o zona de restrictie ce detin animale din specii receptive.

(7) Conformitatea cu conditiile prevazute la alin. (6) trebuie sa fie certificata de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor pentru laptele destinat comertului intracomunitar. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa supervizeze controlul conformitatii intreprins de catre autoritatea veterinara locala si in cazul comertului intracomunitar sa comunice statelor membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene o lista a unitatilor pe care aceasta le-a autorizat in scopul unei astfel de certificari. 

(8) Transportul laptelui crud din exploatatiile situate in zona de vaccinare catre unitatile situate in afara zonei de vaccinare si procesarea acestui lapte trebuie sa fie supuse urmatoarelor conditii:

a)     procesarea laptelui crud obtinut de la animale din specii receptive tinute in zona de vaccinare, in unitatile situate in afara zonei de vaccinare trebuie sa fie autorizata de catre autoritatile competente;

b)    autorizarea trebuie sa includa instructiuni privind ruta de transport catre unitatea desemnata si sa desemneze aceasta ruta;

c)     transportul trebuie sa fie efectuat in autovehicule ce au fost curatate si dezinfectate anterior operatiei de transport, ce sunt construite si mentinute astfel incat sa nu existe nici o scurgere de lapte in timpul transportului si sunt echipate pentru evitarea dispersiei aerosolilor in timpul incarcarii si descarcarii laptelui;

d)    inainte de parasirea exploatatiei de unde a fost colectat lapte de la animale din specii receptive, tevile de conectare, anvelopele, aparatele, partile mai joase ale autovehiculelor si orice scurgeri de lapte sunt curatate si dezinfectate si, dupa ultima dezinfectie si, inainte sa se paraseasca zona de vaccinare, autovehiculul nu a avut contact ulterior cu exploatatiile din zona de vaccinare ce detin animale din specii receptive;

e)     mijloacele de transport sunt strict repartizate catre o regiune geografica sau administrativa definita, acestea sunt marcate corespunzator si pot fi mutate catre alte regiuni doar dupa curatare si dezinfectie sub supraveghere oficiala.

(9) Colectarea si transportul probelor de lapte crud de la animale din specii receptive din exploatatii situate in zona de vaccinare catre un laborator, altul decat laboratorul de diagnostic veterinar autorizat pentru diagnosticul febrei aftoase si procesarea laptelui in astfel de laboratoare sunt interzise.

(10) Colectarea materialului seminal pentru inseminare artificiala de la animalele donatoare din specii receptive tinute in centre de colectare a materialului seminal situate in zona de vaccinare trebuie sa fie suspendata.

(11) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (10), Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate autoriza colectarea materialului seminal in centre de colectare a materialului seminal din zona de vaccinare pentru producere de material seminal congelat, in baza urmatoarelor conditii:

a)     materialul seminal recoltat in timpul perioadei mentionate la alin. (1) este depozitat separat pentru cel putin 30 de zile; si

b)    anterior expedierii materialului seminal:

1. fie animalul donator nu a fost vaccinat si se aplica conditiile art. 26, alin. (3), lit. b) si c),

2. fie animalul donator a fost vaccinat, dupa ce a avut rezultat negativ la testul pentru anticorpi impotriva virusului febrei aftoase, efectuat anterior vaccinarii, si

(i) a fost obtinut un rezultat negativ la testul pentru detectarea oricarui virus sau genom viral sau la un test autorizat pentru detectarea anticorpilor impotriva proteinelor non structurale, efectuat la sfarsitul perioadei de carantina pentru materialul seminal din probe prelevate de la toate animalele din specii receptive prezente in acel timp in centrul de recoltare a materialului seminal; si

(ii) materialul seminal este conform conditiilor prevazute la art. 4 al Normei sanitare veterinare care stabileste cerintele de sanatate a animalelor aplicabile comertului intracomunitar si importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 205/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 756 din 5 septembrie 2006, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 88/407/EEC.

          (12) Colectarea ovulelor si embrionilor de la animale donatoare trebuie sa fie interzisa.

(13) Punerea pe piata a produselor de origine animala, cu exceptia celor mentionate la alin. (11) si (12), este supusa conditiilor prevazute la art. 28, 29, 30 si 39.

          Art. 53 – Masuri aplicabile in zona de vaccinare in perioada de la vaccinarea de necesitate si pana la incheierea supravegherii si clasificarii exploatatiilor – Faza 2

          (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca masurile prevazute la alin. (2) – (5) sunt aplicate in zona de vaccinare pentru o perioada care incepe dupa cel putin de 30 de zile de la data finalizarii vaccinarii de necesitate si se incheie atunci cand sunt finalizate masurile prevazute la art. 54 si 55.

          (2) Miscarea animalelor din specii receptive intre exploatatii, in cadrul si in afara  zonei de vaccinare, este interzisa.

          (3) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (2), autoritatea competenta poate autoriza transportul direct pentru taiere imediata a animalelor din specii receptive din exploatatiile mentionate la art. 55, alin. (5) catre un abator situat in cadrul sau in afara zonei de vaccinare, in baza urmatoarelor conditii:

a)     in timpul transportului si in abator aceste animale nu vor intra in contact cu alte animale din specii receptive;

b)    animalele sunt insotite de un document oficial certificand ca toate animalele din specii receptive din exploatatia de origine sau de expediere au fost supuse unei inspectii prevazute la art. 54, alin. (2);

c)     autovehiculele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate inainte de incarcare si dupa ce animalele au fost livrate, iar data si ora curatarii si dezinfectarii sunt inregistrate in jurnalul mijloacelor de transport;

d)    animalele au fost supuse examinarii ante-mortem la abator, in timpul celor 24 de ore inainte de taiere si in special, s-a efectuat o examinare pentru depistarea febrei aftoase si nu prezinta semne ale bolii respective.

          (4) Carnea proaspata, excluzand organele, obtinuta de la rumegatoare mici si mari vaccinate, in timpul perioadei mentionate la alin. (1), poate fi pusa pe piata in cadrul si in afara zonei de vaccinare in urmatoarele conditii:

a)     unitatea trebuie sa functioneze sub control veterinar strict;

b)    in unitate este procesata doar carnea proaspata, excluzand organele, ce a fost supusa tratamentului descris la pct. 1, 3 si 4, partea A din anexa nr. 8, fie carnea proaspata obtinuta de la animale crescute si taiate in afara zonei de vaccinare;

c)     carnea proaspata de acest tip, carnea provenita de la alte biongulate sau carnea tocata si preparatele din carne trebuie sa poarte o marca de sanatate in conformitate cu Regulamentele Parlamentului European si ale Consiliului (CE) nr. 853/2004 si 854/2004;

d)    pe parcursul intregului proces de productie, carnea proaspata trebuie sa fie identificata in mod clar, transportata si depozitata separat de carnea provenita de la animale cu status de sanatate diferit, in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

(5) Conformitatea cu conditiile prevazute la alin. (4) trebuie sa fie certificata de catre autoritatea competenta pentru carnea proaspata destinata comertului intracomunitar. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa supravegheze controlul conformitatii efectuate de catre autoritatea veterinara locala, si in cazul comertului intracomunitar, sa comunice celorlalte state membre si Comisiei Europene o lista a unitatilor ce au fost aprobate in scopul unei astfel de certificari.

(6) Carnea proaspata provenita de la porcine vaccinate taiate in timpul perioadei mentionate la alin. (1) trebuie sa poarte marca de sanatate prevazuta de norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC si trebuie depozitata si transportata separat de carnea ce nu poarta marca respectiva si ulterior trebuie transportata in containere sigilate catre o unitate desemnata de autoritatea competenta, pentru tratament, in conformitate cu pct. 1, Partea A din anexa nr. 7.

          (7) Laptele si produsele lactate obtinute de la animale vaccinate pot fi puse pe piata, in cadrul sau in afara zonei de vaccinare, cu conditia ca, in functie de utilizarea finala, fie pentru consum uman fie pentru consum ce nu este destinat oamenilor, acestea sa fi fost supuse cel putin unuia din tratamentele mentionate la partile A si B din anexa nr. 9. Un astfel de tratament trebuie sa fi fost efectuat intr-o unitate situata in cadrul sau in afara zonei de vaccinare, in conformitate cu prevederile art. 52, alin. (5) – (9).

          (8) Pentru colectarea de material seminal, ovule si embrioni de la animalele din specii receptive se aplica in continuare masurile prevazute la art. 52, alin. (10), (11) si (12).

          (9) Punerea pe piata a produselor de origine animala, altele decat cele mentionate la alin. (4), (6), (7) si (8) trebuie sa fie supusa conditiilor prevazute la art. 28, 29, 30 si 39.

Art. 54 – Supravegherea clinica si serologica in zona de vaccinare – Faza 2A

(1) Masurile prevazute la alin. (2) si (3) sunt aplicate in zona de vaccinare, pe durata perioadei ce incepe nu mai devreme de 30 de zile de la data finalizarii vaccinarii de necesitate si se incheie cu finalizarea examinarii clinice si serologice.

          (2) Trebuie sa fie efectuata o supraveghere in scopul identificarii efectivelor de animale din specii receptive ce au intrat in contact cu virusul febrei aftoase, fara a prezenta semne clinice evidente ale febrei aftoase. Supravegherea trebuie sa includa o inspectie clinica a tuturor animalelor din speciile receptive din toate efectivele din zona de vaccinare si o testare de laborator in conformitate cu alin. (3).

(3) Testarea de laborator trebuie efectuata prin utilizarea testelor care sunt conforme cu criteriile pentru testele de diagnostic, dupa cum este stabilit la anexa nr. 13 si aprobata in conformitate cu procedura comunitara si trebuie sa fie conforma cu cel putin una din urmatoarele conditii:

a)     testarea pentru infectia cu virusul febrei aftoase, fie printr-un test pentru anticorpi impotriva proteinelor non-structurale ale virusului febrei aftoase, fie printr-o alta metoda aprobata, trebuie sa indeplineasca criteriile pentru prelevarea de probe din exploatatii, stabilite la pct. 2.2 din anexa 3. Cand autoritatile competente utilizeaza si animale santinela, trebuie sa fie luate in considerare conditiile pentru repopularea exploatatiilor infectate mentionate la anexa nr. 5;

b)    trebuie sa fie efectuata o testare pentru anticorpi impotriva proteinelor non-structurale ale virusului febrei aftoase, pe probe prelevate de la toate animalele vaccinate din speciile receptive si de la produsii nevaccinati ai acestora, in toate efectivele din zona de vaccinare.

          Art. 55 – Clasificarea efectivelor in zona de vaccinare – Faza 2B

          (1) Autoritatea Nationala Santiara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca exploatatiile ce detin animale din specii receptive:

a)     sunt clasificate in conformitate cu rezultatul inspectiei mentionate la art. 54, alin. (2) si cu criteriile stabilite la anexa nr. 1;

b)    se conformeaza masurilor stabilite la alin. (2) – (4).

          (2) Exploatatiile ce detin cel putin un animal suspectat a fi infectat si unde este confirmata prezenta virusului febrei aftoase conform criteriilor stabilite la anexa nr. 1, sunt supuse masurilor prevazute la art. 10 si 19.

          (3) Exploatatiile ce contin cel putin un animal din speciile receptive suspectat a fi infectat prin contact anterior cu virusul febrei aftoase, dar in care, la testarea ulterioara ce include toate animalele din speciile receptive prezente in exploatatie, este confirmata absenta circulatiei virusului febrei aftoase, sunt supuse cel putin urmatoarelor masuri:

a)     animalele din specii receptive din exploatatie sunt:

(i)    fie ucise si carcasele procesate;

(ii)  fie animalele sunt clasificate si

1.     animalele pozitive la cel putin unul dintre testele mentionate la art. 54, alin. (3) sunt ucise si carcasele acestora procesate, si

2.     animalele din speciile receptive ramase in exploatatie sunt taiate in conditii autorizate de catre autoritatile competente;

b)    curatarea si dezinfectia exploatatiilor, in conformitate cu art. 11;

c)     repopularea efectivului de animale, in conformitate cu anexa nr. 5.

          (4) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca pentru produsele provenite de la animale din speciile receptive si care sunt produse in timpul perioadei mentionate la art. 54, alin. (1) sunt aplicate urmatoarele masuri:

a)     carnea proaspata provenita de la animalele mentionate la alin. (3), lit. a) pct. (ii) subpct. 2 este supusa prevederilor de la art. 53, alin. (4), pentru carne provenita de la rumegatoare si respectiv prevederile art. 53, alin. (6) pentru carnea provenita de la porcine;

b)    laptele si produsele lactate obtinute de la animale mentionate la alin. (3), pct. (ii) subpct. 2 sunt supuse cel putin unuia din tratamentele mentionate in partea A si B din anexa nr. 9, in functie de utilizare si in conformitate cu prevederile art. 52, alin. (5) – (9).

          (5) Animalele din specii receptive din exploatatie, unde prezenta anterioara sau actuala a infectiei cu virusul febrei aftoase au fost excluse oficial, in conformitate cu art. 54, alin. (3), sunt supuse masurilor prevazute la art. 56.

          Art. 56 – Masuri aplicabile in zona de vaccinare dupa incheierea supravegherii si clasificarea exploatatiilor pana ce este redobandit statusul liber de infectie cu febra aftoasa – Faza 3

          (1) Masurile prevazute la alin. (2) – (6) se aplica in zonele de vaccinare dupa finalizarea masurilor stabilite la art. 55 si pana ce a fost redobandit statusul liber de infectie cu febra aftoasa, in conformitate cu art. 57.

          (2) Miscarea animalelor din speciile receptive intre exploatatiile situate in zona de vaccinare este supusa autorizarii de catre autoritatea competenta.

          (3) Miscarea animalelor din speciile receptive in afara zonei de vaccinare este interzisa. Prin derogare de la aceasta interdictie, poate fi autorizat transportul direct la un abator pentru taiere imediata a animalelor din speciile receptive, in baza conditiilor prevazute la art. 53 alin. (3).

          (4) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (2), Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate autoriza transportul de animale nevaccinate din speciile receptive, in conformitate cu urmatoarele prevederi:

a)     in decurs 24 de ore de la incarcare, toate animalele din speciile receptive din exploatatie au fost supuse la o examinare clinica si nu au prezentat semne clinice ale febrei aftoase; si

b)    animalele au incheiat o perioada de stationare in exploatatia de origine de cel putin 30 de zile, perioada in care nu a fost introdus in exploatatie nici un animal din speciile receptive;

c)     exploatatia de origine nu este situata in zona de supraveghere sau protectie;

d)    animalele destinate pentru transport fie au fost supuse individual, cu rezultate negative, la teste pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase la sfarsitul perioadei de izolare, fie a fost finalizata o supraveghere serologica in exploatatia respectiva, in conformitate cu pct. 2.2 din anexa nr. 3, indiferent de speciile implicate;

e)     animalele nu au fost expuse la nici o sursa de infectie in timpul transportului acestora de la exploatatia de origine pana la locul de destinatie.

          (5) Parasirea exploatatiei de origine a produsilor nevaccinati ai animalelor proveniti din mame vaccinate este interzisa, cu exceptia transportarii acestora catre:

a)     exploatatie din zona de vaccinare cu acelasi status de sanatate cu cel al exploatatiei de origine;

b)    un abator pentru taiere imediata;

c)     o exploatatie desemnata de catre autoritatea competenta, de unde produsii animalelor urmeaza sa fie trimisi direct catre abator;

d)    orice exploatatie, dupa ce s-a obtinut rezultat negativ la un test serologic pentru detectarea de anticorpi impotriva virusului febrei aftoase efectuat pe o proba de sange prelevata anterior expedierii din exploatatia de origine.

          (6) Carnea proaspata provenita de la animale nevaccinate din speciile receptive poate fi pusa pe piata in cadrul si in afara zonei de vaccinare, in baza urmatoarelor conditii:

a)     fie masurile prevazute la art. 55, alin. (3) au fost finalizate in intreaga zona de vaccinare, fie animalele sunt transportate catre abator conform conditiilor prevazute la alin. (3) sau alin. (4), lit. d) si;

b)    unitatea trebuie sa functioneze sub control veterinar strict;

c)     in unitate trebuie sa fie procesata doar carnea proaspata produsa de la animalele mentionate la lit. a) sau de la animale crescute si/sau taiate in afara zonei de vaccinare sau carnea proaspata mentionata la alin. (8);

d)    carnea proaspata de acest fel trebuie sa poarte o marca de sanatate in conformitate cu Regulamentele Parlamentului European si ale Consiliului (CE) nr. 853/2004 si 854/2004;

e)     pe parcursul intregului proces de productie, carnea proaspata trebuie identificata clar si transportata si depozitata separat de carnea provenita de la animale cu status diferit de sanatate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

          (7) Carnea proaspata provenita de la animale vaccinate din speciile receptive sau de la produsii seropozitivi nevaccinati proveniti din mame vaccinate, taiati in timpul perioadei mentionate la alin. (1) trebuie sa poarte marca de sanatate prevazuta de norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/CE si trebuie depozitata si transportata separat de carnea ce nu poarta acea marca si ulterior, trebuie transportata in containere sigilate catre o unitate desemnata de autoritatea competenta, in conformitate cu pct. 1, Partea A din anexa nr. 7.

          (8) Prin derogare de la alin. (7), carnea proaspata si organele fasonate obtinute de la rumegatoare mari si mici vaccinate sau de la produsii seropozitivi nevaccinati ai acestora, pot fi puse pe piata in si in afara zonei de vaccinare, in baza urmatoarelor conditii:

a)     unitatea trebuie sa functioneze sub control veterinar strict;

b)    in unitate este procesata doar carnea proaspata, excluzand organele, ce a fost supusa tratamentului descris la pct. 1, 3 si 4, Partea A din anexa nr. 8, fie carmea proaspata mentionata la alin. (6) sau obtinuta de la animale crescute si/sau taiate in afara zonei de vaccinare;

c)     carnea proaspata de acest fel trebuie sa poarte o marca de sanatate in conformitate cu Regulamentele Parlamentului European si ale Consiliului (CE) nr. 853/2004 si 854/2004;

d)    pe parcursul intregului proces de productie, carnea proaspata trebuie sa fie clar identificata, transportata si depozitata separat de carnea de la animale cu status de sanatate diferit in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

          (9) Prin derogare de la alin. (7), carnea proaspata obtinuta de la porcine vaccinate si de la produsii seropozitivi nevaccinati ai acestora, produsa pe durata perioadei de la inceputul supravegherii si pana cand au fost finalizate masurile prevazute la art. 55 in toata zona de vaccinare si pana cand au trecut cel putin 3 luni de la ultimul focar inregistrat in zona, poate fi pusa pe piata nationala, in cadrul si in afara zonei de vaccinare, numai in baza urmatoarelor conditii:

a)     unitatea trebuie sa functioneze sub control veterinar strict;

b)    in unitate este procesata doar carne proaspata provenita de la animale originare din exploatatii conforme conditiilor art. 55, alin. (5) sau carne proaspata obtinuta de la animale crescute si taiate in afara zonei de vaccinare;

c)     carnea proaspata de acest fel trebuie sa poarte o marca de sanatate ce este decisa in conformitate cu art. 4, alin. (4) din norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/CE;

d)    pe parcursul intregului proces de productie, carnea proaspata trebuie sa fie clar identificata, transportata si depozitata separat de carnea de la animale cu status de sanatate diferit in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

          (10) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, atunci cand Romania nu este statul membru de origine in care se aplica prevederile alin. (9), poate solicita o decizie in conformitate cu procedura comunitara pentru a extinde comercializarea carnii mentionate la alin. (9) pe teritoriul Romaniei sau parti ale teritoriului acesteia, in conditii ce sunt stabilite in baza aceleiasi proceduri.

          (11) In conformitate cu procedura comunitara, pot fi prevazute reguli pentru expedierea din zona de vaccinare a carnii proaspate de la porcine vaccinate, produsa dupa perioada mentionata la alin. (9), pana ce este redobandit statusul liber de boala in conformitate cu art. 59.

(12) Pentru carnea proaspata destinata comertului intracomunitar autoritatea competenta trebuie sa certifice conformitatea cu conditiile prevazute la alin. (6), (8) si unde este aplicabil cu prevederile mentionate la alin. (10). Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa supervizeze controlul conformitatii intreprins de catre autoritatile veterinare locale si, in cazul comertului intracomunitar, sa comunice celorlalte state membre si Comisiei Europene o lista a acestor unitati ce au fost aprobate in scopul unei astfel de certificari.

(13) Prin derogare de la alin. (8), poate fi prevazuta o marca de sanatate speciala ce nu poate fi confundata cu marca de sanatate mentionata la alin. (8), lit. c) si (9), lit. c), in conformitate cu procedura comunitara, pentru carnea proaspata provenita de la rumegatoare ce nu este supusa tratamentului in conformitate cu partea A din anexa nr. 8 si pentru carnea tocata si preparatele produse din astfel de carne, ce sunt destinate plasarii pe piata intr-o regiune specifica de pe teritoriul Romaniei.

(14) Laptele si produsele lactate obtinute de la animale vaccinate pot fi puse pe piata in cadrul si in afara zonei de vaccinare, cu conditia ca, in functie de utilizarea finala, fie pentru consum uman, fie pentru consum ce nu este destinat oamenilor, sa fi fost supuse la cel putin unul din tratamentele mentionate in partile A si B din anexa nr. 9. Un astfel de tratament trebuie sa fi fost efectuat intr-o unitate situata in zona de vaccinare sau in conformitate cu prevederile art. 52, alin. (5)–(8).

(15) Colectarea si transportul probelor de lapte crud obtinut de la animale din speciile receptive, din exploatatii situate in zona de supraveghere catre un laborator, altul decat laboratorul de diagnostic veterinar aprobat pentru diagnosticul febrei aftoase si procesarea laptelui in astfel de laboratoare trebuie sa fie supuse autorizarii oficiale si masurilor corespunzatoare pentru a evita orice diseminare posibila a virusului febrei aftoase.

(16) Punerea pe piata a produselor de origine animala, altele decat cele mentionate la alin. (6) – (11) si (13) – (15), trebuie sa fie supusa conditiilor prevazute la art. 28, 29, 30 si 40.

SECTIUNEA 9

RESTABILIREA STATUSULUI LIBER DE INFECTIE CU FEBRA AFTOASA

Art. 57 – Restabilirea statusului liber de infectie cu febra aftoasa

Statusul liber de infectia cu febra aftoasa al unui stat membru sau a unei regiuni a acestuia este restabilit in conformitate cu procedura comunitara, luandu-se in condiderare conditiile prevazute in art. 58 si 59.

Art. 58 – Restabilirea statusului ca urmare a eradicarii febrei aftoase fara vaccinare de necesitate

(1) Romania sau un teritoriu al acesteia, regionalizat in conformitate cu art. 43, isi redobandeste statusul liber de infectia cu febra aftoasa ca urmare a combaterii si eradicarii unuia sau a mai multor focare de febra aftoasa, fara vaccinare, in baza urmatoarelor conditii:

a)     au fost finalizate toate masurile prevazute la art. 34 – 42 si

b)    se aplica cel putin una din urmatoarele conditii:

(i) sunt indeplinite recomandarile relevante din capitolul febrei aftoase al Codului de Sanatate Animala al OIE, asa cum a fost modificat ultima data;

(ii) au trecut cel putin trei luni de la ultimul focar de febra aftoasa inregistrat, si supravegherea clinica si de laborator efectuata in conformitate cu anexa nr. 3 a confirmat absenta infectiei cu virusul febrei aftoase in Romania sau in regiunea in cauza.

(2) Deciziile referitoare la restabilirea statusului liber de infectia febrei aftoase se adopta in conformitate cu procedura comunitara.

Art. 59 – Redobandirea statusului ca urmare a eradicarii febrei aftoase prin vaccinare

(1) Romania sau un teritoriu al acesteia, regionalizat in conformitate cu art. 43, isi redobandeste statusul liber de infectia cu febra aftoasa, ca urmare a combaterii si eradicarii unuia sau a mai multor focare de febra aftoasa prin vaccinare, in baza urmatoarelor conditii:

a)     au fost finalizate toate masurile prevazute la art. 34, 42, 52, 53, 54 si 55, si

b)    se aplica cel putin una din urmatoarele conditii:

(i) sunt indeplinite recomandarile relevante de la capitolul febrei aftoase al Codului de Sanatate Animala al OIE, asa cum a fost amendat ultima data;

(ii) au trecut cel putin trei luni de la taierea ultimului animal vaccinat si de la efectuarea supravegherii serologice in conformitate cu liniile directoare stabilite conform art. 67 alin. (3);

(iii) au trecut cel putin sase luni de la ultimul focar de febra aftoasa sau de la finalizarea vaccinarii de necesitate, indiferent de evenimentul care a survenit ultimul si, in conformitate cu liniile directoare stabilite conform art. 67 alin. (3), un control serologic bazat pe detectarea anticorpilor impotriva proteinelor non-structurale ale virusului febrei aftoase a demonstrat absenta infectiei la animalele vaccinate.

(2) Deciziile referitoare la redobandirea statusului liber de infectia cu febra aftoasa se adopta in conformitate cu procedura comunitara.

Art. 60 – Modificarile masurilor pentru redobandirea statusului liber de infectia cu febra aftoasa

(1) Prin derogare de la art. 58 se poate decide, in conformitate cu procedura comunitara, sa se retraga restrictiile aplicate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, dupa ce au fost indeplinite cerintele prevazute la art. 34 si 42 si a fost finalizata o supraveghere serologica si clinica si s-a confirmat absenta infectiei cu virusul febrei aftoase.

(2) Prin derogare de la art. 59 se poate decide, in conformitate cu procedura comunitara, sa se retraga restrictiile aplicate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, dupa ce au fost finalizate supravegherea serologica si clinica prevazute la art. 54 si masurile prevazute la art. 55, si s-a confirmat absenta infectiei cu virusul febrei aftoase.

(3) Fara a aducere atingere alin. (1) si (2), se poate decide, in conformitate cu procedura comunitara, ca nici un animal din specii receptive sa nu fie mutat de pe teritoriul Romaniei sau dintr-o regiune a acestuia unde a aparut un focar de febra aftoasa, in alt stat membru, pana cand este redobandit statusul liber de infectia cu febra aftoasa, conform conditiilor prevazute de Codul de Sanatate a Animalelor OIE, cu exceptia cazului in care astfel de animale:

a)     nu au fost vaccinate si sunt expediate imediat la un abator pentru taiere imediata; sau

b)    au fost izolate pentru cel putin 30 de zile imediat anterior incarcarii si au fost supuse unui test serologic pentru detectarea anticorpilor impotriva proteinelor structurale ale virusului febrei aftoase, cu rezultate negative, pe probe prelevate in decursul perioadei de 10 zile anterior incarcarii.

(4) Fara a aduce atingere alin. (2), se poate decide in conformitate cu procedura comunitara, ca pana la redobandirea statusului liber de infectia cu febra aftoasa conform conditiilor Codului de Sanatate Animala al OIE, sa fie redusa raza zonei de supraveghere din jurul zonei de vaccinare mentionate la art. 50, alin. (2) dupa finalizarea, cu rezultate satisfacatoare, a masurilor prevazute la art. 55.

Art. 61 – Certificarea animalelor din specii receptive si a produselor obtinute de la aceste animale pentru comertul intracomunitar

Certificarea suplimentara pentru comertul intracomunitar cu animale din specii receptive sau cu produse obtinute de la astfel de animale, solicitata in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, trebuie sa fie continuata pana cand este redobandit statusul liber de infectia cu febra aftoasa al Romaniei sau al unei parti din teritoriul acesteia, in conformitate cu art. 58 si 59.

Art. 62 – Miscarea animalelor vaccinate din specii receptive dupa redobandirea statusului liber de infectia cu febra aftoasa

(1) Expedierea animalelor din speciile receptive, vaccinate impotriva febrei aftoase, din Romania catre un alt stat membru al Uniunii Europene este interzisa.

(2) Prin derogare de la interdictia prevazuta la alin. (1), se poate decide, in conformitate cu procedura comunitara, sa se adopte masuri specifice referitoare la animale vaccinate din specii receptive tinute in gradini zoologice si incluse intr-un program pentru conservarea faunei salbatice sau tinute in locatii ca resurse de animale de ferma, ce au fost listate de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor drept nuclee de reproductie a animalelor, indispensabile pentru supravietuirea rasei, supuse prevederilor corespunzatoare ale Codului de Sanatate Animala al OIE.

CAPITOLUL III

MASURI PREVENTIVE

Sectiunea 10




Laboratoare si unitati ce manipuleaza virusul febrei aftoase

Art. 63 – (1) Laboratoarele si unitatile in care sunt manipulate pentru cercetare virusul viu al febrei aftoase, genomul acestuia, antigene sau vaccinuri produse din astfel de antigene, diagnosticul sau producere acestora trebuie sa fie controlate strict de autoritatile competente.

(2) Manipularea virusului viu al febrei aftoase pentru cercetare si diagnostic trebuie sa fie efectuata numai in laboratorul aprobat mentionat in anexa nr. 11.

(3) Manipularea virusului viu al febrei aftoase pentru fabricarea fie de antigene inactivate pentru producere de vaccinuri, fie pentru fabricarea de vaccinuri si cercetari inrudite se efectueaza in laboratoarele aprobate de Comisia Europeana, dupa cum urmeaza:

a)     Intrervet International GmbH, Köln, Germania;

b)    Merial, S.A.S., Laboratoire IFFA, Lyon, Franta;

c)     Merial, S.A.S., Pirbright Laboratory, Pirbright, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

d)    CIDC-Lelystad, Central Institute for Animal Disease Control, Lelystad, Olanda.

(4) Laboratoarele si mentionate la alin. (2) si (3) trebuie sa functioneze cel putin in conformitate cu standardele de biosecuritate mentionate la anexa nr. 12.

Art. 64 – Controale ale laboratoarelor si unitatilor care manipuleaza virusul viu al febrei aftoase

Expertii veterinari ai Comisiei Europene, in colaborare cu expertii veterinari ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, efectueaza controale la fata locului pentru a stabili daca sistemele de securitate aplicate in laboratorul mentionat in anexa nr. 11 sunt conforme cu standardele de biosecuritate stabilite la anexa nr. 12.

Art. 65 – Modificarea listei laboratoarelor si unitatilor aprobate care manipuleaza virusul viu al febrei aftoase

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor notifica in scris orice modificare in ceea ce priveste laboratorul national de referinta catre Comisia Europeana, care actualizeaza lista laboratoarelor si unitatilor, in conformitate cu procedura comunitara si cu rezultatele controalelor prevazute la art. 64.

Art. 66 – Laboratoarele nationale

(1) Testarea de laborator pentru febra aftoasa trebuie efectuata in laboratoare autorizate pentru o astfel de testare de catre autoritatea competenta.

(2) Testarea de laborator pentru confirmarea prezentei virusului febrei aftoase sau a altor virusuri ai bolilor veziculoase trebuie efectuata in conformitate cu art. 68 de catre laboratorul mentionat in anexa nr. 11.

(3) Laboratorul listat in anexa nr. 11 este desemnat drept laborator national de referinta si acesta este responsabil pentru coordonarea standardelor si metodelor de diagnostic din Romania.

(4) Laboratorul national de referinta indeplineste cel putin functiile si indatoririle stabilite la anexa nr. 15.

(5) Laboratorul national de referinta mentionat la alin. (3) trebuie sa aiba contact cu Laboratorul Comunitar de Referinta si in special asigura livrarea probelor corespunzatoare catre Laboratorul Comunitar de Referinta.

(6) Laboratorul national de referinta mentionat la alin. (3) poate furniza serviciile sale de laborator national de referinta unuia sau mai multora dintre statele membre ale Uniunii Europene.

(7) Aceasta cooperare trebuie sa fie formalizata printr-o intelegere mutuala intre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si autoritatie competente ale statelor membre ale Uniunii Europene care beneficiaza de serviciile laboratorului national de referinta, ce trebuie notificata Comisiei Europene.

(8) Investigatiile de laborator prevazute in prezenta norma sanitara veterinara trebuie sa fie in primul rand efectuate pentru a confirma sau infirma febra aftoasa si pentru a exclude alte boli veziculoase.

(9) Atunci cand este confirmat un focar de febra aftoasa si este identificat un serotip al virusului, acel virus trebuie caracterizat din punct de vedere antigenic in ceea ce priveste tulpinile vaccinale de referinta, primind asistenta, atunci cand este necesar, de la Laboratorul Comunitar de Referinta.

(10) Probele de la animale domestice care prezinta semnele clinice ale bolilor veziculoase si care sunt negative pentru virusul febrei aftoase si atunci cand este relevant, pentru virusul bolii veziculoase a porcului, trebuie sa fie trimise la Laboratorul Comunitar de Referinta pentru investigari ulterioare.

(11) Laboratorul national de referinta trebuie sa fie echipat adecvat si sa dispuna de personalul necesar format din numarul corespunzator de persoane instruite pentru a efectua investigatiile de laborator solicitate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara.

Art. 67 – Standarde de securitate si linii directoare pentru supraveghere, cod de directionare pentru laboratoare autorizate ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase

In conformitate cu procedura comunitara pot fi adoptate:

a)     un Manual operational pentru standarde minime pentru laboratoarele care lucreaza cu virusul febrei aftoase in vivo si in vitro;

b)    linii directoare pentru supravegherea necesara pentru restabilirea statusului liber de infectie cu febra aftoasa;

c)     un cod uniform de buna conduita pentru sistemele de securitate aplicate in laboratorul mentionat in anexa nr. 11.

SECTIUNEA 11

DIAGNOSTICUL FEBREI AFTOASE

Art. 68 – Standarde si teste pentru diagnosticul febrei aftoase si pentru diagnosic diferential al altor boli veziculoase

(1) Laboratorul national utilizeaza testele si standardele pentru diagnostic stabilite in anexa nr. 13.

(2) Poate fi adoptata o decizie referitoare la reglementari corespunzatoare pentru achizitionarea, depozitarea si aprovizionarea laboratoarelor nationale cu cantitati suficiente de reagenti specifici sau teste de diagnostic in caz de necesitate, in special referitor la masurile prevazute la art. 54, alin. (3), in conformitate cu procedura comunitara.

(3) Poate fi adoptat un Manual Operational pentru diagnosticul febrei aftoase si pentru diagnosticul diferential al bolilor veziculoase altele decat boala veziculoasa a porcului, in conformitate cu procedura comunitara.

SECTIUNEA 12

PLANURI DE CONTINGENTA SI EXERCITII DE ALERTA RAPIDA

Art. 69 – Planuri de contingenta

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa intocmeasca un plan de contingenta in care sa se specifice masurile nationale necesare pentru a mentine un nivel inalt al constientizarii si pregatirii in vederea aparitiei febrei aftoase si pentru a proteja mediul si care urmeaza sa fie implementate in cazul aparitiei unui focar de febra aftoasa.

(2) Planul de contingenta trebuie sa prevada accesul catre toate facilitatile, echipamentul, personalul si alte materiale corespunzatoare pentru eradicarea eficienta si rapida a unui focar de febra aftoasa, trebuie sa asigure coordonarea cu statele membre ale Uniunii Europene vecine si sa incurajeze cooperarea cu tarile terte vecine.

(3) Planul de contingenta trebuie sa prevada masurile ce urmeaza sa fie implementate in cazul celui mai rau scenariu dupa cum este mentionat la pct. 12 din anexa nr. 16 si trebuie sa dea indicatii despre:

a)     cerintele legate de vaccin considerate necesare in caz de vaccinare de necesitate;

b)    regiunile ce contin zone cu densitate mare de efective de animale luand in considerare criteriile stabilite la anexa nr. 10.

(4) Planul de contingenta trebuie sa asigure ca sunt realizate toate aranjamentele necesare pentru a preveni orice prejudiciu evitabil al mediului in cazul unui focar, in timp ce se asigura cel mai inalt nivel de combatere a bolii, si in acelasi timp sa minimalizeze orice prejudiciu cauzat ca rezultat al aparitiei unui focar, in special daca este necesar sa se ingroape sau sa se arda carcasele animalelor moarte sau ucise.

(5) Criteriile si cerintele pentru intocmirea planului de contingenta sunt cele stabilite la anexa nr. 16. Aceste criterii si cerinte pot fi amendate, luand in considerare natura specifica a febrei aftoase si progresul realizat in combaterea bolii si in dezvoltarea masurilor de protectie a mediului, in conformitate cu procedura comunitara.

(6) Comisia Europeana examineaza planurile de contingenta pentru a determina daca acestea permit obiectivul prevazut la alin. (1) pentru a fi indeplinit si poate sugera Romaniei, orice amendamente necesare, in special pentru a asigura ca aceste planuri sunt compatibile cu cele ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

(7) Planurile de contingenta sunt aprobate in conformitate cu procedura comunitara.

(8) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa prezinte fara intarziere Comisiei Europene modificarile importante aduse planurilor de contingenta deja aprobate.

(9) Planurile de contingenta revizuite pot fi aprobate ulterior, in conformitate cu procedura comunitara, pentru a lua in considerare evolutia situatiei.

(10)   In orice caz, o data la fiecare cinci ani, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa actualizeze planul sau de contingenta, in lumina exercitiilor de alerta in timp real mentionate la art. 69 si sa inainteze planul actualizat Comisiei Europene pentru aprobare, in conformitate cu procedura comunitara.

Art. 70 – Exercitii de alerta in timp real

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa se asigure ca sunt efectuate exercitii de alerta in timp real in conformitate cu planul acestora de contingenta aprobat si cu anexa nr. 16.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure, unde este posibil, ca exercitiile de alerta in timp real sunt efectuate in relatie stransa cu autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene vecine sau ale tarilor terte.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa informeze Comisia Europeana despre principalele rezultatele ale exercitiilor de alerta in timp real. Aceste informatii trebuie sa fie prezentate Comisiei ca o parte a informatiei solicitata la art. 8 al normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul presedintelui autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 61/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE.

SECTIUNEA 13

CENTRE DE COMBATERE SI GRUPURI DE EXPERTI

Art. 71 – Centrul national de combatere a bolii Functii si indatoriri

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa instituie un centru national de combatere a bolii, complet functional, in cazul focarelor de febra aftoasa.

(2) Centrul national de combatere a bolii trebuie sa conduca si sa monitorizeze operatiunile centrelor locale de combatere a bolii, dupa cum este mentionat la art. 73. Anumite functii ce sunt initial atribuite centrului national de combatere a bolii trebuie transferate ulterior centrului local de combatere a bolii, ce functioneaza la nivelul administrativ prevazut la art. 2, alin. (2) lit. p) al normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 61/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE sau la nivel mai inalt, cu conditia ca sarcinile centrului national de combatere a bolii sa nu fie compromise.

(3) Centrul national de combatere a bolii este responsabil pentru:

a)     elaborarea masurilor necesare de combatere a bolii;

b)    asigurarea implementarii prompte si eficiente a acestor masuri de catre centrele locale de combatere a bolii;

c)     desfasurarea resurselor si personalului catre centrele locale de combatere a bolii;

d)    furnizarea de informatii Comisiei Europene, autoritatilor competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene sau altor autoritati nationale, incluzand autoritatile si organismele competente in ceea ce priveste mediul, precum si organismele si organizatiile veterinare, agricole si de comert;

e)     organizarea unei campanii de vaccinare de necesitate si de asemenea delimitarea zonelor de vaccinare;

f)      colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;

g)     colaborarea cu autoritatile competente in ceeae ce priveste mediul pentru a coordona actiunile referitoare la siguranta veterinara si a mediului;

h)     colaborarea cu mass-media;

i)       colaborarea cu organizatiile executive pentru a asigura implementarea adecvata a masurilor legale specifice.

Art. 72 – Centrul national de combatere a bolii – cerinte tehnice

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca centrul national de combatere a bolii detine toate resursele necesare, incluzand personal, facilitati si echipament pentru a conduce o campanie eficienta de eradicare.

(2) Mijloacele mentionate la alin. (1) trebuie sa includa cel putin urmatoarele:

a)     un registru de identificare al efectivelor si un sistem de localizare a animalelor, de preferat computerizat;

b)    toate mijloacele de comunicare adecvate, incluzand telefoane, fax si daca este posibil, facilitati de comunicare cu mass-media;

c)     un sistem de comunicare ce permite schimbul de informatii cu centrele locale de combatere a bolii, laboratoarele si alte organizatii relevante, de preferat computerizat;

d)    harti si alte surse de informare, ce pot fi utilizate pentru gestionarea masurilor de combatere;

e)     trebuie mentinut un jurnal zilnic pentru a inregistra in ordine cronologica toate evenimentele asociate unui focar de febra aftoasa si pentru a permite coordonarea si conectarea diferitelor activitati;

f)      liste ale organizatiilor nationale si internationale si ale laboratoarelor ce sunt interesate de un focar de febra aftoasa si care trebuie sa fie contactate in cazul unui astfel de eveniment;

g)     liste ale personalului si a altor persoane care pot fi solicitate imediat pentru a activa in centrele locale de combatere a bolii sau in grupurile de experti prevazute la art. 75, in cazul unui focar de febra aftoasa;

h)     liste ale autoritatilor competente si ale organismelor pentru protectia mediului, pentru a fi contactate in cazul unui focar de febra aftoasa;

i)       harti care sa permita identificarea pozitiei zonelor de procesare corespunzatoare;

j)       liste de tratamente si intreprinderi de procesare autorizate pentru tratarea si procesarea carcaselor de animale si a deseurilor de la animale si care pot fi contractate in cazul unui focar de febra aftoasa, in special indicandu-se capacitatea, adresa si alte detalii de contact ale acestora;

k)     liste de masuri pentru monitorizarea si controlul scurgerilor de dezinfectant, ca si al tesutului organic si al scurgerilor de fluide in mediul inconjurator ca rezultat al descompunerii carcaselor, in special in apele de suprafata si apele subterane.

Art. 73 – Centre locale de combatere a bolii – organizare, functii si sarcini

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca in cazul unui focar de febra aftoasa sunt infiintate centre locale de combatere a bolii deplin functionale.

(2) In cadrul planurilor de contingenta trebuie sa existe prevederi privind locatiile probabile ale centrelor locale de combatere a bolii, organizarea acestora, personalul, cazarea, facilitatile si echipamentele, sistemul managerial, liniile de comunicare precum si canalele de informatie.

(3) Centrele locale de combatere a bolii trebuie sa functioneze in stransa coordonare si cooperare cu centrul national de combatere a bolii, in special in ceea ce priveste masurile prevazute la art. 71, alin. (3), lit. b).

(4) Centrele locale de combatere a bolii trebuie sa aiba organizarea necesara pentru a asigura implementarea imediata a masurilor prevazute de prezenta norma sanitara veterinara, in cazul unui focar de febra aftoasa.

Art. 74 – Centre locale de combatere a bolii – Cerinte tehnice

(1) Centrele locale de combatere a bolii trebuie sa detina personal, facilitati si echipament conform cerintelor si o structura manageriala bine pusa la punct si un management eficient, pentru a asigura implementarea prompta a masurilor referitoare la ancheta epidemiologica, protectia mediului, procesarea carcaselor de la efectivele infectate, supravegherea oficiala a zonelor, trasabilitate, bunastarea si taierea de necesitate, curatare si dezinfectie si alte masuri de sanitatie, vaccinare de necesitate si toate celelalte decizii de politica.

(2) Centrele locale de combatere a bolii trebuie sa aiba cel putin:

a)     o linie telefonica rezervata pentru comunicarea cu centrul national de combatere a bolii, linii telefonice accesibile de unde fermierii si alti rezidenti rurali pot obtine informatii recente si precise referitoare la masurile luate;

b)    personal pentru teren, echipat cu mijloacele necesare pentru comunicare si pentru managementul eficient ale tuturor datelor necesare;

c)     un sistem de inregistrare, de preferat computerizat, conectat la centrul national de combatere a bolii si la toate bazele de date necesare, laboratoare si alte organizatii;

d)    un jurnal zilnic comun ce trebuie mentinut pentru a inregistra in ordine cronologica toate evenimentele asociate unui focar de febra aftoasa si pentru a permite conectarea si coordonarea diferitelor actiuni;

e)     liste actualizate de persoane, incluzand medicii veterinari privati si organizatii locale din fiecare regiune, ce sunt contactate si pot fi implicate in cazul unui focar de febra aftoasa;

f)      liste actualizate ale exploatatiilor pentru care pot fi aplicate prevederile art. 15 si 17, in cazul unui focar de febra aftoasa;

g)     inventare actualizate ale locurilor de incinerare sau ingropare posibile, pentru animale ucise in concordanta cu prezenta norma sanitara veterinara si pentru a fi procesate in conformitate cu legislatia comunitara si nationala referitoare la protectia mediului;

h)     lista actualizata a autoritatilor competente in ceea ce priveste mediul din fiecare regiune, ca si alte organisme ale mediului ce trebuie contactate si implicate in cazul unui focar de febra aftoasa;

i)       harti ce identifica locurile de neutralizare adecvate pentru ingroparea carcaselor si care nu prezinta risc de a dauna mediului inconjurator, in special apelor de suprafata si celor subterane;

j)       lista de intreprinderi autorizate pentru tratarea si neutralizarea carcaselor si a deseurilor de la animale;

k)     lista masurilor pentru monitorizarea si controlul scurgerilor de dezinfectant, tesut organic si deplasarea fluida in mediul inconjurator, ca rezultat al descompunerii carcaselor, in special in ape de suprafata si subterane.

Art. 75 – Grupul de experti

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor creeaza un grup de experti permanent operational, compus din epidemiologi, oameni de stiinta veterinari si virusologi, in proportii egale, pentru mentinerea expertizei si pentru a asista autoritatea competenta in asigurarea pregatirii impotriva unui focar de febra aftoasa.

(2) In caz de suspiciune a unui focar de febra aftoasa, grupul de experti trebuie cel putin:

a)     sa evalueze tabloul clinic si situatia epidemiologica;

b)    sa faca recomandari referitoare la prelevarea de probe si analize necesare pentru diagnosticul febrei aftoase impreuna cu actiunile si masurile suplimentare ce trebuie intreprinse;

(3) In cazul unui focar de febra aftoasa, grupul de experti trebuie cel putin:

a)     sa conduca, cel putin in cazul initial si daca este necesar la fata locului, o evaluare a tabloului clinic si o analiza a anchetei epidemiologice pentru colectarea de date necesare pentru a determina:

(i) originea infectiei;

(ii) data introducerii agentului infectios;

(iii) posibila raspandire a bolii;

b)    sa raporteze catre seful serviciilor veterinare si catre centrul national de combatere a bolii;

c)     acorde avize privind depistarea, prelevarea de probe, procedurile de testare, combatere si alte masuri pentru a fi aplicate si in ceea ce priveste strategia ce urmeaza sa fie implementata, incluzand avize referitoare la masurile de biosecuritate in exploatatiile mentionate la art. 16 si in relatie cu vaccinarea de necesitate;

d)    sa urmeze si sa conduca investigatia epidemiologica;

e)     sa suplimenteze datele epidemiologice cu informatii geografice, meteorologice sau alte informatii necesare;

f)      sa analizeze datele epidemiologice si sa realizeze evaluari de risc la intervale regulate;

g)     sa asigure ca procesarea carcaselor si deseurilor de la animale este realizata cu minimum de efecte secundare daunatoare asupra mediului inconjurator.

SECTIUNEA 14

BANCI DE VACCINURI SI ANTIGENE

Art. 76 – Banci nationale de antigene si vaccinuri

(1) In cadrul planului de contingenta, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate constitui sau poate mentine banci nationale de antigene si vaccinuri in vederea depozitarii cantitatilor de rezerva de antigene si vaccinuri autorizate in conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 69/2005, ce transpune in legislatia nationala Directiva 2001/82/CE, si destinate vaccinarilor de necesitate.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate infiinta unitati specializate in ambalarea si depozitarea vaccinurilor in vederea vaccinarii de necesitate.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca antigenele si vaccinurile formulate din banca nationala de antigene si vaccinuri, atunci cand aceasta este constituita, respecta normele minime stabilite in domeniul securitatii, al sterilitatii si al continutului de proteine nonstructurale pentru bancile comunitare de antigene si vaccinuri.

(4) Daca in Romania se constituie o banca nationala de antigene si vaccinuri, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor informeaza Comisia cu privire la stocurile disponibile. Aceste informatii ii sunt comunicate Comisiei la fiecare 12 luni luand in considerare informatiile prevazute la art. 8 din norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 61/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE. Informatiile privind cantitatile si subtipurile de antigene sau de vaccinuri autorizate depozitate in banca nationala/bancile nationale de antigene si vaccinuri comunitare au un caracter confidential si este interzisa publicarea acestora.

Art.77 – Accesul la banca comunitara de antigene si vaccinuri

(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor are acces la banca comunitara de antigene si vaccinuri in urma unei cereri adresate Comisiei.

(2) Chiar daca Romania constituie o banca nationala de antigene si vaccinuri sau este asociata la o banca internationala de antigene si vaccinuri, aceasta are aceleasi drepturi si obligatii la banca comunitara de antigene si vaccinuri ca si orice stat membru care nu dispune de rezerve nationale.

SECTIUNEA 15

FEBRA AFTOASA LA ALTE SPECII

Art. 78 – Masuri suplimentare pentru prevenirea si combaterea febrei aftoase

(1) Fara a aduce atingere Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002 si oricarei legislatii de implementare, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca interdictia de hranire a animalelor cu deseuri alimentare in conformitate legislatia comunitara si nationala se aplica tuturor animalelor indiferent de utilizarea acestora sau teritoriul locuit de aceste animale.

(2) Daca Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor detine informatii ca animalele salbatice sunt suspectate ca fiind infectate cu febra aftoasa, ia masurile corespunzatoare pentru a confirma sau a infirma prezenta bolii prin investigatii ale tuturor animalelor salbatice din speciile receptive, impuscate sau gasite moarte, incluzand investigatii de laborator. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor informeaza detinatorii de animale din speciile receptive si vanatorii despre suspiciune.

(4) Imediat ce Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor detine confirmarea unui caz primar de febra aftoasa la animale salbatice, trebuie sa aplice imediat masurile prevazute in partea A din anexa nr. 17 pentru a reduce raspandirea bolii si trebuie sa intocmeasca un plan de eradicare a febrei aftoase in conformitate cu partea B din anexa nr. 17. Proprietarii animalelor din speciile receptive si vanatorii trebuie sa fie informati de cazurile confirmate.

CAPITOLUL IV

MASURI DE IMPLEMENTARE

Art. 79 – Sanctiuni

(1) Sanctiunile aplicabile infractiunilor mentionate de prezenta norma sanitara veterinara sunt prevazute de Hotararea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 814 din 8 seprembrie 2005.

(2) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ia toate masurile necesare pentru a asigura ca acestea sunt implementate.

(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor notifica fara intarziere acele prevederi si orice amendament ulterior ce le afecteaza Comisiei Europene.

Art. 80 – Procedura pentru adoptarea masurilor epidemiologice ad-hoc

Daca in implementarea masurilor prevazute de prezenta norma sanitara veterinara, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor constata ca o masura nu este adaptata la situatia epidemiologica sau daca virusul febrei aftoase pare sa se raspandeasca in ciuda masurilor luate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, poate fi adoptata o decizie ad-hoc, in conformitate cu procedura comunitara, pentru a autoriza Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor sa implementeze masuri alternative cu efect epidemiologic echivalent pentru o perioada limitata de timp corespunzator situatiei epidemiologice.

Art. 81 – (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor pune in aplicare legi, regulamente si alte prevederi necesare pentru a se realiza conformitatea cu prezenta norma sanitara veterinara. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa informeze Comisia Europeana despre acesta.

(2)     Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa comunice Comisiei textul principalelor prevederile nationale pe care aceasta le adopta in domeniul la care face referire prezenta norma sanitara veterinara.

Art. 82 – Anexele nr. 1 – 17 fac parte integranta din prezenta norma sanitara veterinara.


ANEXA NR. 1

la norma sanitara veterinara

DEFINITIA FOCARULUI

Un focar este declarat atunci cand o exploatatie indeplineste una sau mai multe din urmatoarele criterii:

1. Virusul febrei aftoase a fost izolat la un animal, din orice produs provenit de la acel animal sau din mediul sau.

2. Sunt observate semne clinice compatibile cu febra aftoasa la un animal ce apartine unei specii receptive si a fost detectat si identificat antigenul viral sau acidul ribonucleic (ARN) viral specific unuia sau mai multor serotipuri de virus al febrei aftoase, in probe prelevate de la animalul sau animalele apartinand aceluiasi grup epidemiologic.

3. Sunt observate semne clinice compatibile cu febra aftoasa la un animal ce apartine unei specii receptive si animalul sau grupul din care face parte prezinta anticorpi fata de proteinele structurale sau nonstructurale ale virusului febrei aftoase, cu conditia ca vaccinarea precedenta, anticorpii maternali reziduali sau reactiile nespecifice sa poata fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii.

4. A fost detectat si identificat un antigen sau un ARN viral specific unuia sau mai multor serotipuri ale virusului febrei aftoase, in probe prelevate de la animale din specii receptive si aceste animale poseda anticorpi fata de proteinele structurale sau nonstructurale ale virusului febrei aftoase, cu conditia ca in cazul anticorpilor fata de proteinele structurale, vaccinarea precedenta, anticorpii maternali reziduali sau reactiile nespecifice pot fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii;

5. A fost stabilita o legatura epidemiologica cu un focar de febra aftoasa confirmat si se aplica cel putin una din urmatoarele conditii:

a)     unul sau mai multe animale prezinta anticorpi fata de proteinele structurale sau nonstructurale ale virusului febrei aftoase, cu conditia ca vaccinarea precedenta, anticorpii materni reziduali, sau reactiile nespecifice sa poata fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii;

b)    a fost detectat si identificat antigen viral sau ARN viral specific unuia sau mai multor serotipuri ale virusului febrei aftoase, in probe prelevate de la unul sau mai multe animale din speciile receptive;

c)     a fost stabilita dovada serologica a infectiei active cu virusul febrei aftoase prin detectarea seroconversiei de la negativ la pozitiv pentru anticorpi fata de proteinele structurale sau nonstructurale ale virusului febrei aftoase la unul sau mai multe animale din specii receptive iar vaccinarea precedenta, anticorpii maternali reziduali, sau reactiile nespecifice pot fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii.

Atunci cand nu este asteptat un status seronegativ precedent, detectarea seroconversiei urmeaza sa fie efectuata pe probe pereche prelevate de la aceleasi animale, in doua sau mai multe reprize la un interval de cel putin 5 zile, in cazul proteinelor structurale si cel putin 21 zile in cazul proteinelor nonstructurale.

d)    Sunt observate semne clinice compatibile cu febra aftoasa la un animal din speciile receptive.

ANEXA NR. 2

la norma sanitara veterinara

NOTIFICAREA BOLII SI INFORMATII EPIDEMIOLOGICE SUPLIMENTARE CE TREBUIE SA FIE FURNIZATE DE AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR CANDA FOST CONFIRMATA FEBRA AFTOASA

1. In decurs de 24 de ore de la confirmarea fiecarui focar sau caz primar in locatiile sau mijloacele de transport mentionate la art. 16, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa notifice prin intermediul Sistemului de Notificare a Bolilor la Animale stabilit in conformitate cu art. 5 al normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 82/894/EEC urmatoarele:

a)     data expedierii;

b)    ora expedierii;

c)     tara de origine;

d)    numele bolii si tipul de virus, dupa caz;

e)     numarul de identificare al focarului;

f)      tipul focarului;

g)     numarul de referinta al focarului legat de prezentul focar;

h)     regiunea si localizarea geografica a exploatatiei;

i)       alte regiuni afectate de restrictii;

j)       data confirmarii si metoda de confirmare utilizata;

k)     data suspiciunii;

l)       data estimarii infectiei primare;

m)  originea bolii, in masura in care poate fi indicata;

n)     masurile luate pentru combaterea bolii.

2. In cazul foarelor sau cazurilor primare din cladirile sau mijloacele de transport mentionate la art. 16, suplimentar datelor mentionate la pct. 1, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie de asemenea sa trimita urmatoarele informatii:

a)     numarul de animale din fiecare specie receptiva din focar, sau cladirile si mijloacele de transport care sunt mentionate la art. 16;

b)    pentru fiecare specie si categorie (reproductie, ingrasare, taiere etc.), numarul de animale moarte din speciile receptive din exploatatie, abator sau mijloc de transport;

c)     pentru fiecare categorie (reproductie, ingrasare, taiere etc.), morbiditatea si numarul de animale din speciile receptive la care a fost confirmata febra aftoasa;

d)    numarul de animale din speciile receptive ucise in focar, abator sau mijloace de transport;

e)     numarul de carcase procesate si distruse;

f)      distanta dintre focar si cea mai apropiata exploatatie unde sunt tinute animale din specii receptive;

g)     daca febra aftoasa a fost confirmata intr-un abator sau mijloc de transport, localizarea exploatatiei sau exploatatiilor de origine a animalelor sau a carcaselor infectate.

3. In cazul focarelor secundare, informatiile mentionate la pct. 1 si 2 trebuie sa fie transmise intr-un timp limita stabilit de art. 4 al normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 82/894/EEC.

4. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca informatiile ce trebuie furnizate in legatura cu orice focar sau caz de febra aftoasa intr-o exploatatie, abator sau mijloace de transport, in conformitate cu pct. 1, 2 si 3, sa fie urmate, in cel mai scurt timp, de un raport scris catre Comisia Europeana si statele membre ale Uniunii Europene, care sa includa cel putin:

a)     data la care animalele din specia receptiva din exploatatie, abator sau mijloc de transport au fost ucise si carcasele acestora procesate;

b)    rezultatele testelor efectuate pe probe prelevate atunci cand animalele din specia receptiva au fost ucise;

c)     atunci cand a fost aplicata derogarea prevazuta la art. 17, numarul animalelor din speciile receptive ucise si procesate si, dupa caz, numarul de animale din speciile receptive care urmeaza sa fie taiate la o data ulterioara si limita de timp stabilita pentru taierea acestora;

d)    orice informatii referitoare la posibila origine a bolii daca aceasta a fost stabilita;

e)     in cazul unui focar sau a unui caz primar de febra aftoasa intr-un abator sau mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil de aparitia focarului sau a cazului;

f)      in cazurile in care animalele din speciile receptive au fost ucise in exploatatiile de contact sau in exploatatiile ce detin animale din speciile receptive suspectate a fi infectate cu virusul febrei aftoase, informatii privind:

(i)    data uciderii si numarul animalelor din specii receptive din fiecare categorie care au fost ucise in fiecare exploatatie si in cazurile in care animalele din speciile receptive din exploatatiile de contact nu au fost ucise, trebuie sa fie furnizate informatii privind motivele pentru care s-a luat aceasta decizie;

(ii)   legatura epidemiologica intre focarul sau cazul de febra aftoasa si fiecare exploatatie de contact sau motivele ce au indus suspiciunea febrei aftoase, in fiecare exploatatie suspectata;

(iii)rezultatele testelor de laborator efectuate pe probe prelevate de la animale din speciile receptive in exploatatiile in care si cand acestea au fost ucise.

5. Daca Sistemul de Notificare a Bolilor la Animale nu este functional dintr-un motiv oarecare, sunt utilizate alte mijloace de comunicare.

ANEXA NR. 3

la norma sanitara veterinara

SUPRAVEGHEREA

1. Examinarea clinica

1.1 Toate animalele din specii receptive din exploatatii, cu semne sau simptome de febra aftoasa trebuie sa fie supuse examinarilor clinice.

1.2 Se pune accent in special pe animalele ce ar fi putut fi expuse la virusul febrei aftoase, cu probabilitate mare, indeosebi prin transport din exploatatiile ce prezinta risc sau prin contact cu persoane sau echipamente ce au avut contact cu exploatatiile expuse riscului.

1.3 Examinarea clinica trebuie sa ia in considerare transmiterea febrei aftoase, ce include perioada de incubatie mentionata la art. 2, lit. h) si modul in care sunt tinute animalele din specii receptive.

1.4 Trebuie sa fie examinate in detaliu inregistrarile relevante tinute in exploatatie, in special cu privire la informatiile solicitate de legislatia comunitara cu privire la sanatatea animalelor, si dupa caz, referitoare la morbiditate, mortalitate si avort, observatii clinice, modificari ale productivitatii si ale aportului de hrana, achizitionare sau vanzare de animale, vizita persoanelor posibil a fi contaminate si alte informatii anamnetice importante.

2. Proceduri de prelevare de probe

2.1 Prevederi generale

2.1.1. Prelevarea serologica va fi efectuata:

2.1.1.1. In conformitate cu recomandarile echipei epidemiologice stabilite in cadrul grupului de experti mentionat la art. 75 si

2.1.1.2. Pentru efectuarea trasabilitatii si furnizarii de dovezi, luand de asemenea in considerare definitia anexei nr. 1, pentru a se demonstra absenta unei infectii anterioare.

2.1.2. Atunci cand prelevarea de probe este efectuata in cadrul supravegherii bolii dupa un focar, actiunile nu vor incepe inainte cu cel putin 21 de zile de la eliminarea animalelor receptive din exploatatia(exploatatiile) infectata(infectate) si efectuarea operatiunilor preliminare de curatare si dezinfectie, daca nu este altfel prevazut in prezenta anexa.

2.1.3. Prelevarea de probe de la animalele din specii receptive este efectuata in conformitate cu prevederile prezentei anexe in fiecare caz in care, ovinele si caprinele sau alte animale receptive, ce nu manifesta semne clinice clare, sunt implicate intr-un focar si in special atunci cand astfel de animale au fost izolate de bovine si porcine.

2.2 Prelevarea de probe in exploatatii

In exploatatiile in care este suspicionata prezenta febrei aftoase, dar in absenta semnelor clinice, ovinele si caprinele, si la recomandarea echipei epidemiologice si alte specii receptive, pot fi examinate in conformitate cu un protocol de prelevare corespunzator pentru a detecta o prevalenta de 5% a bolii cu un nivel de confidenta de cel putin 95%.

2.3. Prelevarea de probe in zonele de protectie

Pentru a obtine ridicarea masurilor prevazute la art. 19–33 in conformitate cu art. 34, toate exploatatiile din cadrul perimetrului zonei de protectie, unde ovinele si caprinele nu au fost in contact direct si strans cu animale din specia bovine, in timpul unei perioade de cel putin 21 de zile anterior prelevarii probelor, sunt examinate in conformitate cu un protocol de prelevare corespunzator pentru a detecta o prevalenta a bolii de 5% cu un nivel de confidenta de cel putin 95%.

Totusi, autoritatea competenta poate decide atunci cand circumstantele epidemiologice permit si in special in aplicarea masurilor prevazute de art. 34, alin. (1), lit. b), ca probele sa nu fie prelevate mai devreme de 14 zile de la eliminarea animalelor receptive din exploatatia(exploatatiile) infectata(infectate) si efectuarea operatiunilor preliminare de curatare si dezinfectie, in baza conditiei ca prelevarea sa fie efectuata in conformitate cu pct. 2.3 ce utilizeaza parametri statistici corespunzatori, pentru a detecta prevalenta bolii de 2% in cadrul turmei, cu nivel de confidenta de minim 95%.

2.4. Prelevarea de probe in zonele de supraveghere

Pentru a obtine ridicarea masurilor prevazute la art. 35–41 in conformitate cu art. 42, sunt examinate exploatatiile din cadrul perimetrului zonei de supraveghere, indeosebi unde sunt tinute ovine si caprine, unde prezenta febrei aftoase trebuie sa fie suspectata in absenta semnelor clinice. In scopul acestei supravegheri, modelul unei prelevari in mai multe stadii este suficient, cu conditia ca probele sa fie prelevate:

2.4.1. in exploatatiile din toate unitatile administrative in cadrul perimetrului zonei unde ovinele si caprinele nu au fost in contact strans si direct cu bovinele in decursul unei perioade de cel putin 30 de zile anterioare prelevarii probelor;

2.4.2. in cat mai multe exploatatii mentionate anterior pe cat este necesar pentru a detecta cel putin o exploatatie infectata, cu un nivel de confidenta de minim 95%, daca prevalenta estimata a bolii a fost de 2%, distribuita egal in toata zona;

2.4.3. de la cat mai multe ovine si caprine/exploatatie, pe cat este necesar incat sa se detecteze o prevalenta a bolii in turma de 5% cu un nivel minim de confidenta de 95% si de la toate ovinele si caprinele daca exista mai putin de 15 ovine si caprine in exploatatie.

2.5. Prelevarea de probe pentru monitorizare

2.5.1. Pentru monitorizarea suprafetelor din afara zonelor stabilite in conformitate cu prevederile art. 19 si in special pentru a demonstra absenta infectiei in populatia de ovine si caprine ce nu este in contact direct si apropiat cu bovine sau porcine nevaccinate, un protocol de prelevare de probe recomandat de OIE in scopul monitorizarii sau un protocol de prelevare dupa cum este prevazut la pct. 2.4 trebuie aplicat, cu diferenta, in comparatie cu pct. 2.4.2, ca prevalenta estimata a turmei este stabilita la 1%.

3. Numarul de probe calculate in conformitate cu cerintele pct. 2.2, 2.3 si 2.4.3 va fi crescut pentru a lua in considerare sensibilitatea diagnosticului stabilit de testul utilizat.

ANEXA NR. 4

la norma sanitara veterinara

PRINCIPII SI PROCEDURI DE CURATARE SI DEZINFECTIE

I. Principii si proceduri generale

1.1. Operatiunile de curatare si dezinfectie prevazute la art. 11 al prezentei norme sanitare veterinare sunt efectuate sub supraveghere oficiala si in conformitate cu instructiunile date de medicul veterinar oficial.

1.2. Dezinfectantii ce urmeaza sa fie utilizati si concentratiile acestora trebuie sa fie oficial recunoscute de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, ca asigura distrugerea virusului febrei aftoase.

1.3. Activitatea dezinfectantilor nu trebuie diminuata prin depozitare prelungita.

1.4. Alegerea dezinfectantilor si a procedurilor de dezinfectie trebuie sa fie facuta luand in calcul natura spatiilor, vehiculelor si obiectelor ce urmeaza sa fie tratate.

1.5. Conditiile in care sunt utilizati agentii de degresare si dezinfectantii trebuie sa asigure ca eficacitatea acestora nu este diminuata. In special, trebuie sa fie respectati parametrii tehnici prevazuti de fabricant, precum presiunea, temperatura minima si durata de contact solicitata. Activitatea dezinfectantului nu trebuie sa fie compromisa prin interactiunea cu alte substante precum agentii de degresare.

1.6. Independent de dezinfectantii utilizati, se aplica urmatoarele reguli generale:

1.6.1. udarea completa a asternutului si a gunoiului precum si a materiilor fecale cu dezinfectant,

1.6.2. spalarea si curatarea prin stergere si curatare cu peria a tuturor suprafetelor posibil contaminate si in special a solului, podelelor, rampelor si peretilor dupa indepartarea sau demontarea, dupa caz, a echipamentului sau a instalatiilor, care altfel ar diminua eficienta procedurilor de curatare si dezinfectie,

1.6.3. aplicarea ulterioara a dezinfectantului pentru o durata de timp minima de contact, asa cum este stipulata in recomandarile fabricantilor,

1.6.4. apa utilizata pentru operatiunile de curatare urmeaza sa fie eliminata astfel incat sa se evite orice risc de raspandire a virusului febrei aftoase si in conformitate cu instructiunile medicului veterinar oficial.

1.7. Atunci cand spalarea este efectuata cu lichide aplicate sub presiune si dupa dezinfectie, trebuie sa fie evitata recontaminarea partilor in prealabil curatate si dezinfectate.

1.8. Trebuie inclusa spalarea, dezinfectia sau distrugerea echipamentului, instalatiilor, articolelor sau compartimentelor susceptibile de a fi contaminate.

1.9. Operatiunile de curatare si dezinfectie solicitate in cadrul prezentei norme sanitare veterinare trebuie sa fie consemnate in registrul exploatatiei sau in cazul vehiculelor, in jurnalul acestora si atunci cand este necesara autorizarea oficiala, aceastea sa fie certificate de medicul veterinar oficial care efectueaza supervizarea.

2. Prevederi speciale privind curatarea si dezinfectia exploatatiilor infectate

2.1. Curatarea si dezinfectia preliminara

2.1.1. In timpul taierii animalelor se iau toate masurile necesare pentru a evita sau a minimaliza raspandirea virusului febrei aftoase. Acesta include, printre altele, instalarea echipamentului temporar de dezinfectie, aprovizionarea cu imbracaminte de protectie, dusuri, decontaminarea echipamentului utilizat, a instrumentelor si facilitatilor si intreruperea energiei electrice ce alimenteaza sistemele de ventilatie.

2.1.2. Carcasele animalelor ucise trebuie sa fie pulverizate cu dezinfectant si indepartate de pe exploatatie in recipiente acoperite si etanse in vederea procesarii si neutralizarii.

2.1.3. De indata ce carcasele animalelor din speciile receptive au fost indepartate, in vederea procesarii si neutralizarii, acele parti ale exploatatiei, in care aceste animale au fost cazate si orice alte parti ale altor cladiri, curti etc. contaminate in timpul uciderii, taierii sau examinarii postmortem trebuie pulverizate cu dezinfectante autorizate in acest scop.

2.1.4. Orice tesut sau sangele ce ar fi putut fi varsat in timpul taierii sau examinarii postmortem si orice contaminare semnificativa a cladirilor, curtilor, ustensilelor etc. trebuie sa fie colectata cu atentie si neutralizata impreuna cu carcasele.

2.1.5. Dezinfectantul utilizat trebuie sa ramana pe suprafata cel putin 24 de ore.

2.2. Curatarea si dezinfectia finala

2.2.1. Grasimea si murdaria trebuie sa fie indepartate de pe toate suprafetele prin aplicarea unei unui agent de degresare si spalare cu apa rece.

2.2.2. Dupa spalare cu apa rece, trebuie sa se pulverizeze cu dezinfectant.

2.2.3. Dupa 7 zile, cladirile trebuie sa fie tratate din nou cu un agent de degresare, clatite cu apa rece, pulverizate cu dezinfectant si clatite din nou cu apa rece.

3. Dezinfectia asternutului, a gunoiului de grajd si a purinului contaminat

3.1. Faza solida a gunoiului de grajd si asternutul utilizat trebuie stivuite pentru a se incalzi, preferabil prin adaugarea a 100 kg oxid de calciu granulat (var nestins) la 1 m3 gunoi de grajd, ce asigura o temperatura de cel putin 70sC in toata gramada, pulverizata cu dezinfectant si lasata cel putin 42 de zile, timp in care gramada trebuie sa fie ori acoperita ori restivuita pentru a asigura tratamentul termic al tuturor straturilor.

3.2. Faza lichida a gunoiului de grajd si purinului trebuie depozitata pentru cel putin 42 de zile dupa ultima adaugare de material infectant. Aceasta perioada poate fi extinsa daca purinul a fost contaminat sever sau in conditii climatice nefavorabile. Perioada poate fi scurtata daca a fost adaugat dezinfectant astfel incat sa se modifice suficient pH-ul in toata masa substantei incat sa fie distrus virusul febrei aftoase.

4. Cazuri speciale

4.1. Atunci cand, din motive tehnice sau de securitate, procedurile de curatare si dezinfectie nu pot fi finalizate in conformitate cu prezenta norma sanitara veterinara, cladirile sau incintele trebuie sa fie curatate si dezinfectate pe cat de mult posibil pentru a evita raspandirea virusului febrei aftoase si trebuie sa ramana nelocuite de animale din speciile receptive pentru cel putin 1 an.

4.2. Prin derogare de la pct. 2.1 si 2.2, in cazul exploatatiilor in aer liber, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate stabili proceduri specifice de curatare si dezinfectie, luand in considerare tipul exploatatiei si conditiile climatice.

4.3. Prin derogare de la pct. 3, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate stabili proceduri specifice pentru dezinfectia balegarului si gunoiului de grajd, in conformitate cu datele stiintifice care sa dovedeasca faptul ca procedura asigura distrugerea eficienta a virusului febrei aftoase.


ANEXA NR. 5

la norma sanitara veterinara

REPOPULAREA EXPLOATATIILOR

I. Principii generale

1.1. Repopularea nu trebuie sa inceapa inainte de 21 de zile de la efectuarea dezinfectiei finale a exploatatiei.

1.2. Animalele destinate repopulariipot fi introduse doar in urmatoarele conditii:

1.2.1. Animalele nu trebuie sa provina din zone supuse restrictiilor de sanatate animala in ceea ce priveste febra aftoasa;

1.2.2. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa fie asigurata ca orice virus rezidual al febrei aftoase posibil poate fi detectat la animalele destinate repopularii, fie pe baza semnelor clinice, in cazul bovinelor sau porcinelor ori prin investigatii de laborator, in cazul altor specii receptive la febra aftoasa, efectuate la sfarsitul perioadei de observatie specificata la pct. 1.3;

1.2.3. Pentru a asigura un raspuns imun adecvat mentionat la pct. 1.2.2 la animalele destinate repopularii, acestea trebuie:

a)     fie sa fie originare fie sa provina dintr-o exploatatie situata intr-o zona cu o raza de cel putin 10 km centrata pe acea exploatatie, unde nu a fost nici un focar de febra aftoasa cel putin 30 de zile,

b)    fie animalele au fost testate printr-un test conform anexei nr. 13 pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase, efectuat pe probe prelevate inainte de introducerea animalelor in exploatatie si au dat rezultate negative.

1.3. Indiferent de tipul de crestere practicat in exploatatie, repopularea trebuie sa fie conforma cu urmatoarele proceduri:

1.3.1. animalele trebuie sa fie introduse in toate unitatile si cladirile exploatatiei in cauza;

1.3.2. in cazul unei exploatatii ce contine mai mult de o unitate sau o cladire, repopularea nu este necesar sa fie efectuata pentru fiecare unitate sau cladire in acelasi timp.

Totusi, nici un animal din speciile receptive la febra aftoasa nu poate parasi exploatatia pana cand toate animalele reintroduse in toate unitatile si cladirile au indeplinit toate procedurile repopularii.

1.3.3. animalele trebuie sa fie supuse inspectiei clinice la fiecare 3 zile, pentru primele 14 zile, dupa introducerea acestora;

1.3.4. in timpul perioadei de la 15 la 28 zile dupa reintroducere, animalele urmeaza sa fie supuse inspectiei clinice o data pe saptamana;

1.3.5. nu mai devreme de 28 zile de la ultima reintroducere, toate animalele sunt examinate clinic si se preleveaza probe in vederea testarii prezentei anticorpilor impotriva virusului febrei aftoasa, in conformitate cu cerintele pct. 2.2 de la anexa nr. 3.

1.4. Procedura de repopulare trebuie considerata incheiata atunci cand masurile prevazute la pct. 1.3.5 s-au finalizat cu rezultate negative.

2. Extinderea masurilor si derogari

2.1. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate impune:

2.1.1. utilizarea animalelor santinela, in special in exploatatii dificil de curatat si dezinfectat si in special in exploatatiile in aer liber. Prevederi detaliate privind utilizarea de animale santinela pot fi stabilite in conformitate cu procedura comunitara.

2.1.2. masuri suplimentare de siguranta si pentru combatere in cadrul repopularii

2.2. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate acorda derogari de la masurile prevazute la pct. 1.3.2–1.3.4 atunci cand repopularea este efectuata dupa ce au trecut 3 luni de la ultimul focar dintr-o zona cu o raza de 10 km avand ca centru exploatatia supusa operatiunii de repopulare.

3. Repopularea in conexiune cu vaccinarea de necesitate

3.1. Repopularea intr-o zona de vaccinare stabilita in conformitate cu art. 50 trebuie efectuata fie in conformitate cu pct. 1 si 2 ale prezentei anexe, fie in conformitate cu art. 56, alin. (2) sau (4) lit. a), c) si d).

3.2. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor poate autoriza repopularea exploatatiilor situate in afara zonei de vaccinare cu animale vaccinate, dupa finalizarea masurilor prevazute la art. 58 si in baza urmatoarelor conditii:

3.2.1. proportia animalelor vaccinate utilizate pentru repopulare depaseste 75%, caz in care, nu inainte de 28 de zile de la ultima reintroducere a animalelor din specii receptive, animalele vaccinate sunt testate in vederea detectarii anticorpilor impotriva proteinelor non-structurale, in mod aleator, prelevarea de probe utilizand parametrii statistici prevazuti la pct. 2.2 din anexa nr. 3, iar pentru animalele nevaccinate se aplica prevederile pct. 1 al prezentei anexe, sau

3.2.2. proportia animalelor vaccinate nu depaseste 75%, caz in care, animalele nevaccinate sunt considerate santinele si se aplica prevederile pct. 1.

ANEXA NR. 6

la norma sanitara veterinara

RESTRICTII PRIVIND MISCAREA ECVIDEELOR

I. Masuri minime

Atunci cand a fost confirmat cel putin un focar de febra aftoasa in conformitate cu art. 10, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca ecvideele nu sunt expediate catre alte statele membre ale Uniunii Europene, decat daca sunt insotite, pe langa documentul de identificare prevazut de Norma privind organizarea stud-book-ului, certificarea originii si comertul cu ecvidee de rasa pura, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 464/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 715 din 21 august 2006, ce preia in legislatia nationala prevederile Deciziei Comisiei 93/623/CE si de un certificat de sanatate prevazut de anexa 3 la Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor ce guverneaza miscarea ecvideelor si importul lor din tari terte aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 30/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 90/426/CE.

2. Masuri suplimentare recomandate

2.1. Masuri in timpul interdictiilor de miscare

In cazul in care Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor aplica o interdictie de miscare completa, dupa cum este prevazuta la art. 7 alin. (3), transportul ecvideelor din exploatatii supuse restrictiilor stabilite la art. 4 si 10 poate fi autorizat pentru ecvidee ce necesita tratament veterinar special in incintele fara animale din speciile receptive, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

2.1.1. urgenta trebuie sa fie dovedita prin documente de catre medicul veterinar de serviciu, 24 de ore din 24, 7 zile din 7;

2.1.2. trebuie sa poata fi prezentat acordul de la clinica de destinatie;

2.1.3. operatiunea de transport trebuie sa fie autorizata de autoritatea competenta, care trebuie sa fie accesibila 24 de ore din 24, 7 zile din 7;

2.1.4. ecvideele trebuie sa fie insotite pe timpul transportului de un document de identificare in conformitate cu norma aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 464/2006, ce preia in legislatia nationala prevederile Deciziei Comisiei 93/623/CE sau;

2.1.5. medicul veterinar de serviciu trebuie sa fie informat despre ruta inainte de plecare;

2.1.6. ecvideele trebuie sa fie ingrijite si tratate cu un dezinfectant eficient;

2.1.7. ecvideele trebuie sa fie transportate intr-un mijloc de transport special pentru ecvine, care sa fie recunoscut ca atare, sa fie curatat si dezinfectat inainte si dupa utilizare.

2.2. Controale ale ecvideelor in relatie cu zonele de protectie si supraveghere

2.2.1. Miscarea ecvideelor in afara zonelor de protectie si de supraveghere nu este supusa conditiilor aditionale fata de cele ce rezulta din norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 30/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 90/426/CEE.

2.2.2. Miscarea ecvideelor in interiorul zonelor de protectie si de supraveghere stabilite in conformitate cu art. 19 este supusa urmatoarelor conditii:

2.2.2.1. utilizarea ecvideelor tinute in exploatatii situate in zonele de protectie si de supraveghere ce nu detin animale din speciile receptive, poate fi autorizata in zona de protectie, fiind supusa masurilor de curatare si dezinfectie corespunzatoare si nu poate fi restrictionata in ceea ce priveste incintele situate in zona de supraveghere;

2.2.2.2. ecvideele pot fi transportate fara restrictii in mijloace de transport speciale, catre o exploatatie care nu detine animale din speciile receptive;

2.2.2.3. in cazuri exceptionale, autoritatea competenta poate autoriza transportul de ecvidee in mijloace de transport speciale sau inregistrate, dintr-o exploatatie ce nu detine animale din speciile receptive catre alta exploatatie ce detine animale din speciile receptive, situata in zona de protectie, cu conditia curatarii si dezinfectiei mijlocului de transport, inainte de incarcarea animalelor si inainte de parasirea exploatatiei de destinatie;

2.2.2.4. circulatia ecvideelor poate fi permisa pe drumurile publice, pe pasuni ce apartin exploatatiilor ce nu detin animale din specii receptive si in spatiile destinate exercitiilor.

2.2.3. Nu trebuie restrictionate colectarea de material seminal, ovule si embrioni de ecvine de la animale donatoare din exploatatii din zonele de protectie si supraveghere, ce nu detin animale din speciile receptive, si transportul de material seminal, ovule si embrioni de ecvine catre ecvine receptoare din exploatatii ce nu detin animale din speciile receptive.

2.2.4. Vizitele proprietarilor de ecvidee, ale medicului veterinar, ale celui care face insamantarea si ale potcovarului in exploatatiile din zonele de supraveghere, ce detin animale din specie receptiva, dar care nu sunt supuse restrictiilor prevazute la art. 4 si 10, sunt supuse urmatoarelor conditii:

2.2.4.1. Ecvideele sunt tinute separat de animalele din specii receptive si accesul persoanelor mentionate anterior la animalele din specii receptive este prevenit in mod eficace;

2.2.4.2. toti vizitatorii trebuie sa fie inregistrati;

2.2.4.3. este efectuata curatarea si dezinfectia mijloacelor de transport si a incaltamintei vizitatorilor.

ANEXA NR. 7

la norma sanitara veterinara

TRATAMENTUL PRODUSELOR PENTRU A ASIGURA DISTRUGEREA VIRUSULUI FEBREI AFTOASE

PARTEA A

Produse de origine animala

1. Produse din carne ce au fost supuse cel putin unuia din tratamentele prevazute in prima coloana a tabelului 1 din anexa nr. 3 la norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC;

2. Pieile prelucrate si neprelucrate, conform cu cerintele art. 20 si pct. A (2) (c) sau (d) ale capitolului VI din anexa nr. VIII la Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002.

3. Lana de oaie, par de rumegatoare si par de porc, in conformitate cu cerintele art. 20 si pct. A (1) al capitolului VI din anexa nr. VIII Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002.

4. Produse derivate de la animale din specii receptive ce au fost supuse:

a)     fie unui tratament termic efectuat intr-un recipient inchis ermetic, cu o valoare F0 de 3 sau mai mare, sau

b)    unui tratament termic in care temperatura la centru atinge cel putin 70sC timp de cel putin 60 minute.

5. Sange si produse derivate din sange de la animale din speciile receptive utilizate in scopuri tehnice, inclusiv produse farmaceutice, produse pentru diagnostic in vitro si reactivi de laborator ce sunt supusi la cel putin unul din tratamentele mentionate la punctul B (3) (e) (ii) al Cap. IV din anexa nr. VIII Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002.

6. Untura si grasimi topite ce au fost supuse tratamentului termic mentionat la pct. B (2) (d) (iv) al Cap. IV din anexa nr. VII Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002.



7. Hrana pentru animale de companie si articole de masticat pentru caini ce sunt in conformitate cu cerintele pct. B (2), (3) sau (4) ale capitolului II din anexa nr. VIII la Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002.

8. Trofee de vanatoare de la ungulate ce sunt in conformitate cu cerintele punctelor A (1), (3) sau (4) ale capitolului VII din anexa nr. VIII la Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 1774/2002.

9. Membrane naturale care in conformitate cu Capitolul 1 al anexei la Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor care stabileste cerintele de sanatate a animalelor si de sanatate publica care reglementeaza comertul si importul in Comunitatea Europeana de produse care nu sunt supuse cerintelor stabilite de regulile comunitare specifice la care se refera cap. I din anexa nr. 1 la Norma sanitara veterinara privind controalele veterinare pentru comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere si de origine animala, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 21/2003, iar in ceea ce priveste agentii patogeni, Norma sanitara veterinara privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii si produse de origine animala, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/2002, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 245/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, ce transpune in legislatia nationala Directiva 92/118/CEE, au fost curatate, razuite si fie sarate cu clorura de sodiu timp de 30 de zile, fie inalbite sau uscate dupa razuire si au fost protejate impotriva recontaminarii dupa tratament.

PARTEA B

Produse ce nu sunt de origine animala

I. Paie si furaje ce:

a)     fie au fost supuse actiunii:

(i)  vaporilor de apa intr-o camera inchisa timp de cel putin 10 minute si la o temperatura minima de 80sC, sau

(ii) vaporilor de formol (formaldehida gaz) produsi intr-o camera tinuta inchisa timp de cel putin 8 ore si la o temperatura minima de 19°C, utilizand solutii comerciale de concentratie 35-40 %,

b)    fie au fost depozitate sub forma de pachete sau baloti in adaposturi ale locatiilor situate nu mai aproape de 2 km fata de cel mai apropiat focar de febra aftoasa si nu sunt eliberate din acele locatii inainte de a trece cel putin 3 luni de la finalizarea masurilor de curatare si dezinfectie prevazute la art. 11 si in orice caz nu inaintea ridicarii restrictiilor in zona de protectie.

ANEXA NR. 8

la norma sanitara veterinara

Partea A

Tratamentul carnii proaspete

1. Carne proaspata dezosata:

Carnea, dupa cum este descrisa de Regulamentul Parlamentului si Consiliului European nr. 853/2004 (CE), impreuna cu diafragma dar excluzand organele interne, de la care s-a indepartat osul si principalii ganglioni limfatici accesibili.

2. Organe fasonate

a)     inima, de la care au fost indepartati complet ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv si grasimea aderenta;

b)    ficatul, de la care au fost indepartati complet ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv si grasimea aderenta;

c)     muschii maseteri in intregime, incizati in conformitate cu Regulamentul Parlamentului si Consiliului European nr. 854/2004 (CE), de la care au fost complet indepartati ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv si grasimea aderenta;

d)    limba cu epiteliu, fara os, cartilagiu si amigdale;

e)     pulmonii de la care au fost indepartate traheea si ganglionii limfatici bronhici si mediastinali si bronhiile principale ;

f)      alte organe fara os sau cartilaj de la care au fost complet indepartati ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv, grasimea aderenta si mucoasele;

3. Maturarea:

a)     maturarea carcaselor la o temperatura mai mare de + 2oC timp de cel putin 24 de ore;

b)    valoarea pH-ului masurata in mijlocul muschiului Longissimus dorsi mai mica de 6,0.

4. Trebuie sa fie aplicate masuri eficiente pentru a evita contaminarea incrucisata.

Partea B

Masuri suplimentare aplicabile productiei de carne proaspata de la animale din speciile receptive ce provin din zona de supraveghere

1. Carnea proaspata, excluzand capetele, masa viscerala si organele necomestibile destinate punerii pe piata in afara zonei de protectie si de supraveghere trebuie sa fie produsa in conformitate cu cel putin una din urmatoarele conditii suplimentare:

a)     in cazul rumegatoarelor:

(i) animalele au fost supuse controalelor prevazute la art. 22 alin. (2), si

(ii) carnea este supusa tratamentului prevazut la pct. 1, 3, si 4 ale partii A din prezenta anexa;

b)    in cazul tuturor animalelor din specii receptive:

(i) animalele au fost permanent in exploatatie cel putin 21 de zile si sunt identificate astfel incat sa permita identificarea exploatatiei de origine si

(ii) animalele au fost supuse controalelor prevazute la art. 22 alin (2), si

(iii) carnea este identificata in mod clar, si retinuta sub supraveghere oficiala cel putin 7 zile si nu este pusa in circulatie pana ce a fost oficial exclusa orice suspiciune de infectie cu virusul febrei aftoase in exploatatia de origine, la sfarsitul perioadei de retinere.

c)     in cazul tuturor animalelor din specii receptive:

(i) animalele au fost tinute timp de 21 de zile fara intrerupere in exploatatia de origine, timp in care, nici un animal din speciile receptive la febra aftoasa nu a fost introdus in exploatatie, si

(ii) animalele au fost supuse controalelor prevazute la art. 22 alin. (2) in decursul celor 24 de ore de la incarcare, si

(iii) probele prelevate in conformitate cu cerintele statistice prevazute la pct. 2.2 din anexa nr. 3 au fost testate cu rezultat negativ printr-un test in vederea detectarii anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase, in decurs de 48 de ore de la incarcare, si

(iv) carnea este retinuta sub control oficial timp de 24 de ore si nu este pusa in circulatie inainte ca o inspectie repetata a animalelor din exploatatia de origine, sa excluda la inspectia clinica prezenta animalelor infectate sau suspecte de a fi infectate.

2. Organele fasonate trebuie marcate cu marca de sanatate prevazuta de norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2002/99/EC si trebuie supuse unuia din tratamentele prevazute la pct. 1 al partii A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitara veterinara.

3. Alte produse sunt supuse tratamentului prevazut la art. 30.

ANEXA NR. 9

la norma sanitara veterinara

TRATAMENTUL LAPTELUI PENTRU A ASIGURA DISTRUGEREA VIRUSULUI FEBREI AFTOASE

Partea A

Lapte si produse lactate destinate consumului uman

Urmatoarele tratamente sunt recunoscute a furniza garantii suficiente cu privire la distrugerea virusului febrei aftoase din lapte si produse lactate destinate consumului uman. Trebuie sa fie luate precautii necesare pentru a evita contactul laptelui sau a produselor lactate cu o sursa potentiala de virus al febrei aftoasa dupa procesare.

1. Laptele destinat consumului uman trebuie sa fie supus cel putin unuia din urmatoarele tratamente:

1.1. sterilizare la un nivel de cel putin Fo 3;

1.2. tratament UHT(1);

1.3. tratament HTST(2) aplicat de doua ori pentru lapte cu un pH egal sau superior valorii 7,0;

1.4. tratament HTST al laptelui cu un pH mai mic de 7,0;

1.5. HTST combinat cu alt tratament fizic prin:

1.5.1. fie scaderea pH-ului sub 6 timp de cel putin 1 ora

1.5.2. fie incalzire suplimentara la 72sC sau mai mult, combinata cu desicarea.

2. Produsele lactate trebuie sa fie supuse unuia din tratamentele de mai sus sau sa fie produse din lapte tratat in conformitate cu pct. 1.

3. Oricare alt tratament este decis in conformitate cu procedura comunitara, in special in ceea ce priveste produsele pe baza de lapte crud ce sunt supuse unei perioade prelungite de maturare ce include o scadere a pH-ului sub 6.

(1) UHT (Ultra - High Temperature) = pasteurizare inalta la temperatura de 132sC timp de cel putin 1 secunda.

(2) HTST (High Temperature Short Time) = pasteurizare ultrarapida la  temperatura de 720C timp de cel putin 15 secunde sau pasteurizare echivalenta ce da o reactie negativa la un test pentru fosfataza.

Partea B

Lapte si produse lactate ce nu sunt destinate consumului uman si lapte si produse lactate destinate consumului de catre animale

Urmatoarele tratamente sunt recunoscute a furniza garantii suficiente cu privire la distrugerea virusului febrei aftoase din lapte si din produsele lactate ce nu sunt destinate consumului uman sau sunt destinate consumului de catre animale. Trebuie sa se ia precautiile necesare pentru a evita contactul laptelui sau al produselor lactate cu orice sursa potentiala de virus al febrei aftoasa dupa prelucrare.

1. Laptele ce nu este destinat consumului uman si laptele destinat consumului de catre animale trebuie sa fie supus cel putin unuia din urmatoarele tratamente:

1.1. sterilizare la un nivel de cel putin Fo3;

1.2. UHT(1) combinat cu alt tratament fizic mentionat fie in pct. 1.4.1 fie in pct. 1.4.2;

1.3. HTST(2) aplicat de doua ori;

1.4. HTST combinat cu alt tratament fizic prin:

1.4.1. fie scaderea pH-ului sub 6 cel putin 1 ora,

1.4.2. fie incalzire suplimentara la 72sC sau mai mult, combinata cu desicarea.

2. Produsele lactate trebuie sa fie supuse unuia din tratamentele de mai sus sau sa fie produse din lapte tratat in conformitate cu pct. 1.

3. Zerul destinat hranirii animalelor din speciile receptive si produs din lapte tratat dupa cum este descris la pct. 1, trebuie sa fie colectat la cel putin 16 ore dupa coagularea laptelui si pH-ul acestuia trebuie sa fie inregistrat ca fiind mai mic de 6,0 inainte de a fi transportat catre exploatatia de porcine.

(1) UHT (Ultra - High Temperature) = pasteurizare inalta la temepratura de 132sC timp de cel putin 1 secunda.

(2) HTST (High Temperature Short Time) = pasteurizare ultrarapida la temperatura de 72sC timp de cel putin 15 secunde sau pasteurizare echivalenta ce da o reactie negativa la un test pentru fosfataza.

ANEXA NR. 10

la norma sanitara veterinara

CRITERII PENTRU DECIZIA DE A APLICA VACCINAREA PREVENTIVA SI LINII DIRECTOARE PENTRU PROGRAMELE DE VACCINARE DE NECESITATE

1. Criterii pentru decizia de a aplica vaccinarea de protectie(*)

Criterii

Decizie

Pentru vaccinare

Impotriva vaccinarii

Densitatea populatiei de animale receptive

Mare

Mica

Principalele specii afectate clinic

Porcine

Rumegatoare

Miscarea animalelor sau a produselor potential infectate in afara zonei de protectie

Dovezi

Nicio dovada

Probabilitatea de raspandire a virusului din exploatatia infectata, pe calea aerului

Mare

Mica sau absenta

Vaccin corespunzator

Disponibil

Nu este disponibil

Originea focarelor (trasabilitate)

Necunoscuta

Cunoscuta

Curba de incidenta a focarelor

Crestere rapida

Putin pronuntata sau usor ascendenta

Distributia focarelor

Ampla

Limitata

Reactia publica la politica de eradicare totala (stamping out)

Puternica

Slaba

Acceptarea regionalizarii dupa vaccinare

Da

Nu

(*) in conformitate cu raportul Comitetului Stiintific privind Sanatatea Animala 1999

2. Criterii suplimentare pentru decizia de a introduce vaccinarea de necesitate

Criterii

Decizie

Pentru vaccinare

Impotriva vaccinarii

Acceptarea regionalizarii de catre tarile terte

Cunoscuta

Necunoscuta

Evaluarea economica a strategiilor de combatere ce intra in competitie

Daca este previzibil ca o strategie de combatere fara vaccinare de necesitate ar putea sa conduca la o crestere semnificativa a pierderilor economice in sectoarele agricole si neagricole

Daca este previzibil ca o strategie de combatere cu vaccinare de necesitate ar putea sa conduca la o crestere semnificativa a pierderilor economice in sectoarele agricole si neagricole

Este previzibil ca regula de 24/48 de ore sa nu poata fi efectiv implementata timp de 2 zile consecutiv (1)

Da

Nu

Impactul psihologic si social semnificativ al politicii de stamping out total

Da

Nu

Existenta de exploatatii mari de crestere intensiva intr-o zona cu o densitate mica a efectivului

Da

Nu

(1) regula de 24/48 de ore inseamna:

   (a) efectivele infectate din exploatatiile mentionate la art. 10 nu pot fi eliminate in decurs de 24 de ore de la confirmarea bolii, si

   (b) taierea preventiva a animalelor ce ar putea sa fie infectate sau contaminate nu poate fi efectuata in siguranta in mai putin de 48 de ore.

3. Definitia Zonelor de Efective Dens Populate (DPLAs)

3.1 Atunci cand se decide asupra masurilor ce trebuie luate in aplicarea prezentei norme sanitare veterinare si in special masurile prevazute la art. 50 alin (2), Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, suplimentar unei evaluari epidemiologice complete, considera definitiile DPLAs asa cum sunt prevazute la pct. 3.2 sau dupa caz, prevazute la art. 2 (u) al Normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 67/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, ce transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 2001/89/CE, si utilizeaza definitia ce este mai stricta.

Definitia poate fi modificata in lumina noilor dovezi stiintifice in conformitate cu procedura comunitara.

3.2. Animale din specii receptive

In cazul animalelor din specii receptive, o Zona de Efective Dens Populata (DPLA) este o zona geografica cu o raza de 10 km in jurul unei exploatatii ce contine animale din speciile receptive, suspecte a fi infectate sau infectate cu virusul febrei aftoase, unde exista o densitate de animale din speciile receptive mai mare de 1000 capete / km2. Exploatatia in cauza trebuie sa fie situata fie intr-o subregiune, dupa cum este definita de art. 2 lit. s), unde exista o densitate de animale din specii receptive mai mare de 450 capete/ km2 sau la o distanta mai mica de 20 km fata de o astfel de subregiune.

ANEXA NR. 11

la norma sanitara veterinara

Partea A

Laboratorul national autorizat pentru a manipula virusul viu al febrei aftoase

Statul membru unde este situat laboratorul

Laborator

Statul membru ce utilizeaza serviciile laboratorului

Cod ISO

Denumire

RO

Romania

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala, Bucuresti

Romania

ANEXA NR. 12

la norma sanitara veterinara

STANDARDE DE BIOSECURITATE PENTRU LABORATOARE SI UNITATI CE MANIPULEAZA VIRUSUL VIU AL FEBREI AFTOASE

1. Laboratoarele si unitatile ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase trebuie sa indeplineasca sau sa depaseasca cerintele minime stabilite de 'Manualul de Standarde minime pentru laboratoare ce lucreaza cu virusul febrei aftoase in vitro si in vivo' stabilit de Comisia Europeana pentru combaterea febrei aftoase, la Roma, in aprilie 1985 la a 26-a sesiune si asa cum a fost modificat in 1993.

2. Laboratoarele si unitatile ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase trebuie sa fie supuse la cel putin doua inspectii in decurs de 5 ani, una din inspectii fiind efectuata neanuntat.

3. Echipa de inspectie cuprinde cel putin:

a)     un expert de la Comisia Europeana,

b)    un expert in febra aftoasa,

c)     un expert independent pentru probleme de biosecuritate in laboratoare care functioneaza cu risc microbiologic.

4. Echipa de inspectie trebuie sa trimita un raport Comisiei si statelor membre ale Uniunii Europene in conformitate cu Decizia Comisiei 98/139/CE.

ANEXA NR. 13

la norma sanitara veterinara

TESTE SI STANDARDE DE DIAGNOSTIC PENTRU FEBRA AFTOASA SI PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL ALTOR BOLI VEZICULOASE VIRALE

In contextul prezentei anexe un ‚test’ se refera la o procedura de diagnostic de laborator si un ‚standard’ la un reagent de referinta, ce a devenit un standard acceptat la nivel international ca urmare a unei proceduri de testare comparativa efectuata in mai multe laboratoare diferite.

Partea A

Teste de diagnostic

1. Proceduri recomandate

Testele de diagnostic descrise in Manualul OIE, ca 'teste prescrise’ pentru comertul international, constituie teste de referinta pentru diagnosticul bolilor veziculoase in cadrul Comunitatii. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa adopte standarde si teste cel putin la fel de stricte precum cele definite in Manualul OIE.

2. Proceduri alternative

Utilizarea testelor definite in Manualul OIE ca 'Teste alternative' sau a altor teste ce nu sunt incluse in Manualul OIE este permisa cu conditia ca performanta testului sa egaleze sau sa depaseasca sensibilitatea si specificitatea parametrilor stabiliti in Manualul OIE sau in anexele legislatiei comunitare, oricare din acestea este mai stricta. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala, daca obtine rezultate in scopul comertului national, intracomunitar sau international trebuie sa obtina si sa pastreze evidentele necesare pentru a demonstra conformitatea acestor proceduri de testare cu cerintele comunitare sau ale OIE relevante.

3. Standarde si controlul calitatii

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa participe la exercitii periodice de standardizare si de asigurare externa al calitatii organizate de Laboratorul Comunitar de Referinta.

In cadrul unor astfel de exercitii, Laboratorul Comunitar de Referinta poate tine cont de rezultatele obtinute de Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala daca, in cadrul unei perioade de timp rezonabile, a participat la un exercitiu de asigurare a calitatii organizat de una din organizatiile internationale responsabile pentru asigurarea externa a calitatii diagnosticului bolilor virale veziculoase, ca de exemplu OIE, Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) sau Agentia Internationala de Energia Atomica.

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa aplice programe interne de asigurare a calitatii. Specificatiile unor astfel de programe pot fi stabilite in conformitate cu procedura comunitara. Pana la adoptarea prevederilor detaliate, trebuie sa se aplice specificatiile liniilor directoare ale OIE pentru Evaluarea Calitatii unui Laborator (Comisia de Standarde a OIE, septembrie 1995).

Ca parte a asigurarii calitatii, Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa demonstreze conformitatea testelor utilizate de obicei cu cerintele pentru sensibilitate si specificitate definite in Manualul OIE sau in anexa nr. 14, oricare este mai stringenta.

4. Proceduri pentru adoptarea si revizuirea testelor si standardelor pentru diagnosticul bolilor virale veziculoase

Pot fi adoptate teste si standarde pentru diagnosticul bolilor virale veziculoase in conformitate cu procedura comunitara.

5. Procedura de conformitate

Datele obtinute in urma exercitiilor de asigurare externa a calitatii si de standardizare organizate de Laboratorul Comunitar de Referinta trebuie sa fie evaluate la intalnirea anuala a laboratoarelor nationale si comunicate Comisiei pentru revizuirea listei laboratoarelor nationale.

Daca testele efectuate in cadrul Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala nu indeplinesc cerintele prescrise pentru sensibilitate si specificitate Comisia poate solicita adaptarea procedurilor in cadrul unei perioade de timp corespunzatoare pentru a se asigura ca aceste cerinte sunt indeplinite. Incapacitatea de a demonstra ca nivelul cerut de eficienta in limita de timp ceruta are ca rezultat pierderea recunoasterii in cadrul Comunitatii Europene a tuturor testelor efectuate dupa respectivul termen.

6. Selectia si transportul probelor

Catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala ar trebui sa fie trimisa o proba alicota de material din teren. Totusi atunci cand astfel de probe nu sunt disponibile sau nu sunt corespunzatoare pentru transport, este acceptat materialul din pasaje pe animal obtinut de la aceeasi specie gazda sau material obtinut dintr-un numar mic de pasaje de culturi celulare.

Trebuie sa fie prevazut istoricul materialului din pasaje pe animal sau pe culturi celulare.

Probele pentru diagnosticul virozelor veziculoase pot fi transportate la 4sC daca timpul de transport anticipat catre laboratorul de destinatie este mai mic de 24 de ore.

Pentru probe esofagiene–faringiene (obtinute prin metoda 'probang') se recomanda transportul pe gheata carbonica sau azot lichid, in special daca nu pot fi excluse intarzierile in aeroporturi.

Se impun precautii speciale pentru impachetarea sigura a materialului provenit de la cazuri suspecte de febra aftoasa atat in cazul transportului in interiorul tarii cat si intre diferite tari. Aceste reguli sunt in principal elaborate pentru a preveni spargerea si scurgerea din recipiente si riscul de contaminare, dar sunt de asemenea importante pentru a se asigura ca probele sosesc in stare satisfacatoare. Dozele de congelare (ice - packs) sunt preferabile bucatilor de gheata pentru a preveni posibilitatea pierderii apei din pachete.

Inainte de expedierea probelor trebuie sa se stabileasca un acord de primire cu laboratorul receptor, anterior anuntarii sosirii.

Trebuie sa fie asigurata conformitatea cu reglementarile de import si export ale statelor membre implicate.

Partea B

Standarde

Protocoalele mentionate de Manualul OIE prevad proceduri de referinta pentru izolarea virusului, detectarea antigenului si a anticorpilor pentru bolile veziculoase.

1. Febra aftoasa

1.1 Detectarea antigenului

Standardele pentru detectarea antigenului viral al febrei aftoase sunt stabilite in conformitate cu procedura comunitara dupa consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.

Antigenele inactivate standardizate, din toate cele 7 serotipuri sunt disponibile de la Laboratorul Mondial de Referinta pentru febra aftoasa (WRL) al OIE/FAO.

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa se asigure ca sistemul sau de detectie a antigenelor este in conformitate cu aceste standarde minime. Acesta trebuie, atunci cand este necesar, sa se consulte cu Laboratorului Comunitar de Referinta privind dilutiile acestor antigene pentru a fi utilizate ca si martori intens si slab pozitivi.

1.2. Izolarea virusului

Standardele pentru detectarea virusului febrei aftoase sunt stabilite in conformitate cu procedura comunitara dupa consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.

Izolatele din virusurile febrei aftoase sunt disponibile la Laboratorul Mondial de Referinta.

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa se asigure ca sistemele de culturi tisulare ce se utilizeaza pentru izolarea virusului sunt sensibile la o gama intreaga de serotipuri si tulpini pentru care laboratorul mentine capacitatea de diagnostic.

1.3. Metode de detectare a acidului nucleic

Standardele pentru detectarea ARN-ului viral pentru febra aftoasa sunt stabilite in conformitate cu procedura comunitara dupa consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.

Comisia poate stabili ca pentru viitoare standardizari, sa fie efectuata testarea comparativa a sensibilitatii metodelor de detectare a ARN-ului, intre laboratoarele nationale.

Comisia poate stabili, avand in vedere dificultatile practice de stocare a acizilor nucleici pentru perioade prelungite de timp, ca Laboratorul Comunitar de Referinta sa furnizeze reactivi ce asigura calitatea standardizata pentru detectarea ARN-ului viral al febrei aftoase.

1.4. Detectarea anticorpilor (proteine structurale)

Standardele pentru detectarea anticorpilor fata de virusul febrei aftoase sunt stabilite in conformitate cu procedura comunitara dupa consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.

In 1998 la 'Faza XV a FAO, Exercitiu de standardizare in detectarea anticorpilor febrei aftoase', au fost definite antiseruri standardizate pentru tipurile de virus de febra aftoasa O1-Manisa, A22-Iraq si C-Noville.

Comisia Europeana poate stabili ca serurile de referinta pentru toate variantele antigenice principale de virus al febrei aftoase sa fie adoptate ca rezultat al exercitiilor de standardizare intre Laboratorul Comunitar de Referinta si laboratoarele nationale. Aceste seruri de referinta trebuie sa fie ulterior adoptate ca standarde pentru utilizare de catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala.

1.5. Detectarea anticorpilor (proteine non-structurale)

Standardele pentru detectarea anticorpilor fata de virusul febrei aftoase sunt stabilite in conformitate cu procedura comunitara dupa consultarea Laboratorului de Referinta Comunitar.

Comisia Europeana poate stabili ca serurile de referinta standard sa fie adoptate ca rezultat al exercitiilor de standardizare intre Laboratorul Comunitar de Referinta si laboratoarele nationale. Aceste seruri de referinta trebuie sa fie ulterior adoptate ca standarde pentru utilizare de catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala.

2. Boala veziculoasa a porcului (BVP)

Diagnosticul bolii veziculoase a porcului trebuie sa fie efectuat in conformitate cu Norma sanitara veterinara privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 484/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 878 din 5 decembrie 2002, preia in legislatia nationala prevederile Deciziei Comisiei 2000/428/CE.

3. Alte boli veziculoase

Acolo unde este necesar, Comisia poate stabili ca standardele pentru diagnosticul de laborator al stomatitei veziculoase sau exantemului veziculos al suinelor sa fie stabilite in conformitate cu procedura comunitara.

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala isi poate mentine capacitatea de a diagnostica alte boli veziculoase virale in afara de febra aftoasa si boala veziculoasa a porcului, spre ex. stomatite veziculoase si exantemul veziculos al suinelor. In acest caz Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa mentina o capacitate de diagnostic pentru aceste virusuri si poate obtine reagenti de referinta de la Laboratorul Mondial de Referinta pentru febra aftoasa, Pirbright sau de la laboratorul de referinta al OIE competent.

ANEXA NR. 14

la norma sanitara veterinara

BANCA COMUNITARA DE ANTIGENE SI VACCINURI

1. Conditii pentru furnizarea si stocarea antigenelor concentrate inactivate furnizate bancii comunitare de vaccinuri si antigene:

a)     fiecare antigen consta intr-un lot unic omogen;

b)    fiecare lot este impartit pentru a permite sa fie stocat in doua locuri geografice separate sub responsabilitatea incintelor desemnate ale bancii comunitare de vaccinuri si antigene;

c)     antigenul indeplineste cel putin cerintele Farmacopeii Europene si prevederile relevante ale Manualului OIE;

d)    principiile bunei practici de fabricatie sunt mentinute pe toata durata procesului de productie si acesta trebuie sa includa stocarea si finalizarea vaccinului reconstituit din antigenele stocate;

e)     daca nu se specifica altfel in textele la care s-a referit lit. c), antigenul este purificat pentru a indeparta proteinele non-structurale ale virusului febrei aftoase. Purificarea trebuie cel putin sa asigure ca, in fapt, continutul rezidual al proteinelor non-structurale din vaccinurile reconstituite dintr-un astfel de antigen nu induce niveluri detectabile de anticorpi impotriva proteinelor non-structurale la animalele ce au primit o vaccinare initiala si una ulterioara.

2. Conditii pentru formularea, finisarea, imbutelierea, etichetarea si livrarea vaccinurilor reconstituite din antigen inactivat concentrat furnizat bancii comunitare de vaccinuri si antigene:

a)     formularea rapida in vaccinuri a antigenului la care se face referire in art. 78;

b)    producerea unui vaccin sigur, steril si eficient cu un potential de cel putin 6 DT50 in conformitate cu testele prescrise de Farmacopeea Europeana si corespunzatoare pentru utilizare in caz de vaccinare de necesitate a rumegatoarelor si porcinelor;

c)     o capacitate de a formula din antigenul inactivat concentrat din stoc:

(i) pana la 1 milion de doze de vaccin in cadrul a patru zile de la instruirea din partea Comisiei Europene;

(ii) suplimentar, pana la 4 milioane de doze de vaccin in cadrul a 10 zile de la instruirea din partea Comisiei;

d)    imbuteliere rapida, etichetare si distributie a vaccinului in conformitate cu necesitatile specifice ale zonei unde urmeaza sa se efectueze vaccinarea.

ANEXA NR. 15

la norma sanitara veterinara

FUNCTIILE SI INDATORIRILE LABORATORULUI NATIONAL

Functiile si indatoririle laboratorului national pentru febra aftoasa si alte boli veziculoase, respectiv Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala, sunt urmatoarele:

1. Daca acesta manipuleaza virusul viu al febrei aftoase, trebuie sa functioneze in conditii de inalta securitate stabilite de 'Manualul de Standarde pentru Laboratoare ce lucreaza cu virusul febrei aftoase in vitro si in vivo' stabilit de Comisia Europeana pentru combaterea febrei aftoase, la Roma in 1985 la a 26-a sesiune, asa cum este modificat de apendixul 6 (ii) a Raportului Sesiunii a 30-a de la Roma, in 1993.

2. Trebuie sa furnizeze un serviciu continuu pentru diagnosticarea bolilor veziculoase virale si trebuie sa fie echipat si calificat pentru furnizarea unui diagnostic initial rapid.

3. Trebuie sa dispuna de tulpini inactivate de referinta din toate serotipurile de virus al febrei aftoase si de seruri imune impotriva virusurilor, precum si de alti reagenti necesari pentru un diagnostic rapid. Trebuie sa fie in mod constant disponibile culturi de celule corespunzatoare pentru confirmarea unui diagnostic negativ.

4. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa fie dotat si calificat pentru supravegherea serologica pe scara larga.

5. In toate focarele primare suspecte, trebuie sa fie recoltate probe corespunzatoare si sa fie transportate rapid, in conformitate cu un protocol stabilit, catre laboratorul national. In anticiparea unei suspiciuni de febra aftoasa, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor se asigura ca echipamentul si materialele necesare pentru colectarea si transportul probei catre laboratorul national sunt depozitate si pregatite, la punctele locale.

6. Caracterizarea genomica si tipizarea antigenica trebuie sa fie efectuate pentru toate virusurile responsabile pentru o noua aparitie a bolii in Comunitatea Europeana. Acestea pot fi efectuate de catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala daca exista facilitati. In caz contrar, cat mai curand posibil, Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa trimita o proba de virus de la cazul de infectie primara catre laboratorul comunitar de referinta pentru confirmare si caracterizare ulterioara, ce include o recomandare privind inrudirea antigenica a tulpinii salbatice cu tulpinile vaccinale conservate in bancile comunitare de antigene si vaccinuri. Aceeasi procedura trebuie sa fie urmata pentru virusurile primite de laboratoarele nationale din tari terte atunci cand caracterizarea virusului este probabil sa fie in beneficiul Comunitatii.

7. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa furnizeze date referitoare la boala Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor ce va transmite aceste date Laboratorului Comunitar de Referinta.

8. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa colaboreze cu Laboratorul Comunitar de Referinta pentru a asigura ca membrii sectiunii de teren a serviciilor veterinare nationale au posibilitatea de observare a cazurilor clinice de febra aftoasa in laboratoarele nationale, ca parte a instruirii lor.

9. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa colaboreze cu Laboratorul Comunitar de Referinta si alte laboratoare nationale pentru a dezvolta metode de diagnostic imbunatatite si a schimba materiale si informatii relevante.

10. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa participe la exercitii de asigurare a calitatii externe si de standardizare organizate de Laboratorul Comunitar de Referinta.

11. Trebuie sa utilizeze teste si standarde ce indeplinesc sau depasesc criteriile stabilite in anexa nr. 13. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa furnizeze Comisiei, la cerere, informatii ce demontreaza ca testele in uz indeplinesc sau depasesc cerintele.

12. Trebuie sa aiba competenta sa identifice toate virusurile bolilor veziculoase si virusul encefalomiocarditei pentru a evita intarzieri in diagnostic si prin urmare, intarzieri in implementarea masurilor de control de catre autoritatile competente.

13. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala trebuie sa coopereze cu alte laboratoare desemnate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor pentru efectuarea de teste, de exemplu teste serologice, ce nu implica manipularea de virus viu al febrei aftose. Aceste laboratoare nu trebuie sa efectueze detectarea virusului in probe prelevate de la cazuri suspecte de boli veziculoase. Astfel de laboratoare nu sunt nevoite sa respecte standardele de biosecuritate mentionate la pct. 1 din anexa nr. 12, dar trebuie sa aiba stabilite proceduri ce asigura ca este prevenita eficient posibila raspandire a virusului febrei aftoase. Probele ce dau rezultate neconcludente la teste trebuie sa fie transmise catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala pentru efectuarea testelor de confirmare.

ANEXA NR. 16

la norma sanitara veterinara

CRITERII SI CERINTE PENTRU PLANURILE DE CONTINGENTA

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa se asigure ca planurile de contingenta indeplinesc cel putin urmatoarele cerinte:

1. Trebuie sa fie prevazute dispozitii pentru a asigura puterea legala necesara pentru implementarea planurilor de contingenta si pentru a permite o campanie de eradicare rapida si de succes.

2. Trebuie sa fie prevazute dispozitii pentru a asigura accesul la fonduri de urgenta, mijloace bugetare si resurse financiare pentru a acoperi toate aspectele de lupta impotriva unei epizootii de febra aftoasa.

3. Trebuie sa fie stabilit un lant de comanda ce garanteaza un proces rapid si eficient de luare a deciziilor in relatie cu epizootia de febra aftoasa. O unitate centrala decizionala trebuie sa conduca directia de strategii de combatere in ansamblu si seful serviciilor veterinare trebuie sa fie membru al acestei unitati.

4. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa fie pregatita sa infiinteze imediat un centru national functional de combatere a bolii, in cazul unui focar, ce trebuie sa coordoneze implementarea tuturor deciziilor luate de unitatea centrala decizionala. Un coordonator operational permanent trebuie sa fie desemnat pentru a garanta infiintarea imediata a centrului.

5. Trebuie sa fie disponibile planuri detaliate pentru a permite Autoritatii Ntionale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor sa fie pregatita pentru infiintarea imediata a centrelor locale de combatere a bolii, in cazul focarelor de febra aftoasa, pentru a implementa masurile pentru combaterea bolii si pentru protectia mediului la nivel local.

6. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure cooperarea intre centrul national de combatere a bolii, centrele locale de combatere a bolii si autoritatile si organele competente de mediu pentru a se asigura ca sunt corespunzator coordonate actiunile privind problemele de siguranta veterinara si de mediu.

7. Trebuie sa fie creat un grup de experti operational permanent, si atunci cand este necesar, in colaborare cu celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru a mentine expertiza si pentru a asista autoritatile in pregatirea calitativa pentru boala.

8. Trebuie sa fie prevazute dispozitii pentru resurse adecvate, ce includ personal, echipament si capacitatea laboratorului, pentru a asigura o campanie efectiva si rapida.

9. Trebuie sa fie disponibil un manual de instructiuni actualizat. Acesta trebuie sa descrie in detaliu si intr-o maniera cuprinzatoare si practica toate procedurile actiunilor, instructiunile si masurile de combatere pentru a fi utilizate in abordarea unui focar de febra aftoasa.

10. Trebuie sa fie disponibile planuri detaliate pentru vaccinarea de necesitate.

11. Personalul trebuie sa fie implicat cu regularitate in:

11.1. instruire privind semnele clinice, ancheta epidemiologica si combaterea bolilor epizootice;

11.2. exercitii de alerta in timp real, conduse dupa cum urmeaza:

11.2.1. de 2 ori in cursul unei perioade de 5 ani, din care primul nu trebuie sa inceapa mai tarziu de 3 ani dupa autorizarea planului, sau

11.2.2. in cursul unei perioade de 5 ani dupa ce a fost efectiv combatut si eradicat un focar al unei boli epizootice majore, sau

11.2.3. unul din cele 2 exercitii mentionate la pct. 11.2.1 este inlocuit printr-un exercitiu in timp real solicitat in cadrul planurilor de contingenta pentru alte boli epidemice majore ce afecteaza animalele terestre, sau

11.3. Instruire in tehnici de comunicare in vederea derularii campaniilor de constientizare pentru autoritati, fermieri si medici veterinari.

12. Trebuie sa fie pregatite planuri de contingenta luand in considerare resursele necesare pentru a combate un numar mare de focare ce apar intr-un timp scurt si ce sunt cauzate de mai multe serotipuri sau tulpini diferite antigenic, dupa cum este necesar, printre altele, in cazul eliberarii intentionate a virusului febrei aftoase.

13. Fara a prejudicia cerintele veterinare, trebuie sa fie pregatite planuri de contingenta in vederea asigurarii ca, in cazul unui focar de febra aftoasa, orice neutralizare masiva a carcaselor animalelor si a deseurilor de la animale sa fie realizata fara a pune in pericol sanatatea publica si utilizand metode sau procese ce previn orice daune evitabile mediului si este realizata in special:

a)     cu un risc minim pentru sol, aer, ape subterane si de suprafata, plante si animale,

b)    cu un disconfort minim prin zgomot sau miros,

c)     cu un minim de efecte adverse asupra peisajelor sau a locurilor de interes particular.

14. Astfel de planuri trebuie sa includa identificarea locurilor corespunzatoare si actiunile necesare pentru tratamentul sau neutralizarea carcaselor animalelor si deseurilor provenite de la animale in cazul unui focar.

15. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa se asigure ca sunt informati constant fermierii, populatia rurala si populatia in general. Trebuie sa fie asigurat contact direct si accesibil cu locuitorii din zonele afectate – printre altele prin linii telefonice de ajutor, precum si informatii prin mass media regionala si nationala.

ANEXA NR. 17

la norma sanitara veterinara

Partea A

Masuri in caz de confirmare a prezentei febrei aftoase la animale salbatice

1. De indata ce are loc confirmarea unui caz primar de febra aftoasa la animale salbatice din speciile receptive, pentru a reduce raspandirea bolii, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie:

a)     sa notifice cazul primar in conformitate cu anexa nr. 2;

b)    sa infiinteze unui grup de experti compus din medici veterinari, vanatori, biologi si epidemiologi specializati in fauna salbatica. Grupul de experti trebuie sa asiste Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor la:

(i)                studierea situatiei epidemiologice si definirea zonei infectate, in conformitate cu prevederile stabilite la pct. 4 lit. b), partea B,

(ii)              stabilirea masurilor corespunzatoare pentru a fi aplicate in zonele infectate suplimentar celei mentionate la lit. c) si d); aceste masuri pot include suspendarea vanatorii si o interdictie privind hranirea animalelor salbatice,

(iii)            intocmirea planului de eradicare pentru a fi prezentat Comisiei Europene in conformitate cu partea B,

(iv)            realizarea de controale de audit pentru a verifica eficacitatea masurilor adoptate pentru a eradica febra aftoasa din zone infectate;

c) sa puna sub supraveghere oficiala imediata exploatatiile ce detin animale din speciile receptive in zona infectata si ordona in special:

(i)      sa fie efectuat un recensamant oficial al tuturor speciilor si categoriilor de animale din speciile receptive in toate exploatatiile; recensamantul trebuie actualizat de catre proprietar. Informatiile continute de recensamant trebuie sa fie prezentate la cerere si pot fi verificate la fiecare inspectie. Totusi, in ceea ce priveste exploatatiile in aer liber, primul recensamant efectuat poate fi efectuat in baza unei estimari.

(ii)     ca toate animalele din specii receptive din exploatatiile situate in zonele infectate sa fie mentinute in spatiile unde stau de obicei sau alte locuri unde pot fi izolate de animalele salbatice. Animalele salbatice nu trebuie sa aiba acces la nici un material ce poate sa vina ulterior in contact cu animale din speciile receptive din exploatatii;

(iii)   ca nici un animal al unei specii receptive sa nu intre sau sa nu paraseasca exploatatia decat in cazul in care este autorizat de autoritatea veterinara competenta, avand in vedere situatia epidemiologica.

(iv)  sa fie utilizate mijloace corespunzatoare de dezinfectie la intrarea si la iesirea din cladirile unde sunt adapostite animale din specie receptiva si a exploatatiei insasi.

(v)              sa fie aplicate masuri corespunzatoare de igiena tuturor persoanelor ce intra in contact cu animale salbatice, pentru a reduce riscul raspandirii virusului febrei aftoase, ce poate include o interdictie temporara asupra persoanelor care au intrat in contact cu animalele salbatice de a intra intr-o exploatatie ce detine animale din specii receptive,

(vi)            sa fie testate toate animalele din specii receptive, moarte sau bolnave cu simptome de febra aftoasa, dintr-o exploatatie, in vederea depistarii febrei aftoase,

(vii)          sa nu fie adusa nici o parte a vreunui animal salbatic fie gasit mort fie impuscat, precum si orice material sau echipament ce ar putea fi contaminat cu virusul febrei aftoase, intr-o exploatatie ce detine un animal din specii receptive,

(viii)        animale din specii receptive, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele dintr-o zona infectata nu trebuie sa fie miscate in scopul comertului intracomunitar.

d) sa stabileasca ca toate animalele salbatice impuscate sau gasite moarte in zona infectata definita sa fie inspectate de catre medicul veterinar oficial si examinate in vederea depistarii febrei aftoase pentru a exclude sau confirma febra aftoasa in conformitate cu definitia focarului din anexa nr. 1. Carcasele tuturor animalelor salbatice decelate pozitive in ceea ce priveste febra aftoasa, trebuie sa fie procesate sub supraveghere oficiala. Atunci cand astfel de testari se dovedesc negative in ceea ce priveste febra aftoasa, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor aplica masurile stabilite de Regulementul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 853/2004. Partile ce nu sunt destinate consumului uman trebuie sa fie procesate sub supraveghere oficiala;

e) sa se asigure ca izolatul de virus al febrei aftoase este supus procedurii de laborator solicitate pentru a identifica tipul genetic de virus si caracteristicile antigenice ale acestuia in relatie cu tulpinile vaccinale existente.

2. Daca a aparut un caz de febra aftoasa la animalele salbatice, intr-o zona a Romaniei, apropiata de teritoriul altui stat membru, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor colaboreaza cu autoritatile competente ale celuilalt stat membru pentru stabilirea masurilor de combatere a bolii.

3. Prin derogare de la prevederile pct. 1 pot fi adoptate masuri specifice in conformitate cu procedura comunitara, daca a aparut un caz de febra aftoasa la animale salbatice, intr-o zona a Romaniei unde cresterea extensiva a animalelor domestice din specia receptiva determina ca anumite prevederi ale pct. 1 sa fie inaplicabile.

Partea B

Planuri pentru eradicarea febrei aftoase la animale salbatice

1. Fara a prejudicia masurile stabilite la partea A, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa transmita Comisiei in 90 de zile de la confirmarea cazului primar de febra aftoasa la animale salbatice, un plan scris al masurilor luate pentru a eradica boala in zona definita ca infectata si a masurilor aplicate exploatatiilor din acea zona.

2. Planul este examinat de catre Comisia Europeana pentru a determina daca acesta permite sa fie obtinute obiectivele dorite si apoi este aprobat, dupa caz cu amendamente, in conformitate cu procedura comunitara.

Planul poate fi ulterior amendat sau suplimentat pentru a lua in considerare evolutia situatiei.

Daca aceste amendamente privesc redefinirea zonei infectate, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor informeaza Comisia si celelalte state membre despre aceste amendamente fara intarziere.

Daca amendamentele se refera la alte prevederi ale planului, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor transmite planul amendat Comisiei pentru examinare si posibila aprobare in conformitate cu procedura comunitara.

3. Dupa aprobarea masurilor prevazute de planul mentionat la pct. 1, acestea trebuie sa inlocuiasca masurile initiale stabilite la partea A, la o data ce trebuie decisa atunci cand este data aprobarea.

4. Planul mentionat la pct. 1 trebuie sa contina informatii privind:

a)     rezultatele investigatiilor epidemiologice si a controalelor efectuate in conformitate cu partea A si cu distribuirea geografica a bolii;

b)    o zona infectata definita in cadrul teritoriului Romaniei.

Cand se defineste zona infectata, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ia in considerare:

(i)                rezultatele investigatiilor epidemiologice efectuate si distribuirea geografica a bolii,

(ii)              populatia de animale salbatice din zona,

(iii)            existenta obstacolelor artificiale sau naturale majore in calea miscarii animalelor salbatice;

c) organizarea unei cooperari stranse intre biologi care studiaza viata animalelor salbatice, vanatori, organizatii de vanatoare, servicii de protectie ale animalelor salbatice si servicii veterinare – sanatate animala si sanatate publica.

d) campania de informare ce trebuie sa se deruleze pentru a spori constientizarea vanatorilor cu privire la masurile pe care acestia trebuie sa le adopte in cadrul planului de eradicare;

e) eforturile specifice realizate pentru a determina numarul si locatia grupurilor de animale salbatice cu contacte limitate cu alte grupuri de animale salbatice in zona infectata si in jurul acesteia;

f) numarul aproximativ de grupuri de animale salbatice mentionate la lit. e) si marimea acestora in zona infectata si in jurul acesteia;

g) eforturi specifice realizate pentru a determina raspandirea infectiei la animale salbatice prin investigarea animalelor salbatice impuscate de vanatori sau gasite moarte si prin testare de laborator ce include investigatii epidemiologice pe categorii de varsta;

h) masurile adoptate pentru a reduce raspandirea bolii datorita miscarii animalelor salbatice si/sau a contactului intre grupuri de animale salbatice; aceste masuri tebuie sa includa o interzicere a vanatorii;

i) masurile adoptate pentru a reduce populatia de animale salbatice si in special animale tinere din speciile receptive din populatii de animale salbatice;

j) cerintele ce trebuie respectate de catre vanatori pentru a evita orice raspandire a bolii;

k) metoda de indepartare a animalelor salbatice gasite moarte sau impuscate, ce trebuie sa se bazeze pe:

(i)  procesare sub supraveghere oficiala sau

(ii) inspectie efectuata de catre un medic veterinar oficial si testele de laborator prevazute in anexa nr. 13. Carcasele animalelor salbatice gasite pozitive in ceea ce priveste febra aftoasa sunt procesate sub supraveghere oficiala. Atunci cand o astfel de testare este negativa cu referire la febra aftoasa, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor aplica masurile stabilite de Regulamentul Parlamentului si Consiliului European nr. 853/2004 (CE). Partile care nu sunt destinate pentru consum uman trebuie prelucrate sub supraveghere oficiala.

l) ancheta epidemiologica este efectuata pe fiecare animal salbatic din speciile receptive daca acesta este gasit fie mort fie impuscat. Aceasta ancheta trebuie sa includa completarea unui chestionar ce furnizeaza informatii despre:

(i) zona geografica unde animalul a fost gasit mort sau impuscat,

(ii) data la care animalul a fost gasit mort sau impuscat,

(iii) persoana care a gasit animalul mort sau l-a impuscat,

(iv) varsta si sexul animalului,

(v) daca a fost impuscat: simptome inaintea impuscarii,

(vi) daca a fost gasit mort: starea carcasei,

(vii) rezultate de laborator;

m) programe de supraveghere si masuri de prevenire aplicabile exploatatiilor ce detin animale din specie receptiva, situate in zona infectata definita si daca este necesar, in imprejurimile acestora, ce includ transportul si miscarea animalelor din speciile receptive in cadrul, de la si catre acea zona; aceste masuri vor include cel putin interzicerea miscarii animalelor din speciile receptive, a materialului seminal al acestora, embrionilor sau ovulelor din zona infectata, in scopul comertului intracomunitar.

n) alte criterii ce trebuie aplicate pentru ridicarea masurilor luate in scopul eradicarii bolii din zona definita si masurile aplicate exploatatiilor din zona;

o) autoritatea insarcinata cu supravegherea si coordonarea departamentelor responsabile pentru implementarea planului;

p) sistemul stabilit pentru ca grupul de experti fixat in conformitate cu pct. 1 lit. b) la partea A poate revizui rezultatele planului de eradicare pe o baza precisa;

q) masurile de monitorizare a bolii ce trebuie aplicate dupa trecerea unei perioade de cel putin 12 luni de la ultimul caz de febra aftoasa confirmat la animalele salbatice in zona infectata definita; aceste masuri de monitorizare trebuie sa ramana aplicabile cel putin 12 luni si sa includa cel putin masurile aplicate deja in conformitate cu lit. g), k) si l).

5. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor transmite Comisiei Europene si celorlalte state membre, la fiecare 6 luni, un raport privind situatia epidemiologica in zona definita si rezultatele planului de eradicare.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1072
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site