Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AdministratieDrept

LEGE PRIVIND REFORMA IN DOMENIUL SANATATII

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APLICAREA LEGII PENALE
Efectele posesiei
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici
NSPM pentru fabricarea produselor de morarit si panificatie
Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 672 din 27/07/2005
STATUTUL DEPARTAMENTULUI DE STUDII PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA
Dreptul de retentie
PRINCIPALELE PREVEDERI ale prescritiilor tehnice C 5 - 98 referitoare la depozitarea, transportul si manipularea recipientelor butelii pentru gaze com
Identificarea persoanei fizice
Cerere pentru autentificarea unui contract de vanzare-cumparare

TERMENI importanti pentru acest document

: referat educatie pt sanatate privindprevenirea aparitiei afectiunilor dermatologice : ordinul msp 560 din 1999 fisa postului pentru asistentul medical de salon : HG privind structura de reorganizare a autoritatilor regionale de sanatate publica : norme avizare sectie chirurgie :

LEGE PRIVIND REFORMA in DOMENIUL SANATATII

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL i

Sanatatea publica

Capitolul I.

Dispozitii generale

Art. 1. -Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului sanatatii publice, obiectiv de interes social  major.

Art. 2. -(1) Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea protejarii si promovarii sanatatii populatiei. Asistenta de sanatate publica se realizeaza prin ansamblul masurilor politico-legislative, a programelor si strategiilor  adresate determinantilor starii de sanatate, precum si prin organizarea institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.

(2) Scopul asistentei de sanatate publica il constituie promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si  imbunatatirea calitatii vietii.

(3) Strategia sistemului sanatatii publice urmareste asigurarea sanatatii populatiei in cadrul unor comunitati sanatoase.

(4) Asistenta de sanatate publica este o componenta a sistemului de sanatate publica.

(5) Ministerul Sanatatii Publice reprezinta autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice.            

(6) In cuprinsul prezentei legi, precum si al celorlalte acte normative, denumirea Ministerului Sanatatii se inlocuieste cu denumirea „Ministerul Sanatatii Publice”, iar sintagma ministrul sanatatii, cu sintagma „ministrul sanatatii publice”.

(7) Asistenta de sanatate publica este coordonata de catre Ministerul Sanatatii Publice si se realizeaza prin toate tipurile de unitati sanitare de stat sau private, constituite si organizate conform legii.

(8) Responsabilitatea pentru asigurarea sanatatii publice revine Ministerului Sanatatii Publice, autoritatilor de sanatate publica teritoriale, precum si autoritatilor de sanatate publica din cadrul ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

(9) Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate sau din alte surse, dupa caz, potrivit legii.

Art.3. -Protectia sanatatii publice constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Art. 4.    -(1) In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a) sanatatea publica - starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de sanatate: socio-economici, biologici, mediu, stil de viata, asigurarea cu servicii de sanatate, calitatea si accesibilitatea serviciilor de sanatate;

b) promovarea sanatati - procesul care ofera individului si colectivitatilor posibilitatea de a­-si controla si imbunatati sanatatea, sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea inechitatilor in sanatate;

c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica si continua, analiza, interpretarea si diseminarea datelor privind starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt identificate prioritatile de sanatate publica si sunt instituite masurile de prevenire si control;

d) evaluarea riscurilor  pentru sanatate - estimarea gradului in care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si la cei rezultati din stilul de viata individual si comunitar, influenteaza starea de sanatate a populatiei;

e) inspectia sanitara -  exercitarea controlului aplicarii prevederilor legale de sanatate publica;

f) principiul precautiei - instrumentul prin care  autoritatea de sanatate publica decide si intervine in situatii in care se apreciaza ca exista un potential risc pentru sanatatea populatiei, in conditiile unei argumentatii stiintifice insuficiente.

(2) In sensul prevederilor prezentului titlu, precum si al prevederilor din cuprinsul acestei legi, prin ministere si institutii cu retele sanitare proprii se inteleg autoritatile si institutiile care au in subordine unitati sanitare, altele decat Ministerul Sanatatii Publice, respectiv Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Academia Romana.

Art. 5. -Functiile principale ale asistentei de sanatate publica vizeaza:

a)       dezvoltarea politicilor, strategiilor si programelor vizand asigurarea sanatatii publice;

b)       monitorizarea si analiza starii de sanatate a populatiei;

c)       planificarea in sanatatea publica;

d)       supravegherea epidemiologica, prevenirea si controlul bolilor;

e)       managementul si marketingul strategic al serviciilor de sanatate publica;

f)        reglementarea domeniului sanatatii publice, aplicarea si controlul aplicarii acestora;

g)       asigurarea calitatii serviciilor de sanatate publica;

h)       cercetare-dezvoltare si implementare de solutii inovatoare pentru sanatatea publica;

i)        prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea starii de alerta epidemiologica;

j)        protejarea populatiei impotriva riscurilor din mediu;

k)       informare, educare si comunicare pentru promovarea sanatatii;

l)        mobilizarea partenerilor comunitari in identificarea si rezolvarea problemelor de sanatate;

m)     evaluarea calitatii, eficacitatii, eficientei  si accesului la serviciile medicale;

n)       dezvoltarea si planificarea resurselor umane si dezvoltarea  institutionala pentru sanatate publica;

o)       integrarea prioritatilor de sanatate publica in politicile si strategiile sectoriale de dezvoltare durabila;

p)       asigurarea capacitatilor de raspuns la dezastre sau amenintarile la adresa vietii si sanatatii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a  persoanelor si bunurilor.

Art. 6. -Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:

a)       prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:

1. asigurarea imunizarilor;

2. controlul epidemiilor;

3. supravegherea bolilor;

4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;

5. prevenirea accidentelor;

b)       monitorizarea starii de sanatate prin:

            1. monitorizarea indicatorilor starii de sanatate;                                                        

2. monitorizarea determinantilor starii de sanatate;

3. monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor din domeniul sanatatii publice;

4. evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica;

c)       promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:

1. campanii de informare - educare – comunicare;

2. programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati;

3. dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale;

4. pledoaria pentru  sanatatea publica;

d)       sanatatea ocupationala prin:

1. definirea standardelor de sanatate ocupationala;

2. controlul aplicarii reglementarilor sanatatii  in  munca;

e)       sanatatea in relatie cu mediul prin:

1. monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu  sanatatea;

2. reglementarea calitatii principalilor factori de mediu;

3. stabilirea normelor de igiena si sanatate publica comunitare;

4. controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu;

f)        reglementarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice prin:

1. elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei din domeniul sanatatii publice;

2. reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu potential impact asupra sanatatii publice;

g)       managementul sanatatii publice bazat pe:

1. managementul politicilor, planificarii si dezvoltarii  sistemului de sanatate publica;

2. formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice;

3. cercetarea in domeniul sanatatii publice si a sistemelor de sanatate;

4. colaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii publice;

h)       servicii de sanatate publica specifice:

1. servicii de sanatate scolara;

2. servicii de urgenta in caz de dezastre si calamitati;

3. servicii de laborator in domeniul sanatatii publice;

4. servicii de planificare familiala;

5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;

6. servicii prenatale si postnatale;

7. servicii de consiliere in domeniul sanatatii publice;

8. servicii de sanatate publica in transporturi.

Capitolul II.

Principiile asistentei de sanatate publica

Art. 7. -Principiile care stau la baza asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:

a)       responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica;

b)       focalizarea pe grupurile populationale  si  prevenirea primara;

c)       preocuparea pentru determinantii starii de sanatate: sociali, de mediu,  comportamentali si servicii de sanatate;

d)       abordarea multidisciplinara si intersectoriala;

e)       parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale;

f)        decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (sanatate publica bazata pe dovezi);

g)       in conditii specifice, decizii fundamentate conform principiului precautiei;

h)       descentralizarea sistemului de sanatate publica;

i)        existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.

Art. 8. -Modalitatile de implementare a principiilor de sanatate publica sunt:

a)       activitatea de reglementare in domeniile sanatatii publice;

b)       activitatea de inspectie;  

c)       activitatile desfasurate in cadrul programelor de sanatate publica;

d)       avizarea/autorizarea/notificarea activitatilor si produselor cu impact asupra sanatatii populatiei;

e)       evaluarea impactului asupra sanatatii in relatie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe  asupra sanatatii populatiei.

Art. 9. -(1) Programele nationale de sanatate reprezinta cadrul implementarii obiectivelor politicii si strategiei sanatatii publice de catre Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala a domeniului de sanatate publica.

(2) Programele nationale de sanatate se adreseaza populatiei si sunt orientate catre promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si prelungirea vietii de buna calitate.

(3) Programele nationale de sanatate publica se adreseaza domeniilor de interventie ale sanatatii publice si raspund prioritatilor nationale identificate.

(4) Programele nationale de sanatate sunt finantate de la bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, din venituri proprii, donatii si sponsorizari precum si din alte surse, potrivit legii.

(5) Programele nationale de sanatate sunt organizate, sunt monitorizate si sunt supuse controlului Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 10. -(1) Autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul sanatatii publice si avizeaza reglementari ale altor ministere si institutii referitoare la activitati cu impact asupra sanatatii publice.

(2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrala de sanatate publica elaboreaza sau participa la elaborarea, dupa caz, a unor proiecte de acte normative sunt:

a)       calitatea principalilor factori de mediu: apa potabila si de imbaiere, aerul ambiant si interior, zgomot, locuinta si habitat, substante chimice, produse cosmetice, radiatii ionizante, vectori, deseuri, etc.;

b)       monitorizarea starii de sanatate;

c)       promovarea sanatatii;

d)       calitatea alimentului;

e)       calitatea unitatilor si serviciilor turistice;

f)        calitatea mediului de munca si sanatatea in munca;

g)       colectivitatile de copii si tineri;

h)       evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei;

i)        asigurarea conditiilor de igiena in unitati  sanitare ;

j)        servicii de laborator;

k)       planificare familiala;

l)        siguranta transfuziei sanguine;

m)     norme privind alte domenii ale sanatatii publice;

n)       prevenirea consumului ilegal de droguri.

(3) Ministerul Sanatatii Publice prin aparatul propriu si prin autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si ale ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, verifica respectarea reglementarilor in domeniul sanatatii publice, iar in caz de nereguli sau neconformitate, aplica masuri conform legii.

Capitolul III.

Autoritatile sistemului de sanatate publica

Art. 11. - Ministerul Sanatatii Publice este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, cu sediul in Municipiul Bucuresti, str. Cristian Popisteanu nr.1-3, sectorul 1.

Art. 12. - Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice, cu personalitate juridica, reprezentand autoritatea de sanatate publica la nivel local.  In mod similar se pot organiza autoritati de sanatate publica in cadrul ministerelor care colaboreaza cu unitatile deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 13. - (1) Institutele sau Centrele de Sanatate Publica sunt institutii publice regionale sau nationale cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, si care coordoneaza tehnic si metodologic activitatea de specialitate in domeniul fundamentarii, elaborarii si implementarii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnavirilor, controlul bolilor transmisibile si netransmisibile si a politicilor de sanatate publica din domeniile specifice, la nivel national si sau regional.

(2) Institutele nationale de cercetare - dezvoltare in domeniile sanatatii publice, sunt institutii publice cu personalitate juridica, in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 14. - Se infiinteaza Centrul national pentru organizarea si asigurarea sistemului informational si informatic in domeniul sanatatii, institutie publica de specialitate cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 15. - (1) Ministerul Sanatatii Publice stabileste, prin ordine ale ministrului sanatatii publice, si alte institutii  aflate in coordonarea sau in subordonarea sa pentru a desfasura activitati de sanatate publica  la nivel regional si local.

(2) Prin hotarare a Guvernului se stabilesc si alte institutii care sa desfasoare activitati de sanatate publica  la nivel national.

Art. 16. - Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica, are urmatoarele atributii si responsabilitati:

a)       asigura fundamentarea, elaborarea si implementarea politicii nationale de sanatate publica;

b)       elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul natural, alimentul, conditiile de viata si de munca si pentru promovarea sanatatii publice;

c)       elaboreaza si avizeaza reglementari privind organizarea si functionarea serviciilor de asistenta medicala si de sanatate publica;

d)       autorizeaza si controleaza conditiile de functionare a furnizorilor de servicii medicale prin autoritatile locale de sanatate publica;

e)       stabileste prioritatile nationale de sanatate publica, elaboreaza programele nationale de sanatate publica finantate de la bugetul de stat, coordoneaza si monitorizeaza implementarea acestora;

f)        elaboreaza normele privind infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor de distributie a medicamentelor, autorizeaza si controleaza activitatea si conditiile de functionare a acestora;

g)       autorizeaza si controleaza conditiile de functionare a farmaciilor de stat si private si respectiv, avizeaza nomenclatorul medicamentelor si produselor biologice de uz uman, in conditiile legii;

h)       elaboreaza  impreuna cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, denumita in continuare CNAS, cu consultarea Colegiului Farmacistilor din Romania, lista medicamentelor de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala;

i)        elaboreaza normele de organizare si functionare a unitatilor care asigura asistenta de sanatate publica, autorizeaza si controleaza activitatea institutiilor de sanatate publica si asigura finantarea unitatilor din subordine;

j)        asigura controlul calitatii serviciilor medicale prin autoritatile locale de sanatate publica;

k)       evalueaza periodic indicatorii starii de sanatate a populatiei si ai programelor de sanatate publica, indicatorii de performanta ai unitatilor sanitare  si prezinta informari periodice Guvernului;

l)        stabileste  care sunt institutiile sau organismele care pot fi delegate pentru realizarea de atributii si responsabilitati specifice in domeniul sanatatii publice pe baza de selectie de oferta si recomandare profesionala;

m)     stabileste sau avizeaza, liste de substante sau produse destinate sau folosite pentru uz uman si controleaza respectarea conditiilor legale prin care produsele pot fi oferite spre consum sau folosinta populatiei;

n)       avizeaza codurile deontologice profesionale si ghidurile de practica in domeniul sanatatii publice;

o)       reprezinta statul roman in relatiile cu organismele internationale din domeniul sanatatii publice;

p)       organizeaza si coordoneaza sistemul national de supraveghere si control al bolilor;

q)       organizeaza si coordoneaza reteaua nationala de promovare a sanatatii in scopul adoptarii de catre populatie a comportamentelor favorabile sanatatii;

r)        avizeaza si controleaza activitatea de supraveghere a starii de sanatate a  personalului expus profesional;

s)        participa la activitatile de promovare si protectie a  sanatatii familiilor si categoriilor de populatie defavorizate;

t)        participa la activitatile de protectie familiala, planificare familiala si protectia copilului;

u)       organizeaza si coordoneaza activitatea de inspectie sanitara de stat;

v)       organizeaza si coordoneaza sistemul national informational si informatic privind sanatatea publica;

w)      organizeaza si coordoneaza implementarea unor activitati de protectia mediului, conform reglementarilor legale.

Art. 17.  -(1) Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate cu personalitate juridica, subordonate Ministerului Sanatatii Publice, care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate publica pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

(2) In scopul indeplinirii acestor obiective, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti au, in principal, urmatoarele  atributii :

a)       controleaza si evalueaza modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice;

b)       controleaza aplicarea normelor de functionare a unitatilor medicale si farmaceutice, indiferent de forma de organizare si aplica masuri in caz de neconformitate;

c)       urmareste aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale;

d)       coordoneaza si controleaza asistenta gravidei, lauzei si nou-nascutului;

e)       evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;

f)        participa activ la programele de instruire ale personalului din serviciile de sanatate publica si ale populatiei;

g)       organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor si de  promovare a sanatatii;

h)       organizeaza activitatile preventive in teritoriul judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti;

i)        colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei, utilizand informatiile in scopul identificarii problemelor de sanatate ale acesteia;

j)        identifica posibilele probleme de sanatate publica sau amenintari la adresa sanatatii unei comunitati;

k)       intervine in rezolvarea problemelor de sanatate publica aparute in randul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate;

l)        coordoneaza studii asupra problemelor de sanatate ale populatiei din teritoriul dat;

m)     stabileste relatii de colaborare cu institutii si organizatii in vederea desfasurarii de actiuni comune in domeniul sanatatii publice;

n)       colecteaza si inregistreaza datele privind tipurile, cantitatea si modul de gestionare a deseurilor generate in unitatile medicale din zona de jurisdictie.

Art. 18. -(1) In subordinea autoritatilor de sanatate publica functioneaza unitati sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu exceptia unitatilor sanitare publice de interes national sau a celor apartinand ministerelor sau institutiilor cu retele sanitare proprii.

(2) Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti coordoneaza serviciile de ambulanta judetene si a municipiului Bucuresti, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite.

Art. 19. -Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti colaboreaza cu autoritatile locale in asigurarea asistentei medicale .

Art. 20. - (1) Autoritatile de sanatate publica  judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale primite de la unitatile sanitare publice sau private si transmit rapoarte statistice lunare catre institutiile desemnate in acest scop. 

(2) Autoritatile de sanatate publica teritoriale intocmesc rapoarte privind starea de sanatate a comunitatii care sunt inaintate Ministerului Sanatatii Publice, precum si partenerilor institutionali la nivel local.

Art. 21. -Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti coordoneaza, la nivel local, implementarea activitatilor care decurg din obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si Planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sanatatii.

Art. 22. -Regulamentul de  organizare si functionare precum si structura organizatorica a autoritatilor  de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.

Art. 23. -Institutele/centrele nationale si/sau regionale prevazute la art. 13 si 14 aflate in subordinea si/sau coordonarea Ministerului Sanatatii Publice  indeplinesc in principal urmatoarele atributii:

a)       asigura indrumare  tehnica si metodologica retelei de sanatate publica in functie de domeniul lor de competenta;

b)       participa la elaborarea strategiilor si politicilor din domeniul sau de competenta;

c)       elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii si instructiuni privind domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

d)       efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza servicii de sanatate publica, la  solicitarea unor persoane fizice sau juridice;

e)       supravegheaza  starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sanatate comunitara;

f)        asigura sistemul de supraveghere epidemiologica precum si de alerta precoce si raspuns rapid si participa la schimbul de informatii in cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;

g)       participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice sau a autoritatilor locale de sanatate publica;

h)       elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii de monitorizare si evaluare a serviciilor si  programelor de sanatate publica, de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate;

i)        participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

j)        desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul sanatatii publice si al managementului sanitar;

k)       colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice privind sanatatea publica;

l)        asigura existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.

Art. 24 -(1) Institutiile si unitatile sanitare care asigura asistenta de sanatate publica, in cazul aparitiei unui focar de boala transmisibila, precum si in situatia iminentei izbucnirii unei epidemii au obligatia sa dispuna masuri specifice.

(2) Masurile privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

 

Capitolul IV.

Inspectia sanitara de stat

Art. 25 -(1) Activitatea de inspectie sanitara de stat se organizeaza pe domenii specifice de activitate, coordonate de catre directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si in cadrul structurilor de specialitate din serviciile  publice deconcentrate de la nivel local si din ministerele cu retea sanitara proprie, conform competentelor, dupa cum urmeaza:

a)       inspectia farmaceutica;

b)       inspectia dispozitivelor medicale;

c)       inspectia  pentru controlul  calitatii serviciilor de asistenta medicala;

d)       inspectia  de sanatate publica.

    (2) Activitatea de inspectie sanitara de stat consta in principal in: 

a)       verificarea conformitatii amplasamentelor,  activitatilor,  proceselor,  serviciilor,  produselor,  factorilor de mediu;

b)       verificarea respectarii reglementarilor privind starea de sanatate a personalului,  cunostintele,  atitudinile si practicile acestuia in raport cu normele igienico-sanitare;

c)       depistarea si evaluarea riscurilor pentru sanatate si  impunerea masurilor de eliminare sau,  dupa caz,  de diminuare a acestora;

d)       comunicarea datelor despre existenta si dimensiunea riscului identificat,  persoanelor responsabilizate cu managementul riscului,  consumatorilor si altor potentiali receptori interesati.

Art. 26. -(1) Activitatea de inspectie sanitara de stat se exercita de catre personalul de specialitate imputernicit de catre Ministerul Sanatatii Publice conform normelor stabilite de catre acesta.

(2) Pentru exercitarea activitatii de inspectie, inspectorii sanitari de stat  au  drept de:

a) acces in orice tip de unitati, la documente, informatii, conform competentelor;

b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sanatatea publica;

c) a constata si a sanctiona contraventiile privind normele de igiena si sanatate publica.

(3) In situatii de risc pentru sanatatea publica inspectorii sanitari de stat pot interzice  punerea in consum, pot decide retragerea produselor, suspendarea temporara sau definitiva a activitatilor, retragerea sau anularea autorizatiei sanitare de functionare.

(4) In situatii de risc epidemiologic, inspectorii sanitari de stat pot dispune masuri speciale pentru bolnavii, suspectii si contactii de boli transmisibile sau purtatorii de germeni patogeni, precum si alte masuri de limitare a circulatiei persoanelor.

(5) Concluziile activitatilor de inspectie sanitara de stat, abaterile de la normele legale, recomandarile si termenele de remediere a deficientelor, precum si alte masuri legale aplicate se vor consemna in procese-verbale de constatare a conditiilor igienico-sanitare, rapoarte de inspectie sau procese-verbale de constatare a contraventiei.

(6) In exercitarea activitatii inspectorii sanitari de stat vor asigura pastrarea confidentialitatii datelor, cu exceptia situatiilor care constituie un risc pentru sanatatea publica.

Art. 27. -Activitatea de avizare, autorizare si notificare a activitatilor si produselor cu impact asupra sanatatii populatiei are ca scop certificarea conformarii la normele de sanatate publica a produselor,  serviciilor si activitatilor, in scopul protejarii sanatatii populatiei .

Art. 28. -Activitatea de evaluare a impactului asupra sanatatii in relatie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe  asupra sanatatii populatiei  reprezinta instrumentul de integrare a prioritatilor de sanatate publica in dezvoltarea durabila a societatii.

     Capitolul V.

Asistenta medicala

Art. 29. -Asistenta medicala profilactica si curativa se asigura prin:

a)       cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie si de alte specialitati, centre de diagnostic si tratament, centre medicale, centre de sanatate, laboratoare, precum si prin alte unitati sanitare publice si private;

b)       asistenta medicala in unitati sanitare  publice si private cu paturi.

Art. 30. -Activitatea medicala de recuperare se asigura fie prin unitati medicale de specialitate cu personalitate juridica, sectii, compartimente si laboratoare de recuperare, unitati ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum si prin societati de turism balnear si de recuperare, constituite conform legii.

Art. 31. -Asistenta medicala de urgenta se asigura de unitati specializate de urgenta si transport sanitar publice sau private, precum si prin structurile de primire a urgentelor, organizate in acest scop.

Art. 32. -Asistenta medicala de hemotransfuziologie transfuzie sanguina sau alte servicii de asistenta medicala si prestatii autorizate se asigura prin unitati specializate in acest scop.

Art. 33. -Asistenta medicala preventiva din colectivitatile de copii prescolari, scolari si studenti se asigura prin cabinetele medicale organizate, conform legii, in unitatile de invatamant prescolar, scolar sau universitar, publice sau private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, dupa caz.

Art. 34. -Activitatile de asistenta de sanatate publica se finanteaza de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile si nerambursabile, contracte cu tertii, precum si din contributiile personale si plati directe, dupa caz, potrivit legii.

Capitolul VI.

Asistenta farmaceutica

Art. 35. -Asistenta farmaceutica se asigura in cadrul sistemului de sanatate publica potrivit legii, prin prepararea si eliberarea medicamentelor si a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare si alte asemenea produse.

Art. 36. -Punerea pe piata a medicamentelor, precum si  activitatea de farmacovigilenta se realizeaza conform legii.

Capitolul VII.

Obligatiile persoanelor fizice si juridice

Art. 37. -Orice persoana fizica si juridica, avand calitatea de angajator, este obligata sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru:

    a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sanatate publica si securitate in munca;

b) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie si deratizare periodica;

c) vaccinarea si profilaxia specifica impusa de riscurile de la locul de munca.

Art. 38. -Cetatenii romani si orice alta persoana aflata pe teritoriul Romaniei, precum si unitatile si agentii economici  au obligatia sa se supuna masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, sa respecte intocmai normele de igiena si sanatate publica, sa ofere informatiile solicitate si sa aplice masurile stabilite privind instituirea conditiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si pentru promovarea sanatatii individului si a populatiei.

Art. 39. -(1) Informatiile privind sanatatea persoanelor se pastreaza la autoritatile de sanatate publica teritoriale, la autoritatile de sanatate publica ale ministerelor cu retea sanitara proprie, precum si la institutiile desemnate si pot fi folosite in scopul intocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, in vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei.

(2) Folosirea in alte scopuri a informatiilor inregistrate se poate admite numai daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:

    a) exista o dispozitie legala in acest sens;

    b) exista acordul persoanei in cauza;

    c) datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunitatii, dupa caz;

    d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmaririi penale.

(3) Pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care prin activitatea pe care o desfasoara au acces la acestea, in mod direct sau indirect.

Art. 40. -(1) Pentru situatii speciale cu implicatii asupra sanatatii publice se constituie rezerva Ministerului Sanatatii Publice, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice, iar la nivelul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, rezerva antiepidemica.

(2) Normele metodologice de constituire, pastrare si utilizare a rezervei Ministerului Sanatatii Publice si a rezervei antiepidemice, se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Art. 41. -(1) Pentru servicii de asistenta de sanatate publica, efectuate de catre autoritatile de sanatate publica la cererea unor persoane fizice si juridice, se percep tarife potrivit reglementarilor in vigoare.

(2) Veniturile proprii obtinute potrivit alin. (1) se folosesc in conditiile legii.

Capitolul VIII.

Utilizarea mass-media in interesul sanatatii publice

Art. 42. -(1) Campaniile de informare, educare si comunicare, cu privire la teme care privesc sanatatea publica trebuie sa fie avizate de Ministerul Sanatatii Publice.

(2) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune sunt obligate, ca in cadrul grilelor de programe, sa rezerve gratuit spatiul de emisie necesar promovarii campaniilor de informare, educare si comunicare referitoare la teme care privesc sanatatea publica.

(3) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, ministerele cu retea sanitara proprie, impreuna cu Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune vor stabili in baza unui protocol modalitatile si spatiul acordat in grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sanatatea publica.

Capitolul IX.
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 43. -(1) In termen de 3 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sanatatii Publice va emite ordinul privind restructurarea actualelor directii de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, precum si ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare si functionare a inspectiei sanitare de stat.

             (2) In acelasi termen, Ministerul Sanatatii Publice va elabora reglementarile legale privind organizarea si functionarea institutiilor prevazute la art. 13 si 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.

Art. 44. -(1) Prevederile prezentului titlu se aplica si  ministerelor cu retea sanitara proprie.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 12 iulie 1978,  cu modificarile ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.  204  din 1 iunie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

 


TITLUL II

Programele nationale de sanatate

Capitolul  I

Dispozitii generale

Art. 45. -(1) Programele nationale de sanatate reprezinta un ansamblu de actiuni, organizate in scopul prevenirii si controlului bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei.

(2) Ministerul Sanatatii Publice asigura proiectarea si coordonarea realizarii programelor nationale de sanatate, in acord cu politicile si strategiile nationale de sanatate.

(3) Autoritatile de sanatate publica din ministerele cu retea sanitara proprie coordoneaza realizarea programelor de sanatate specifice ministerului, cu impact asupra sanatatii, in concordanta cu strategia Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 46. -Elaborarea programelor nationale de sanatate are la baza urmatoarele obiective:

a)       rezolvarea cu prioritate a problemelor de sanatate in conformitate cu strategia nationala de sanatate a Ministerul Sanatatii Publice;

b)       utilizarea eficienta a resurselor alocate pentru indeplinirea obiectivelor si indicatorilor aprobati;

c)       fundamentarea programelor pe nevoile populatiei evidentiate din date obiective;

d)       asigurarea concordantei cu politicile, strategiile si recomandarile institutiilor si organizatiilor internationale in domeniu.

Art. 47. -(1) Pentru proiectarea si realizarea programelor nationale de sanatate se infiinteaza Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate, care functioneaza in structura Ministerul Sanatatii Publice, cu rang de directie.

(2) Pentru realizarea atributiilor Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, alte institutii si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

Art. 48. - Programele nationale de sanatate, respectiv subprogramele de sanatate se aproba anual prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. In ordin sunt precizate obiectivele, activitatile, indicatorii specifici, unitatile sanitare prin care se deruleaza programele si subprogramele nationale de sanatate precum si normele metodologice de organizare, finantare si monitorizare ale acestora.

Art. 49. -Programele nationale de sanatate se deruleaza prin unitati de specialitate, selectate pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Capitolul II

Atributii  in realizarea programelor nationale de sanatate

Art. 50. -Ministerul Sanatatii Publice ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate, asigura coordonarea tuturor programelor nationale de sanatate, prin indeplinirea urmatoarelor atributii:

a)       aproba domeniile prioritare de actiune si strategia programelor nationale de sanatate pe termen scurt, mediu si lung;

b)       aproba obiectivele anuale ale programelor nationale de sanatate si a subprogramelor de sanatate;

c)       aproba structura programelor nationale de sanatate si a subprogramelor de sanatate;

d)       aproba necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor nationale de sanatate si a subprogramelor de sanatate;

e)       aproba normele tehnice de implementare a programelor nationale de sanatate;

f)        stabileste programele nationale de sanatate si subprogramele de sanatate pentru care se organizeaza licitatii la nivel national si raspunde de organizarea acestora.

Art. 51. -Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate are urmatoarele atributii:

a)       propune spre aprobare ministrului sanatatii publice domeniile prioritare de actiune in structurarea programelor nationale de sanatate, pe baza evaluarii nevoilor reale ale populatiei si a problemelor de sanatate identificate;

b)       elaboreaza si propune spre aprobare ministrului sanatatii publice strategia programelor nationale de sanatate, de organizare si desfasurare a programelor nationale de sanatate;

c)       elaboreaza structura programelor si subprogramelor de sanatate, in colaborare cu directiile de specialitate din Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

d)       fundamenteaza necesarul de resurse financiare in raport cu obiectivele si  activitatile cuprinse in programele de sanatate;

e)       elaboreaza si propune spre aprobare ministrului sanatatii publice norme tehnice de implementare si evaluare a programelor nationale de sanatate;

f)        evalueaza trimestrial si anual realizarea obiectivelor programelor nationale de sanatate si face propuneri pentru imbunatatirea acestora in scopul indeplinirii obiectivelor aprobate.

Art. 52. -Casa Nationala de Asigurari de Sanatate asigura organizarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului national de asigurari sociale de sanatate, avand urmatoarele atributii:

a)       implementeaza programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii Publice;

b)       raspunde de asigurarea, urmarirea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor si subprogramelor de sanatate cu scop curativ, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta prin intermediul caselor de asigurari de sanatate judetene;

c)       transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Art. 53. -(1) Programele nationale de sanatate sunt implementate si coordonate la nivel national de Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate.

(2) Coordonatorii regionali si locali din cadrul institutelor si centrelor de sanatate publica, respectiv din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti asigura implementarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate la nivel regional, respectiv local.

Capitolul III

Finantarea programelor nationale de sanatate

Art. 54. -(1) Finantarea programelor nationale de sanatate se realizeaza cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si din alte surse, inclusiv din donatii si sponsorizari, in conditiile legii.

(2) Sumele alocate programelor nationale de sanatate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat.

Art. 55. -(1) Sumele alocate pentru programele nationale de sanatate, respectiv subprograme, sunt cuprinse in  bugetul de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare prin care acestea se deruleaza si se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite.

                (2) Sumele mentionate la alin.(1) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii Publice impreuna cu bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

Art. 56. -Unitatile care deruleaza programele nationale  de sanatate, respectiv subprograme, au obligatia utilizarii fondurilor in limita bugetului alocat si potrivit destinatiei specificate, cu respectarea dispozitiilor legale, au obligatia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale si banesti si organizarii evidentei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, atat pentru bugetul aprobat, cat si in executie.

Art. 57. -Ministerul Sanatatii Publice, respectiv Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, asigura fondurile pentru finantarea programelor nationale de sanatate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari si tertiari, care vor solicita finantarea in functie de realizarea indicatorilor.

Capitolul IV

Dispozitii finale

Art. 58. -In termen de 3 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, prin ordin al ministrului sanatatii publice.


TITLUL  iii

Asistenta medicala primara

               

Capitolul I

Dispozitii generale

Art. 59. -(1) Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului asistentei medicale primare, asigurata prin serviciile de medicina de familie.

                 (2) Termenul de asistenta medicala primara defineste furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare, de prim-contact,  indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia.

                 (3) Domeniul definit la alin.(2) face obiectul specialitatii medicina de familie.

Art. 60. -In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a)       asistenta medicala primara - segmentul de asistenta medicala care furnizeaza ingrijiri ce intrunesc  toate caracteristicile mentionate la art.59. alin.(2) si avand ca  furnizor specializat si de sine-statator cabinetul de medicina de familie;  

b)       medicina de familie - specialitatea medicala clinica, de practica publica autorizat, dobandita in conditiile legii;

c)       medicul specialist de medicina de familie - medicul care a obtinut specialitatea de medicina de familie in conditiile legii;

d)       medicul de medicina  generala - absolventul de invatamant medical superior, cu diploma de licenta obtinuta anterior promotiei 2005, care nu a urmat pregatirea intr-o specialitate si care a dobandit drept de libera practica in baza reglementarilor anterioare prezentei legi;

e)       medic de familie - medicul specialist de medicina de familie si, prin asimilare, medicul de medicina generala; acest termen nu constituie un titlu profesional;   

f)        cabinetul de medicina de familie - cabinetul specializat in furnizarea de servicii medicale in asistenta medicala primara si care are ca reprezentant legal/titular un medic de familie;

g)       grupul de practica - asocierea formala a doi sau mai multi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie in vederea furnizarii de servicii si/sau a utilizarii in comun a unor resurse;

h)       patrimoniul de afectatiune profesionala - totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor medicului afectate scopului exercitarii profesiei sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului medicului, separata de gajul general al creditorilor acestuia;

i)        praxisul de medicina de familie - reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului aflata in proprietatea sau in folosinta medicului si clientela;

j)        episodul de ingrijire - totalitatea consultatiilor/interventiilor determinate de o problema de sanatate din momentul aparitiei sale pana la remisiunea completa;

k)       serviciile de medicina de familie - serviciile furnizate de catre un cabinet de medicina de familie unei populatii desemnate;

l)        cabinete santinela - cabinete de medicina de familie care utilizeaza sisteme speciale de inregistrare continua a episoadelor de ingrijire la nivelul asistentei medicale primare, pentru populatiile deservite.

Capitolul II

Medicul de familie

Art. 61 -(1) Medicul de familie este furnizorul de ingrijiri de sanatate care coordoneaza si integreaza serviciile medicale furnizate pacientilor de catre el insusi sau de catre alti furnizori de servicii de sanatate.

   (2) Medicul de familie asigura accesul in sistemul sanitar pentru pacientii sai la nivelele de competenta cele mai adecvate nevoilor acestora.

Art. 62. -Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor in contextul familiei si, respectiv, familiilor in cadrul comunitatii fara discriminare. 

Art. 63. -Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie sunt urmatoarele:

a)       constituie punctul de prim contact in cadrul sistemului de sanatate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor si ocupandu-se de toate problemele de sanatate ale acestora;

b)       foloseste eficient resursele sistemului de sanatate coordonand asistenta medicala acordata pacientilor; colaboreaza cu ceilalti furnizori de servicii din asistenta medicala primara si asigura legatura cu celelalte specialitati;

c)       este orientata catre individ, familie si comunitate;

d)       se bazeaza pe comunicarea directa medic - pacient, care conduce in timp la stabilirea unei relatii interumane de incredere in care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru mentinerea/restabilirea propriei sanatati;

a)       asigura continuitatea actului medical si ingrijirilor determinate de nevoile pacientilor;

b)       rezolva problemele de sanatate acute si cronice ale pacientilor;

c)       promoveaza sanatatea si starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate si eficiente;

d)       urmareste rezolvarea problemelor de sanatate ale comunitatii.

Art. 64. -(1) Medicul de familie este competent, din punct de vedere profesional, sa furnizeze  ingrijirile cuprinzatoare de care are nevoie o persoana.

   (2) Incepand cu promotia 2005 de absolventi licentiati ai institutiilor de invatamant superior medical, competentele profesionale in specialitatea medicina de familie se dobandesc numai prin rezidentiat.

   (3) Medicii de medicina generala prevazuti la art. 60 lit. d) care la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana furnizeaza servicii de asistenta medicala primara in sistemul asigurarilor sociale de sanatate isi pot continua activitatea in aceleasi conditii si dupa aceasta data.

Art. 65. -Pentru medicii de medicina generala cu drept de libera practica care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu sunt confirmati rezidenti in specialitatea medicina de familie, dar furnizeaza in regim salarial sau independent servicii de medicina de familie in cabinete acreditate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, sau care au intrerupt temporar, in conditiile legii, exercitarea profesiei,  vor fi organizate modalitati flexibile de formare in specialitatea medicina de familie.

 

Capitolul III   

Cabinetul de medicina de familie

    

Art. 66. -Asistenta medicala primara se desfasoara in cabinete de medicina de familie, infiintate in conditiile legii.

Art. 67. -Asistenta medicala primara se poate asigura prin practica individuala a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor in grupuri de practica, in locatii comune sau prin integrarea functionala a unor cabinete cu locatii distincte.

Art. 68. -Activitatea cabinetelor de medicina de familie se desfasoara prin medicii titulari, personalul angajat si colaboratorii externi.

Art. 69. -(1) Autorizarea infiintarii unui nou cabinet de medicina de familie intr-o localitate se realizeaza in conformitate cu prevederile legale. Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana autorizarea infiintarii unui nou cabinet de medicina de familie se va face numai pentru medicii specialisti de medicina de familie. Metodologia se stabileste prin Norme aprobate prin hotarare a Guvernului.

   (2) Preluarea activitatii unui praxis existent, de catre un alt medic de familie in conditiile incetarii activitatii medicului titular, se face prin vanzarea patrimoniului de afectatiune profesionala. Noul titular va aduce la cunostinta autoritatilor de sanatate publica teritoriale, caselor de asigurari de sanatate, respectiv pacientilor, preluarea praxisului. Criteriile si metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.     

Art. 70. -(1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet.

   (2) Cabinetele de medicina de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile si metodologia vor fi precizate in normele prevazute la art.69 alin.(1).

Capitolul IV 

Serviciile furnizate in cadrul asistentei medicale primare

Art. 71.  -Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale catre pacientii:

a) asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete;

b) neasigurati.

Art. 72. -Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati:

a)       interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;

b)       activitati de medicina preventiva;

c)       activitati medicale curative;

d)       activitati de ingrijire la domiciliu;

e)       activitati de ingrijiri paliative;

f)        activitati de consiliere;

g)       alte activitati medicale in conformitate cu atestatele de studii complementare;

h)       activitati de invatamant  in specialitatea medicina de familie, in cabinetele medicilor instructori formatori;

i)        activitati de cercetare stiintifica;

j)        activitati de suport.

Art. 73. -Activitatile medicale se pot desfasura la sediul cabinetului, la domiciliul pacientilor, in centrele de permanenta, in alte locatii special amenajate si autorizate sau la locul solicitarii, in cazul interventiilor de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale, ori in caz de risc epidemiologic.

Art. 74. -Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse si servicii medicale aditionale.

Art. 75. -(1) Serviciile medicale esentiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenta al asistentei medicale primare, care sunt oferite de toti medicii de familie, in cadrul consultatiei medicale.

(2) Serviciile prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:

 a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;

 b) asistenta curenta a solicitarilor acute;

 c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicala activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescriptii de tratament medicamentos si/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor periodice efectuate de catre medici de alta specialitate decat cea de medicina de familie;

d) servicii medicale preventive, precum: imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si lauziei; depistare activa a riscului de imbolnavire pentru afectiuni selectionate conform  dovezilor stiintifice, supraveghere medicala activa, la adulti si copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de varsta si sex.

Art. 76. -Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare in mod optional si/sau in anumite conditii de organizare, precum:

a)       servicii speciale de consiliere;

b)       planificare familiala;

c)       unele proceduri de mica chirurgie;

d)       servicii medico-sociale: ingrijiri la domiciliu, ingrijiri terminale.

Art. 77. -Serviciile medicale aditionale reprezinta manopere si tehnici insusite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare si/sau care necesita dotari speciale.

Art. 78. -(1) Colectarea si transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizeaza prin sisteme informationale de rutina care cuprind un set minimal de date, intr-un format unic, obligatoriu a fi transmise de catre toti furnizorii de servicii medicale si al caror continut, metodologie de colectare si raportare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

   (2) Supravegherea epidemiologica detaliata si colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de catre pacienti, reprezinta un serviciu distinct si se realizeaza prin cabinetele santinela. Acestea pot contracta servicii cu institutiile interesate.

Art. 79. -Cabinetele de medicina de familie in care isi desfasoara activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestatii de  formare medicala, in cadrul colaborarii cu institutii de invatamant superior medical sau cu organizatii acreditate ca furnizori de educatie medicala continua, precum si activitati de cercetare conform dispozitiilor legale in vigoare.

Capitolul V 

Finantarea medicinii de familie

Art. 80. -Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din:

a)       contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru serviciile esentiale definite in prezenta lege, decontate din fondul destinat asistentei medicale primare;

b)       contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru serviciile extinse si aditionale definite in prezenta lege si decontate din fondurile destinate acestora;

c)       contracte incheiate cu societatile de asigurari private de sanatate;

d)       contracte pentru servicii furnizate in cadrul programelor de sanatate publica;

e)       contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de medicina comunitara;

f)        contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare;

g)       plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori;

h)       coplata aferenta unor activitati medicale;

i)        contracte de  cercetare;

j)        contracte pentru activitatea didactica in educatia universitara si postuniversitara;

k)       donatii, sponsorizari;

l)        alte surse, conform dispozitiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzata fizic sau moral.

Art. 81. -Sumele alocate pentru finantarea cabinetelor de medicina de familie din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate vor fi stabilite in cadrul negocierii Normelor de aplicare a contractului cadru anual, conform prevederilor legale.

Capitolul VI

Rolul si obligatiile asistentei medicale primare in sistemul sanitar

Art. 82. -In procesul de furnizare de servicii, cabinetele medicilor de familie colaboreaza cu toate celelalte specialitati medicale, cu respectarea specificului specialitatii si asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.

Art. 83. -Obligatiile personalului si cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, dupa cum urmeaza:

a)       obligatiile de etica si deontologie profesionala – in legile si codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate in sistemul sanitar;

b)       obligatiile privind sanatatea publica – conform reglementarilor legale in vigoare si dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica;

c)       obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate – prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare si contractele cu casele de asigurari;

d)       obligatiile privind relatiile de munca – prin contractul de munca anual la nivel de ramura sanitara si contractele individuale/colective de munca ale angajatilor, precum si de alte prevederi legale speciale;

e)       obligatiile fata de pacienti – prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevazute la lit. a) si c), precum si din legislatia privind drepturile pacientului;

f)        obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate – prin reglementarile legale in vigoare;

g)       obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala - prin reglementarile legale in vigoare;

h)       obligatia de educatie/formare continua si de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenta  medicala primara – prin reglementarile legale in vigoare.

Capitolul VII

Dispozitii finale

Art. 84. -In termen de 60 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sanatatii Publice va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotarare a Guvernului.

Art. 85. -La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, orice dispozitie contrara prevederilor prezentei legi se abroga.

TITLUL IV

Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat

Capitolul  I

Dispozitii generale

Sectiunea 1 – Definitii

Art. 86. - (1) In intelesul prezentului titlu, in sistemul national de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a)       Sistemul National de Servicii Medicale de Urgenta si Prim Ajutor Calificat - ansamblul de structuri, forte, mecanisme si relatii, organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat si / sau calificat;

b)       asistenta publica integrata de urgenta – asistenta asigurata de institutiile publice de stat aflate in structurile Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Administratiei si Internelor si/sau in structura autoritatilor publice locale, precum si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru Apel Unic de urgenta 1-1-2. Ea include ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic, tehnic si medical destinate in principal salvarii si pastrarii vietii;

c)       asistenta medicala privata de urgenta -  ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic si medical avand ca scop principal salvarea si pastrarea vietii, asigurata de serviciile private de urgenta apartinand unor organizatii nonguvernamentale care functioneaza in scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociatii sau persoane fizice, care functioneaza in scop comercial;

d)       asistenta medicala de urgenta - ansamblul de masuri diagnostice si terapeutice intreprinse de catre personal medical calificat. Ea poate fi acordata la diferite nivele de catre medici si asistenti medicali cu diferite grade de pregatire;

e)       urgenta medicala - accidentarea sau imbolnavirea acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat si/sau a asistentei medicale de urgenta la unul sau mai multe nivele de competenta, dupa caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie in faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile intr-un spital local, judetean sau regional, sau urgenta fara pericol vital unde ingrijirile pot fi efectuate, dupa caz, cu sau fara utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru sau cabinet medical autorizat sau, dupa caz, la un spital;

f)        pacient critic - pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afectiuni care pot avea complicatii ireversibile si care necesita interventie medicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie de terapie intensiva generala sau specializata;

g)       primul ajutor de baza -  efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de baza se acorda de oricare persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta; 

h)       primul ajutor calificat - efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre personal paramedical, care a urmat cursuri speciale de formare si care are in dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semi-automate, functionand sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat;

i)        defibrilator semi-automat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac intr-un mod automat sau in urma apasarii unui buton de catre salvator, alegerea energiei socului in vederea defibrilarii in mod automat, incarcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare in mod automat urmand ca declansarea socului sa se efectueze de catre salvator, la comanda verbala si/sau scrisa a defibrilatorului;

j)        spital local / centru local de urgenta - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oras respectiv centru de permanenta, cu competentele si resursele umane si materiale necesare rezolvarii unei parti din urgentele locale, urmand ca urgentele ce nu pot fi rezolvate definitiv sa fie stabilizate si transferate catre spitalul judetean sau direct catre spitalul regional, dupa caz, in conformitate cu protocoalele in vigoare;

k)       spital judetean de urgenta  spitalul aflat in resedinta unui judet, care detine competentele si resursele umane si materiale, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru majoritatea cazurilor care provin din judetul respectiv si care nu pot fi tratate definitiv la nivel local in spitalele municipale sau orasenesti sau in centrele de permanenta in conformitate cu protocoalele in vigoare;

l)        spital regional de urgenta - spitalul clinic judetean cu competente interjudetene, care detine competentele si resursele umane si materiale suplimentare necesare, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales in cazul urgentelor si a pacientilor aflati in stare critica, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, in spitalele municipale si orasenesti, la nivelul judetului respectiv, precum si pentru toate cazurile din judetele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judetene, din cauza lipsei de resurse materiale si / sau umane sau din cauza complexitatii cazului, in conformitate cu protocoalele in vigoare. Spitalul regional de urgenta indeplineste rolul spitalului judetean de urgenta in judetul in care se afla;

m)     serviciul de ambulanta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti - unitatile sanitare publice de importanta strategica, cu personalitate juridica, aflate in coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sanatatii Publice si a Autoritatilor  de Sanatate Publica Judetene, respectiv a municipiului  Bucuresti, avand in structura lor un compartiment pentru asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenta, cu sau fara medic, si un compartiment pentru consultatii medicale de urgenta la domiciliu si transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de lucru continuu in asteptarea solicitarilor de asistenta medicala de urgenta;

n)       transport medical asistat - transportul de urgenta al pacientilor care necesita monitorizare si ingrijiri medicale, pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical utilizand ambulante de tip B sau C;

o)       transport sanitar neasistat - transportul pacientilor care nu se afla in stare critica si nu necesita monitorizare si ingrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectueaza cu ambulante tip A1 sau A2 precum si cu alte tipuri de autovehicule, altele decat ambulantele de tip B si C, aflate in dotarea serviciilor de ambulanta;

p)       ambulanta tip C - ambulanta destinata interventiei medicale de urgenta la cel mai inalt nivel si transportul medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu echipamente, materiale si medicamente de terapie intensiva. Echipajul ambulantei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregatit iar vehiculul este astfel construit incat sa permita accesul la pacientul aflat in vehicul din toate partile, targa fiind amplasata in mijloc cu posibilitatea mutarii acesteia la dreapta si la stanga, si ridicarii ei la o inaltime care sa permita acordarea asistentei medicale de urgenta in mod corespunzator. Ambulantele de transport nou-nascuti aflati in stare critica fac parte din categoria ambulantelor tip C;

q)       ambulanta tip B - ambulanta destinata interventiei de urgenta si transportului medical asistat al pacientilor. Ea poate fi, dupa caz, utilizata in acordarea primului ajutor calificat sau in acordarea asistentei medicale de urgenta. Dotarea ambulantei de tip B este formata din echipamentele si materialele sanitare care includ, dupa caz, un defibrilator semi-automat sau un defibrilator manual si medicamentele necesare resuscitarii si acordarii asistentei medicale de urgenta;

r)        ambulanta tip A1 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotata cu echipamentele si materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie;

s)        ambulanta tip A2 -  ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia sau a mai multor pacienti pe targa si/sau scaune, fiind dotata cu echipamentele si materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie;

t)        Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD) - unitatea de interventie publica integrata de importanta strategica, fara personalitate juridica, avand in structura sa echipe integrate de reanimare, specializate in acordarea asistentei medicale si tehnice de urgenta, precum si echipe cu personal paramedical, specializat in acordarea primului ajutor calificat. SMURD functioneaza in cadrul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta avand ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor, in colaborare cu spitalele judetene, regionale si cu autoritatile publice locale;

u)       Unitate de Primire a Urgentelor (UPU) - sectia sau sectia clinica aflata in structura unui spital, judetean, regional sau in structura spitalelor apartinand ministerelor si institutiilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta a pacientilor cu afectiuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante;

v)       Compartiment de Primire a Urgentelor (CPU) -  sectia aflata in structura unui spital orasenesc, municipal, sau in structura spitalelor apartinand ministerelor si institutiilor cu retele sanitare propri, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta a pacientilor cu afectiuni acute care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante;

w)      Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta – 1-1-2 -  ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetateanului la  sistemul public de urgenta prin care este activat raspunsul adecvat de urgenta. Punctul public de acces este realizat prin integrarea  centrului unic de apel de urgenta si dispeceratele serviciilor publice specializate de interventie;

x)       Centrul Unic de Apel de Urgenta - structura specializata de preluare si transfer al apelurilor de urgenta primite la numarul unic de apel 1-1-2 si la numarul de apel 961 redirectionat catre 1-1-2 pana la transformarea acestuia in numar comercial la dispozitia serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti;

y)       dispecerat medical de urgenta - structura specializata de preluare si tratare a apelurilor de urgenta cu caracter medical, primite prin Centrul Unic de Apel de Urgenta sau la un numar propriu in cazul serviciilor private de ambulanta. Dispeceratele medicale de urgenta sunt coordonate de personal cu pregatire medicala superioara in serviciu permanent;

z)       dispeceratul integrat de urgenta - structura specializata care pe langa  preluarea apelului la numarul de urgenta, asigura alarmarea si coordonarea  echipajelor de interventie ale tuturor serviciilor specializate de interventie, cu caracter medical si nemedical, din aceeasi locatie fizica. Coordonarea se face de catre personal special pregatit avand un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanta sau SMURD, in serviciu permanent;

(2) In intelesul prezentului titlu, in sistemul national de servicii medicale de urgenta si de  prim ajutor calificat, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a)       centre de expertiza si coordonare medicala la distanta - centrele aflate in structura unor dispecerate medicale sau in structura unor centre de apel unic  1-1-2 destinate furnizarii de informatii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenta din teren si/sau spitalelor de urgenta precum si coordonarii la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat pe baza informatiilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informatiilor si a datelor primite prin sistemele  telemedicale de transmisie de date;

b)       misiuni de salvare aeriana - interventii primare sau secundare ce se desfasoara utilizand aeronave special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii unei/unor vieti aflate in pericol, din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute sau care se afla intr-un mediu ostil vietii;     

c)       misiuni de ambulanta aeriana - transporturi sanitare, planificate in prealabil, in care starea pacientului sau a pacientilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriana. Misiunile de ambulanta aeriana pot include si cazurile critice transportate pe distante lungi, ce nu pot fi efectuate decat cu avionul sanitar;

d)       misiuni de salvare navala - misiuni primare sau secundare care se desfasoara in zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcatiuni special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii persoanelor aflate in pericol, din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute;

e)       consultatia de urgenta la domiciliu - asistenta medicala de urgenta acordata de compartimentul de consultatii si transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, in colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenta care nu pun viata pacientului in pericol imediat si care cel mai probabil nu necesita transportul la o unitate sanitara;

f)        personal paramedical  - personalul fara pregatire medicala, instruit special la diferite niveluri in acordarea primului ajutor calificat, utilizand echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activand in echipe intr-un cadru institutionalizat;

g)       ambulantierul  - personal fara pregatire medicala care a absolvit cursurile de ambulantieri autorizate de Ministerul Sanatatii pentru a activa in cadrul serviciilor de ambulanta;

h)       accident colectiv - evenimentul care implica un numar de victime care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv. Numarul victimelor pentru care este necesara declansarea unui plan special de interventie difera de la caz la caz luand in considerare resursele umane si materiale de interventie disponibile in zona in care are loc accidentul;

Sectiunea a 2-a

Primul ajutor de baza si primul ajutor calificat

Art. 87 - (1) Acordarea primului ajutor de baza, fara echipamente specifice, se efectueaza de orice persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire prealabila actionand la indicatiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenta sau al serviciilor de urgenta prespitaliceasca de tip SMURD si serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti, avand ca scop prevenirea complicatiilor si salvarea vietii pana la sosirea unui echipaj de interventie.

(2)     Fiecare cetatean are obligatia sa anunte direct sau  sa se asigure ca un caz de urgenta a fost anuntat deja, la numarul 1-1-2, inainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat sa respecte indicatiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenta.

(3)     Acordarea primului ajutor calificat se efectueaza in regim public si este o datorie a statului si un drept al cetateanului si nu poate fi efectuata in scop comercial.

(4)     Primul ajutor calificat se acorda intr-un cadru institutionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta in colaborare cu autoritatile publice locale si structurile Ministerul Sanatatii  Publice.

(5)     Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata.

(6)     Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat si ambulantierii vor fi formati si autorizati in utilizarea defibrilatoarelor semiautomate.

(7)     Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor si standardelor nationale si europene in vigoare, si autospeciale de interventie fara capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate.

(8)     Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel incat timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca:

a)       8 minute pentru echipajele de prim ajutor calificat in zonele urbane la cel putin 90% din cazurile de urgenta;

b)       12 minute pentru echipajele de prim ajutor calificat in zonele rurale la cel putin 75%  din cazurile de urgenta.

(9)     Organizatiile nonguvernamentale, si cele nonprofit pot participa in aceasta activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu autoritatile publice locale.

(10)Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria Montana, Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si alte institutii publice similare pot avea personal instruit in primul ajutor calificat care actioneaza in cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste institutii.

Art. 88. - (1) Persoanele fara pregatire medicala care acorda primul ajutor de baza in mod voluntar, pe baza indicatiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunostinte in domeniul primului ajutor de baza, actionand cu buna credinta si cu intentia de a salva viata sau sanatatea unei persoane nu raspund penal sau civil.

(2)Personalul paramedical nu raspunde penal ori civil, dupa caz, daca se constata, potrivit legii, indeplinirea de catre acesta, cu buna credinta a oricarui act in legatura cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competentei acordate, protocoalelor si procedurilor stabilite in conditiile legii.

Art. 89. - (1) Personalul paramedical care activeaza in cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregatit in institutiile de invatamant si in centrele de formare specializate aflate in structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si/sau in alte centre de formare autorizate si acreditate aflate in structura institutiilor publice care detin echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi.

(2)Formarea personalului specializat in acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, acreditat si autorizat de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acesta include conditiile de certificare si recertificare a personalului, precum si necesitatile de formare continua.  

Art. 90 - Finantarea activitatilor echipajelor de prim ajutor calificat, de functionare si dotare a acestora se face de la bugetul de stat, bugetul autoritatilor publice locale si din alte resurse financiare prevazute in lege, inclusiv sponsorizari si donatii.

Sectiunea a 3-a

Asistenta medicala publica de urgenta

Art. 91. - (1) Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene si de cel al municipiului Bucuresti, precum si de echipajele integrate ale Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, a autoritatilor publice locale si a spitalelor judetene si regionale.

(2)     Personalul medical precum si personalul nemedical - ambulantieri, pompieri siconducatori auto - din cadrul echipajelor care participa in acordarea asistentei medicale publice de urgenta in faza prespitaliceasca va fi pregatit in centre de formare, acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii Publice.

(3)     Personalul din cadrul Centrelor de Apel Unic de Urgenta 1-1-2 precum si din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregatit in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

(4)     Centrele de Apel Unic de Urgenta 1-1-2 si dispeceratele medicale pot avea in structura lor centre de expertiza regionale in vederea furnizarii unor informatii specifice, precum si in vederea coordonarii la distanta a activitatii echipajelor de prim ajutor calificat aflate in misiune pe baza informatiilor obtinute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date.

(5)     Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca se va acorda utilizand ambulante tip B si C construite si dotate conform standardelor si normelor europene in vigoare. In acordarea asistentei medicale publice de urgenta se pot utiliza si autospeciale de transport, echipaj medical fara capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum si alte mijloace autorizate de Ministerul Sanatatii Publice.

(6)     Asistentii medicali din cadrul echipajelor de urgenta prespitaliceasca vor fi instruiti si autorizati in utilizarea defibrilatoarelor semiautomate iar medicii vor fi unicii autorizati in utilizarea defibrilatoarelor manuale.

(7)     Asistenta medicala publica de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale aflate in structura Ministerul Sanatatii Publice  si/sau a autoritatilor publice locale.

Art. 92. - (1) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului si un drept al cetateanului. Aceasta va include si misiunile de salvare aeriana si navala.

(2)     Acordarea asistentei medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial. 

(3)     Asistenta medicala de urgenta in prespital va fi organizata astfel incat timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca:

a)       15 minute pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva in zonele urbane la cel putin 90 % din cazurile de urgenta;

b)       20 minute pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva in zonele rurale la cel putin 75% din cazurile de urgenta.

Art. 93. - (1) Finantarea acordarii asistentei medicale publice de urgenta se va face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerul Sanatatii Publice si cel al Ministerului Administratiei si Internelor, din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, de la bugetul autoritatilor publice locale, precum si din alte surse prevazute prin lege inclusiv donatii si sponsorizari.

(2)     Donatiile si sponsorizarile catre serviciile publice de urgenta nu pot fi efectuate in vederea obtinerii unor privilegii care duc la discriminare in acordarea asistentei de urgenta, cum ar fi: asigurarea asistentei medicale de urgenta sau a primului ajutor calificat in mod preferential donatorului, sponsorului sau altor persoane.

(3)     Serviciile medicale publice de urgenta pot achizitiona echipamente, autospeciale si alte mijloace de interventie direct, in sistem leasing sau contractand credite avand ca sursa de finantare veniturile proprii si/sau bugetul de stat, precum si alte surse prevazute de lege, inclusiv donatii si sponsorizari.

(4)     In cadrul sumelor alocate de la bugetul de stat potrivit alin.(1), Ministerul Sanatatii Publice  va asigura in cadrul programelor de sanatate fonduri pentru spitalele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta de grad II pentru ingrijirea cazurilor critice ale caror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obtinute pe baza contractelor cu casele de asigurari de sanatate.

(5)     Unitatile si Compartimentele de Primire a Urgentelor din cadrul spitalelor de urgenta sunt finantate in mod distinct cu sumele necesare acordarii asistentei medicale de urgenta adecvate, sub forma unui procent calculat din veniturile obtinute de spital in baza contractelor cu casele de asigurari de sanatate al spitalului in structura caruia se afla, luand in considerare numarul total al pacientilor, procentul cazurilor critice si nivelul de competenta al personalului care activeaza in UPU sau CPU. Stabilirea procentului se face prin normele de aplicare ale prezentului titlu.

    

Sectiunea a 4-a

Asistenta medicala privata de urgenta

Art. 94. - (1) Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului sau a oricarei alte persoane cu consimtamantul acestuia.

(2)     Personalul medical, precum si personalul nemedical care participa in acordarea asistentei medicale private de urgenta in faza prespitaliceasca este pregatit in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii Publice. Programele de formare prevad conditiile de certificare a personalului medical, necesitatile de formare continua si recertificarea acestuia.

Art. 95. - (1) Asistenta medicala privata de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele private pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului sau a apartinatorilor acestuia. In cazul pacientilor cu functiile vitale In pericol, spitalele private au obligatia de a acorda gratuit primul ajutor pana la transferul acestora in conditii de siguranta la un spital public.

(2)     Asistenta medicala privata de urgenta este acordata de institutii private, cu

respectarea standardelor minime de calitate si de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sanatatii Publice.

(3)     Asistenta medicala privata de urgenta include si misiuni de ambulanta aeriana asigurate in baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.

Art. 96. - Publicitatea si reclama pentru asistenta medicala de urgenta privata cu scop comercial va specifica intotdeauna, in mod clar, ca numerele de apel nu sunt gratuite si ca serviciile se presteaza contra cost.

Capitolul II

Acordarea asistentei publice medicale si tehnice de urgenta

si a primului  ajutor calificat

Art. 97. - Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate utilizand infrastructura sistemului national unic pentru apeluri de urgenta in conformitate cu prevederile legale in vigoare si normele de aplicare ale prezentei legi. In activitatea de dispecerizare se utilizeaza clasificarea unica a cazurilor de urgenta, denumita Index medical, si setul de indicatii si planuri de actiune si coordonare asociate indexului si specificului local care sunt aprobate de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Art. 98. - (1) Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se organizeaza la nivel rural, urban, judetean/al municipiului Bucuresti si regional.

(2)  Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se acorda la diferite niveluri de competenta, incepand cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, pana la nivelul interventiei de salvare aeriana cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional.

(3)     Competentele si atributiile echipajelor publice de interventie de diferite niveluri in faza prespitaliceasca se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului administratiei si internelor.

(4)  Ministerele si institutiile cu retele sanitare proprii pot avea in administrarea lor servicii proprii de ambulanta sub forma de proprietate publica sau privata a statului.

(5)  La nivel spitalicesc, asistenta medicala de urgenta se asigura in spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale si ale municipiului Bucuresti, precum si ale ministerelor si institutiilor publice cu retele sanitare proprii.

(6)  In spitale pot opera unitati proprii de transport sanitar medicalizat pentru transportul interclinic al pacientilor proprii, precum si al nou-nascutilor aflati in stare critica. Modul de organizare si functionare al acestor unitati se va stabili prin normele de aplicare ale prezentului titlu.

(7)  Primul ajutor calificat si asistenta medicala de urgenta se acorda fara nici o discriminare legata de, dar nu limitata la venituri, sex, varsta, etnie, religie, cetatenie sau apartenenta politica, indiferent daca pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical.

(8)  Personalul medical si cel paramedical instruit in primul ajutor calificat are obligatia ca in afara programului, indiferent de loc, sa acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate in pericol vital pana la preluarea acestora de catre un echipaj de interventie specializat.

(9)  Echipajele medicale publice de urgenta, precum si echipajele de prim ajutor calificat, in cazuri deosebite, pot acorda asistenta de urgenta si in afara zonelor de responsabilitate la solicitarea dispeceratelor de urgenta.

(10) Asistenta medicala de urgenta la spectacole in aer liber, festivaluri si manifestari sportive se solicita obligatoriu de catre organizator pe baza unor contracte incheiate cu serviciile private sau publice de urgenta prespitaliceasca. Autoritatile publice aproba desfasurarea acestor evenimente numai in cazul in care asistenta medicala de urgenta este asigurata in mod adecvat conform normelor in vigoare.

Art. 99. - (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca nu pot fi subcontractate de serviciile private, in vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clientilor serviciilor private sau unor clienti proprii si nu pot rezerva echipaje de urgenta pentru inlocuirea unor echipaje ale unor servicii private.

(2)     Societatile comerciale care au in proprietatea lor servicii private de ambulanta nu pot acorda donatii sau sponsorizari serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.

(3)     Serviciile publice de urgenta pot presta servicii contra cost unor societati comerciale, altele decat serviciile de ambulanta private, cluburi sportive sau institutii in vederea asigurarii asistentei de urgenta in cazul unor manifestari sportive sau de alta natura, pe durata limitata, cu conditia ca personalul si mijloacele folosite in asigurarea evenimentului sa nu fie retrase din resursele necesare asigurarii asistentei de urgenta a populatiei in intervalul respectiv.

Art. 100. - (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor se creeaza o retea regionala de spitale, avand un spital regional de urgenta de gradul I si, in judetele arondate acestuia, spitale de urgenta de gradul II sau III. In fiecare regiune va functiona minimum un spital de urgenta de gradul II intr-un alt judet din afara centrului regional de grad I.

(2)     Criteriile de clasificare ale spitalelor de urgenta locale si judetene, din punct de vedere al competentelor si resurselor materiale si umane, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

Art. 101. - (1) Spitalele regionale de urgenta se infiinteaza in regiunile de dezvoltare socio-economica, avand la baza resursele umane si materiale aflate in centrele universitare traditionale.

(2)     In structura spitalelor regionale de urgenta se afla toate specialitatile chirurgicale si medicale din structura spitalului judetean din judetul respectiv, precum si infrastructura pentru investigatii clinice si paraclinice si oricare alta specialitate unica, cu caracter de urgenta, aflata in afara structurii spitalului judetean din judetul respectiv.

(3)     Spitalele regionale si judetene de urgenta au in structura lor unitati de primire a urgentelor.

(4)     Conducerea si organizarea unitatilor de primire a urgentelor se va face conform normelor de aplicare a prezentului titlu.

(5)  Medicii si asistentii sefi ai unitatilor de primire a urgentelor nu pot fi sponsorizati si/ sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare sau firmele care reprezinta interesele acestora si nici de catre firmele de aparatura medicala. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea Ministrului Sanatatii Publice.

(6)  Spitalele municipale si orasenesti pot avea compartimente de primire a urgentelor sau camere de reanimare in zonele de receptie a urgentelor, ele urmand a fi deservite de personalul de garda din spital si/sau de medici de urgenta special angajati.

(7)  Spitalele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta au in responsabilitate, prin unitatile de primire a urgentelor, echipaje integrate publice de interventie prespitaliceasca terestra (SMURD) in colaborare cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor si cu autoritatile publice locale care sunt coordonate de dispeceratele sistemului national unic pentru apelul de urgenta.  

(8)  Spitalele regionale de urgenta au in responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriana, respectand prevederile  legale in vigoare.

(9)  Implementarea prevederilor alin.(7) si alin.(8) se realizeaza gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului administratiei si internelor, avand la baza resursele materiale si umane disponibile.

(10) Arondarea judetelor la centrele regionale se efectueaza pe baza ordinului ministrului sanatatii publice, luand in considerare regiunile de dezvoltare socio-economica din care fac parte precum si distantele aeriene si terestre intre un spital judetean si un anumit centru regional.

(11) In structura spitalelor regionale si a spitalelor de urgenta de grad II si III

functioneaza unitati de primire a urgentelor, corespunzatoare nivelului centrului in care se afla si numarului cazurilor de urgenta asistate anual.

(12) Spitalele regionale de urgenta au obligatia de a monitoriza si indruma metodologic intreaga activitate de asistenta medicala de urgenta din regiunile pe care le deservesc.

(13) Modalitatile de monitorizare si indrumare, precum si modalitatile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Art. 102. - (1) Spitalele judetene de urgenta, precum si spitalele regionale de urgenta au obligatia de a accepta transferul pacientilor aflati in stare critica daca spitalul sau centrul unde se afla pacientul respectiv nu are resursele umane si/sau materiale necesare acordarii asistentei de urgenta in mod corespunzator si definitiv si daca transferul este necesar in vederea salvarii vietii pacientului.

(2)     Centrele si spitalele locale de urgenta, precum si spitalele judetene de urgenta organizeaza transferul pacientilor critici in mod corespunzator, evitand intarzierile nejustificate, catre un centru superior, daca rezolvarea definitiva a cazului depaseste competentele sau resursele spitalului in care se afla acestia.

(3)     Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aproba prin ordin al ministrului sanatatii. Spitalele regionale si cele judetene de urgenta precum si spitalele de urgenta din municipiul Bucuresti vor furniza dispeceratului de urgenta, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile si resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenta.

(4)     Criteriile de internare de urgenta a pacientilor care sunt consultati si asistati in

unitatile/compartimentele de primire a urgentelor, precum si criteriile de transfer de urgenta catre alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare ale prezentului titlu.

Capitolul III

Acordarea asistentei medicale private de urgenta

Art. 103. - (1) Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este coordonata la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de catre personal medical cu studii superioare.

(2)     Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca se organizeaza pe o zona stabilita de furnizorul de servicii, cu conditia ca acesta sa aiba mijloacele necesare acoperirii zonei respective in timpii prevazuti pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenta.

(3)     Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata cu ambulante si echipamente care respecta normele si standardele minime impuse serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.

Art. 104. - (1) Serviciile medicale private de urgenta prespitaliceasca nu pot contracta serviciile publice in vederea acoperirii unor zone sau activitati care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie.

(2)     Serviciile medicale private spitalicesti de urgenta se organizeaza in structura spitalelor private, respectand standardele minime impuse de Ministerul Sanatatii  pentru serviciile publice spitalicesti de urgenta.

(3)     Serviciile medicale private de urgenta spitaliceasca au obligatia de a stabiliza oricare pacient care soseste in serviciul respectiv, in stare critica sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afectiuni acute grave, indiferent de capacitatea financiara a acestuia de a achita costurile tratamentului si de calitatea sa de asigurat, acesta putand fi transportat la un spital public, in conditii corespunzatoare, numai dupa stabilizarea functiilor vitale si acordarea tratamentului de urgenta.

(4)  In cazul in care nu au in structura servicii de garda, spitalele private au obligatia sa acorde primul ajutor si sa alerteze serviciile de urgenta publice prin numarul unic petnru apeluri de urgeta 1-1-2.

Capitolul IV

Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti

Art. 105. - (1) Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti sunt servicii publice cu personalitate juridica.

(2)     Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti au ca scop principal acordarea asistentei medicale de urgenta si transportul medical asistat, utilizand, dupa caz, personal medical superior si / sau mediu calificat la diferite niveluri, precum si conducatori auto formati ca ambulantieri.

(3)     Personalul de interventie din cadrul Serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

Art. 106. - (1) Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti au in structura lor doua compartimente distincte: compartimentul de asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat si compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat.

(2)     Compartimentul de asistenta medicala de urgenta are in dotare ambulante de tip B si C si alte mijloace de interventie autorizate in vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fara medic.

(3)     In cazul in care echipajele de urgenta sunt fara medic ele vor functiona cu un asistent medical ca sef de echipaj. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit.

(4)     Ambulantele tip B si C si celelalte mijloace de interventie specifice din cadrul

compartimentului pentru urgente nu vor fi utilizate in scop de consultatii de urgenta la domiciliu sau transport sanitar neasistat  al pacientilor stabili, fara probleme medicale acute.

Art. 107. - (1) Compartimentul de asistenta medicala de urgenta efectueaza si transporturi medicale asistate ale pacientilor critici si ale celor cu accidentari sau imbolnaviri acute, care necesita supraveghere din partea unui asistent medical sau medic si monitorizarea cu echipamentele medicale specifice.

(2)     Compartimentul de asistenta medicala de urgenta  functioneaza in regim de asteptare si este finantat din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, de la bugetul de stat pe baza de programe, din donatii si sponsorizari.

(3)     Compartimentul de asistenta medicala de urgenta poate avea in organigrama  personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta si dispeceri / radiotelefonisti, precum si alte categorii de personal necesare functionarii compartimentului.

Art. 108. - (1) Compartimentul pentru consultatii de urgenta si transport sanitar functioneaza ca structura distincta in cadrul serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, avand in organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri si alte categorii de personal necesare functionarii acestuia.

(2)     In dotarea compartimentului pentru consultatii de urgenta si transport sanitar se afla ambulante tip A1 si A2, precum si alte mijloace de transport autorizate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, precum si autoturisme de transport pentru medicii de garda in vederea efectuarii consultatiilor la domiciliu.

(3)     In cadrul compartimentului pentru consultatii de urgenta si transport pot efectua garzi si medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta.

(4)     Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta se face prin dispeceratul medical de urgenta ea putand fi realizata, unde este posibil, in colaborare cu medicii de familie.

(5)     Compartimentul pentru consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat functioneaza in regim de garda si/sau ture de cel mult 12 ore.

Art. 109. - Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuata de ambulantieri si asistenti sau doar de ambulantieri, dupa caz.

Art. 110. - (1) Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si cea de transport sanitar neasistat este finantata din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, din donatii si sponsorizari.

(2)     Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si de transport sanitar neasistat poate fi externalizata partial sau total, ea putand fi contractata sau subcontractata de servicii private de ambulanta si de transport sanitar direct cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sau sub forma unui subcontract cu serviciile publice de ambulanta.

(3)     Serviciile de reparatii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanti, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto si curatenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public-privat, contract de asociere prin participatiune sau inchirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanta contractant.

Art. 111. - (1) Conducerea serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti este formata din:

a)       manager general care poate fi medic, economist sau jurist cu studii in management;

b)       director medical;

c)       un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic, asistentul sef, medicii sau asistentii coordonatori ai substatiilor serviciului de ambulanta, un reprezentant al autoritati de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si un reprezentant al autoritatilor publice locale.

(2)     Membrii comitetului director vor fi numiti de managerul general cu exceptia

reprezentantului autoritatii de sanatate publica si a reprezenatantului autoritatilor publice locale care vor fi numiti de conducerile institutiilor din care fac parte.

(3)     Managerul general si membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizari si / sau finantari, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare sau firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicala, precum si firmele care comercializeaza ambulante si alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea Ministrului Sanatatii Publice.

(4)     Coordonarea activitatii compartimentului de urgenta se realizeaza la nivel judetean si al municipiului Bucuresti de un medic specialist sau primar in medicina de urgenta, anestezie terapie intensiva sau cu atestat in domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca. La nivelul substatiilor, in lipsa unui medic, compartimentul de urgenta poate fi coordonat de un asistent medical.

(5)     Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta la domiciliu se va efectua de catre un medic specialist sau medic primar in medicina de familie, medicina generala, pediatrie sau medicina interna.

(6)     Coordonarea activitatii de transport sanitar neasistat se realizeaza de catre un asistent medical.

(7)     Managerul general incheie cu autoritatea de sanatate publica un contract de management pe o perioada maxima de 3 ani.  Postul de manager general se va ocupa prin concurs, contractul putand fi prelungit in urma evaluarii activitatii depuse.

(8)     Membrii comitetului director vor incheia un contract de administrare cu managerul general.

(9)     Continutul contractului de management, precum si al contractului de administrare, remunerarea si indemnizatiile aferente managerului general si membrilor comitetului director vor fi stabilite prin ordin al ministrului sanatatii.

     (10)  Functia de manager general este incompatibila cu :

a)  exercitarea unor functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, precum si cu detinerea de orice alte functii salarizate;

b)  detinerea mai multor functii de manager salarizate sau nesalarizate;

c)  detinerea  unei functii de conducere salarizata in cadrul  Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, sau a filialelor locale  ale acestora sau a organizatiilor sindicale de profil.

(11) Constituie conflict de interese detinerea de parti sociale sau de actiuni, personal sau de catre rudele si afinii pana la gradul al IV rea, la societati comerciale sau organizatii nonguvernamentale care  stabilesc relatii comerciale cu serviciul de ambulantala care sunt angajati.

      (12)Managerul general si membrii comitetului director au obligatia de a depune o declaratie de interese,precum si de a semna o declaratie cu privire la incompatibilitatile prevazute la alin. (10) in termen de 15 zile de la numirea in functie, la Ministerul Sanatatii Publice. Aceste declaratii vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise in ele. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data inceperii modificarii sau incetarii functiilor sau activitatilor. Declaratiile se vor afisa pe site-ul serviciului de ambulanta respectiv. Modelul declaratiei de interese si cel al declaratiei referitoare la incompatibilitati se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Capitolul V

Serviciile Mobile de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD)

Art. 112. - Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare sunt structuri publice integrate de interventie, fara personalitate juridica, care functioneaza in organigrama inspectoratelor pentru situatii de urgenta, Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta avand ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor, precum si, concomitent, dupa caz,  in structura autoritatilor publice locale si /sau a unor spitale judetene si regionale de urgenta. 

Art. 113. - (1) Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare au in structura lor, dupa caz, echipaje de interventie specializate in acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea si executarea operatiunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriana.

(2)     Echipajele integrate de terapie intensiva mobila din cadrul SMURD sunt formate din cel putin 4 persoane din care un conducator auto pompier si un medic special pregatit provenit dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensiva mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situatii de urgenta, de autoritatile publice locale si / sau de structurile spitalicesti. In cadrul acestor echipaje pot actiona si voluntari special pregatiti.

(3)     Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel putin 3 persoane cu pregatire paramedicala din structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta si/sau din structura autoritatilor publice locale. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit. 

(4)     Echipajele de salvare aeriana functioneaza conform reglementarilor specifice prevazute de lege.

(5)     Echipajele integrate de terapie intensiva mobila au in dotare ambulante de tip C, conform

standardelor si reglementarilor nationale si europene.

(6)     Echipajele de prim ajutor calificat au in dotare ambulante de tip B, echipate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate.

(7)     Echipajele de prim ajutor calificat pot actiona si cu autospeciale de interventie din dotarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta respectiv ale Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta, fara capacitate de transport pacient, cu conditia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilator semiautomat.

Art. 114. - (1) Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, cu exceptia componentei de salvare aeriana, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situatii de urgenta respectiv Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta, avand ca medic sef un medic specialist sau primar in medicina de urgenta sau anestezie-terapie intensiva, provenind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional sau judetean de urgenta, dupa caz.

(2) Personalul din cadrul SMURD isi desfasoara activitatea zilnica purtand uniformele si gradele profesionale si/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor. Pentru interventie personalul va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

(3) Coordonarea activitatii zilnice de interventie a echipajelor SMURD se face prin dispeceratele integrate judetene de urgenta sau, dupa caz, prin dispeceratele medicale judetene ale serviciilor de ambulanta si al municipiului Bucuresti.

(4)  Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, dupa caz, inclusiv de centrele 1-1-2 si/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situatii de urgenta pe baza unor protocoale incheiate in prealabil cu dispeceratele medicale ale Serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti.

(5) In situatia in care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 1-1-2 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situatii de urgenta, dispeceratul medical va fi informat in momentul dispecerizarii echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va mentine legatura cu dispeceratul medical in vederea raportarii si coordonarii medicale a activitatii echipajului.

(6)     Echipajele de salvare aeriana vor fi alertate conform prevederilor legale in vigoare, ele putand fi alertate si direct prin 1-1-2 urmand ca medicul de garda sa decida oportunitatea interventiei pe baza informatiilor obtinute de la centrul 1-1-2 si de la dispeceratele medicale si ale inspectoratelor pentru situatii de urgenta, de la Centrul Operational / punctele operationale ale Unitatii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sau direct de la locul incidentului.

Art. 115. - (1) Activitatea Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Sanatatii Publice si al Ministerului Aministratiei si Internelor, de la bugetul autoritatilor publice locale, precum si din alte surse prevazute de lege, inclusiv donatii si sponsorizari .

(2)     Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensiva mobila, de salvare aeriana precum si materialele consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situatii de urgenta si al autoritatilor publice locale, este finantata din bugetul fondului  national unic de asigurari sociale de sanatate prin spitalele care coordoneaza medical activitatea la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti, precum si de la bugetul de stat si prin alte surse financiare prevazute in lege.

(3)     Medicii sefi ai Serviciilor Mobile de Urgenta Reanimare si Descarcerare nu pot beneficia de sponsorizari si / sau finantari, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare sau firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicala si nici de catre firmele care comercializeaza ambulante si alte vehicule de intervetie sau reprezentantii acestora. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea, dupa caz, a Ministrului Sanatatii sau a Ministrului Adminstratiei si Internelor.

Art. 116. - Dotarea cu echipamente si mijloace de interventie a Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare va fi asigurata de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si de autoritatile publice locale. Achizitionarea acestora poate fi realizata inclusiv prin sistem leasing sau credit in conditiile legii.

Capitolul VI

  Asistenta de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca

Art. 117. - (1) Asistenta de urgenta in cazul accidentelor colective, calamitatilor si dezastrelor va fi coordonata de inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta, respectiv al municipiului Bucuresti sau direct de Inspectoratul general pentru situatii de urgenta conform planurilor nationale aprobate.

(2)Pentru situatii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmari deosebit de grave, se vor intocmi planuri de actiune comune si cu celelalte  institutii cu atributii in domeniu, care vor fi puse in aplicare la solicitarea Inspectoratului general pentru situatii de urgenta.

(3)In situatii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmari deosebit de grave, acordarea asistentei la nivel spitalicesc se va face si in unitatile spitalicesti apartinand ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

Art. 118. - (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca intra cu toate fortele planificate sub comanda unica a Inspectorului sef pentru situatii de urgenta din judetul respectiv care se subordoneaza direct prefectului judetului si Inspectorului general al Inspectoratului general pentru situatii de urgenta.

(2)     Inspectorul General pentru situatii de urgenta poate solicita serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, precum si celorlalte ministere si institutii cu retea sanitara proprie punerea la dispozitie a mijloacelor si a personalului necesar interventiilor in cazul unor accidente colective, calamitati sau dezastre, pe durata determinata.

(3)     Medicii directori ai Serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti au obligatia organizarii sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situatii de urgenta.

(4)     Medicii directori ai Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti precum si medicii sefi ai unitatilor SMURD fac parte din comitetele judetene si al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

Art. 119. - (1) Din momentul directionarii echipajelor catre un accident colectiv sau o zona calamitata, inceteaza toate activitatile din cadrul serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti care nu au caracter de urgenta. Echipajele de transport sanitar neasistat si de consultatii de urgenta vor fi directionate catre compartimentul de urgenta.

(2)     Directorul Serviciului de ambulanta judetean, precum si cel al municipiului Bucuresti auobligatia de a dispune realizarea conditiilor necesare pentru indeplinirea tuturor prevederilor planului de actiune in caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judetean sau al municipiului Bucuresti pastreaza un numar minim de echipaje de urgenta, iar daca situatia o impune, se alerteaza personalul din turele libere.

(3)     Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti impreuna cu inspectoratele pentru situatii de urgenta intocmesc planul de actiune in situatii de urgenta pe baza listelor cu mijloacele din dotare,precum si cu personalul acestora transmise de toate institutiile cu atributii in domeniu.

(4)     Echipajele din cadrul Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare sunt directionate cu prioritate catre zona calamitata sau catre accidentul colectiv ca echipaje de prim raspuns impreuna cu echipajele de ambulanta disponibile.

(5)     Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situatii de urgenta poate dispune echipajelor SMURD dintr-un judet participarea la interventie la un accident colectiv sau o zona calamitata din alt judet. La nevoie, el poate dispune, cu acordul Presedintelui Comitetului pentru situatii de urgenta al Ministerul Sanatatii Publice, participarea la interventii, in alt judet, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanta dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti.

(6)     Inspectorii Sefi ai Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanta in conditiile stabilite prin lege.

(7)     In cazul epidemiilor si/sau pandemiilor, coordonarea activitatii de interventie se  face de catre comitetele judetene pentru situatii de urgenta sau Comitetul pentru Situatii de Urgenta al Ministerul Sanatatii  Publice, dupa caz, potrivit legii.

Art. 120. - (1) Serviciile private de ambulanta au obligatia de a raspunde solicitarii, comitetelor judetene / al municipiului Bucuresti, respectiv Comitetului pentru situatii de urgenta al Ministerul Sanatatii Publice ori Comitetului National pentru Situatii de Urgenta in caz de accident colectiv, calamitati naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontata, la tarifele Casei Nationale de Asigurari pentru Sanatate, din bugetul de stat sau din bugetul local.

(2)     Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta si cel al municipiului Bucuresti pastreaza unitatile mobile de interventie la accidente colective si dezastre, aflate in dotarea lor, in stare de functionare, prin Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, in colaborare cu Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz.

(3)     Serviciile medicale publice de urgenta prespitaliceasca care raspund de unitatile mobile pentru accidente colective si dezastre se asigura ca aparatura medicala este in stare de functionare si ca unitatea este dotata cu medicamente si materiale, aflate in termen de valabilitate, suficiente pentru ingrijirea unui numar de minimum 20 de persoane aflate in stare critica.

(4)     Managerii generali si directorii medicali ai serviciilor de ambulanta judetene si a municipiului Bucuresti, medicii sefi ai serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare, precum si medicii sefi ai unitatilor de primire a urgentelor vor urma cursuri in managementul dezastrelor organizate de Ministerul Sanatatii Publice si / sau Ministerul Administratiei si Internelor.

Art. 121. - Finantarea exercitiilor, a pregatirii si a interventiilor in caz de accidente colective, calamitati sau dezastre se face de la bugetul de stat si bugetul autoritatilor publice locale.

Capitolul VII

Dispozitii finale

Art. 122. - Normele de aplicare ale prevederilor prezentului titlu se aproba prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si ministrului administratiei si internelor in termen de 3 zile de la  intrarea in vigoare a prezentului titlu si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I-a.

           Art. 123. - In scopul apararii dreptului cetatenilor la sanatate, securitate si viata precum si in scopul prevenirii si limitarii consecintelor unei calamitati naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgenta spitalicesti si prespitalicesti i se interzice participarea la greve sau la alte actiuni revendicative menite sa afecteze activitatea prin scaderea capacitatii de interventie sau a calitatii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizatii, in timpul programului de lucru, normal sau prelungit.

Art. 124. - Prevederile art. 87 alin. (8) si art. 92 alin. (3) vor fi implementate gradual conform normelor de aplicare ale prezentului titlu luand in considerare resursele si planurile de dezvoltare astfel incat termenul final sa nu depaseasca anul 2014.

           Art. 125. - Nerespectarea prevederilor acestui titlu atrage raspunderea juridica a persoanelor vinovate, in conditiile legii.

TITLUL V

Asistenta medicala comunitara

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 126. -(1) Dispozitiile prezentului titlu reglementeaza serviciile si activitatile din domeniul asistentei medicale comunitare.

(2) Asistenta medicala comunitara cuprinde ansamblul de activitati si servicii de sanatate organizate la nivelul comunitatii pentru solutionarea problemelor medico-sociale ale individului, in vederea mentinerii acestuia in propriul mediu de viata si care se acorda in sistem integrat cu serviciile sociale.

Art. 127. -(1) Asistenta medicala comunitara presupune un ansamblu integrat de programe si servicii de sanatate centrate  pe nevoile individuale ale omului sanatos si bolnav, acordate in sistem integrat cu serviciile sociale..

(2) Programele si serviciile de asistenta medicala comunitara se realizeaza in concordanta cu politicile si strategiile Ministerul Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, Agentiei Nationale pentru Protectia Familie, ale altor institutii ale autoritatii locale cu responsabilitati in domeniu precum si cu cele ale autaritatilor locale. 

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea asistentei medicale comunitare

Art. 128. -(1) Pentru coordonarea programelor nationale de asistenta medicala comunitara se infiinteaza Comisia Interdepartamentala pentru Asistenta Medicala Comunitara aflata in subordinea Primului Ministru, numita in continuare Comisie.

(2) Comisia se constituie dintr-un presedinte si un numar impar de membri, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, Agentiei Nationale pentru Protectia Familie Ministerului Administratiei si Internelor, precum si ai organizatiilor sau asociatilor autoritatilor locale.

(3) Atributiile, regulamentul de organizare si functionare precum si componenta nominala a Comisiei se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 129. -(1) Comisia se intruneste in sedinte ordinare de doua ori pe an si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie.

(2) Comisia primeste sinteza rapoartelor anuale privind problemele medico-sociale de la nivelul comunitatilor.

Art. 130. -Comisia are urmatoarele atributii:

a) realizeaza strategia nationala in domeniul asistentei medicale comunitare;

b) intocmeste lista de prioritati care sa raspunda nevoilor identificate la nivelul comunitatilor;

c) propune ordonatorului de credite necesarul de fonduri pentru desfasurarea activitatilor din domeniul asistentei medicale comunitare.

Art. 131. -Comisia isi realizeaza atributiile prevazute la art. 130 cu suportul Unitatii de Management a Programelor de Asistenta Medicala Comunitara.

Art. 132. -(1) Pentru realizarea programelor nationale de asistenta medicala comunitara se infiinteaza Unitatea de Management a Programelor de Asistenta Medicala Comunitara (UMPAMC) in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar, numita in continuare UMPAMC.

(2) UMPAMC are drept atributie principala sprijinul tehnic si metodologic pentru Comisia Interdepartamentala pentru Asistenta Medicala Comunitara.

Art. 133. -Pentru realizarea atributiilor, UMPAMC poate solicita expertiza si suportul tehnic al specialistilor din institutiile aflate in subordinea si/sau coordonarea Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatii Nationale de Protectie a Drepturilor Copilului, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice si a altor organe ale autoritatii centrale cu responsabilitati in domeniu.

Art. 134. -Programele nationale de asistenta medicala comunitara se deruleaza prin institutiile aflate in subordinea si/sau coordonarea Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Administratiei si Internelor si ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

CAPITOLUL III

Beneficiarii, obiectivele si acordarea serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara

Art. 135 -(1) Beneficiarul serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara este comunitatea dintr-o arie geografica definita, precum: judetul, orasul, comuna, satul, dupa caz, iar in cadrul acesteia in mod deosebit categoriile de persoane vulnerabile.

(2) Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se gasesc in urmatoarele situatii:

a) nivel economic sub pragul saraciei;

b) somaj;

c) nivel educational scazut;

d) diferite disabilitati, boli cronice;

e) boli aflate in faze terminale care necesita tratamente paleative;

f) graviditate;

g) varsta a treia;

h) varsta sub 5 ani;

i) fac parte din familii monoparentale.

Art. 136. -(1) Serviciile si activitatile de asistenta medicala comunitara sunt derulate de urmatoarele categorii profesionale:

a) asistent social;

b) asistent medical comunitar;

c) mediator sanitar;

d) asistent medical comunitar de psihiatrie;

e) asistent medical de ingrijiri la domiciliu.

(2) Categoriile profesionale prevazute la alin. (1) lit. b)-d) se incadreaza cu contract individual de munca pe perioada determinata la unitatile sanitare desemnate, iar cheltuielile de personal se suporta in cadrul programelor nationale de sanatate.

(3) Categoriile profesionale prevazute la alin. (1) colaboreaza cu autoritatile locale si cu serviciile de asistenta medicala si sociala.

(4) Categoriile profesionale care activeaza in domeniul asistentei medicale comunitare  se includ in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR).

Art. 137. -Obiectivele generale ale serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara sunt:

a)       implicarea comunitatii in identificarea problemelor medico-sociale ale acesteia;

b)       definirea si caracterizarea problemelor medico- sociale ale comunitatii;

c)       dezvoltarea programelor de interventie, privind asistenta medicala comunitara, adaptate nevoilor comunitatii;

d)       monitorizarea si evaluarea serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara;

e)       asigurarea eficacitatii actiunilor si a eficientei utilizarii resurselor.

Art. 138. - Obiectivele generale ale asistentei  medicale comunitare sunt:

a)       educarea comunitatii pentru sanatate;

b)       promovarea sanatatii reproducerii si a planificarii familiale;

c)       promovarea unor atitudini si comportamente favorabile unui stil de viata sanatos;

d)       educatie si actiuni directionate pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos;

e)       activitati de prevenire si profilaxie primara, secundara si tertiara;

f)        activitati medicale curative, la domiciliu, complementare asistentei medicale primare, secundare si tertiare;

g)       activitati de consiliere medicala si sociala;

h)       dezvoltarea serviciilor de ingrijire medicala la domiciliu a gravidei, nou-nascutului si mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal si a batranului;

i)        activitati de recuperare medicala.

CAPITOLUL IV

Finantare

Art. 139. - Finantarea programelor de asistenta comunitara se realizeaza cu fonduri din bugetul de stat, bugetul autoritatilor locale precum si din alte surse, inclusiv donatii si sponsorizari, in conditiile legii.

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

Art. 140. - Ministerul Sanatatii Publice va elabora, in colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Administratiei si Internelor, norme de aplicare a prezentului titlu, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu.


TITLUL VI

Efectuarea prelevarii si transplantul
de organe, tesuturi si celule de origine umana,
in scop terapeutic

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

ART. 141. -Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana  se fac in scop terapeutic, in conditiile prezentului titlu.

ART. 142. -In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:

 a) celula  - unitatea elementara anatomica si functionala a materiei vii. In sensul prezentei legi, termenul celula/celule se refera la celula umana individuala sau o colectie de celule umane, care nu sunt unite prin nici o forma de substanta intercelulara;

b) tesut - gruparea de celule diferentiata, unite prin substanta intercelulara amorfa, care formeaza impreuna o asociere topografica si functionala;

c) organ - partea diferentiata in structura unui organism, adaptata la o functie definita, alcatuita din mai multe tesuturi sau tipuri celulare, prezentand vascularizatie si inervatie proprie;

d) prelevare - recoltarea de organe si/sau tesuturi si/sau celule  de origine umana sanatoase morfologic si functional, cu exceptia autotransplantului de celule stem hematopoietice cand celulele sunt recoltate de la pacient, in vederea realizarii unui transplant;

e) transplant - acea activitate medicala prin care, in scop terapeutic, in organismul unui pacient este implantat sau grefat un organ, tesut sau celula. Reglementarile cuprinse in prezenta lege se adreseaza inclusiv tehnicilor de fertilizare in vitro;

f) donator - subiectul in viata sau decedat, de la care se preleveaza organe, tesuturi si/sau celule  de origine umana pentru utilizare terapeutica;

g) primitor - subiectul care beneficiaza de transplant de organe si/sau tesuturi si/sau celule;

ART. 143. -Coordonarea, supravegherea, aprobarea si implementarea oricaror dispozitii privind activitatea de transplant revin Agentiei Nationale de Transplant.

CAPITOLUL II

Donarea si donatorul de organe, tesuturi si celule de origine umana

ART. 144. -Prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatorul in viata se face in urmatoarele conditii:

a) prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, in scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore in viata, avand capacitate de exercitiu deplina, dupa obtinerea consimtamantului informat, scris, liber, prealabil si expres al acestuia, conform modelului prevazut in anexa nr. 1. Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de la persoane fara capacitate de exercitiu;

b) consimtamantul se semneaza numai dupa ce donatorul a fost informat de catre medic, asistentul social sau alte persoane cu pregatire de specialitate, asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional, rezultate din actul prelevarii;

c) donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in momentul prelevarii;

d) prelevarea si transplantul de organe, tesuturi  si celule de origine umana ca urmare a exercitarii unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane sunt interzise;

e) donarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana nu pot face obiectul unor acte si fapte juridice, in scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura;

f) donatorul si primitorul vor semna un act legalizat, prin care declara ca donarea se face in scop umanitar, are caracter altruist si nu constituie obiectul unui acte si fapte juridice, in scopul obtinerii  unui folos material sau de alta natura, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.

ART. 145. -(1) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de la potentiali donatori minori in viata, cu exceptia cazurilor prevazute in prezenta lege;

         (2) Prin derogare de la alin.(1), in cazul in care donatorul este minor, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se face in urmatoarele conditii:

a) prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice de la minori se poate face numai cu consimtamantul minorului daca acesta a implinit varsta de 14 ani si cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al parintilor, tutorelui sau al curatorului. Daca minorul nu a implinit varsta de 14 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal;

b) in cazul donatorului care are cel putin 14 ani, consimtamantul acestuia, scris sau verbal, se exprima in fata presedintelui tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul centrului unde se efectueaza transplantul, dupa efectuarea obligatorie a unei anchete de catre autoritatea tutelara competenta, conform modelului  prevazut in anexa nr. 2;

         (3) refuzul scris sau verbal al minorului impiedica orice prelevare.

ART. 146. -(1) Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul Comisiei de Avizare a Donarii de la Donatorul Viu constituita in cadrul spitalului in care se efectueaza transplantul; aceasta comisie va evalua motivatia donarii si va controla respectarea drepturilor pacientilor, conform  modelului prevazut in anexa nr. 1.

       (2) Comisia de Avizare a Donarii de la Donatorul Viu va avea urmatoarea componenta: un medic cu pregatire in bioetica din partea Colegiului Medicilor judetean sau al municipiului Bucuresti, un psiholog sau un medic psihiatru si un medic primar, angajat al spitalului si avand atributii de conducere in cadrul acestuia, neimplicat in echipa de transplant.

       (3) Aceasta comisie va functiona conform unui regulament emis de catre Agentia Nationala de Transplant, cu consultarea Comisiei de Bioetica a Ministerul Sanatatii Publice. Regulamentul va fi aprobat prin ordin al ministrului sanatatii publice.

        (4)Comisia va evalua atat donatorul cat si primitorul care vor fi supusi unui examen psihologic si/sau psihiatric, avand ca scop testarea capacitatii de exercitiu, precum si stabilirea motivatiei donarii.

       (5)Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de catre un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atat de echipa care efectueaza transplantul, cat si de familiile donatorului si primitorului.

      (6)Prelevarea, de la donatori vii, de sange, piele, sperma, cap femural, placenta, sange din cordonul ombilical, membrane amniotice, ce vor fi utilizate in scop terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetica cuprinse in regulamentul Comisiei de Avizare a Donarii de la Donatorul Viu, fara a fi necesar avizul acestei comisii.

       (7) Datele privind donatorul si receptorul, inclusiv informatiile genetice, la care pot avea acces terte parti, vor fi comunicate sub anonimat, astfel incat nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati.

       (8) Daca donatorul nu doreste sa-si divulge identitatea, se va respecta confidentialitatea donarii, cu exceptia cazurilor in care declararea identitatii este obligatorie prin lege.

ART. 147. - Prelevarea de organe, tesuturi si celule de la donatorul decedat se face in urmatoarele conditii:

(1) Se defineste ca donator decedat fara activitate cardiaca, persoana la care s-a constatat oprirea cardio-respiratorie iresuscitabila si ireversibila, confirmata in spital de catre doi medici primari. Confirmarea donatorului decedat fara activitate cardiaca se face conform protocolului de resuscitare, prevazut in anexa nr. 6, exceptie facand situatiile fara echivoc.

(2) Se defineste ca donator decedat cu activitate cardiaca, persoana la care s-a constatat incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului, conform protocolului de declarare a mortii cerebrale prevazut in anexa nr. 3.

(3) Declararea mortii cerebrale se face de catre medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, tesuturi si celule de origine umana.

(4) Prelevarea de organe, tesuturi si/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimtamantul scris a cel putin unu dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, in urmatoarea ordine : sot, parinte, copil, frate, sora. In absenta acestora, consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata, in mod legal, conform legislatiei in domeniu, sa il reprezinte pe defunct; in ambele situatii se procedeaza conform modelului prevazut in anexa nr. 4.

(5) Prelevarea se poate face fara consimtamantul membrilor familiei daca, in timpul vietii, persoana decedata si-a exprimat deja optiunea in favoarea donarii, printr-un act notarial de consimtamant pentru prelevare sau inscrierea in Registrul national al donatorilor de organe, tesuturi si celule, conform modelului prevazut in anexa nr.5.

(6) Prelevarea nu se poate face sub nici o forma daca, in timpul vietii, persoana decedata si-a exprimat deja optiunea impotriva donarii, prin act de refuz al donarii avizat de catre  medicul de familie sau prin inscrierea in Registrul national al celor care refuza sa doneze organe, tesuturi si celule. Actul de refuz al donarii, avizat de catre medicul de familie, va fi prezentat, de catre apartinatori, coordonatorului de transplant.

ART. 148. -(1)Prelevarea de organe, tesuturi si celule de la donatori decedati  se efectueaza numai dupa un control clinic si de laborator care sa excluda orice boala infectioasa, o posibila contaminare sau alte afectiuni care reprezinta un risc pentru primitor, conform protocoalelor stabilite pentru fiecare organ, tesut sau celula in parte.

        (2) Repartitia organelor, tesuturilor si celulelor de origine umana prelevate la nivel national se efectueaza de catre Agentia Nationala de Transplant, in functie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, tesuturilor si celulelor de origine umana in cadrul sistemului de transplant din Romania.

        (3)In conditiile in care pe teritoriul national nu exista nici un primitor compatibil cu organele, tesuturile si celulele  de origine umana disponibile, acestea pot fi alocate in reteaua internationala de transplant, pe baza unei autorizatii speciale emisa de catre Agentia Nationala de Transplant, conform modelului prevazut in anexa nr. 7.

        (4) Tesuturile si celulele de origine umana prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate si depozitate in bancile de tesuturi si celule, acreditate sau agreate de catre Agentia Nationala de Transplant.

        (5) Transplantul de  tesuturi sau celule de origine umana se efectueaza numai din bancile acreditate sau agreate de catre Agentia Nationala de Transplant.

       (6) Fiecare prelevare  de organ, tesut sau celula de origine umana este anuntata imediat si inregistrata in Registrul National de Transplant, conform procedurilor stabilite de catre Agentia Nationala de Transplant.

        (7) Medicii care au efectuat prelevarea de organe si tesuturi de la o persoana decedata vor asigura restaurarea cadavrului si a fizionomiei sale prin ingrijiri si mijloace specifice, inclusiv chirurgicale daca este necesar, in scopul obtinerii unei infatisari demne a corpului defunctului.

        (8) Prelevarea  de organe, tesuturi si celule de origine umana, in cazuri medico-legale, se face numai cu consimtamantul medicului legist si nu trebuie sa compromita rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului prevazut in anexa nr. 8.

        (9) Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana, se face numai pe baza autorizatiei speciale emisa de catre Agentia Nationala de Transplant, dupa modelul prevazut in anexa nr. 7, respectiv  anexa nr. 9, conform legislatiei vamale.

       (10) Se interzice divulgarea oricarei informatii privind identitatea donatorului cadavru, precum si a primitorului, exceptand cazurile in care familia donatorului, respectiv primitorul sunt de acord, precum si cazurile in care declararea identitatii este obligatorie prin lege. Datele privind donatorul si receptorul, inclusiv informatiile genetice, la care pot avea acces terte parti, vor fi comunicate sub anonimat, astfel incat nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati.

      (11) Agentia Nationala de Transplant poate acorda servicii funerare si/sau transportul cadavrului, in cazul donatorilor de la care s-au prelevat organe si/sau tesuturi si/sau celule.

      (12) Dupa fiecare prelevare de organe, tesuturi si/sau celule de la donatorii cadavru se vor completa, cu datele din momentul prelevarii, Fisa de declarare a donatorului si Fisa de prelevare de organe si tesuturi, prevazute in anexa  nr. 10.

      (13) Agentia Nationala de Transplant stabileste un sistem de vigilenta pentru raportarea, investigarea, inregistrarea si transmiterea informatiilor despre incidentele grave si reactiile adverse severe care pot influenta calitatea si siguranta organelor, tesuturilor si celulelor, ce pot fi datorate procurarii, testarii, procesarii, stocarii si distributiei acestora, astfel incat orice reactie adversa severa observata in timpul sau dupa procedura de transplant ar putea fi legata de calitatea si siguranta organelor, tesuturilor si celulelor.

CAPITOLUL III

Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana

ART. 149. -Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se efectueaza numai in scop terapeutic.

ART. 150. -Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se efectueaza cu consimtamantul scris al primitorului, dupa ce acesta a fost informat asupra riscurilor si beneficiilor procedeului, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.

ART. 151. -(1)In cazul in care primitorul este in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul, acesta poate fi dat in scris de catre unul din membrii familiei sau de catre reprezentantul legal al acestuia, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.

          (2) In cazul primitorului aflat in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul, transplantul se poate efectua fara consimtamantul prevazut anterior daca, datorita unor imprejurari obiective, nu se poate lua legatura in timp util cu familia ori cu reprezentantul legal al acestuia, iar intarzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului.

          (3) Situatia descrisa la alin. (2)  va fi consemnata de catre medicul sef de sectie si de catre medicul curant al pacientului, in formularul prevazut in anexa nr. 12.

ART. 152. -In cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, consimtamantul va fi dat de catre parinti sau de catre celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, dupa caz, conform modelului prevazut in anexa 13.

CAPITOLUL IV

Finantarea activitatii de transplant

ART. 153. -Costul investigatiilor, spitalizarii, interventiilor chirurgicale, medicamentelor, materialelor sanitare, al ingrijirilor postoperatorii, precum si cheltuielile legate de coordonarea de transplant se pot deconta dupa cum urmeaza:

a). din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, pentru pacientii inclusi

in programul national de transplant;

b). de la bugetul de stat, pentru pacientii inclusi in programul national de transplant;

c). prin contributia personala a pacientului sau, pentru el, a unui sistem de asigurari voluntare

de sanatate;

d). donatii si sponsorizari de la persoane fizice sau juridice, organizatii non-guvernamentale sau

alte organisme interesate.

CAPITOLUL V

Sanctiuni

ART. 154. -Organizarea si efectuarea prelevarii de organe, tesuturi si/sau celule de origine umana, in scopul transplantului, in alte conditii decat cele prevazute de prezentul titlu, constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.

ART. 155. -Prelevarea sau transplantul de organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana fara consimtamant dat in conditiile prezentului titlu, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 7 ani.

ART. 156. -Fapta persoanei care a dispus sau a efectuat prelevarea atunci cand prin aceasta se compromite o autopsie medico-legala, solicitata in conditiile legii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.

ART. 157. -(1) Constituie infractiune  si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani fapta persoanei de a dona organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana, in scopul obtinerii de foloase materiale sau de alta natura, pentru sine sau pentru altul.

         (2) Determinarea cu rea-credinta sau constrangerea unei persoane sa doneze organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

          (3) Publicitatea in folosul unei persoane, in scopul obtinerii de organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana, precum si publicarea sau mediatizarea  unor anunturi privind donarea de organe si/sau tesuturi si/sau celule umane in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau de alta natura pentru sine, familie sau terte persoane fizice sau juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 158. -(1) Organizarea si/sau efectuarea prelevarii de organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana pentru transplant, in scopul obtinerii unui profit material pentru donator sau organizator, constituie infractiunea de trafic de organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

        (2)Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si cumpararea de organe, tesuturi si/sau celule de origine  umana, in scopul revanzarii, in vederea obtinerii unui profit.

        (3)Tentativa se pedepseste.

ART. 159. -Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana fara autorizatia speciala emisa de catre Agentia Nationala de Transplant constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 160. -(1) Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se efectueaza de catre medici de specialitate, in unitati sanitare publice sau private autorizate de catre Ministerul Sanatatii Publice si acreditate, la propunerea Agentiei Nationale de Transplant.

           (2) Conditiile de acreditare a unitatilor sanitare  prevazute la alin (1) sunt stabilite de catre Agentia Nationala de Transplant, iar acreditarea se face prin ordin al ministrului sanatatii publice. Criteriile de acreditare vor fi stabilite prin Normele metodologice de aplicare a prezentului titlu, in conformitate cu legislatia europeana in domeniu.

          (3 ) Agentia Nationala de Transplant poate suspenda sau revoca acreditarea in cazul in care inspectiile efectuate impreuna cu autoritatea nationala competenta in domeniul securitatii sanitare a produselor de origine umana pentru utilizare terapeutica constata ca unitatea sanitara respectiva nu respecta prevederile legale in vigoare. Inspectiile vor fi efectuate periodic, iar intervalul dintre doua inspectii nu trebuie sa depaseasca 2 ani.

     (4) Unitatile sanitare acreditate vor stabili un sistem de identificare a fiecarui act de donare, prin intermediul unui cod unic, precum si fiecarui produs asociat cu el. Pentru tesuturi si celule este necesara etichetarea codificata care sa permita stabilirea unei legaturi de la donator la primitor si invers. Informatiile vor fi pastrate cel putin 30 ani.

     (5) Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de procesare si/sau utilizare de tesuturi si/sau celule vor pastra o inregistrare a activitatii lor, incluzand tipurile si cantitatile de tesuturi si/sau celule procurate, testate, conservate, depozitate, distribuite sau casate, precum si originea si destinatia acestor tesuturi si/sau celule pentru utilizare umana. Ele vor trimite anual un raport de activitate Agentiei Nationale de Transplant.

ART. 161. -Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de transplant tisular si/sau celular vor trebui sa desemneze o persoana responsabila pentru asigurarea calitatii tesuturilor si/sau celulelor procesate si/sau utilizate in conformitate cu legislatia europeana si cea romaneasca in domeniu. Standardul de instruire profesionala a acestei persoane va fi stabilit prin norme.

ART. 162. -Normele metodologice de aplicare a prezentului titlu vor fi elaborate in termen de 90 de  zile de la publicarea legii si vor fi aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

ART. 163. -Anexele nr. 1- 13  fac parte integranta din prezenta lege.

ART. 164. -La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, Legea nr.2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 13 ianuarie 1998, cu modificarile ulterioare si art. 17 alin.(3), art.21, art.23, art.25 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.222 din 3 aprilie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Prevederile acestui titlu transpun Directiva 23/2004/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004  asupra stabilirii standardelor de calitate si siguranta asupra donarii, procurarii, testarii, procesarii, conservarii, depozitarii si distribuirii tesuturilor si celulelor umane.

TITLUL VII

Spitalele 

Capitolul  I

Dispozitii generale

Art. 165. -(1) Spitalul este  unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care furnizeaza servicii medicale.

                       (2) Spitalul poate fi public, public cu sectii private sau privat. Spitalele de urgenta se infiinteaza si functioneaza numai ca spitale publice.

                       (3) Sectiile private ale spitalelor publice sau spitalele private pot furniza servicii medicale cu plata.      

                      (4) Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare si/sau paleative.

                      (5) Spitalele participa la asigurarea starii de sanatate a populatiei.

                      (6) Competentele pe tipuri de spitale se stabilesc in conformitate cu criteriile Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice, iar pentru spitalele din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie si cu avizul ministrului de resort sau al conducatorului institutiei.

Art. 166. -(1) Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii Publice, iar in spitalele din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, controlul este efectuat de structurile specializate ale acestora.

                      (2) Spitalul poate furniza servicii medicale numai daca functioneaza in conditiile autorizatiei de functionare, in caz contrar, activitatea spitalelor se suspenda, potrivit normelor  aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Art. 167. -(1) In spital se pot desfasura si activitati de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si postuniversitar, precum si activitati de cercetare stiintifica medicala. Aceste activitati se desfasoara sub indrumarea personalului didactic care este integrat in spital. Activitatile de invatamant si cercetare vor fi astfel organizate incat sa consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii si deontologiei medicale.

                       (2) Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se desfasoara pe baza de contract, incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei si cercetarii.

                      (3) Cercetarea stiintifica medicala se efectueaza pe baza de contract de cercetare, incheiat intre spital si finantatorul cercetarii.

                      (4) Spitalele au obligatia sa desfasoare activitatea de educatie medicala si cercetare (EMC) pentru medici, asistenti medicali si alt personal. Costurile acestor activitati sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul public poate suporta astfel de costuri, in conditiile alocarilor bugetare.

Art. 168. -(1) Spitalul asigura conditii de investigatii medicale, tratament, cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                        (2) Spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.

Art. 169. -(1) Ministerul Sanatatii Publice reglementeaza si aplica masuri de crestere a eficientei si calitatii serviciilor medicale si de asigurare a accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale.

                        (2) Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea  sanatatii, Ministerul Sanatatii Publice propune, o data la 3 ani, Planul national de paturi, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 170. -(1) Orice spital are obligatia de a acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta oricarei persoane care se prezinta la spital, daca starea sanatatii persoanei este critica. Dupa stabilizarea functiilor vitale, spitalul va asigura, dupa caz, transportul obligatoriu medicalizat la o alta unitate medico-sanitara de profil.

                       (2) Spitalul va fi in permanenta pregatit pentru asigurarea asistentei medicale in caz de razboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criza si este obligat sa participe cu toate resursele la inlaturarea efectelor acestora.

                       (3) Cheltuielile efectuate de unitatile spitalicesti, in cazurile mentionate la alin. (2), se ramburseaza de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor sau institutiilor in reteaua carora functioneaza, prin hotarare a Guvernului, in termen de maxim 30 de zile de la data incetarii cauzei care le-a generat.

Capitolul II

Organizarea si functionarea spitalelor

Art. 171. -(1) Spitalele se organizeaza si functioneaza, pe criteriul teritorial, in spitale regionale, spitale judetene si spitale locale (municipale, orasenesti sau comunale).

                        (2) Spitalele se organizeaza si functioneaza, in functie de specificul patologiei, in spitale generale, spitale de urgenta, spitale de specialitate si spitale pentru bolnavi cu afectiuni cronice.

                        (3) Spitalele se organizeaza si functioneaza, in functie de regimul proprietatii, in :

a) spitale publice, organizate ca institutii publice;

b) spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat;

c) spitale publice in care functioneaza si sectii private.

                       (4) Din punct de vedere al invatamantului si al cercetarii stiintifice medicale, spitalele pot fi:

a) spitale clinice cu sectii universitare;

b) institute.

Art. 172. -(1) In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a)       spitalul regional - spitalul clinic judetean care detine competentele si resursele umane si materiale suplimentare necesare, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, mai ales in cazul urgentelor si al pacientilor aflati in stare critica, pentru cazurile ce nu pot fi rezolvate la nivel local, in spitalele municipale si orasenesti, la nivelul judetului respectiv, precum si pentru toate cazurile din judetele arondate, ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor judetene, din cauza lipsei de resurse materiale si/sau umane sau din cauza complexitatii cazului, in conformitate cu protocoalele in vigoare ;

b)       spitalul judetean - spitalul general organizat in resedinta de judet, cu o structura complexa de specialitati  medico-chirurgicale, cu Unitate de Primire Urgente, care asigura urgentele medico-chirurgicale si acorda asistenta medicala de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din judet care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale ;

c)       spitalul local - spitalul general care acorda asistenta medicala de specialitate in teritoriul unde functioneaza, respectiv municipiu, oras, comuna;

d)       spitalul de urgenta - spitalul care dispune de o structura complexa de specialitati, dotare cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta functioneaza obligatoriu o structura de urgenta (U.P.U., C.P.U) care, in functie de necesitati, poate avea si un serviciu mobil de urgenta - reanimare si transport medicalizat;

e)       spitalul general - spitalul care are organizate in structura, de regula, doua din specialitatile de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstetrica-ginecologie, chirurgie generala;

f)        spitalul de specialitate - spitalul care asigura asistenta medicala intr-o specialitate in conexiune cu alte specialitati complementare;

g)       spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice - spitalul in care durata de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei. Bolnavii cu afectiuni cronice si probleme sociale vor fi preluati de catre unitatile de asistenta medico-sociale, precum si de catre asezamintele de asistenta sociala prevazute de lege, dupa evaluarea medicala ;

h)       spitalul clinic  - spitalul care are in componenta sectii clinice universitare care asigura asistenta medicala, desfasoara activitate de invatamant, cercetare stiintifica-medicala si de educatie continua, avand relatii contractuale cu o institutie de invatamant medical superior acreditata. Institutele, centrele medicale si spitalele de specialitate, care au in componenta o sectie clinica universitara sunt spitale clinice. Pentru activitatea medicala, diagnostica si terapeutica, personalul didactic este in subordinea administratiei spitalului, in conformitate cu prevederile contractului de munca ;

i)        sectiile clinice universitare - sectiile de spital in care se desfasoara activitati de asistenta medicala, invatamant medical, cercetare stiintifica-medicala si de educatie medicala continua (EMC). In aceste sectii este incadrat cel putin un cadru didactic universitar, prin integrare clinica. Pentru activitatea medicala, diagnostica si terapeutica, personalul didactic este in subordinea administratiei spitalului, in conformitate cu prevederile contractului de munca ;

j)        institutele si centrele medicale clinice - unitati de asistenta medicala de specialitate in care se desfasoara si activitate de invatamant si cercetare stiintifica medicala, de indrumare si coordonare metodologica pe domeniile lor de activitate, precum si de educatie medicala continua; pentru asistenta medicala de specialitate se pot organiza centre medicale in care nu se desfasoara activitate de invatamant medical si cercetare stiintifica;

k)       unitatile de asistenta medico-sociale - institutii publice specializate, in subordinea autoritatilor administratiei publice locale, care acorda servicii de ingrijire, servicii medicale, precum si servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale;

l)        sanatoriul-  unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta medicala utilizand factori curativi naturali asociati cu celelalte procedee, tehnici si mijloace terapeutice;

m)     preventoriul - unitatea sanitara cu paturi care asigura prevenirea si combaterea tuberculozei la copii si tineri, precum si la bolnavii de tuberculoza stabilizati clinic si necontagiosi;

n)       centrele de sanatate - unitati sanitare cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati apropiate, in cel putin doua specialitati.

                (2) In sensul prezentului titlu in categoria spitalelor se includ si urmatoarele unitati sanitare cu paturi: institute si centre medicale, sanatorii, preventorii, centre de sanatate si unitati de asistenta medico-sociala.

Art. 173. -(1) Structura organizatorica a unui spital poate cuprinde, dupa caz: sectii, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, serviciu de asistenta prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                      (2) Spitalele pot avea in componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, ingrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociaza si se contracteaza in mod distinct cu casele de asigurari de sanatate sau cu terti in cadrul asistentei medicale spitalicesti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.

Art.174. -(1) Spitalele publice se infiinteaza si, respectiv, se desfiinteaza, prin hotarare a Guvernului, initiata de catre Ministerul Sanatatii Publice, cu avizul Consiliului local, respectiv judetean, dupa caz.

                     (2) Spitalele din reteaua sanitara proprie a ministerelor si institutiilor altele decat cele ale Ministerului Sanatatii Publice se infiinteaza si, respectiv, se desfiinteaza prin hotarare  a Guvernului, initiata de ministerul sau institutia publica respectiva, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice.

                     (3) Structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirilor pentru spitalele publice se aproba  prin ordin al ministrului sanatatii publice, la propunerea conducerii spitalelor, prin autoritatile de sanatate publica, cu avizul consiliului judetean sau al consiliului local, dupa caz. Structura organizatorica a unitatilor sanitare din subordinea  ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie se stabileste prin ordin al ministrului, respectiv prin decizie a conducatorului institutiei, cu avizul  Ministerului Sanatatii Publice.

                    (4) Spitalele private se infiinteaza sau se desfiinteaza cu avizul Ministerului Sanatatii Publice, in conditiile legii. Structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea si schimbarea sediului si a denumirilor pentru spitalele private se fac cu avizul Ministerului Sanatatii Publice, in conditiile legii.

                (5) Sectia privata se poate organiza in structura oricarui spital public. Conditiile de infiintare, organizare si functionare se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice;

                (6) Se asimileaza spitalelor private si unitatile sanitare private infiintate in cadrul unor organizatii nonguvernamentale sau al unor societati comerciale, care acorda servicii medicale spitalicesti.

Art. 175. -(1) Autorizatia sanitara de functionare se emite in conditiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice si da dreptul spitalului sa functioneze. Dupa obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, spitalul intra, la cerere, in procedura de acreditare.  Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioada mai mare de cinci ani. Neobtinerea acreditarii in termen de 5 ani, de la emiterea autorizatiei de functionare, conduce la desfiintarea spitalului in cauza. 

                     (2) Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele functioneaza la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind acordarea serviciilor medicale si conexe actului medical, certificand calitatea serviciilor de sanatate in conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.

                    (3) Acreditarea se acorda de catre Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, institutie cu personalitate juridica, ce functioneaza in coordonarea Primului Ministru, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat. 

                    (4) Componenta, atributiile, modul de organizare si functionare a Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Sanatatii Publice.

                    (5) Din Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor vor face parte reprezentanti ai Presedintiei, Guvernului, Academiei Romane, Colegiului Medicilor din Romania, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Membrii Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor, precum si rudele sau afinii acestora pana la gradul IV inclusiv, sunt incompatibili cu calitatea de membru in organele de conducere ale spitalelor si nu pot detine cabinete sau clinici private.

                    (6) Pentru obtinerea acreditarii, se percepe o taxa de acreditare, al carei nivel se aproba prin ordin al Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor, la propunerea ministrului sanatatii publice.

                    (7) Veniturile incasate din activitatea de acreditare sunt venituri proprii ale Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor, care urmeaza a fi utilizate pentru organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor, in conditiile legii.

Art. 176. -(1) Procedurile, standardele si metodologia de acreditare se elaboreaza de catre Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice. 

                       (2) Lista cu unitatile spitalicesti acreditate si categoria acreditarii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.   

Art. 177. -(1) Acreditarea este valabila 5 ani. Inainte de expirarea termenului spitalul solicita evaluarea in vederea reacreditarii.

                      (2) Reevaluarea unui spital se poate face si la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice, a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sau dupa caz a ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie. Taxele legate  de reevaluare sunt suportate de solicitant.

                     (3) Daca in urma evaluarii se constata ca nu mai sunt indeplinite standardele de acreditare, Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor acorda un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitata.

Capitolul  III

Conducerea spitalelor

Art. 178. -(1) Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica.

                      (2) Managerul persoana fizica sau reprezentantul desemnat de managerul persoana juridica trebuie sa fie absolvent al unei institutii de invatamant superior si al unor cursuri de perfectionare in management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sanatatii Publice  si stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                     (3) Managerul, persoana fizica sau juridica, incheie contract de management cu Ministerul Sanatatii Publice sau cu ministerele, respectiv institutiile cu retea sanitara proprie, dupa caz,  pe o perioada de 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit sau poate inceta inainte de termen, in urma evaluarii anuale, efectuate pe baza criteriilor de performanta stabilite prin ordin al  ministrului sanatatii publice.    

(4) Modelul contractului de management, in cuprinsul caruia sunt prevazuti si indicatorii de performanta a activitatii, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice, cu consultarea ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie. Nivelul indicatorilor de performanta a activitatii se stabileste anual de catre Ministerul Sanatatii Publice, respectiv ministerul de resort, in functie de subordonarea spitalului. Contractul de management va avea la baza un buget global negociat, a carui executie va fi evaluata anual.

               

Art. 179. –(1) Ministerul Sanatatii Publice, respectiv Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului organizeaza concurs sau licitatie publica, dupa caz, pentru selectionarea managerului, respectiv al unei persoane juridice care asigura managementul unitatii sanitare, care va fi numit prin ordin al ministrului sanatatii publice, sau dupa caz, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

                           (2) Managerul persoana fizica va fi selectat prin concurs, de o comisie numita de ministrul sanatatii publice sau dupa caz de ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice, sau dupa caz, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, avizate de Ministerul Sanatatii Publice.

                       (3) Pentru spitalele din sistemul de aparare, ordine publica, siguranta nationala si  autoritate judecatoreasca, functia de comandant/director general, sau dupa caz manager, se ocupa de o persoana numita de conducatorul ministerului sau institutiei care are in structura spitalul, conform reglementarilor proprii adaptate la specificul prevederilor prezentului titlu.

                       (4) Selectia managerului persoana juridica se efectueaza prin licitatie publica, conform dispozitiilor legii achizitiilor publice.

Art. 180. -(1) Functia de manager persoana fizica este incompatibila cu :

a) exercitarea oricaror alte  functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate inclusiv in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti ;

b) exercitarea oricarei activitati sau oricarei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate;

c) exercitarea unei activitati sau a unei functii de membru in structurile de conducere ale unei alte unitati spitalicesti;

d)  exercitarea oricarei functii in cadrul organizatiilor sindicale sau patronale de profil.

                    (2) Constituie conflict de interese detinerea, de catre manager, persoana fizica, manager persoana juridica, ori reprezentatnt al persoanei juridice, de parti sociale, actiuni sau interese, la societati comerciale sau organizatii nonguvernamentale care  stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana in cauza exercita sau intentioneaza sa exercite functia de manager. Dispozitia de mai sus se aplica si in cazurile in care astfel de parti sociale, actiuni sau interese sunt detinute de catre rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv, ale persoanei in cauza.

                    (3) Incompatibilitatile si conflictul de interese sunt aplicabile atat persoanei fizice, cat si reprezentantului desemnat al persoanei juridice care exercita sau intentioneaza sa exercite functia de manager de spital. 

                    (4) Daca managerul selectat prin concurs ori reprezentantul desemnat al persoanei juridice selectate in urma licitatiei se afla in stare de incompatibilitate sau in conflict de interese, acesta este obligat sa inlature motivele de incompatibilitate sau de conflict de interese in termen de 30 de zile de la aparitia acestora. In caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept. Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, ministerul sau institutia publica semnatara a contractului de management, va putea cere persoanelor in cauza despagubiri, conform clauzelor contractului de management.

                   (5) Persoanele care indeplinesc functia de manager la spitalele si celelalte unitati sanitare care au sub 400 de paturi, cu exceptia spitalelor din subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pot desfasura activitate medicala in institutia respectiva.

Art. 181. - Atributiile managerului sunt stabilite prin contractul de management.

Art. 182. - In domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice managerul are, in principal, urmatoarele atributii:

a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, in functie  de normativul de personal in vigoare;

b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului;

c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal;

d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, in vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau dupa caz de catre ministerele care au spitale in subordine ori in administrare sau retea sanitara proprie;

e) numeste, conform art. 183, membrii comitetului director.

Art. 183. -(1) In cadrul spitalelor publice se organizeaza si functioneaza un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare – dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil, si dupa caz, directorul de ingrijiri, precum si alti directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. Ocuparea functiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.

                     (2)  Pentru ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, structura comitetului director se stabileste de catre acestea, in conformitate cu regulamentele interne proprii.

                     (3) Atributiile comitetului director sunt stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                     (4) In spitalele clinice, directorul medical poate fi un cadru didactic universitar medical.

 

Art. 184. -(1) Sectiile, laboratoarele, si serviciile medicale ale spitalului public sunt conduse de un sef de sectie, sef de laborator sau, dupa caz, sef de serviciu. Aceste functii se ocupa prin concurs sau examen, dupa caz, in conditiile legii,  organizat conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                     (2) In spitalele publice functiile de sef de sectie,  sef de laborator, farmacist-sef, asistent medical sef sunt functii de conducere si vor putea fi ocupate numai de catre medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti sau, dupa caz, asistenti medicali, cu o vechime de cel putin 5 ani in specialitatea respectiva.

                    (3) Sefii de sectie au ca atributii  indrumarea si realizarea activitatii de acordare a  ingrijirilor medicale in cadrul sectiei respective si raspund de calitatea actului medical, precum si atributiile asumate prin contractul de administrare.

                (4) La numirea in  functie, sefii de sectie, de laborator sau de serviciu vor incheia cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare, cu o durata de 3 ani, in cuprinsul caruia sunt prevazuti indicatori specifici de performanta. Contractul de administrare poate fi prelungit si poate inceta, inainte de termen, in principal, in cazul neindeplinirii indicatorilor specifici de performanta. Pe perioada existentei contractului de administrare, eventualul contract de munca incheiat cu o alta institutie publica din domeniul sanitar se suspenda. Continutul contractului si metodologia de incheiere a acestuia se vor stabili prin ordin al ministrului sanatatii publice. Daca seful de sectie selectat prin concurs se afla in stare de incompatibilitate sau conflict de interese, acesta este obligat sa le inlature in termen de maxim 30 de zile sub sanctiunea rezilierii unilaterale a contractului de administrare.

                    (5) Calitatea de sef de sectie este compatibila cu  functia de cadru didactic universitar.  

                    (6) In sectiile clinice universitare functia de sef sectie se ocupa de catre cadrul didactic cu gradul cel mai mare de  predare, la recomandarea senatului sau a consiliului profesoral al institutiei de invatamant medical superior in cauza.

                (7) In cazul in care contractul de administrare, prevazut la alin. (4), nu se semneaza in termen de 7 zile de la emiterea recomandarii, se va constitui o comisie de mediere numita prin ordin al ministrului sanatatii publice sau dupa caz, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului. In cazul in care conflictul nu se solutioneaza intr-un nou  termen de 7 zile, postul va fi scos la concurs, in conditiile legii.

                    (8) Pentru sectiile clinice, altele decat cele prevazute la alin.(6), precum si pentru sectiile  neclinice, conditiile de participare la concurs vor fi stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice, iar in cazul spitalelor apartinand ministerelor sau institutiilor cu retea sanitara proprie, conditiile de participare la concurs vor fi stabilite prin ordin al ministrului, respectiv prin decizie a conducatorului institutiei, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice. In cazul in care la concurs nu se prezinta nici un candidat in termenul legal, managerul spitalului public va delega un alt medic in functia de sef de sectie, pe o perioada de pana la sase luni, dupa care se vor repeta procedurile prevazute la alin.(1).

                    (9) Sefii de sectie vor face publice, prin declaratie pe proprie raspundere, afisata pe site-ul spitalului si al autoritatii de sanatate publica teritoriala sau pe site-ul Ministerului Sanatatii Publice sau dupa caz al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru unitatile sanitare subordonate acestuia, legaturile de rudenie pana la gradul IV inclusiv, cu personalul angajat in sectia pe care o conduce.

                   (10) Medicii care implinesc varsta de pensionare dupa dobandirea functiei de manager de spital, director medical sau sef de sectie vor fi pensionati conform legii. Medicii in varsta de cel putin 65 de ani nu pot participa la concurs si nu pot fi numiti in nici una dintre functiile de manager de spital, director medical sau sef de sectie.

                (11) In spitalele clinice, profesorii universitari pot ocupa functii de sefi de sectie pana la varsta de 70 de ani, cu avizul Colegiului Medicilor din Romania si aprobarea ministrului sanatatii publice.

                 (12) Dispozitiile art.180 alin.(1), lit. b), c) si d) referitoare la incompatibilitati, conflicte de interese si sanctiunea rezilierii contractului de administrare se aplica si sefilor de sectie, laborator sau serviciu din spitalele publice.

Art. 185. -(1) In cadrul spitalelor publice functioneaza un consiliu etic, un consiliu medical si un consiliu stiintific, pentru spitalele clinice si institutele si centrele medicale clinice. Directorul medical este presedintele consilului medical. Directorul stiintific este presedintele consilului stiintific.

      (2) Componenta si atributiile consiliului etic si consiliului stiintific se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                      (3) Consiliul medical este alcatuit din sefii de sectii, laboratoare, farmacistul sef, asistentul sef.

      (4) Principalele atributii ale consiliului medical sunt urmatoarele :

a) imbunatatirea standardelor clinice si a modelelor de practica in scopul acordarii de servicii medicale de calitate in scopul cresterii gradului de satisfactie a pacientilor;

b) monitorizarea si evaluarea activitatii medicale desfasurate in spital in scopul cresterii performantelor profesionale si utilizarii eficiente a resurselor alocate;

c) elaborarea proiectului de plan de achizitii al spitalului in limita bugetului estimat;

d) intarirea disciplinei economico-financiare.

Art.186. -(1) In cadrul spitalului public functioneaza un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerilor spitalului in urma dezbaterilor.

                     (2) Membrii consiliului consultativ sunt:

a) doi reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice sau ai autoritatii de sanatate publica, cu personalitate juridica pentru spitalele din subordinea Ministerului Sanatatii Publice;

b) doi reprezentanti  ai ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie pentru spitalele aflate in subordinea acestora;

c) doi reprezentanti numiti de consiliul judetean ori local, respectiv al consiliului general al municipiului Bucuresti, dintre care unul specialist in finante publice locale, pentru spitalele aflate in administrarea consiliilor judetene sau locale, dupa caz;

d) managerul spitalului public;

e) doi reprezentanti ai universitatii sau facultatii de medicina, pentru spitalele clinice, institutele si centrele medicale clinice ;

f) doi reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de catre patronatele reprezentative la nivel national pentru spitalele din reteaua Ministerului Sanatatii Publice.

                    (3) Reprezentantii  sindicatelor  legal constituite in unitate, afiliate federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de ramura sanitara au statut de invitati permanenti la sedintele consiliului consultativ.

                    (4) Membrii consiliului consultativ al spitalului public se numesc prin ordin al ministrului sanatatii publice dupa nominalizarea acestora de catre institutiile enumerate la art. 186, lit. a), b), c), e). O persoana nu poate fi membru decat intr-un singur consiliu consultativ al unui spital public.

                    (5) Consiliul consultativ se intruneste, in sedinta ordinara, cel putin o data la trei luni, precum si ori de cate ori va fi nevoie, in sedinte extraordinare. Deciziile consiliului se iau in prezenta a cel putin 2/3 din numarul membrilor sai, cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.

                    (6) Pentru ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, componenta consiliului consultativ se stabileste conform reglementarilor proprii, prin ordin sau decizie, dupa caz.

                    (7) Dispozitiile art.180 alin.(3) referitoare la conflicte de interese se aplica si membrilor consiliului consultativ.

Art. 187. -(1) Persoanele din conducerea spitalului public, respectiv, managerul, membrii comitetului director, sefii de sectie, laborator sau serviciu si membrii consiliului consultativ, au obligatia de a depune o declaratie de interese, precum si o declaratie cu privire la incompatibilitatile prevazute la art. 180, in termen de 15 zile de la numirea in functie, la Ministerul Sanatatii Publice, sau dupa caz, la ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie.

      (2) Declaratia prevazuta la alin. (1) se actualizeaza  ori de cate ori  intervin modificari in situatia persoanelor in cauza; actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data aparitiei modificarii precum si incetarii functiilor sau activitatilor.

      (3) Declaratiile se  afiseaza pe site-ul spitalului.

      (4) Modelul declaratiei de interese si cel al declaratiei referitoare la incompatibilitati se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                     (5) In conditiile prevazute la alin. (1) si  (2), persoanele din conducerea spitalului au obligatia de a depune si o declaratie de avere, al carei model se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Capitolul IV

Finantarea spitalelor

Art. 188. -(1) Spitalele publice sunt institutii publice finantate integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale, alte prestatii efectuate pe baza de contract, precum si din alte surse, conform legii.

                      (2) Prin autonomie financiara se intelege :

a) organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unitatii si cu acordul  ordonatorului de credite ierarhic superior;

b) elaborarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza evaluarii veniturilor proprii din anul bugetar si a repartizarii cheltuielilor pe  baza propunerilor fundamentate ale sectiilor si compartimentelor din structura spitalului.       

                     (3) Spitalele publice au obligatia de a asigura realizarea veniturilor si de a fundamenta cheltuielile in raport cu actiunile si obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole si alineate, conform clasificatiei bugetare.

                     (4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si in cadrul ministerelor cu retea sanitara proprie.

Art. 189. -(1) Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari sociale de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti in contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

                      (2) In cazul refuzului uneia dintre parti de a semna contractul de furnizare de servicii medicale, se constituie o comisie de mediere formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ai ministerului de resort, precum si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care, in termen de maxim 10 zile, solutioneaza divergentele.

                     (3) Spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private.

Art.190. -(1) Spitalele publice primesc, in completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, dupa cum urmeaza:

a) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice  sau al ministerelor ori institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, precum si prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, pentru spitalele clinice cu sectii universitare ;

b) de la bugetul propriu al judetului, pentru spitalele judetene;

c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judetean sau local.

                     (2) De la bugetul de stat se asigura:

a) desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de sanatate;

b) dotarea cu echipamente medicale, in conditiile legii;

c) investitii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate in executie;

d) expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si de alte cazuri de forta majora;

e) modernizarea, transformarea si extinderea constructiilor existente, precum si efectuarea de reparatii capitale;

f) activitati specifice unitatilor si institutiilor cu retea sanitara proprie;

g)  activitati didactice si de cercetare;

h) alte cheltuieli curente si de capital.   

                     (3) Bugetele locale participa la finantarea unor cheltuieli de intretinere, gospodarire, reparatii, consolidare, extindere si modernizare a unitatilor sanitare publice, de interes judetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale.

                    (4) Spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din:

a) donatii si sponsorizari;

b) legate;

c) asocieri investitionale in domenii medicale ori de cercetare medicala si farmaceutica;

d) inchirierea unor spatii medicale, echipamente sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale, in conditiile legii;

e) contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de asigurari private sau agenti economici;

f) editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

g)  servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor terti; 

h) servicii de asistenta medicala la domiciliu, furnizate la cererea pacientilor;

i) contracte de cercetare si alte surse;

j) alte surse, conform legii.

Art. 191. -(1) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public se elaboreaza de catre comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducatorilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, in conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice si cu contractele colective de munca si se publica pe site-ul Ministerului Sanatatii Publice pentru unitatile subordonate, al autoritatii de sanatate publica sau pe site-urile ministerelor si institutiilor sanitare cu retele sanitare proprii, dupa caz, in termen de 15 zile calendaristice de la aprobarea lui.

    (2) Pentru ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, normele metodologice prevazute la alin. (1), se aproba, prin ordin sau decizie,  de catre conducatorul acestora, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice. 

                    (3) Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului public se aproba de catre ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului spitalului.

                    (4) Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului public se repartizeaza pe sectiile si compartimentele din structura spitalului, nivelul acestora fiind indicator al contractului de administrare.

                     (5) Executia bugetului de venituri si cheltuieli se urmareste pe sectii si compartimente, fiind un indicator al contractului incheiat intre manager si sefii sectiilor si compartimentelor din structura spitalului. Abaterile  fata de indicatorii din contractul cu managerul se analizeaza si solutioneaza de conducerea spitalului cu conducerile structurilor in cauza.

                    (6) Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar, respectiv trimestrial unitatilor deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii Publice si, respectiv ministerului sau institutiei cu retea sanitara proprie, in functie de subordonare si se publica pe site-ul Ministerului Sanatatii Publice pentru unitatile subordonate, al autoritatii de sanatate publica sau pe site-urile ministerelor si institutiilor sanitare cu retele sanitare proprii.

                    (7) Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial si consiliului local si/sau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de finantare din bugetele locale.

                    (8) Unitatile deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii Publice, respectiv directiile medicale ori similare ale ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, analizeaza executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ministerului sau institutiei cu retea sanitara proprie, dupa caz. Daca se constata abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, le sesizeaza si face propuneri, pe care le supune spre aprobare conducerii Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ministerului sau institutiei cu retea sanitara proprie.

Art. 192. - In cazul existentei unor datorii la data incheierii contractului de management, acestea vor fi evidentiate separat, stabilindu-se posibilitatile si intervalul in care vor fi lichidate, in conditiile legii.

Art. 193. -(1) Auditul public intern se exercita de catre structura deconcentrata a Ministerului Sanatatii  Publice pentru spitalele cu mai putin de 400 de paturi, iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi de catre un compartiment functional de audit la nivelul spitalului.   

                     (2) Auditul public intern pentru spitalele apartinand ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie se exercita in conformitate cu dispozitiile legale si cu reglementarile specifice ale acestora.

                     (3) Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face, in conditiile legii, de catre Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii Publice, de ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau de alte organe abilitate prin lege.

Art. 194. -(1) Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din urmatoarele surse:

a) cota-parte din amortizarea calculata lunar si cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului, cu pastrarea echilibrului financiar;

b) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum si din cele casate cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare;

c) sponsorizari cu destinatia 'dezvoltare';

d) o cota de 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele exercitiului financiar;

e) sume rezultate din inchirieri, in conditiile legii.

                    (2) Fondul de dezvoltare se utilizeaza pentru dotarea spitalului.

                    (3) Soldul fondului de dezvoltare ramas la finele anului se reporteaza in anul urmator, fiind utilizat potrivit destinatiei prevazute la alin.(2).

Art. 195. -Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, in functie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

Art. 196. -In cazul unor activitati medicale sau farmaceutice pentru care unitatea spitaliceasca nu are specialisti competenti in astfel de activitati sau manopere medicale, se poate incheia un contract privind furnizarea unor astfel de servicii medicale sau farmaceutice cu un cabinet medical specializat, respectiv furnizor de servicii farmaceutice ori cu o alta unitate medicala publica sau privata acreditata. Unitatile spitalicesti pot incheia contracte privind furnizarea de servicii auxiliare necesare functionarii spitalului.

Art. 197. -(1) Salarizarea personalului de conducere din spitalele publice, precum si a celorlalte categorii de personal se stabileste potrivit legii.

                        (2) Salarizarea personalului din spitalele private se stabileste prin negociere intre parti.

Capitolul V

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 198. -(1) Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, sa prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

                      (2) Raportarile se fac catre Ministerul Sanatatii Publice si/sau unitatile deconcentrate cu personalitate juridica  ale Ministerului Sanatatii Publice, sau catre ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, dupa caz, si constituie baza de date, la nivel national, pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

                      (3) Documentatia primara, ca sursa a acestor date, se pastreaza, securizata si asigurata sub forma de document scris si electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementarilor legale in vigoare.

                  (4) Informatiile prevazute la alin. (1), care constituie secrete de stat si de serviciu vor fi accesate si gestionate conform standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Art. 199. -Ministerul Sanatatii Publice,  ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie vor lua masuri pentru reorganizarea spitalelor publice existente, in conformitate cu prevederile prezentului titlu, in termen de maxim 180 de zile de la data intrarii in vigoare a acestuia.

Art.200. -(1) Ministerul Sanatatii Publice analizeaza si evalueaza periodic si ori de cate ori este nevoie sau la sesizarea organelor abilitate ale statului, performantele unitatilor sanitare publice cu paturi, care sunt in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate indiferent de subordonarea lor sau de titularul dreptului de administrare asupra lor,  numind o comisie de evaluare.

     (2) Pentru analiza si evaluarea spitalelor din retelele sanitare ale ministerelor sau institutiilor, altele decat cele ale Ministerului Sanatatii Publice, comisia prevazuta la alin.(1) va fi constituita prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si ministrului sau conducatorului institutiei care are in subordine spitalul.

                (3) La propunerea comisiei prevazuta la alin.(1) si (2), managerul si consiliile consultative pot fi revocate  prin ordin al ministrului sanatatii publice, sau, dupa caz, prin ordin ori decizie a ministrilor si conducatorilor institutiilor cu retele sanitare proprii, cu avizul ministrului sanatatii publice.

                    (4) Pentru unitatile sanitare publice apartinand ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie conducatorii acestora vor emite ordinele de revocare cu avizul ministrului sanatatii publice.

                    (5) Presedintii consiliilor consultative si comitetele directoare interimare se numesc pe o perioada de maxim 6 luni, prin ordin al ministrului sanatatii publice sau dupa caz al conducatorilor institutiilor  si ministerelor cu retea sanitara proprie.

Art. 201. -(1) Imobilele din domeniul public al statului sau al unor unitati administrativ-teritoriale, aflate in administrarea unor spitale publice, care se reorganizeaza si devin disponibile, precum si aparatura medicala pot fi, in conditiile legii, inchiriate sau concesionate, dupa caz, unor persoane fizice ori juridice, in scopul organizarii si functionarii unor spitale private sau pentru alte forme de asistenta medicala ori sociala, in conditiile legii.

                      (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile destinate desfasurarii activitatii de invatamant superior medical si farmaceutic uman.

                      (3) Sumele obtinute in conditiile legii din inchirierea bunurilor constituie venituri proprii ale spitalului si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.

Art. 202. -Prevederile prezentului titlu se aplica si spitalelor care apartin ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

Art. 203. -Anual, ministrul sanatatii publice  va prezenta Guvernului  situatia privind:

a) numarul de spitale, pe diferite categorii;

b) numarul de paturi de spital raportat la numarul de locuitori;

c) gradul de dotare a spitalelor;

d) principalii indicatori de morbiditate si mortalitate;

e) situatia acreditarii spitalelor publice;

f) zonele si judetele tarii in care necesarul de servicii medicale spitalicesti nu este acoperit.

Art. 204. -Daca, in termen de 1 an de la infiintarea Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor, spitalele finantate in conditiile art.188 alin.(1) nu au inceput procesul de acreditare sau de reacreditare, vor pierde dreptul de a mai fi finantate din aceste fonduri.

Art.205. -Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, in conditiile legii, a persoanelor vinovate.

Art.206. - Numirea managerilor selectati prin concurs, se face in termen de maximum 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu.

Art.207. -La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, Legea spitalelor nr.270/2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.438 din 20 iunie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.

               


TITLUL VIII

 Asigurarile sociale de sanatate

Capitolul I

Dispozitii generale

    Art. 208. -(1) Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.

                 (2) Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt:

a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident;

b) asigurarea protectiei asiguratilor in mod  universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

                 (3) Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, iar obiectivele mentionate la alin. (2) se realizeaza pe baza urmatoarelor principii:

alegerea libera de catre asigurati a casei de asigurari;

solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea fondurilor;

alegerea libera de catre asigurati a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale in conditiile prezentei legi si a Contractului-cadru;

descentralizarea si autonomia in conducere si administrare;

participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat;

transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate;

libera concurenta intre furnizorii care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate

                 (4) Pot functiona si alte forme de asigurare a sanatatii in diferite situatii speciale. Aceste asigurari nu sunt obligatorii si pot fi oferite voluntar de organismele de asigurare autorizate conform legii.

                (5) Asigurarea voluntara complementara sau suplimentara de sanatate poate acoperi riscurile individuale in situatii speciale si/sau pe langa serviciile acoperite de asigurarile sociale de sanatate.

                 (6) Asigurarea voluntara de sanatate nu exclude obligatia de a plati contributia pentru asigurarea sociala de sanatate.

                 (7) Ministerul Sanatatii Publice ca autoritate nationala in domeniul sanatatii exercita controlul asupra sistemului de asigurari sociale de sanatate, din punct de vedere al aplicarii politicilor de sanatate aprobate de Guvernul Romaniei.

Art. 209. -(1) Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare fondul, este un fond special care se constituie si se utilizeaza potrivit prezentei legi.

(2) Constituirea fondului se face din contributia pentru asigurari sociale de sanatate, denumita in continuare contributie, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi, exploatarea patrimoniului  Casei Nationale de Asigurari de Sanatate  si caselor de asigurari de sanatate potrivit legii.

(3) Gestionarea fondului se face, in conditiile legii prin CNAS si, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti,  denumite in continuare case de asigurari. Gestionarea fondului se realizeaza si prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor Constructiilor si Turismului pana la reorganizarea acestora.

                 (4) CNAS propune, cu avizul Ministerul Sanatatii Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate si acorda aviz conform proiectelor de acte normative care au incidenta asupra Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Art. 210. -(1) In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

    a) serviciile medicale - sunt acele servicii nominalizate in pachetele de servicii, furnizate de catre persoanele fizice si juridice, potrivit prezentului titlu;

    b) furnizorii  - sunt persoane fizice sau juridice autorizate de Ministerul Sanatatii Publice pentru a furniza servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale;

    c) pachetul de servicii de baza - se acorda asiguratilor si cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii la care au dreptul asiguratii si se suporta din fond, in conditiile contractului-cadru;

    d) pachetul de servicii care se acorda persoanelor care se asigura  facultativ - cuprinde serviciile medicale, serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii la care au dreptul aceasta categorie de asigurati si se suporta din fond, in conditiile contractului-cadru;

    e) pachetul minimal de servicii  - se acorda persoanelor care nu fac dovada calitatii de asigurat si cuprinde servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential edemo-epidemic inclusiv cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala,  stabilite prin contractul-cadru;

    f) autorizarea - reprezinta un control al calificarii si al respectarii legislatiei existente in domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obtine permisiunea de a furniza servicii medicale in Romania;

    g) evaluarea - este o procedura externa de verificare a performantelor unui furnizor de servicii medicale, prin care se recunoaste ca furnizorul supus acestui proces corespunde standardelor prealabil stabilite in scopul de a garanta calitatea tuturor serviciilor medicale furnizate;

    h) contractarea - este procesul prin care se reglementeaza relatiile dintre casele de asigurari de sanatate si furnizori, in vederea asigurarii drepturilor pentru persoanele asigurate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;

    i) pret de referinta - este pretul utilizat in sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru plata unor servicii medicale, a medicamentelor si a dispozitivelor medicale, potrivit politicii de preturi a Ministerul Sanatatii Publice;

    j) dispozitivele medicale - sunt utilizate pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor, respectiv proteze, orteze, dispozitive de mers, necesare in scopul recuperarii unor deficiente organice sau fiziologice;

    k) pretul de decontare - este pretul suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, pentru unele medicamente la care nu se stabileste pret de referinta.  Lista acestora si pretul de decontare se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

    l)  coplata - este diferenta suportata de asigurat intre tariful decontat de casa de asigurari de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si tariful maximal stabilit de Ministerul Sanatatii Publice ca autoritate nationala in politica de preturi a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale.

                (2) Definitiile care pot exista in alte legi si care sunt diferite de cele prevazute la alin. (1) nu se aplica in cazul prezentei legi.

Capitolul II

Asiguratii

Sectiunea 1

Persoanele asigurate

ART. 211. -(1) Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator, al carui model se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul Consiliului de administratie.

                (2) Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania.

                 (3) Documentele justificative privind dobandirea calitatii de asigurat se stabilesc prin ordin al presedintelui CNAS.

Art. 212. -(1) Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ - adeverinta sau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei de asigurari la care este inscris asiguratul. Dupa implementarea dispozitiilor titlului IX din prezenta lege, aceste documente justificative vor fi inlocuite cu cardul electronic de asigurat, care se suporta din fond.

                 (2) Metodologia si modalitatile de gestionare si de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de catre CNAS.

                (3)  Emiterea cardului electronic de asigurat se face numai prin sistemul informatic unic integrat al sistemului de asigurari sociale de sanatate.

ART. 213. -(1) Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei:

    a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu pana la inceperea anului universitar dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;

    b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani, inclusiv care cei care parasesc sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;

sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;

    c) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,  prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in perioada 1950 - 1961, precum si persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea recunostintei fata de eroii martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii;

    d) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse cu exceptia, celor obtinute in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

    e) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;

    f) femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara;

    (2) Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse, in conditiile prezentei legi:

    a) satisfac serviciul militar in termen;

    b) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca acordat in urma unui accident de munca sau boli profesionale;

c) se afla in  concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;

    d) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;

    e) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj ;

    f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii.

    g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;

    h) pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit   

    i) persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute la art. 105, 113,114 din Cod penal; persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri.

                (3) Persoanele care au calitatea de asigurat fara plata contributiei vor primi un document justificativ special, carnet sau adeverinta de asigurat fara plata contributiei eliberat de casa de asigurari de sanatate, care atesta aceasta calitate in urma prezentarii la casa de asigurari a documentelor care dovedesc ca se incadreaza in prevederile alin. (1) sau alin. (2). Acest document va fi vizat periodic, dupa caz, in urma prezentarii, de catre persoana interesata, la casa de asigurari, a documentelor care dovedesc mentinerea conditiilor de incadrare in categoria asiguratilor fara plata contributiei, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui CNAS.

                 (4)  Categoriile de persoane care nu sunt prevazute la alin. (1) si (2) au obligatia sa se asigure in conditiile art. 211 si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in conditiile prezentei legi.

Art. 214. -(1) Persoanele asigurate din statele cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii beneficiaza de servicii medicale si alte prestatii acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

                (2) Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se incadreaza in prevederile alin. (1):

    a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

    b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara, fara a solicita viza de lunga sedere;

    c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara.

ART. 215. -(1) Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane pe baza de contract individual de munca sau in baza unui statut special prevazut de lege, precum si persoanelor fizice, dupa caz.

                (2) Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii sunt obligate sa depuna lunar la casele de asigurari alese in mod liber de asigurati declaratii nominale privind obligatiile ce le revin fata de fond si dovada platii contributiilor.

                 (3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica si persoanelor care exercita profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfasoare activitati independente.

 ART. 216. -In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului de catre persoanele fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala denumita in continuare ANAF, CNAS, prin casele de asigurari sau persoane fizice sau juridice specializate, procedeaza la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere in conditiile Codului de procedura fiscala.

Sectiunea a 2-a

Drepturile si obligatiile asiguratilor

ART. 217. -(1) Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza in conditiile prezentei legi.

                (2) Drepturile prevazute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaboreaza de CNAS pe baza consultarii Colegiului Medicilor din Romania, denumit in continuare CMR, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania denumit in continuare CMDR, Colegiului Farmacistilor din Romania, denumit in continuare CFR, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, denumit in continuare OAMMR, Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor denumit in continuare OBBC, precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical,  pana la data de 31 octombrie a anului in curs pentru anul urmator. Proiectul se avizeaza de Ministerul Sanatatii Publice, si se aproba prin hotarare a Guvernului. In cazul nefinalizarii elaborarii contractului-cadru in termenul prevazut, se prelungeste prin hotarare a Guvernului aplicabilitatea contractului-cadru din anul in curs.

                (3) Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

lista serviciilor medicale, a serviciilor de ingrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati aferente pachetului de servicii de baza prevazut la lit. a);

criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii;

alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate in vederea realizarii echilibrului financiar al fondului;

tarifele utilizate in contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare in acest scop;

internarea si externarea bolnavilor;

masuri de ingrijire la domiciliu si de recuperare;

conditiile acordarii serviciilor la nivel regional si lista serviciilor care se pot contracta la nivel judetean, precum si a celor care se pot contracta la nivel regional;

prescrierea si eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor medicale;

modul de informare a asiguratilor;

coplata pentru unele servicii medicale.

                (4) Ministerul Sanatatii Publice impreuna cu CNAS sunt abilitate sa organizeze licitatii si alte proceduri  de achizitii publice in vederea derularii programelor nationale de sanatate, in conditiile legii.

                (5) CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR, CMDR, OAMMR, OBBC precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical,  pana la 15 decembrie a anului in curs pentru anul urmator, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice si al presedintelui CNAS.

                (6) In cazul nefinalizarii normelor metodologice, Ministerul Sanatatii Publice le va elabora si le va aproba prin ordin in termen de 5 zile de la data expirarii termenului prevazut la alin. (5).

Art. 218. -(1) Asiguratii beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, in conditiile stabilite de prezenta lege.

                (2) Asiguratii au urmatoarele drepturi:

sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care se asigura, in conditiile prezentei legi si a contractului-cadru;

sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc toate conditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea este pentru un medic din alta localitate;

sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia;

sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;

sa efectueze controale profilactice, in conditiile stabilite prin Contractul-cadru;

sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

sa beneficieze de servicii medicale in ambulatorii si in spitale aflate in relatie contractuale cu casele de asigurari de sanatate;

sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica;

sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare;

sa beneficieze de dispozitive medicale;

sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu.

sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul.

sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale.

sa beneficieze de  concedii  si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.

     (3) Asiguratii prevazuti in Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 360/2002  privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de asistenta medicala gratuita, respectiv servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, suportata din Fond, in conditiile Contractului-cadru si din bugetele ministerelor si institutiilor respective, in conditiile platii contributiei de asigurari sociale de sanatate.

(4) Personalitatile internationale cu statut de demnitar primesc asistenta medicala de specialitate in unitati sanitare nominalizate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Art. 219. -Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile prevazute la art. 218 sunt urmatoarele:

sa se inscrie pe lista unui medic de familie;

sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate;

sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati;

sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat.

Art. 220. -Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala in conditiile art. 223,  in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

 Art. 221. -Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care insoteste copilul internat in varsta de pana la 3 ani, precum si pentru insotitorul persoanei cu handicap grav internate se suporta de catre casele de asigurari,  daca medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.

Art. 222. Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o data pe an, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, a nivelului de contributie personala si a modalitatii de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

Capitolul III

Servicii medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

Sectiunea 1

Servicii medicale profilactice

Art. 223. -(1) In scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii si al pastrarii sanatatii, asiguratii, direct sau prin intermediul medicilor cu care casele de asigurari se afla in relatii contractuale,vor fi informati permanent de catre casele de asigurari asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun.

                (2) Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt urmatoarele:

    a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;

    b) urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului;

    c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore in morbiditate si mortalitate;

    d) servicii medicale din cadrul programului national de imunizari;

    e) servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii.

                (3) Detalierea serviciilor prevazute la alin. (2) si modalitatile de acordare se stabilesc in contractul-cadru.

Art. 224. -Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta din fond, astfel:

    a) trimestrial,  pentru copiii pana la varsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la gradinita, fie la institutiile de invatamant preuniversitar;

    b) de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani pana la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.

Art. 225. -Asiguratii in varsta de peste 18 ani au dreptul la control medical pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru.    

  

Sectiunea a 2-a

Servicii medicale curative

Art. 226. -(1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupa caz.

                (2) Tratamentul medical se aplica de catre medici sau asistenti medicali si de alt personal sanitar, la indicatia si sub supravegherea medicului.

Art. 227. -(1) Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond sunt:

    a) serviciile medicale de urgenta;

    b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pana la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene de investigatii paraclinice;

    c) tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare;

    d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si munca, precum si igieno-dietetic.

                (2) Asiguratii beneficiaza de activitati de suport in conditiile legii.

                 (3) Detalierea serviciilor prevazute la alin. (1) si (2) si modalitatile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru.

Art. 228. -(1) Asiguratii au dreptul la asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie la indicatia medicului de familie, in conditiile contractului-cadru.

                (2) Asiguratii primesc asistenta medicala de specialitate in spitale autorizate si evaluate.

                (3) Serviciile spitalicesti se acorda prin spitalizare si cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, ingrijire, recuperare, medicamente si materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masa.

                 (4) Asistenta medicala de recuperare se acorda pentru o perioada de timp si dupa un ritm stabilite de medicul curant in unitati sanitare autorizate si evaluate.

                (5) Servicii si ingrijiri medicale la domiciliu se acorda de furnizori evaluati si autorizati in acest sens.

Art. 229. -Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul de medicina dentara in cabinete medicale autorizate si evaluate conform legii.

Art. 230. -Asiguratii beneficiaza de  tratamente stomatologice care se suporta din fond in conditiile stabilite prin contractul-cadru.

Sectiunea a 3-a

Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice

Art. 231. -Asiguratii beneficiaza de medicamente cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala pentru medicamentele cuprinse in Lista de medicamente prevazuta la art. 232. Modalitatile de prescriere si eliberare a medicamentelor se prevad in contractul-cadru.

 

Art. 232. -(1) Lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii Publice si CNAS, cu consultarea CFR, si se aproba prin hotarare a Guvernului.

                (2) In lista se pot include numai medicamente prevazute in Nomenclatorul de produse.

Art. 233. -(1) Contravaloarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor  categoriilor de persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1) lit. a) si pentru femeile gravide si lauze se suporta din fond, la nivelul pretului de referinta sau al pretului de decontare.

                (2) Valoarea medicamentelor prevazute la art. 232 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor prevazute in actele normative de la art. 213 alin. (1) lit. c) si d) se suporta din fond, la nivelul pretului de referinta, in conditiile Contractului-cadru.

                (3) Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispozitive medicale pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, in scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul-cadru.

                (4) Asiguratii beneficiaza de proceduri fizioterapeutice, pe baza recomandarilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul-cadru.

                (5) Asiguratii beneficiaza de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si de alte mijloace terapeutice prevazute in normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.

Sectiunea a 4-a

Servicii medicale de ingrijiri la domiciliu si alte servicii speciale

Art. 234. -(1) Asiguratii au dreptul sa primeasca unele servicii de ingrijiri medicale la domiciliu acordate de un furnizor autorizat si evaluat in conditiile legii.

                       (2) Conditiile acordarii serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se stabilesc prin contractul-cadru.

Art. 235. -Serviciile de transport sanitar, necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat, se suporta din fond. Asiguratii au dreptul la transport sanitar in urmatoarele situatii:

    a) urgente medico-chirurgicale;

    b) cazurile prevazute in contractul-cadru.

Sectiunea a 5-a

Servicii medicale acordate  asiguratilor pe teritoriul altor state

Art. 236. -(1) Persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania, aflate pe teritoriul statelor cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii, beneficiaza de servicii medicale pe teritoriul acestor state, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

                   (2) Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea  serviciilor medicale in baza documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte, este efectuata de casele de asigurari de sanatate prin intermediul CNAS.

                   (3) Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (2) CNAS poate deschide conturi  la o institutie  bancara in care casele de asigurari vor vira sumele reprezentand cheltuielile ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii persoanelor mentionate la alin. (1), in conditiile documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte. Metodologia de efectuare a acestor plati se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

  

Sectiunea a 6-a

Servicii medicale care nu sunt suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

Art. 237. -(1) Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportata de asigurat, de unitatile care le solicita sau alte surse, dupa caz, sunt:

    a) servicii medicale acordate in caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala a sportivilor;

    b) unele servicii medicale de inalta performanta;

    c) unele servicii de asistenta stomatologica;

    d) servicii hoteliere cu grad inalt de confort;

    e) corectii estetice efectuate persoanelor cu varsta de peste 18 ani;

    f) unele medicamente, materiale sanitare si tipuri de transport;

    g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritatile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoasca starea de sanatate a asiguratilor;

    h) fertilizare in vitro;

    i) transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute in Programul National, aprobat de Agentia Nationala de Transplant si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

    j) asistenta medicala la cerere;

    k) contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

    l) contributia personala din pretul medicamentelor, a unor servicii medicale si a dispozitivelor medicale;

    m) serviciile medicale solicitate de asigurat;

    n) unele proceduri de recuperare si de fizioterapie.

    o) serviciile nemedicale efectuate in unitati medico-sociale;

    p) serviciile acordate in cadrul sectiilor / clinicilor de boli profesionale si cabinetelor de medicina a muncii

    q) servicii hoteliere solicitate de pacientii a caror afectiuni se trateaza in spitalizare de zi.

                (2) Serviciile prevazute la alin. (1) lit. b), c), f), i) si n) si contributia personala prevazuta la alin. (1) lit. l) se stabilesc prin contractul-cadru.

Sectiunea a 7-a

Asigurarea calitatii

Art. 238. -Asigurarea calitatii serviciilor din pachetul de baza pentru asigurati revine CNAS prin respectarea urmatoarelor masuri:

    a) acceptarea incheierii de contracte numai cu furnizori autorizati si evaluati conform legii;

    b) existenta unui sistem informational corespunzator asigurarii unei evidente primare privind diagnosticul si terapia aplicata;

    c) respectarea de catre furnizori a criteriilor de calitate a asistentei medicale si stomatologice, elaborate de catre Ministerul Sanatatii Publice si CNAS;

    d) utilizarea pentru tratamentul afectiunilor numai a medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

    e) utilizarea materialelor sanitare si a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.

Art. 239. -(1) Criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor se elaboreaza de MS si CNAS si se refera la diagnostic si tratamentul medico-chirurgical si stomatologic.

                (2) Criteriile sunt obligatorii pentru toti furnizorii de servicii medicale care au incheiat contracte cu casele de asigurari.

Art. 240. -In vederea respectarii calitatii serviciilor medicale furnizate asiguratilor, CNAS si casele de asigurari organizeaza controlul activitatii medicale pe baza criteriilor prevazute la art. 238 si 239.

Sectiunea a 8-a

Actiuni comune pentru sanatate

Art. 241. -Ministerul Sanatatii Publice proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe nationale de sanatate in scopul realizarii obiectivelor politicii de sanatate publica, cu participarea institutiilor cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului.

Art. 242. -(1) Ministerul Sanatatii Publice organizeaza impreuna cu CNAS licitatii la nivel national si alte proceduri de achizitii publice pentru achizitionarea medicamentelor si materialelor specifice pentru consumul in spitale si in ambulatoriu, in vederea realizarii programelor nationale curative de sanatate, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare privind achizitiile publice, inclusiv a celor referitoare la aplicarea procedurii de licitatie electronica.

                 (2) Medicamentele ce se acorda in ambulatoriu in cadrul programelor nationale curative de sanatate se asigura prin farmaciile apartinand unitatilor sanitare prin care acestea se deruleaza sau alte farmacii, dupa caz.

                (3) CNAS poate achizitiona servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale, aferente programelor nationale curative de sanatate si tratamentelor ambulatorii.

ART. 243. -CNAS poate elabora, pentru furnizorii aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, protocoale de practica, ca baza de decontare pentru servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu consultarea CMR, CFR, CMDR si OAMMR.

Sectiunea a 9 -a

Evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente si materiale sanitare

ART. 244. -(1) Pot intra in relatie contractuala cu casele de asigurari numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, care indeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS si Ministerul Sanatatii Publice.

                (2) Procesul de evaluare cuprinde cabinetele medicale, ambulatoriile de specialitate, spitalele, farmaciile, furnizorii de ingrijiri la domiciliu, furnizorii de dispozitive medicale, furnizorii de servicii medicale de urgenta prespitaliceasca si transport sanitar, precum si alte persoane fizice sau juridice autorizate in acest sens de Ministerul Sanatatii Publice.

                (3) Evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, prevazuti la alin. (2), se face la nivel national sau judetean.

                (4) Comisiile de evaluare la nivel national sunt formate din reprezentanti ai Ministerul Sanatatii Publice, CNAS, iar la nivel judetean comisiile de evaluare sunt formate din reprezentanti ai directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si reprezentanti ai caselor de asigurari si dupa caz ai ministerelor si institutiilor cu retele sanitare proprii.

                (5) Regulamentul de functionare a comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, prevazuti la alin. (2), se elaboreaza de comisiile nationale si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice si al presedintelui CNAS. Standardele de evaluare elaborate de comisiile nationale de evaluare se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice si al presedintelui CNAS.

                (6) Metodologia si nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, prevazuti la alin. (2), se elaboreaza si se stabilesc de catre comisiile organizate la nivel national si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice si al presedintelui CNAS.

                (7) Finantarea activitatii desfasurata in vederea evaluarii se suporta proportional de catre institutiile si asociatiile care desemneaza persoane in comisiile prevazute la alin. (4).

Capitolul IV

Relatiile caselor de asigurari sociale de sanatate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente

Art. 245. -Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, care sunt in relatii contractuale cu casele de asigurari, sunt:

    a) unitati sanitare publice sau private, organizate conform prevederilor legale in vigoare, autorizate si evaluate in conditiile legii;

    b) farmaciile, distribuitorii si producatorii de medicamente si materiale sanitare;

    c) alte persoane fizice si juridice care furnizeaza servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale.

Art. 246. -(1) Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale si casele de asigurari sunt de natura civila, se stabilesc si se desfasoara pe baza de contract care se incheie anual. In situatia in care este necesara modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate si stipulate in acte aditionale.

                (2) Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale sunt obligati sa prezinte, la incheierea contractului cu casa de asigurari, asigurari de raspundere civila in domeniul medical in concordanta cu tipul de furnizor, atat pentru furnizor cat si pentru personalul medico-sanitar angajat.  Nivelul limitelor de asigurare pe categorii de furnizori care intra in relatii contractuale cu casele de asigurari se stabileste de CNAS cu avizul CMR, CFR, CMDR, OAMMR si OBBC dupa caz. Societatile de asigurari care ofera asigurari de raspundere civila in domeniul medical trebuie sa fie autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

                (3) CNAS poate stabili relatii contractuale directe cu furnizorii de servicii medicale de dializa. Durata acestor contracte este de un an si poate fi prelungita prin acte aditionale pentru anii urmatori in limita creditelor aprobate prin buget pentru anul respectiv, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

                (4)  Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale au obligatia de a pune la dispozitia organelor de control ale caselor de asigurari documentele justificative si actele de evidenta financiar-contabila privind sumele decontate din fond.

Art. 247. -Furnizorii de servicii medicale incheie cu casele de asigurari contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevazute in normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, in cuprinsul carora pot fi prevazute si alte clauze suplimentare, negociate, in limita prevederilor legale in vigoare.

Art. 248. -Refuzul caselor de asigurari de a incheia contracte cu furnizorii pentru serviciile medicale din pachetele de servicii, denuntarea unilaterala a contractului, precum si raspunsurile la cererile si la sesizarile furnizorilor se vor face in scris si motivat, cu indicarea temeiului legal, in termen de 30 de zile.

Art. 249. -(1) Casele de asigurari incheie cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea echilibrului financiar.

                (2) La incheierea contractelor partile vor avea in vedere interesul asiguratilor si vor tine seama de economicitatea, eficienta si calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS si Ministerul Sanatatii Publice.

                (3) Lista de servicii medicale acordate la nivel regional precum si modalitatea de incheiere a contractelor de furnizare de servicii cu mai multe case de asigurari dintr-o anumita regiune se stabilesc prin contractul-cadru.

Art. 250. -(1) Contractele de furnizare de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale cuprind si obligatiile partilor legate de derularea in conditii optime a clauzelor contractuale, precum si clauze care sa reglementeze conditiile de plata a serviciilor furnizate pana la definitivarea unui nou contract intre parti, pentru perioada urmatoare celei acoperite prin contract.

    (2) Decontarea serviciilor medicale si a dispozitivelor medicale aferente lunii decembrie a anului in curs se face in luna ianuarie a anului urmator.

Art. 251. -Casele de asigurari controleaza modul in care furnizorii de servicii medicale respecta clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii avand obligatia sa permita accesul la evidentele referitoare la derularea contractului.

Art. 252. -(1) Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:

    a) in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoana asigurata, tarif pe serviciu medical;

    b) in asistenta medicala din spitale si alte unitati sanitare publice sau private, in afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical;

    c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;

    d) prin pret de referinta prevazut in lista medicamentelor cu sau fara contributie personala;

    e) prin pret de decontare, pentru medicamentele la care nu se stabileste pret de referinta, din lista aprobata prin ordin al ministrului sanatatii;

    f) prin pret de referinta pentru unele servicii medicale sau prin pret de referinta prevazut in lista de materiale sanitare si de dispozitive medicale sau, dupa caz, prin suma de inchiriere pentru cele acordate pentru o perioada determinata.

                (2) Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale se stabileste prin contractul-cadru.

ART. 253. -Decontarea serviciilor medicale, a medicamentelor si dispozitivelor medicale se face in baza contractelor incheiate intre casele de asigurari si furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurari unde este luat in evidenta asiguratul, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.

ART. 254. -Asistenta medicala si ingrijirile medicale  la domiciliul asiguratului se contracteaza de casele de asigurari cu furnizori autorizati si evaluati in conditiile legii.

ART. 255. -Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca si serviciile de transport medical se acorda prin unitati medicale specializate autorizate si evaluate.

   

Capitolul V

Finantarea serviciilor medicale, a medicamentelor si dispozitivelor medicale

Sectiunea 1

Constituirea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

Art. 256. -(1) Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se formeaza din:

    a) contributii ale persoanelor fizice si juridice;

    b) subventii de la bugetul de stat;

    c) dobanzi, donatii, sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului CNAS si caselor de asigurari, precum si alte venituri, in conditiile legii.

                 (2) Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator se face de catre Ministerul Finantelor Publice prin ANAF in contul unic deschis pe seama CNAS in conditiile legii, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre casele de asigurari.

                (3) Sumele colectate in contul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in conditiile prevazute la alin. (2) sunt in permanenta la dispozitia CNAS si se repartizeaza de ordonatorul principal de credite proportional cu sumele stabilite prin legile bugetare anuale, pe fiecare domeniu de asistenta medicala.

                (4) In mod exceptional, in situatii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, dupa epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

                (5)   Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata acestor drepturi, este de 0,75%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile legii.

Art. 257. -(1) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).

                (2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:

    a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

    b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar,

    c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit  si veniturile din silvicultura pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);

    d) indemnizatiilor de somaj;

    e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si /sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a) - d), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.

    f) veniturilor realizate din pensii;

                (3)  In cazul persoanelor care realizeaza in acelasi timp venituri de natura celor prevazute la alin. (2) lit. a) – d)   contributia se calculeaza asupra tuturor acestor venituri.

                (4) In cazul persoanelor care realizeaza venituri de natura celor prevazute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara si care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contributia lunara de 6,5% datorata se calculeaza asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara.

                (5) Contributiile prevazute la alin. (2) si (3) se platesc dupa cum urmeaza:

    a) lunar, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. a),d) si f)

    b) trimestrial, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. b) si la alin. (4);

    c) anual, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. c) si lit. e).

                (6) Contributia de asigurari sociale de sanatate nu se datoreaza asupra sumelor acordate in momentul disponibilizarii, venitului lunar de completare sau platilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementeaza aceste domenii, precum si asupra indemnizatiilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

                 (7)  Obligatia virarii contributiei de asigurari sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care plateste asiguratilor veniturile prevazute la alin. (2) lit. a), d) si f), respectiv asiguratilor pentru veniturile prevazute la alin. (2) lit. b), c) si e).

                 (8)  Termenul de prescriptie a platii contributiei de asigurari sociale de sanatate se stabileste in acelasi mod cu cel prevazut pentru obligatiile fiscale.

Art. 258. -(1) Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze la fond o contributie de 7% asupra fondului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva.

                (2) Prin fond de salarii realizat, in sensul prezentei legi, se intelege totalitatea sumelor utilizate de o persoana fizica si juridica pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor.   

                (3) Nerespectarea prevederilor art. 257 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de baza, potrivit prevederilor art. 220. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei.

(4) Pentru perioada in care angajatorii suporta indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, acestia au obligatia de a plati contributia de 7% raportata la fondul de salarii, pentru salariatii aflati in aceasta situatie.

Art. 259. -(1) Pentru beneficiarii indemnizatiei de somaj, contributia se calculeaza si se vireaza, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi.

                 (2) Pentru pensionari contributia datorata de acestia se aplica numai la veniturile din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit, se calculeaza pentru diferenta intre cuantumul pensiei si  aceasta limita si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi.

                (3) Incepand cu 1 ianuarie 2007 contributia pentru veniturile din pensii se datoreaza si se calculeaza potrivit alin. (2) precum si asupra sumei neimpozabile din pensii prevazute de Codul fiscal. Contributia calculata asupra sumei neimpozabile din pensii se suporta de bugetul de stat.

                (4) Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea potrivit prevederilor prezentei legi, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurari alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, in vederea stabilirii si achitarii contributiei de 6,5% .

                (5) Pentru lucratorii migranti care isi pastreaza domiciliul sau resedinta in Romania, contributia lunara la fond se calculeaza prin aplicarea cotei de 6,5% la veniturile obtinute din contractele incheiate cu un angajator strain.

                 (6) Pentru persoanele care se asigura facultativ in conditiile art. 214 alin. (2) contributia lunara la fond se calculeaza prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.

                (7) Persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata contributiei sunt obligate, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa achite contributia legala lunara pe ultimii 5 ani, incepand cu data primei solicitari de acordare a serviciilor medicale, calculata la salariul de baza minim brut pe tara in vigoare la data platii, sau de la data ultimei plati a contributiei respectiv de la data cand plata contributiei era obligatorie daca perioada scursa este mai mica de 5 ani, calculandu-se majorari de intarziere.    

                 (8) In situatia in care persoanele prevazute la alin. (7) au realizat venituri impozabile, contributia precum si majorarile de intarziere aferente se vor calcula asupra acestor venituri pe perioada in care acestea au fost realizate cu respectarea termenelor de prescriptie privind obligatiile fiscale.

                (9) Persoanele care au obligatia sa se asigure, altele decat cele prevazute la alin. (7) si art. 257 si care nu se incadreaza in categoriile de persoane care beneficiaza de asigurarea de sanatate fara plata contributiei, platesc contributia lunara de asigurari sociale de sanatate calculata prin aplicarea cotei de 6,5% la salariul de baza minim brut pe tara.

                 (10) Strainii carora li s-a acordat una dintre formele de protectie prevazute la art. 1 lit. a), b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, republicata, sunt obligati, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa plateasca contributia legala incepand cu data obtinerii respectivei forme de protectie.

                 (11) Strainii carora li s-a acordat, anterior intrarii in vigoare a legislatiei privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania, una dintre formele de protectie prevazute la art. 1 lit. a), b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, republicata, sunt obligati, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa plateasca contributia legala incepand cu data intrarii in vigoare a legislatiei privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania.

Art. 260. -(1) Contributia datorata pentru persoanele prevazute la art. 213 se suporta dupa cum urmeaza:

    a) de catre bugetul de stat, pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. a), c), d), f) si i), iar pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. h) incepand cu 1 ianuarie 2007;

 b) de catre bugetul asigurarilor sociale de stat pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. b)

    c) de catre bugetul asigurarilor de somaj, pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. e).

    d) de catre bugetele locale pentru persoanele prevazute la art.213 alin.(2) lit.g)

                (2) Contributiile pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. a), c), d), f) si i) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara.

                (3) Contributiile pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. b) si e) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizatiei pentru incapacitate de munca datorata unui accident de munca sau boli profesionale, respectiv asupra indemnizatiei de somaj.

                (4) Contributiile pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. g) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra ajutorului social acordat, in conditiile legii, pentru asigurarea venitului minim garantat.

Art. 261. -(1) Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei in conditiile prezentei legi si care nu o respecta datoreaza pentru perioada de intarziere majorari de intarziere in conditiile Codului de procedura fiscala.

                (2) CNAS aproba norme privind desfasurarea activitatii de executare silita a creantelor datorate fondului de catre persoanele fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF.

                 (3) Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, dupa caz, o data cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri pentru salariati, documentele pentru plata contributiilor datorate fondului, platile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.

                (4) In cazul neachitarii in termen a contributiilor datorate fondului, aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate si a majorarilor de intarziere se realizeaza potrivit procedurilor instituite de Codul fiscal si Codul de procedura fiscala si normelor aprobate prin ordin al presedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administratie.

(5) Persoanele prevazute la  art. 257 si art. 258 au obligatia de a pune la dispozitia organelor de control ale ANAF sau ale caselor de asigurari, dupa caz, documentele justificative si actele de evidenta necesare in vederea stabilirii obligatiilor la fond;

Sectiunea a 2-a

Utilizarea si administrarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

Art. 262. -(1) Veniturile fondului se utilizeaza pentru:

    a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate in baza documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; in valoarea serviciilor medicale se poate include si amortizarea bunurilor achizitionate de unitatile sanitare publice supuse amortizarii potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Finantelor Publice;

    b) cheltuieli de administrare, functionare si de capital in limita a maximum 3% din sumele colectate;

    c) fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

(2) Veniturile fondului se utilizeaza si pentru plata indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.

Art. 263. -(1) Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

investitii pentru construirea si consolidarea de unitati sanitare;

achizitionarea aparaturii medicale de la nivelul si conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;

masuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale altele decat cele prevazute de prezenta lege;

                (2) Cheltuielile prevazute la alin. (1) se suporta de la bugetul de stat.

Art. 264. -(1) Bugetul fondului se aproba de catre Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.

                (2) Bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari se aproba de ordonatorul principal de credite in conditiile legii. 

Art. 265. -(1) Sumele ramase neutilizate la nivelul caselor de asigurari la sfarsitul fiecarui an se vireaza in contul CNAS.

                     (2) Sumele ramase la nivelul CNAS la sfarsitul anului se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza potrivit art. 262 alin. (1) lit. a) si b).

                     (3) Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

                     (4) Utilizarea fondului de rezerva se stabileste prin legile bugetare anuale.

                 (5) Disponibilitatile temporare ale fondului, precum si disponibilitatile fondului de rezerva se pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanda.

                     (6)  Din disponibilitatile fondului de rezerva si din excedentele inregistrate de fond din anii precedenti pot fi constituite depozite la termen la trezoreria statului, in conditiile stabilite prin conventie incheiata intre CNAS si Ministerul Finantelor Publice.

Capitolul VI

Organizarea caselor de asigurari de sanatate

Sectiunea 1

Constituirea caselor de asigurari de sanatate si organizarea administrativa

Art. 266. -(1) CNAS este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor Guvernului in domeniul sanitar si are sediul in municipiul Bucuresti, Calea Calarasilor nr. 248, sectorul 3.

                (2) CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania si are in subordine casele de asigurari de sanatate judetene si Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti.

                 (3) CNAS functioneaza pe baza statutului propriu, avizat de consiliul de administratie si aprobat prin hotarare a Guvernului. Casele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru, aprobat de Consiliul de administratie al CNAS.

                (4) Statutele prevazute la alin. (3) trebuie sa contina prevederi referitoare la:

    a) denumirea si sediul casei de asigurari respective;

    b) relatiile CNAS cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si cu asiguratii;

    c) structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere;

    d) modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre acesta si conducerea executiva a casei de asigurari;

    e) alte prevederi.

Art. 267. -(1) Casele de asigurari sunt institutii publice, cu personalitate juridica, cu bugete proprii, in subordinea CNAS.

                (2) Casele de asigurari colecteaza contributiile persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF si gestioneaza bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei legi, asigurand functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local si pot derula si dezvolta si activitati pentru valorizarea fondurilor gestionate.

Art. 268. -Pe langa CNAS functioneaza  experti pentru implementarea programelor nationale de sanatate curative,  finantate din fond, precum si alte activitati stabilite prin ordin al presedintelui CNAS.

Art. 269. -Casele de asigurari pot infiinta oficii de asigurari de sanatate fara personalitate juridica, la nivelul oraselor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, in baza criteriilor stabilite prin ordin al presedintelui CNAS.

Sectiunea a 2-a

Atributiile caselor de asigurari de sanatate

Art. 270. -(1) Atributiile CNAS sunt urmatoarele:

    a) gestioneaza fondul prin presedintele CNAS, impreuna cu casele de asigurari;

    b) elaboreaza, implementeaza si gestioneaza procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sanatatii Publice, pentru administrarea sistemului de asigurari sociale de sanatate;

    c) elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor;

    d) elaboreaza si publica raportul anual si planul de activitate pentru anul urmator;

    e) indruma metodologic si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre casele de asigurari;

    f) raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate in fata Guvernului si fata de asigurati;

    g) elaboreaza proiectul contractului-cadru, care se prezinta de catre Ministerul Sanatatii Publice spre aprobare Guvernului;

    h) elaboreaza conditiile privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu consultarea CMR si CMDR;

    i) participa anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fara contributie personala, pe baza prescriptiilor medicale, pentru persoanele asigurate;

    j) administreaza si intretine bunurile imobile si baza materiala din patrimoniu, in conditiile legii;

    k) asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea fondului. Indicatorii folositi in raportarea datelor in sistemul de asigurari de sanatate sunt unitari si se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNAS, CMR si CMDR;

    l) negociaza si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, in vederea contractarii si decontarii acestora de catre casele de asigurari;

    m) acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

    n) participa la licitatii nationale organizate de Ministerul Sanatatii Publice pentru achizitia de medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de sanatate;

    o) incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare pentru derularea programelor de sanatate, precum si contracte de furnizare de servicii medicale de dializa;

    p) asigura logistica si baza materiala necesare activitatii de pregatire si formare profesionala a personalului, din cheltuielile de administrare a fondului;

    r) initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare internationala in domeniul sau de activitate;

    s) indeplineste functia de organism de legatura, care asigura comunicarea cu organismele similare din statele care au incheiat cu Romania documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii;

    t) prezinta un raport anual Guvernului privind starea sistemului de asigurari sociale de sanatate;

    u) prezinta rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia;

    v) alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii;

(2) Realizarea atributiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei legi, este supusa controlului organelor competente potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 271. -Atributiile caselor de asigurari sunt urmatoarele:

    a) sa colecteze contributiile la fond pentru persoanele fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF;

    b) sa administreze bugetele proprii;

    c) sa inregistreze, sa actualizeze datele referitoare la asigurati si sa le comunice CNAS;

    d) sa elaboreze si sa publice raportul anual si planul de activitate pentru anul urmator;

    e) sa utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contributiilor si recuperarea creantelor restante la contributii pentru fond;

    f) sa furnizeze gratuit informatii, consultanta, asistenta in problemele asigurarilor sociale de sanatate si ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

    g) sa administreze bunurile casei de asigurari, conform prevederilor legale;

    h) sa negocieze, sa contracteze si sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale in conditiile contractului-cadru;

    i) sa monitorizeze numarul serviciilor medicale furnizate si nivelul tarifelor acestora;

    j) pot sa organizeze licitatii in vederea contractarii unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului-cadru;

    k) asigura, in calitate de institutie competenta, activitatile de aplicare a documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii incheiate de Romania cu alte state, inclusiv cele privind rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii, in conditiile respectivelor documente internationale.

    l) alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

Sectiunea a 3-a

Organele de conducere

Art. 272. -(1) CNAS are urmatoarele organe de conducere:

    a) adunarea reprezentantilor;

    b) consiliul de administratie;

    c) presedintele;

    d) comitetul director;

    e) 2 vicepresedinti;

    f) directorul general.

                (2) Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS si caselor de asigurari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

    a) sa fie cetateni romani si sa aiba domiciliul pe teritoriul Romaniei;

    b) sa aiba calitatea de asigurat;

    c) sa nu aiba cazier judiciar sau fiscal;

    d) sa aiba studii superioare.

                (3) Membrii Consiliului de administratie au obligatia de a depune declaratie de avere si o declaratie de interese cu privire la incompatibilitatile prevazute de prezenta lege in termen de 15 zile de la numirea in Consiliul de administratie al CNAS. Declaratia de interese va fi actualizata ori de cate ori intervin modificari. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data modificarii respective. Declaratiile se vor afisa pe site-ul CNAS. Modelul declaratiei de interese se aproba prin ordin al presedintelui CNAS.

Art. 273. -(1) Adunarea reprezentantilor se constituie pe o perioada de 4 ani si cuprinde:

    a) reprezentanti ai asiguratilor delegati de consiliile judetene si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in numar de unu pentru fiecare judet si doi pentru municipiul Bucuresti. Desemnarea acestor reprezentanti se face in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

    b) 31 de membri numiti astfel: 2 de catre Presedintele Romaniei, 3 de catre primul-ministru, la propunerea ministrului sanatatii, 3 de catre Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de catre Camera Deputatilor, la propunerea comisiei de specialitate, un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, un reprezentant al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale,  5 de catre asociatiile patronale reprezentative la nivel national, 5 de catre organizatiile sindicale reprezentative la nivel national, 7 reprezentanti ai ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii, respectiv cate un reprezentant al Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Justitiei, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, si un reprezentant al Consiliului National al Persoanelor Varstnice.

                (2) Sunt reprezentative la nivel national asociatiile patronale si organizatiile sindicale care indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

                (3) Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocarii din cauze prevazute de lege sau a decesului se numesc noi membri, alesi in aceleasi conditii, pana la expirarea mandatului in curs.

Art. 274. -(1) Adunarea reprezentantilor se intruneste in sedinta o data pe an, la convocarea consiliului de administratie, sau in sedinte extraordinare, la convocarea presedintelui CNAS, a consiliului de administratie sau a unui numar de cel putin 30 de membri ai adunarii reprezentantilor.

                (2) Adunarea reprezentantilor poate adopta hotarari daca sunt prezente doua treimi din numarul membrilor. Pentru adoptarea hotararilor este necesar votul favorabil al majoritatii membrilor prezenti.

Art. 275. -Adunarea reprezentantilor are urmatoarele atributii:

    a) propune modificarea Statutului CNAS;

    b) analizeaza repartizarea bugetului aprobat de catre cei in drept si recomanda ordonatorului principal de credite luarea masurilor necesare pentru modificarea acestuia, in conditiile legii;

    c) analizeaza modul de utilizare a fondului, costurile din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, serviciile medicale acordate si tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de baza si recomanda masurile legale pentru folosirea cu eficienta a fondurilor si de respectare a drepturilor asiguratilor.

Art. 276. -(1) Consiliul de administratie al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, dupa cum urmeaza:

    a) 5 reprezentanti ai statului, dintre care unul este numit de Presedintele Romaniei si 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sanatatii publice, a ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, a ministrului finantelor publice si a ministrului justitiei;

    b) 5 membri numiti prin consens de catre confederatiile patronale reprezentative la nivel national;

    c) 5 membri numiti prin consens de catre confederatiile sindicale reprezentative la nivel national;

    d) 2 membri numiti de primul-ministru, cu consultarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice.

                 (2) Prevederile art. 273 alin. (3) se aplica si in cazul consiliului de administratie.

Art. 277. -(1) Presedintele consiliului de administratie este presedintele CNAS si are rang de secretar de stat. Presedintele CNAS are dreptul la organizarea cabinetului demnitarului in structura CNAS si in limita numarului de posturi prevazut de lege pentru functia de secretar de stat. Presedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administratie, la propunerea ministrului sanatatii.

                 (2) Consiliul de administratie are 2 vicepresedinti alesi de consiliul de administratie prin vot secret, unul din partea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national si celalalt din partea confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national, stabilite potrivit legii. Vicepresedintii consiliului de administratie sunt si vicepresedintii CNAS.

                (3) Presedintele, vicepresedintii si directorul general al CNAS se suspenda de drept din functiile detinute anterior, pe perioada executarii mandatului, cu exceptia celor prevazute la art. 282 alin. (1).

Art. 278. -(1) Consiliul de administratie functioneaza in mod legal in prezenta a cel putin 13 membri.

                (2) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.

                 (3) In conditiile in care la prima convocare a unei sedinte a consiliului de administratie nu se indeplineste cvorumul prevazut la alin. (1), presedintele CNAS, in calitate de presedinte al consiliului de administratie, are dreptul sa convoace o noua sedinta in termen de maximum 7 zile, in cadrul careia hotararile sunt luate cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.

(4) Principalul rol al consiliului de administratie este de a elabora si a realiza strategia nationala in domeniul asigurarilor sociale de sanatate.

(5) La sedintele consiliului de administratie, presedintele CNAS poate invita persoane care au legatura cu subiectele supuse dezbaterii.

Art. 279. -(1) Consiliul de administratie al CNAS are urmatoarele atributii:

        a) aproba planul anual de activitate pentru indeplinirea prevederilor programului de asigurari sociale de sanatate;

   b) aproba regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de evaluare si standardele de evaluare a furnizorilor de servicii medicale;

    c) aproba criteriile de recrutare si modalitatile de formare a personalului din sistemul de asigurari sociale de sanatate;

    d) aproba programul de investitii;

    e) aproba incheierea de conventii de cooperare si finantare de programe cu organisme internationale;

    f) aproba atributiile vicepresedintilor, la propunerea presedintelui;

    g) avizeaza statutul propriu al CNAS care se aproba prin hotarare a Guvernului si aproba statutul-cadru al caselor de asigurari la propunerea Comitetului Director;

    h) aproba propriul regulament de organizare si functionare;

    i) aproba strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la colectarea si utilizarea fondului;

    j) aproba proiectul bugetului fondului si il supune aprobarii ordonatorului principal de credite, in conditiile legii;

    k) avizeaza, in conditiile legii, repartizarea pe case de asigurari a bugetului fondului;

    l) avizeaza utilizarea fondului de rezerva;

    m) analizeaza semestrial stadiul derularii contractelor si imprumuturilor;

    n) avizeaza rapoartele de gestiune anuale, prezentate de presedintele CNAS, contul de incheiere a exercitiului bugetar, precum si raportul anual de activitate;

    o) aproba in baza raportului Curtii de Conturi bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS si pentru casele de asigurari;

    p) avizeaza proiectul contractului-cadru si al normelor metodologice de aplicare a acestuia;

    r) avizeaza lista medicamentelor de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala;

    s) aproba criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor;

    t) analizeaza structura si modul de functionare ale caselor de asigurari;

    u) avizeaza organigrama CNAS si organigramele caselor de asigurari teritoriale, la propunerea Comitetului Director; organigramele care se aproba prin ordin al presedintelui CNAS;

    v) alte atributii acordate prin acte normative in vigoare.

                (2) Consiliul de administratie se intruneste lunar, la convocarea presedintelui CNAS. Consiliul de administratie se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor sai.

                (3) In exercitarea atributiilor ce ii revin, Consiliul de administratie al CNAS adopta hotarari, in conditiile prevazute la art. 278.

                (4) Modul de rezolvare a divergentelor dintre presedintele CNAS si Consiliul de administratie, in indeplinirea atributiilor stabilite in prezenta lege se reglementeaza prin statutul CNAS.

Art. 280. -(1) Presedintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea si gestionarea fondului si reprezinta CNAS in relatiile cu tertii si pe asigurati in raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

       (2) Presedintelui CNAS ii sunt aplicabile prevederile legii responsabilitatii ministeriale.

Art. 281. -(1) Atributiile principale ale presedintelui CNAS sunt urmatoarele:

    a) exercita atributiile prevazute de lege, in calitate de ordonator principal de credite, pentru administrarea si gestionarea fondului;

    b) organizeaza si coordoneaza activitatea de audit si control in sistemul de asigurari sociale de sanatate, potrivit atributiilor specifice ale CNAS si ale caselor de asigurari; activitatea de audit se poate desfasura la nivel regional, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui CNAS, cu avizul Consiliului de administratie al CNAS;

    c) participa ca invitat la sedintele Guvernului in care sunt dezbatute aspecte referitoare la sanatatea populatiei;

    d) numeste, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul CNAS;

    e) prezideaza sedintele adunarii reprezentantilor;

    f) alte atributii stabilite prin Statutul CNAS.

    (2) In exercitarea atributiilor ce ii revin, precum si pentru punerea in aplicare a hotararilor consiliului de administratie, presedintele CNAS emite ordine care devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ emise in aplicarea prezentei legi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 282. -(1) Pe timpul executarii mandatului presedintele si vicepresedintii sunt numiti pe o perioada de 4 ani. Acestia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alta functie sau demnitate publica, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

                (2) Membrii Consiliului de administratie al CNAS, pe perioada exercitarii mandatului, nu sunt salariati ai CNAS, cu exceptia presedintelui si a vicepresedintilor, si nu pot ocupa functii in structurile executive ale caselor de asigurari. Acestia nu pot exercita activitati la societati comerciale sau la alte unitati care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari.

                (3) Salarizarea presedintelui si a vicepresedintilor CNAS se stabileste dupa cum urmeaza:

    a) pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar de stat;

    b) pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de subsecretar de stat.

                (4) Salariul si celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzator prevazut de lege pentru functia de secretar general din minister.

                (5) Membrii Consiliului de administratie al CNAS, cu exceptia presedintelui si vicepresedintilor, beneficiaza de o indemnizatie lunara de pana la 20% din indemnizatia presedintelui CNAS, in conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

Art. 283. -(1) Conducerea executiva a CNAS este asigurata de catre directorul general.

                 (2) Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioada de 4 ani, si se numeste prin ordin al presedintelui CNAS.

                (3) Organizarea concursului si criteriile de selectie sunt stabilite de presedintele CNAS, cu avizul consiliului de administratie.

Art. 284. -Conducerea operativa a CNAS este asigurata de un Comitet Director alcatuit din: Presedinte, Vicepresedinti, Director General si Directorii Generali Adjuncti. Atributiile comitetului director de conducere al CNAS se aproba prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul consiliului de administratie.

Art. 285. -(1) Personalul CNAS si al caselor de asigurari este constituit din functionari publici si personal contractual, in conditiile legii si nu pot desfasura activitati la furnizorii de servicii medicale.

                 (2) Salariul si celelalte drepturi ale personalului prevazut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative in vigoare aplicabile institutiilor publice.

                (3) Personalului CNAS si al caselor de asigurari ii pot fi acordate stimulente din fondul constituit cu aceasta destinatie, in cota de 5% din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita desfasurata de catre casele de asigurari si 2,5% din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita de catre ANAF.  Modalitatea de constituire si utilizare a acestui fond se aproba prin ordin al presedintelui CNAS.

Art. 286. -Organele de conducere ale caselor de asigurari sunt consiliul de administratie si presedintele - director general.

Art. 287. -(1) Consiliul de administratie al caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti este alcatuit din 11 membri, desemnati dupa cum urmeaza:

        a) unul de consiliul judetean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

        b) unul de prefect, la propunerea autoritatii de sanatate publica judetene, respectiv a  municipiului Bucuresti;

    c) 3 de confederatiile patronale reprezentative la nivel national, desemnati prin consens;

    d) 3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, desemnati prin consens;

     e) 2 de consiliile judetene ale persoanelor varstnice, respectiv al municipiului Bucuresti;

    f) presedintele, care este directorul general al casei de asigurari.

    (2) Mandatul membrilor consiliilor de administratie ale caselor de asigurari este de 4 ani. Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari beneficiaza de o indemnizatie lunara de pana la 20% din salariul functiei de director general al casei de asigurari respective, in conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

     (3) Pe perioada mandatului membrii consiliului de administratie pot fi revocati din functii de catre cei care i-au numit, iar pe functiile ramase vacante sunt numiti noi membri, pana la expirarea mandatului in curs.

     (4) Consiliile de administratie ale caselor de asigurari au urmatoarele atributii generale:

        a)  aproba proiectul statutului propriu;

        b) avizeaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli anuale aferente Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

        c) aproba rapoartele de gestiune semestriale si anuale, prezentate de presedintele-director general;

       d) avizeaza politica de contractare propusa de presedintele-director general, cu respectarea contractului-cadru;

       e) avizeaza programele de actiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv masurile de executare silita potrivit  prevederilor legale in vigoare;

       f)  alte atributii date prin lege sau prin statut.

     (5) Consiliul de administratie ia hotarari prin vot, in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor.

     (6) Sedintele consiliului de administratie sunt publice, cu exceptia cazurilor in care membrii consiliului decid prin vot ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise. Problemele legate de buget se vor discuta intotdeauna in sedinte publice.

Art. 288. -(1) Directorii generali ai caselor de asigurari sunt numiti pe baza de concurs, prin ordin al presedintelui CNAS. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administratie al casei de asigurari si presedintele acestuia. Intre CNAS si directorul general al casei de asigurari - manager al sistemului la nivel local se incheie un contract de management.

                 (2) Directorul general al casei de asigurari este ordonator de credite, in conditiile legii.

                 (3) Directorul general se numeste pentru un mandat de 4 ani, dupa validarea concursului, si se suspenda de drept din functiile detinute anterior, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Directorul general are obligatia de a depune declaratie de interese si declaratie de avere. Modelul declaratiei de interese se aproba prin ordin al presedintelui CNAS.

                (4) Salarizarea si celelalte drepturi ale directorului general se stabilesc prin contractul de  management.

                 (5) Atributiile principale ale directorului general sunt:

    a) aplica normele de gestiune, regulamentele de organizare si de functionare si procedurile administrative unitare;

    b) organizeaza si coordoneaza activitatea de control al executiei contractelor de furnizare de servicii medicale;

    c) organizeaza si coordoneaza activitatea de urmarire si control al colectarii contributiilor la fond;

    d) propune programe de actiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silita, potrivit legii;

    e) stabileste modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;

    f) organizeaza impreuna cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguratilor si propune masuri in caz de nerespectare a acestora;

    g) supravegheaza si controleaza organizarea si functionarea sistemului de asigurari de sanatate la nivel teritorial si prezinta anual rapoarte, pe care le da publicitatii;

    h) numeste, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul casei de asigurari.

Sectiunea a 4-a

Serviciul medical

Art. 289. -(1) In cadrul CNAS functioneaza serviciul medical, care este condus de un medic-sef.

                        (2) La nivelul caselor de asigurari functioneaza un serviciu medical, dimensionat in raport cu numarul asiguratilor, care este condus de un medic-sef.

                        (3) Functia de medic-sef al CNAS si al caselor de asigurari se ocupa prin concurs organizat de CNAS, in conditiile legii.

                        (4) Functia de medic-sef al CNAS este echivalenta cu cea de director general adjunct si este salarizata potrivit legii.

Art. 290. -(1) Serviciul medical al CNAS urmareste interesele asiguratilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de catre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari.

                       (2) Atributiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.

Sectiunea a 5-a

Obligatiile caselor de asigurari

ART. 291.  -Obligatiile CNAS sunt urmatoarele:

    a) sa asigure logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului asigurarilor sociale de sanatate;

    b) sa urmareasca colectarea si folosirea cu eficienta a fondului;

    c) sa foloseasca mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor pe care ii reprezinta;

    d) sa acopere potrivit principiilor prezentei legi nevoile de servicii de sanatate ale persoanelor, in limita fondurilor disponibile.

ART. 292. -Obligatiile caselor de asigurari sunt urmatoarele:

    a) sa verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor incheiate cu furnizorii de servicii medicale;

    b) sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate si prestate asiguratilor, la termenele prevazute in contractul-cadru, in caz contrar urmand a suporta penalitatile prevazute in contract;

    c) sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care sa tina seama si de conditiile de desfasurare a activitatii in zone izolate, in conditii grele si foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislatiei;

    d) sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de contractare si a negocierii clauzelor contractuale;

    e) sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de furnizare a serviciilor medicale si despre orice schimbare in modul de functionare si de acordare a acestora;

    f) sa asigure confidentialitatea datelor in conditiile prezentei legi;

    g) sa verifice prescrierea si eliberarea medicamentelor in conformitate cu reglementarile in vigoare;

    h) sa raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum si evidenta asiguratilor si a documentelor justificative utilizate;

    i) sa furnizeze, la solicitarea Ministerul Sanatatii Publice, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominala obligatorie, conform legislatiei in vigoare.

Capitolul VII

 Controlul

Sectiunea 1

Controlul de gestiune

Art. 293. -Controlul de gestiune al CNAS si al caselor de asigurari se face anual de catre Curtea de Conturi.

Art. 294. -Auditul intern se exercita conform legii si poate fi organizat la nivel regional, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui CNAS, cu avizul Consiliului de administratie al CNAS;

Sectiunea a 2-a

Controlul furnizarii serviciilor

Art. 295. -(1) CNAS si casele de asigurari organizeaza si efectueaza controlul serviciilor medicale care se acorda asiguratilor pe baza contractelor de furnizare de servicii incheiate, potrivit prezentei legi.

                      (2) In cadrul controalelor efectuate potrivit alin. (1) pot participa si reprezentanti ai CMR, CMDR, CFR si OAMMR.

Art. 296. -Salarizarea persoanelor din structurile mentionate la art. 295 alin. (1) este similara cu cea prevazuta de lege pentru compartimentele de audit.

Sectiunea a 3-a

Art. 297. -CNAS prezinta anual Guvernului un raport de activitate, precum si planul de activitate pentru anul urmator.

Sectiunea a 4-a

Arbitrajul

Art. 298. -(1) Litigiile dintre furnizorii de servicii medicale sau farmaceutice si casele de asigurari de sanatate pot fi solutionate, la solicitarea uneia dintre parti, pe calea arbitrajului in conditiile si procedurile dreptului comun.

                 (2) Comisia de arbitraj este formata din cate un arbitru desemnat de fiecare parte si unul desemnat de consilul de conducere al Comisiei de arbitraj.

                (3) In vederea asigurarii activitatii de arbitraj, pe langa CNAS se infiinteaza si functioneaza Comisia de arbitraj. Comisia nu are personalitate juridica.

                (4) Organizarea si functionarea Comisiei de arbitraj se stabilesc prin ordin comun al  MSP, MJ si CNAS. Comisia este condusa de un Consiliu de conducere format din reprezentanti ai MSP, CNAS, CMR, CFR, CMDR.

Art. 299. -(1) Arbitrii sunt desemnati de catre parti, respectiv de catre Consiliul de conducere al Comisiei de arbitraj, dintr-o lista de arbitrii atestati de Ministerul Justitiei, pe baza unui examen desfasurat in conditiile si potrivit procedurilor stabilite printr-un regulament aprobat prin ordinul ministrului justitiei si inregistrat la Comisia de arbitraj.

                 (2) Pot fi arbitri persoanele care au studii medicale, economice ori studii juridice, indeplinesc si celelalte conditii legale privind dobandirea calitatii de arbitru si nu sunt angajati ai niciuneia dintre partile aflate in litigiu ori ai institutiilor care au desemnat reprezentanti in Consiliul de conducere al Comisiei.

                 (3) Pentru activitatile desfasurate in cadrul Comisiei de arbitarj, arbitrii beneficiaza de o indemnizatie de sedinta. Indemnizatia de sedinta pentru arbitri este de 15%, iar pentru membrii secretariatului tehnic este de 10% din indemnizatia presedintelui CNAS.

                (4) Cheltuielile reprezentand indemnizatiile de sedinta pentru arbitri, precum si pentru membrii secretariatului tehnic se suporta din sumele alocate pentru administrarea fondului.

                (5) Celelalte cheltuieli rezultate din activitatea Comisiei centrale de arbitraj se suporta de catre partile aflate in litigiu, in conditiile art. 298 alin. (4).

Art. 300. –(1) Regulamentul de solutionare a cauzelor arbitrale, aprobat prin ordin al ministrului justitiei se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

                (2) Comisia de arbitraj se va organiza in termen de maximum 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu.              

Capitolul VIII

Raspunderi si sanctiuni

Art. 301. -Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

   

Sectiunea 1

Sanctiuni

   

Art. 302. -Sanctiunile pentru nerespectarea  obligatiilor contractuale de catre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale cuprinse in contractele incheiate cu casele de asigurari de sanatate, se stabilesc prin contractul-cadru.

  

Sectiunea a 2-a

Infractiuni

Art. 303. -Fapta persoanei care dispune utilizarea in alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform prevederilor din Codul penal.

Art. 304. -Completarea declaratiei prevazute la art. 215 alin. (2) cu date nereale, avand ca efect denaturarea evidentelor privind asiguratii, stadiul de cotizare sau contributiile fata de fond, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform prevederilor din Codul penal.

  

Sectiunea a 3-a

Contraventii

Art. 305. -Constituie contraventii urmatoarele fapte:

    a) nedepunerea la termen a declaratiei prevazute la art. 215 alin. (2);

    b) nevirarea contributiei datorate conform art. 258 alin. (1) de catre persoanele fizice si juridice angajatoare;

    c) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale ANAF si ale caselor de asigurari a documentelor justificative si actelor de evidenta necesare in vederea stabilirii obligatiilor la fond;

    d) refuzul de a pune la dispozitie organelor de control ale caselor de asigurari documentele justificative si actele de evidenta financiar-contabila privind sumele decontate din fond.

Art. 306. -Contraventiile prevazute la art. 305 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

    a) cele prevazute la lit. a) si c), cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;

    b) cele prevazute la lit. b) si d), cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei.

Art. 307. -(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de control ale ANAF si ale caselor de asigurari.

(2) Amenzile contraventionale aplicate conform prezentei legi constituie venituri la bugetul de stat.

Art. 308. -Prevederile art. 305 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

Art. 309. -(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 306, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

                (2) Dispozitiile prezentei legi referitoare la obligatiile fata de fond se completeaza cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

 

Capitolul IX

Dispozitii finale

Art. 310. -(1) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurari, precum si personalul angajat al acestor case de asigurari, indiferent de nivel, nu pot detine functii de conducere in cadrul Ministerului Sanatatii Publice, autoritatilor de sanatate publica, furnizorilor de servicii medicale din sistemul de asigurari sociale de sanatate ale caror servicii se deconteaza din fond, unitatilor sanitare, cabinetelor medicale, functii alese sau numite in cadrul CMR, colegiilor judetene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucuresti, in cadrul CMDR, colegiilor judetene ale medicilor dentisti, respectiv al municipiului Bucuresti, in cadrul CFR, colegiilor judetene ale farmacistilor, respectiv al municipiului Bucuresti, organizatiilor centrale si locale ale OAMMR, organizatiile centrale si locale ale OBBC sau functii in cadrul societatilor comerciale cu profil de asigurari, farmaceutic sau de aparatura medicala. Personalului din cadrul CNAS si caselor de asigurari, cu statut de functionar public, ii sunt  aplicabile si dispozitiile Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

                (2) Constituie conflict de interese detinerea de catre membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurari, precum si personalul angajat al acestor case de asigurari, de parti sociale, actiuni sau interese la furnizori care stabilesc relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate. Aceasta dispozitie se aplica si in cazul in care astfel de parti sociale, actiuni sau interese sunt detinute de catre sot, sotie, rudele sau afinii pana la gradul al IV – lea inclusiv, ale persoanei in cauza.

                 (3) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurari care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial in problema supusa dezbaterii consiliului de administratie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administratie si nici la adoptarea hotararilor.

                 (4) Persoanele care la data intrarii in vigoare a prezentei legi se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la alin. (1) vor opta pentru una dintre functiile ocupate in termen de 30 de zile.

Art. 311. -(1) CNAS gestioneaza si administreaza bunurile mobile si imobile dobandite, in conditiile legii, din activitati proprii, subventii, donatii sau din alte surse.

                (2) Autoritatile publice centrale sau locale pot transmite, in conditiile prevazute de  lege, bunuri mobile si imobile in administrarea CNAS si a caselor de asigurari.

                (3) Recuperarea debitelor din contributii si majorari se poate face si prin compensarea cu active din patrimoniul debitorilor, evaluate de institutii autorizate in conditiile legii, cu conditia ca acestea sa fie necesare functionarii CNAS sau caselor de asigurari de sanatate.

Art. 312. -In teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar, ori cu unitati farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale si farmaceutice consiliile locale pot acorda stimulente in natura si in bani.

Art. 313. -(1) Persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si sunt obligate sa suporte cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentand cheltuielile efective vor fi recuperate de catre casele de asigurari si constituie venituri ale fondului.

                (2) Furnizorii de servicii care acorda asistenta medicala prevazuta la alin. (1) realizeaza o evidenta distincta a acestor cazuri si au obligatia sa comunice lunar casei de asigurari cu care se afla in relatie contractuala documentele justificative care atesta cheltuielile efective realizate.

Art. 314. -CNAS poate organiza activitati finantate din venituri proprii, in conditiile legii.

Art. 315. -Datele necesare pentru stabilirea calitatii de asigurat vor fi transmise in mod gratuit caselor de asigurari de sanatate de catre autoritatile, institutiile publice si alte institutii, pe baza de protocol.

Art. 316.  -Pana la organizarea Comisiei centrale de arbitraj prevazuta la art. 298 si 299, litigiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale si casele de asigurari vor fi judecate de Comisia centrala de arbitraj organizata conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 317. -(1) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Transporturilor vor intra in proces de reorganizare in vederea privatizarii.

(2) Pana la data reorganizarii Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Constructiilor, Transporturilor si Turismului isi vor desfasura activitatea potrivit prevederilor legale de organizare si functionare a acestora, pe principiul de functionare al caselor de asigurari judetene din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.

 (3) Pe data intrarii in vigoare a prezentului titlu, se abroga Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 593/2001.

                (4) Dispozitiile cu privire la colectarea contributiilor de catre casele de asigurari de sanatate pentru persoanele fizice altele decat cele care au calitatea de asigurat, se aplica pana la 1 ianuarie 2007, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 507/2004, cu modificarile ulterioare.

 


TITLUL IX

Cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate

Capitolul I

Dispozitii generale

Art. 318. -Prezentul titlu stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind elaborarea, implementarea si distribuirea in Romania a cardului european si a cardului national de asigurari sociale de sanatate, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in acest proces.

Art. 319. -In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

card european de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare card european– documentul care confera titularului asigurat, dreptul la prestatii medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene;

card national de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare card national– documentul care dovedeste ca titularului acestuia este asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania;

case de asigurari de sanatate – casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti;

asigurat – persoana asigurata conform legislatiei in vigoare in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania;

sedere temporara – deplasarea unei persoane intr-unul din statele membre ale Uniunii Europene pentru motive turistice, profesionale, familiale sau pentru studii, pentru o perioada  de timp necesara deplasarii dar nu mai mult de sase luni.

Capitolul II

Cardul european de asigurari sociale de sanatate

Art. 320. -Cardul european contine urmatorul set obligatoriu de informatii vizibile:

numele si prenumele asiguratului;

codul numeric personal al asiguratului;

data nasterii asiguratului;

data expirarii cardului;

codul Organizatiei Internationale pentru Standardizare pentru statul membru emitent al cardului;

numarul de identificare si acronimul casei de asigurari de sanatate care emite cardul;

numarul cardului.

Art. 321. -(1) Cardul european  se elibereaza pe cheltuiala asiguratului, de catre casa de asigurari de sanatate la care acesta este asigurat.

(2) Emiterea cardului european  nu poate fi refuzata de casa de asigurari de sanatate decat in situatia in care asiguratul nu face dovada platii la zi a contributiei de asigurari sociale de sanatate.

(3) Emiterea cardului european se face numai prin intermediul sistemului informatic unic national care gestioneaza aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind drepturile asiguratilor aflati in sedere temporara intr-un stat membru al Uniunii Europene.

                (4) Asiguratul care solicita inlocuirea cardului european in interiorul perioadei de valabilitate stabilite prin reglementarile Uniunii Europene, va putea beneficia, contra cost, de un alt card a carui perioada de valabilitate nu va putea depasi perioada de valabilitate a cardului initial.

(5) Datele solicitate de casele de asigurari de sanatate, emitente ale cardului european precum si alte institutii care manipuleaza aceste informatii, se supun legislatiei referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal.

(6) In cazul in care circumstante exceptionale impiedica eliberarea cardului european, casa de asigurari de sanatate va elibera un certificat inlocuitor provizoriu cu o perioada de valabilitate stabilita conform art. 321. Modelul certificatului provizoriu se aproba prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Art.  322. Cardul european se elibereaza numai in situatia deplasarii asiguratului pentru sedere temporara intr-un stat membru  al  Uniunii Europene.

Art. 323. -Perioada de valabilitate a cardului european este stabilita astfel incat sa acopere perioada de timp necesara sederii temporare dar nu poate depasi sase luni de la data emiterii.

Art. 324. -(1) Cardul european poate fi utilizat de catre asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania  numai pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

(2)Pentru persoanele prevazute la alin. (1) cardul european nu produce efecte pe teritoriul Romaniei si nu creeaza nici o obligatie pentru furnizorii de servicii medicale din Romania.

Art. 325. -(1) Furnizorii de servicii medicale aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate au obligatia de a acorda asistenta medicala necesara titularilor cardului european emis de unul din statele membre ale Uniunii Europene, in perioada de valabilitate a cardului si in aceleasi conditii ca pentru persoanele asigurate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania, urmand a evidentia si raporta distinct caselor de asigurari sociale de sanatate serviciile medicale acordate pentru aceasta categorie de persoane.

                (2) Casele de asigurari de sanatate au obligatia de a recunoaste cardurile emise de statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 326. -(1)        Cardul european confera dreptul pentru asigurat de a beneficia de asistenta medicala necesara in cursul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene.

(2) Cheltuielile ocazionate de asistenta medicala prevazuta la alin. (1) vor fi rambursate de casa de asigurari de sanatate emitenta a cardului, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

 (3) Asistenta medicala prevazuta la alin. (1) nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar din punct de vedere medical in timpul sederii temporare.

(4) Persoanele asigurate in unul din statele membre ale Uniunii Europene posesoare ale unui card european de asigurari sociale de sanatate vor fi tratate in Romania in acelasi mod cu asiguratii romani..

(5) In bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate vor fi alocate sume distincte pentru operatiunile de rambursare prevazute la alin. (2)

Art. 327. -Cardul european se emite individual pentru fiecare asigurat care il solicita.   

Art. 328. -Cardul european nu acopera situatia in care asiguratul se deplaseaza intr-un stat membru al Uniunii Europene in vederea beneficierii de tratament medical.

Art. 329. -Caracteristicile tehnice ale cardului european precum si modalitatile de elaborare si implementare ale acestuia se aproba prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

Capitolul III

  Cardul national de asigurari sociale de sanatate

Art. 330. -Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurari de sanatate.

Art.331. -Informatii minime care vor putea fi accesate de pe cardul national sunt urmatoarele:

datele de identitate si codul numeric personal;

dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate;

inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale, prin codul furnizorului;

diagnostice medicale cu risc vital;

grupa sanguina si Rh;

data expirarii cardului;

numarul de identificare si acronimul casei de asigurari de sanatate care emite cardul;

numarul cardului.

Art. 332. -(1) Cardul national se elibereaza de casa de asigurari de sanatate unde figureaza ca asigurat titularul cardului.

                (2) Cheltuielile necesare pentru eliberarea cardului national sunt suportate de casa de asigurari de sanatate emitenta.

Art. 333. -Cardul national se elibereaza numai prin sistemul informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate.

Art. 334. -Cardul national poate fi utilizat numai pe teritoriul Romaniei.

Art. 335. -Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate au obligatia de a acorda asistenta medicala titularilor de card national in conditiile prevazute de contractul-cadru si de normele metodologice de aplicare ale acestuia.

Art. 336. -Cardul national se emite individual pentru fiecare asigurat.

Art. 337. -Caracteristice tehnice ale cardului national precum si modalitatile de elaborare si implementare ale acestuia se aproba prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Art. 338. -In bugetul Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, vor fi alocate sume pentru cardul national astfel incat acesta sa poata fi implementat pana la sfarsitul anului 2007.


TITLUL X

Asigurarile voluntare de sanatate

Capitolul I 

Dispozitii generale

Art. 339. -In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

a) asigurat – persoana care are un contract de asigurare incheiat cu asiguratorul si fata de care asiguratorul are obligatia ca la producerea riscului asigurat sa acorde indemnizatia sau suma asigurata conform prevederilor contractului de asigurare voluntara de sanatate;

b) asigurator – persoana juridica sau filiala autorizata in conditiile Legii nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, sa exercite activitati de asigurare, sa practice clasele de asigurari de sanatate din categoria asigurarilor de viata si/sau generale si care isi asuma raspunderea de a acoperi cheltuielile cu serviciile medicale prevazute in contractul de asigurare voluntara de sanatate precum si sucursala unei societati de asigurare sau a unei societati mutuale, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European care a primit o autorizatie de la autoritatea competenta a statului membru de origine in acest sens;

c) coplata pentru asigurari voluntare de sanatate de tip complementar suma reprezentand diferenta dintre pretul de referinta utilizat in sistemul de asigurari sociale de sanatate si suma acceptata la plata de casele de asigurari din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru serviciul acoperit partial din pachetul de servicii medicale de baza;

d) furnizor de servicii medicale – persoana fizica sau juridica autorizata de Ministerul Sanatatii sa acorde servicii medicale in conditiile legii;

e) lista a furnizorilor agreati - totalitatea furnizorilor aflati in relatii contractuale cu asiguratori care practica asigurari voluntare de sanatate de  tip suplimentar;

f) pachet de servicii medicale de baza -  serviciile si produsele destinate prevenirii, diagnosticarii, tratamentului, corectarii si recuperarii diferitelor afectiuni, la care asiguratii au acces in totalitate, partial sau cu anumite limitari in volum sau in suma acoperita, in temeiul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor legale in vigoare;

g) persoane dependente – persoanele fizice aflate in intretinerea asiguratului si carora li se furnizeaza servicii medicale daca acest lucru este stipulat in contractul de asigurare voluntara de sanatate;

h) pret de referinta - pretul utilizat in sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru plata unor servicii si produse din pachetul de servicii medicale de baza;

i) servicii medicale furnizate sub forma de abonamentservicii medicale preplatite pe care furnizorii le ofera in mod direct abonatilor si nu prin intermediul asiguratorilor, in afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de baza din sistemul de asigurari sociale de sanatate;

Art. 340. -(1) Asigurarile voluntare de sanatate reprezinta un sistem facultativ prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire si ii indemnizeaza in conformitate cu clauzele stipulate in contractul de asigurare, pe cei care sufera un prejudiciu, din fondul alcatuit din primele incasate, precum si din celelalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate de asigurator si fac parte din gama asigurarilor facultative conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania cu modificarile si completarile ulterioare.

             (2) Asiguratii pot primi indemnizatii atat pentru acea parte a cheltuielilor cu serviciile medicale care excede pachetului de servicii medicale de baza acoperite de sistemul social de asigurari de sanatate, cat si pentru coplati, daca acest lucru este prevazut in contractul de asigurare voluntara de sanatate.

             (3) Nu fac obiectul prezentei legi asigurarile pentru boli profesionale si accidente de munca si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament.

Art. 341. -(1) Asigurarile voluntare de sanatate pot fi, in sensul prezentei legi, asigurari de tip complementar si suplimentar.

                     (2) Asigurarile voluntare de sanatate de tip complementar suporta total sau partial plata serviciilor neacoperite partial din pachetul de servicii  medicale de baza, coplati.

                     (3) Asigurarile voluntare de sanatate de tip suplimentar suporta total sau partial plata pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare.

Art. 342. -Sunt eligibile pentru serviciile oferite de sistemul de asigurari voluntare de sanatate orice persoane,  cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi care au dreptul la  pachetul de servicii medicale de baza in temeiul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor legale.

Art. 343. -(1) Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii, si stabilizarii personalului angajat.

          (2) In cadrul asigurarilor voluntare de sanatate raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile acestora se stabilesc prin  vointa partilor, sub forma pachetelor de servicii si sunt mentionate in contractul de asigurare voluntara de sanatate.

Art. 344. -Infiintarea, autorizarea si functionarea asiguratorilor care practica asigurari voluntare de sanatate se desfasoara in conformitate cu prevederile legislatiei care reglementeaza activitatea de asigurari.

CAPITOLUL II

Contractul de asigurare voluntara de sanatate

Art. 345. -Contractul de asigurare voluntara de sanatate trebuie sa cuprinda pe langa elementele obligatorii si urmatoarele elemente:

lista si volumul de acoperire al coplatilor pentru asigurari voluntare de sanatate de tip complementar, in conformitate cu pretul de referinta stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

lista serviciilor din asigurare voluntara suplimentara ;

lista furnizorilor agreati;

modalitatea de contactare a acestora direct sau prin intermediul unui departament de asistenta a asiguratilor;

drepturile si obligatiile partilor, cu evidentierea clara a riscului de imbolnavire individual;

modalitatile de decontare a serviciilor medicale;

modalitatile de incetare a valabilitatii contractului;

modalitatile de solutionare a eventualelor litigii;

Art. 346. -Asiguratorii sunt obligati ca la incheierea contractului de asigurare voluntara de sanatate sa ofere asiguratului toate informatiile necesare privind drepturile si obligatiile rezultand din contract, in vederea protejarii intereselor asiguratilor.

Art. 347. -(1) Asiguratorul poate solicita, la initierea contractului de asigurare, pe cheltuiala proprie si cu consimtamantul pacientului, informatii privind starea de sanatate a asiguratului, precum si efectuarea unui examen medical pentru evaluarea starii de sanatate a solicitantului de catre un furnizor de servicii medicale desemnat de acesta.

         (2) Informatiile cuprinse in contractul de asigurare voluntara precum si informatiile privind starea de sanatate a asiguratului au caracter confidential si nu pot fi divulgate unor terti de catre asiguratorii care practica asigurari voluntare de sanatate sau persoanele fizice / juridice care, prin natura relatiilor de serviciu, cum ar fi controlor, auditor si alte asemenea functii, intra in posesia informatiilor in cauza,  cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

         (3) Prin contract, asiguratorul care practica asigurari voluntare de sanatate de tip suplimentar, poate restrictiona pentru acest tip de asigurare accesul asiguratului, partial sau in totalitate, la anumiti furnizori de servicii si poate conditiona utilizarea unor servicii in caz de imbolnavire de efectuarea prealabila a unor controale periodice profilactice sau de utilizarea unor anumiti furnizori agreati.

                     (4) Asiguratorii care comercializeaza asigurari voluntare de sanatate complementare sunt obligati sa achite coplata conform contractului cu asiguratul oricarui furnizor de servicii aflat in relatie contractuala cu casele de asigurari si nu pot restrictiona pentru acestea accesul asiguratilor.

Capitolul III

Relatia furnizorilor de servicii medicale cu societatile de asigurari voluntare de sanatate.

Art. 348. -(1) Toti furnizorii care presteaza servicii medicale pentru asigurarile voluntare de sanatate trebuie sa fie autorizati de catre Ministerul Sanatatii Publice, in baza reglementarilor in vigoare. Pentru prestarea serviciilor care intra sub incidenta asigurarilor de sanatate de tip complementar, furnizorii de servicii medicale trebuie sa fie in  relatie contractuala cu casele de asigurari.

        (2) Furnizorii de servicii medicale care sunt in relatie contractuala cu casele de asigurari au obligatia de a accepta coplata de la asiguratorii autorizati de a presta asigurari voluntare de sanatate de tip complementar, sau, prin exceptie, de la asigurati, in conformitate cu lista coplatilor si valoarea ce poate fi acoperita prin sistemul asigurarilor voluntare de sanatate.

         (3) Furnizorii de servicii medicale care sunt in relatie contractuala cu casele de asigurari au dreptul de a incheia contracte si cu asiguratorii autorizati de a presta asigurari voluntare de sanatate de tip suplimentar.

Art. 349. -(1) Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sa elibereze documente justificative de decontare (factura, chitanta) pentru serviciile medicale prestate acoperite prin asigurarile voluntare de sanatate.

       (2) In cazul in care nu exista un contract incheiat intre asigurator si furnizorii de servicii medicale decontarea cheltuielilor se va face pe baza documentelor justificative emise de furnizorul de servicii medicale.

        (3) Unitatile sanitare publice au obligatia de a respecta, in relatia cu asiguratorii, tarifele maximale privind asigurarile suplimentare de sanatate, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

         (4) Furnizorii privati pot stabili, prin negociere, alte tarife decat cele mentionate la paragraful anterior.

Art. 350. -(1) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor supravegheaza activitatea asiguratorilor autorizati sa practice asigurari voluntare de sanatate in conformitate cu prevederile legale.

         (2) Fiecare asigurator autorizat sa practice asigurarile voluntare de sanatate are obligatia, in vederea incheierii contractelor de asigurare de acest tip, sa obtina avizarea de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice  a listei furnizorilor de servicii medicale agreati, altii decat cei aflati deja in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate si sa reactualizeze aceasta lista inaintea contractarii unui nou furnizor.

          (3) Lista coplatilor si pretul de referinta pentru serviciile  din pachetul de servicii medicale de baza acoperite partial se stabilesc anual de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu avizul Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 351. -(1) In baza contractului incheiat cu furnizorii de servicii, asiguratorii au dreptul de a verifica, prin experti autorizati de Ministerul Sanatatii Publice si organizatiile profesionale, direct sau prin interpusi, calitatea serviciilor prestate asiguratilor.

        (2) Intreaga responsabilitate a actului medical ramane in seama furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice.

Art. 352. -Diferendele survenite intre asigurator si furnizorii de servicii medicale se solutioneaza pe cale amiabila. In cazul imposibilitatii rezolvarii pe cale amiabila, litigiile se aduc la cunostinta  directiei de specialitate din cadrul Ministerul Sanatatii Publice si a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care vor incerca medierea diferendului. In caz de esec al medierii, diferendele sunt deduse instantelor judecatoresti legal competente.

Art. 353. -Plangerile privind calitatea serviciilor medicale formulate direct de catre asigurati sau prin intermediul asiguratorilor autorizati sa practice asigurari voluntare de sanatate, se adreseaza Ministerului Sanatatii si sunt notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

Capitolul IV

Dispozitii finale si sanctiuni

Art. 354. -Asiguratorii care in prezent practica asigurari de sanatate facultative sunt obligati sa se conformeze prevederilor art.350 alin. (2) in termen de 90 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I a prezentei legi.

Art. 355. -(1) Divulgarea cu intentie a informatiilor privind starea de sanatate a asiguratilor de catre un salariat al asiguratorului, fara consimtamantul asiguratului, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25.000 la 50.000 lei.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savarsita din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 1 luna la un an sau amenda de la 25000 lei la 50.000 lei.

Art. 356. -(1) Incalcarea prevederilor art. 350, alin. (2) si art. 354 de catre asiguratorii autorizati sa practice asigurari voluntare de sanatate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 la 50.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale se fac de catre

personalul imputernicit al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 357. -Dispozitiile art.356 se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 358. -Ministerul Sanatatii Publice si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor vor elabora impreuna sau separat dupa caz, norme metodologice de aplicare a prezentului titlu in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu.

Art. 359. -Lista coplatilor si pretul de referinta pentru serviciile  din pachetul de servicii medicale de baza acoperite partial, mentionate la alin. (3) al art. 350, se stabilesc anual de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice si vor fi aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu. 

Art. 360. -La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, se abroga Legea asigurarilor private de sanatate nr. 212/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificarile ulterioare.


TITLUL XI

FINANTAREA UNOR CHELTUIELI DE SANATATE

Art. 361. -In scopul combaterii consumului excesiv de produse din tutun si bauturi alcoolice, altele decat vinul si berea, prevazute in prezenta lege, precum si pentru finantarea cheltuielilor de sanatate, se instituie unele contributii ce se constituie ca venituri  proprii ale Ministerului Sanatatii Publice.

Art. 362. -Veniturile prevazute la art. 361 vor fi folosite pentru investitii in infrastructura sistemului sanitar public, finantarea programelor nationale de sanatate si pentru rezerva Ministerului Sanatatii Publice pentru situatii speciale.

Art. 363. -(1) In aplicarea prevederilor art. 361 si art. 362 se stabilesc urmatoarele masuri:

persoanele juridice care produc sau importa produse din tutun, contribuie astfel:

1. pentru tigarete  cu suma de 10 euro/1.000 de tigarete;

2. pentru tigari si tigari de foi cu suma de 10 euro/1.000 de bucati;

3. pentru tutun destinat fumatului cu suma de 13 euro/kg;

b) persoanele juridice care produc sau importa bauturi alcoolice, altele decat bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, asa cum sunt definite prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuie cu suma de 200 euro/hectolitru alcool pur sau 2 euro/fiecare litru alcool pur;

c) persoanele juridice care realizeaza incasari din activitati publicitare la produse din tutun si bauturi alcoolice, contribuie cu o cota de 12% din valoarea acestor incasari, dupa deducerea taxei pe valoarea adaugata.

(2) Valoarea in lei a contributiilor prevazute la alin.(1), stabilita potrivit legii in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro la cursul de schimb valutar utilizat pentru calculul accizelor, la data platii acestor contributii.

Art. 364. - Contributiile prevazute la art.363 (1) lit.c)  se constituie ca  venituri proprii ale Ministerului Sanatatii Publice incepand cu data de 1 ianuarie  2007.

Art. 365. - (1) Contributiile prevazute la art.363 se vireaza lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc livrarea produselor pe piata interna, intr-un cont special, deschis la Trezoreria statului pe numele Ministerului Sanatatii Publice.

(2) Pentru neplata la scadenta a contributiilor se calculeaza si se datoreaza accesorii in conditiile Ordonantei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 366. -(1) Veniturilor si cheltuielilor prevazute la art.361 si 362 li se aplica prevederile referitoare la bugetele de venituri si cheltuieli ale unor activitati, instituite prin Legea nr.500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare.

(2) Se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice, la propunerea ordonatorului principal de credite, sa introduca modificarile ce decurg din aplicarea prevederilor prezentului titlu in  anexele aprobate pe anul 2006 Ministerului Sanatatii.

Art. 367. -Contributiile pentru finantarea cheltuielilor de sanatate ramase la sfarsitul anului se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza cu aceeasi destinatie.

Art. 368. -In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Finantelor Publice vor elabora Norme de aplicare a prezentului titlu.

Art. 369. -La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, Ordonanta Guvernului nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.213 din 28 august 1992, aprobata prin Legea nr.114/1992, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga cu exceptia prevederilor privind cota de 12% din incasari din activitati publicitare la produse de tutun, tigari si bauturi alcoolice care se abroga la data de 1 ianuarie 2007.


TITLUL XII

Exercitarea profesiei de medic.

Organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania

Capitolul I

Exercitarea profesiei de medic

Sectiunea 1

Dispozitii generale

Art. 370. - Profesia de medic se exercita, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi, de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in medicina. Acestea pot fi:

    a) cetateni ai statului roman;

    b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;

    c) sotul unui cetatean roman, precum si descendentii si ascendentii in linie directa, aflati in intretinerea unui cetatean roman, indiferent de cetatenia acestora;

    d) membrii de familie ai unui cetatean al unuia dintre statele prevazute la lit. b), asa cum sunt definiti de art. 2 alin. 1 pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 260/2005;

    e) cetatenii statelor terte beneficiari ai statutului de rezident permanent in Romania;

    f) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de catre unul dintre statele prevazute la lit. b).

Art. 371. - (1) In intelesul prezentului titlu, termenul de medici cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene desemneaza, prin asimilare, si medicii aflati in situatiile prevazute la art. 370 lit. d) si f).

(2) In mod exclusiv, prin termenul de stat membru de origine sau de provenienta, stat membru de stabilire sau, dupa caz, stat membru gazda se intelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat apartinand Spatiului Economic European sau Confederatia Elvetiana.

(3) Prin titlu oficial de calificare in medicina se intelege:

   a) diploma de medic, eliberata de catre o institutie de invatamant superior medico-farmaceutic acreditata din Romania;

   b) certificatul de medic specialist, eliberat de Ministerul Sanatatii Publice;

   c) diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina, eliberate conform normelor Uniunii Europene de catre statele membre ale Uniunii Europene, statele apartinand Spatiului Economic European sau de catre Confederatia Elvetiana;

   d) diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina, dobandite intr-un stat tert si recunoscute de unul dintre statele membre prevazute la lit. c) ori echivalate in Romania.

Art. 372. - Titlurile oficiale de calificare in medicina obtinute in afara Romaniei, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor apartinand Spatiului Economic European sau a Confederatiei Elvetiene se echivaleaza potrivit legii. Exceptie de la aceste prevederi fac titlurile oficiale de calificare in medicina care au fost recunoscute de unul dintre aceste state.

Art. 373. - Monitorizarea si controlul exercitarii profesiei de medic se realizeaza de catre Colegiul Medicilor din Romania si Ministerul Sanatatii Publice, denumite in continuare autoritati competente romane.

Art. 374. - (1) Profesia de medic are ca principal scop asigurarea starii de sanatate prin prevenirea imbolnavirilor, promovarea, mentinerea si recuperarea sanatatii individului si a colectivitatii.

(2) In vederea realizarii acestui scop, pe tot timpul exercitarii profesiei, medicul trebuie sa dovedeasca disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate si respect fata de fiinta umana.

(3) Deciziile si hotararile cu caracter medical vor fi luate avandu-se in vedere interesul si drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea intre pacienti, respectarea demnitatii umane, principiile eticii si deontologiei medicale, grija fata de sanatatea pacientului si sanatatea publica.

Art. 375. - (1) In scopul asigurarii in orice imprejurare a intereselor pacientului, profesia de medic are la baza exercitarii sale independenta si libertatea profesionala a medicului, precum si dreptul de decizie asupra hotararilor cu caracter medical.

(2) Avand in vedere natura profesiei de medic si obligatiile fundamentale ale medicului fata de pacientul sau, medicul nu este functionar public.

(3) In legatura cu exercitarea profesiei si in limita competentelor profesionale, medicului nu-i pot fi impuse ingradiri privind prescriptia si recomandarile cu caracter medical, avand in vedere caracterul umanitar al profesiei de medic, obligatia medicului de deosebit respect fata de fiinta umana si de loialitate fata de pacientul sau, precum si dreptul medicului de a prescrie si recomanda tot ceea ce este necesar din punct de vedere medical pacientului.

Art. 376. - (1) Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta ori cand pacientul sau reprezentantii legali ori numiti ai acestuia sunt in imposibilitate de a-si exprima vointa sau consimtamantul, medicul actioneaza respectand vointa pacientului si dreptul acestuia de a refuza sau de a opri o interventie medicala.

(2) Responsabilitatea medicala inceteaza in situatia in care pacientul nu respecta prescriptia sau recomandarea medicala.

Art. 377. - (1) Medicii care indeplinesc conditia de cetatenie prevazuta la art. 370 si sunt membri ai Colegiului Medicilor din Romania exercita profesia de medic, in regim salarial si/sau independent.

(2) Pentru accesul la una din activitatile de medic sau exercitiul acesteia, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre aceste state, sunt exceptati, in caz de prestare temporara sau ocazionala de servicii medicale pe teritoriul Romaniei, de la obligativitatea inscrierii in Colegiul Medicilor din Romania.

Art. 378. - (1) La primirea in randurile Colegiului Medicilor din Romania, medicul va depune juramantul lui Hipocrate in formularea moderna adoptata de Asociatia Medicala Mondiala in cadrul Declaratiei de la Geneva din anul 1975:

    'Odata admis printre membrii profesiunii de medic,

    Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii.

    Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate,

    Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate,

    Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatia sacra,

    Voi pastra secretele incredintate de pacienti, chiar si dupa decesul acestora,

    Voi mentine, prin toate mijloacele, onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic,

    Colegii mei vor fi fratii mei,

    Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, partid sau stare sociala,

    Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.

    Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!'

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si:

   a) medicilor cetateni romani stabiliti in strainatate si care doresc sa exercite profesia in Romania;

   b) medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in Romania;

   c) medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in unul din aceste state si care solicita intrarea in profesie in Romania;

   d) medicilor care intrunesc conditiile prevazute la art. 370 lit. c) si e).

(3) Medicii prevazuti la alin. (2) lit. b) si c) pot depune juramantul in limba romana sau in una dintre limbile de circulatie din Uniunea Europeana.

Art. 379. - (1) Profesia de medic se exercita pe teritoriul Romaniei de catre persoanele prevazute la art. 370 care indeplinesc urmatoarele conditii:

    a) detin un titlu oficial de calificare in medicina;

    b) nu se gasesc in vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevazute de prezenta lege;

    c) sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic;

    d) sunt membri al Colegiului Medicilor din Romania;

    e) prin exceptie de la lit. d), in caz de prestare temporara sau ocazionala de servicii, medicii care intrunesc conditiile prevazute la art. 370, lit. b), d) sau f) trebuie sa instiinteze Ministerul Sanatatii Publice cu privire la prestarea temporara sau ocazionala de servicii medicale pe teritoriul Romaniei si sa fie inregistrati pe aceasta perioada la Colegiul Medicilor din Romania.

(2) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti pe teritoriul Romaniei, precum si medicii care intrunesc conditiile prevazute la art. 370, lit. c) si e), exercita profesia de medic cu aceleasi drepturi si obligatii ca si medicii cetateni romani membri ai Colegiului Medicilor din Romania.

Art. 380. - (1) Profesia de medic se exercita in Romania cu titlul profesional corespunzator calificarii profesionale insusite, dupa cum urmeaza:

    a) medic de medicina generala pentru absolventii facultatilor de medicina licentiati anterior promotiei 2005 si care au dobandit drept de libera practica in baza normelor precedente prezentei legi;

    b) medic specialist in una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si cetatenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care detin un titlu oficial de calificare in medicina si care exercita profesia in Romania.

(3) Medicii care au obtinut certificatul de membru al Colegiului Medicilor din Romania pot desfasura activitati medicale potrivit pregatirii profesionale in sistemul public de sanatate sau/si in sistemul privat, fie ca angajati, fie ca persoana fizica independenta pe baza de contract. Calitatea de persoana fizica independenta se dobandeste in baza certficatului de membru al CMR si a inregistrarii la administratia finaciara in raza careia domiciliaza medicul. In conditiile legii, medicii pot infiinta si cabinete de practica medicala.

Art. 381. - (1) Certificatele eliberate de autoritatile competente ale unui stat membru al Uniunii Europene, ale unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ale Confederatiei Elvetiene, care atesta ca medicul posesor, cetatean al acestora, este titular de drept castigat, sunt recunoscute de autoritatile competente romane, permitand exercitarea activitatilor de medic si, respectiv, cele de medicina de familie, inclusiv in cadrul sistemului national de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prezentei legi.

(2) Prin drept castigat se intelege dreptul cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene de a exercita activitatile de medic, precum si cele de medic cu formarea specifica in medicina generala prevazuta de normele Uniunii Europene, inclusiv in cadrul sistemului de protectie sociala al statului membru de origine sau de provenienta, in cazul in care acestia beneficiau de drept de libera practica a profesiei si erau stabiliti in statul membru respectiv, anterior implementarii Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16/CEE.

Sectiunea 2

Nedemnitati si incompatibilitati

Art. 382. - Este nedemn de a exercita profesia de medic:

    a) medicul care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii in imprejurari legate de exercitarea profesiei de medic si pentru care nu a intervenit reabilitarea;

    b) medicul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita, prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara.

Art. 383. - (1) Exercitarea profesiei de medic este incompatibila cu:

    a) calitatea de angajat ori colaborator al unitatilor de productie ori de distributie de produse farmaceutice sau materiale sanitare;

    b) starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare pentru exercitarea profesiei medicale.

(2) Pe timpul starii de incompatibilitate se suspenda dreptul de exercitare a profesiei.

(3) In termen de 10 zile de la aparitia situatiei de incompatibilitate, medicul este obligat sa anunte colegiul al carui membru este.

(4) La solicitarea medicului, la sesizarea oricarei persoane, institutii sau autoritati interesate, presedintele colegiului din care face parte medicul poate constitui o comisie speciala, pentru fiecare caz in parte, alcatuita din 3 medici primari, pentru a confirma sau infirma situatia de incompatibilitate.

Sectiunea 3

Autorizarea exercitarii profesiei de medic

Art. 384. - (1) Medicii care intrunesc conditiile prevazute la art. 370 exercita profesia pe baza Certificatului de membru al Colegiului Medicilor din Romania, avizat anual pe baza asigurarii de raspundere civila, pentru greseli in activitatea profesionala, valabila pentru anul respectiv.

(2) In caz de prestare temporara sau ocazionala de servicii pe teritoriul Romaniei, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre aceste state, sunt exceptati de la obligativitatea inscrierii in Colegiului Medicilor din Romania. Accesul la activitatile de medic pe durata prestarii serviciilor se face conform prevederilor art. 396.

(3) Certificatul de membru se acorda pe baza urmatoarelor acte:

     a) documentele care atesta  formarea in profesie;

     b) certificatul de sanatate;

     c) declaratie pe proprie raspundere privind indeplinirea conditiilor prevazute la art. 382 si 383;

     d) certificatul de cazier judiciar

(4) Certificatul de membru devine operativ numai dupa incheierea asigurarii de raspundere civila.

Art. 385. - (1) Medicii se pensioneaza la varsta prevazuta de lege.

(2) In unitatile sanitare publice, medicii membrii titulari si corespondenti ai Academiei Romane, profesori universitari si cercetatori stiintifici gr. I, doctori in stiinte medicale care desfasoara activitati medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicala pana la implinirea varstei de 70 de ani.

(3) Medicii care au depasit limita de varsta prevazuta la alin.(1) pot profesa in continuare in unitati sanitare private. Desfasurarea activitatii se face in baza Certificatului de membru si a avizului anual al Colegiului Medicilor din Romania eliberat pe baza certificatului de sanatate si a asigurarii de raspundere civila, pentru greseli in activitatea profesionala, incheiata pentru anul respectiv.

(4) In cazul unitatilor sanitare publice care inregistreaza deficit de personal medical, precum si a unitatilor sanitare publice aflate in zone defavorizate, medicii isi pot continua activitatea peste varsta de pensionare prevazuta de lege. Criteriile de mentinere in activitate in aceste situatii se stabilesc prin norme aprobate prin hotarare a Guvernului.

(5) Medicii detinuti sau internati din motive politice, aflati in situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, in activitatea profesionala, pe baza certificatului anual de sanatate. Aceste prevederi se aplica si medicilor care, din motive politice, au fost obligati sa isi intrerupa studiile o anumita perioada, obtinandu-si licenta cu intarziere, ori celor care au fost impiedicati sa isi reia activitatea profesionala.

(6) Medicii care au implinit varsta de pensionare prevazuta de lege nu pot detine functii de conducere in cadrul Ministerului Sanatatii Publice, al ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, al autoritatilor de sanatate publica, al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, al caselor judetene de asigurari de sanatate si a municipiului Bucuresti, precum si in cadrul spitalelor publice si a oricarei alte unitati sanitare publice.

Art. 386. - (1) In cazul in care un medic isi intrerupe activitatea profesionala sau se afla intr-o situatie de incompatibilitate pe o perioada mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din Romania atesta competenta profesionala a acestuia, in vederea reluarii activitatii medicale.

(2) Procedura privind modalitatile si conditiile de verificare si atestare a nivelului profesional se stabileste de catre Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania.

(3) Prevederile alin. (1) se aplica si medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in Romania.

Art. 387. - (1) Practicarea profesiei de medic de catre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal.

(2) Colegiul Medicilor din Romania, prin presedintele colegiului teritorial, este in drept sa exercite actiunea civila sau sa sesizeze, dupa caz, organele de urmarire penala sau autoritatile competente, pentru urmarirea si trimiterea in judecata a persoanelor care isi atribuie sau care intrebuinteaza fara drept titlul ori calitatea de medic sau care practica in mod nelegal medicina.

(3) Actiunea penala impotriva unui membru al Colegiului Medicilor din Romania cu privire la fapte ce au legatura cu exercitarea profesiei de medic se pune in miscare cu instiintarea prealabila a colegiului al carui membru este medicul respectiv.

(4) Instantele de judecata civile sau penale, din oficiu, vor comunica Colegiului Medicilor din Romania hotararile judecatoresti ramase definitive, prin care s-au pronuntat cu privire la fapte exercitate in timpul si in legatura cu profesia de catre medici pe teritoriul Romaniei.

Capitolul II

Dispozitii privind exercitarea profesiei de medic pe teritoriul Romaniei de catre medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene

Sectiunea 1

Dispozitii privind facilitarea dreptului de stabilire

Art. 388. - (1) In caz de stabilire pe teritoriul Romaniei, solicitarile medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene cu privire la accesul la una din activitatile de medic se solutioneaza de catre Ministerul Sanatatii Publice, in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, in termen de 3 luni de la depunerea dosarului complet de catre cel interesat. Acestia primesc certificatul de membru al Colegiului Medicilor din Romania in urma aplicarii procedurii de recunoastere a calificarii profesionale.

(2) Dosarul prevazut la alin. (1) va cuprinde:

    a) copia documentului de cetatenie;

    b) copia documentelor care atesta formarea in profesie;

    c) certificatul emis de autoritatile competente ale statului  membru de origine sau provenienta, prin care se atesta ca titlurile oficiale de calificare sunt cele prevazute de Directiva 2005/36CE;

    d) certificatul de sanatate fizica si psihica emis de statul membru de origine sau provenienta;

    e) dovada emisa de statul membru de  origine sau provenienta, prin care se atesta onorabilitatea si moralitatea posesorului;

    f) dovada de asigurare privind raspunderea civila pentru greseli in activitatea profesionala emisa de institutiile abilitate dintr-unul din statele membre prevazute la alin.(1).

(3) Documentele prevazute la alin. (2), lit. d) - f) sunt valabile 3 luni de la data emiterii.

Art. 389. - (1) In situatia in care pentru accesul si exercitiul activitatii prevazute la alin. (1) statul membru de origine sau provenienta nu impune o astfel de cerinta si, in consecinta, nu emite cetatenilor sai documentul prevazut la art. 388, alin. (2) lit. d), autoritatile competente romane accepta din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sanatate.

(2) In cazul in care statul membru de origine sau provenienta nu impune o astfel de cerinta si in consecinta nu emite cetatenilor sai documentul prevazut la art. 388 alin.(2) lit. e) autoritatile competente romane accepta atestatul eliberat pe baza declaratiei sub juramant sau a declaratiei solemne a solicitantului, de catre autoritatea judiciara sau administrativa competenta sau, dupa caz, de notarul sau organizatia profesionala abilitata in acest sens de acel stat.

Art. 390. - (1)In termen de 30 de zile de la primirea dosarului, Ministerul Sanatatii Publice informeaza solicitantul asupra documentelor necesare completarii acestuia.

(2) Deciziile autoritatilor competente romane in aceste cazuri pot fi atacate la instanta de contencios administrativ.

Art. 391. - (1) Atunci cand autoritatile competente romane au cunostinta de fapte grave si precise care pot avea repercusiuni asupra inceperii activitatii profesionale sau asupra exercitarii profesiei de medic in Romania, comise de medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, anterior stabilirii in Romania si in afara teritoriului sau, acestea informeaza statul membru de origine sau de provenienta al celor in cauza.

(2) Autoritatile competente romane comunica statului membru gazda informatiile solicitate cu privire la sanctiunile disciplinare de natura profesionala sau administrativa, precum si cu privire la sanctiunile penale interesand exercitiul profesiei de medic, aplicate medicilor pe durata exercitarii profesiei in Romania.

(3) Autoritatile competente romane analizeaza informatiile transmise de statul membru gazda cu privire la faptele grave si precise comise de medicii cetateni romani sau care provin din Romania, anterior stabilirii in statul membru gazda si in afara teritoriului, sau fapte care pot avea repercusiuni asupra inceperii activitatii profesionale sau asupra exercitarii profesiei de medic in acel stat.

(4) Autoritatile competente romane decid asupra naturii si amplorii investigatiilor pe care le intreprind in situatiile pentru care au fost sesizate si comunica statului membru gazda, consecintele care rezulta cu privire la atestatele si documentele pe care le-au emis in cazurile respective.

Sectiunea 2

Dispozitii cu privire la libera prestare a serviciilor medicale

Art. 392. - (1) Prezentele dispozitii se aplica medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care sunt stabiliti in vederea exercitarii profesiei in unul din aceste state, atunci cand se deplaseaza pe teritoriul Romaniei pentru a exercita in regim temporar sau ocazional activitatile de medic.

(2) Caracterul temporar  si ocazional al prestarii activitatilor de medic este stabilit de la caz la caz, de Ministerul Sanatatii Publice in functie de durata, frecventa, periodicitatea si continuitatea acestora.

Art. 393. - (1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre aceste state, sunt exceptati de la obligatia inscrierii in Colegiul Medicilor din Romania, precum si de la plata cotizatiei de membru, atunci cand solicita accesul la una dintre activitatile de medic, in vederea prestarii temporare sau ocazionale de servicii medicale in Romania.

(2) Acestia sunt inregistrati automat la Colegiul Medicilor din Romania pe durata prestarii serviciilor respective, in baza copiei documentelor prestatorului prevazute la art. 396 si transmise in acest scop de Ministerul Sanatatii Publice.

(3) Exercitiul activitatilor de medic, in aceste situatii, se face in concordanta cu celelalte drepturi si obligatii prevazute de lege pentru medicii cetateni romani membrii ai Colegiul Medicilor din Romania.

Art. 394. - Pe durata prestarii cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor medicale pe teritoriul Romaniei persoanele prevazute la art. 392 alin (1) se supun dispozitiilor cu caracter profesional, regulamentar sau administrativ al calificarilor profesionale care definesc profesia si utilizarea titlurilor, dispozitiilor cu privire la faptele profesionale grave care afecteaza direct si specific protectia si securitatea consumatorilor, precum si dispozitiilor disciplinare prevazute de lege pentru medicii cetateni romani, membrii ai Colegiului Medicilor din Romania.

Art. 395. - Prestarea cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor medicale pe teritoriul Romaniei de catre persoanele prevazute la art. 392 alin. (1) se face cu titlul profesional prevazut de lege pentru calificarea profesionala insusita.

Art. 396. - (1) Solicitarile medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in unul din aceste state, cu privire la prestarea temporara sau ocazionala de servicii medicale in Romania se solutioneaza de catre Ministerul Sanatatii Publice in colaborare cu Colegiul Medicilor  din Romania.

(2) In cazul in care, in vederea prestarii temporare de servicii medicale, solicitantul se afla la prima deplasare in Romania, sau in cazul in care in situatia acestuia intervin schimbari materiale atestate de documente, acesta va inainta Ministerul Sanatatii Publice:

   a) o declaratie prealabila scrisa, in care se precizeaza durata de prestare, natura, locul de desfasurare a acestor activitati, precum si domeniul de asigurare sau alte mijloace de protectie personala sau colectiva privind responsabilitatea profesionala de care solicitantul beneficiaza in statul membru de stabilire;

   b) copia documentului de cetatenie;

   c) o dovada prin care autoritatile competente ale statului membru de stabilire atesta ca la data eliberarii acestui document, posesorul este stabilit legal pe teritoriul sau in vederea exercitarii activitatilor de medic si nu i-a fost interzisa exercitarea acestora, nici chiar cu titlu temporar;

   d) diplomele, certificatele sau alte titluri de medic  prevazute de lege sau de normele Uniunii Europene pentru prestarea activitatilor in cauza.

(3) Declaratia prevazuta la alin.(2) lit. a), poate fi inaintata prin toate mijloacele si se reinnoieste o data pe an, daca prestatorul intentioneaza sa furnizeze, de maniera temporara sau ocazionala, in cursul anului respectiv, servicii medicale, in Romania.

Art. 397. - (1) In caz de prestare temporara a serviciilor  in Romania, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in unul din aceste state, sunt exceptati de la procedura de acreditare prevazuta de legislatia asigurarilor sociale de sanatate.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia de a informa in prealabil Casa Nationala de Asigurari de Sanatate asupra serviciilor pe care urmeaza sa le presteze pe teritoriul Romaniei, iar in caz de urgenta, in termen de maximum 7 zile de la prestarea acestora.

Art. 398. - Incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, autoritatile competente romane vor retrage, dupa caz, temporar sau definitiv, documentele prevazute la art. 396 alin. (2) lit. c) eliberate medicilor care intrunesc conditiile prevazute la art. 370 lit. a), c) si e) precum si medicilor stabiliti in Romania care intrunesc conditiile prevazute la lit. b), d) si f) ale aceluiasi articol, in cazul in care acestora li se aplica sanctiunile prevazute de lege cu suspendarea sau interdictia exercitarii profesiei.

Art. 399. - (1) Pentru fiecare prestare de servicii, autoritatile competente romane pot solicita autoritatilor competente omologe din statul membru de stabilire,  informatii pertinente cu privire la legalitatea conditiei de stabilire, buna conduita profesionala a solicitantului ca si absenta, in cazul acestuia, a sanctiunilor disciplinare sau penale.

(2) La solicitarea statului membru gazda, autoritatile competente romane transmit informatiile solicitate  cu respectarea prevederilor art. 403.

(3) Autoritatile competente asigura schimbul necesar de informatii pentru ca plangerea beneficiarului impotriva prestatorului de servicii medicale in regim temporar si ocazional sa fie corect solutionata. In aceasta situatie, beneficiarul este informat asupra cursului demersului sau.

Sectiunea 3

Dispozitii comune cu privire la dreptul de stabilire si libera prestare de servicii medicale

Art. 400. - Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care, in timpul exercitarii profesiei in Romania, incalca dispozitiile, legile si regulamentele profesiei, raspund potrivit legii.