Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AdministratieDrept

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI IGIENA IN INDUSTRIA ALIMENTARA

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LEGEA-CADRU nr. 195 din 22 mai 2006 a descentralizarii
ORDONANTA DE URGENTA - privind circulatia pe drumurile publice
ORDONANTA DE URGENTA 148 / 2005
REGULAMENTUL de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ORDONANTA nr.92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedura fiscala
REGULAMENTUL serviciului de salubrizare
HOTARARE nr.984 din 25 august 2005 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
Lege nr. 507 din 12 iulie 2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice
LEGE nr. 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor
Legea nr. 68/2008 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI IGIENA IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Protectia muncii este o parte integranta a procesului de productie si are ca scop asigurarea conditiilor de munca, luarea tuturor masurilor pentru evitarea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale. Scopul masurilor generale de protectia muncii este de a evita producerea accidentelor de munca incadrul activitatii elevilor si de a se da elevilor notiunile de baza necesare unei desfasurari normale si corecte a lucrarilor pe care acestia le vor executa.



Masurile generale de protectia muncii vor fi completate prin masuri de protectia muncii specifice locului de munca sau lucrarii.

inainte de inceperea lucrarilor este obligatoriu de a se controla starea utilajelor, a instalatiilor si a dispozitivelor care vor fi manevrate in cursul lucrarilor.

Fiecare elev este dator sa cunoasca masurile de prim ajutor in cazul accidentelor de mecanice, electrice si chimice.

Fiecare elev este dator sa cunoasca detinatia, amplasarea si manirea mijloacelor pentru stingerea incendiilor. Toti elevii sunt obligati sa se prezinte la instruirea practica cu echipament de lucru corespunzator (salopeta incheiata, basca sau batic). Este interzisa purtarea fularului sau a cravatei.

Utilajele nu vor fi pornite decat numai cu aparatoarele de protectie specifice montate. Aceste aparatori nu vor fi indepartate de la locul lor in timpul functionarii utilajului.

in caz de defectiune a utilajului, orice interventie sau reparatie se face numai cu avizul si in prezenta profesorului saumaistrului instructor si dupa oprirea utilajului si asigurarea impotriva unei porniri accidentale, prin scoaterea lui de sub tensiune. Atat la tabloul unde se afla sigurantele cat si la automatul de pornire, se vor pune tablite avertizoare.

Este intezis cu desavarsire a se efectua reparatii sau interventii la instalatiile electrice, ca: intrerupatoare, prize, sigurante, automate de pornire, panouri de automatizare, tablouri de forta, etc, deoarece aceste pot provoca accidente mortale. Orice defectiune electrica va fi remediata de catre personalul de specialitate.

La utilajele actionate electric, inaintea folosirii lor, se va controla existenta legaturii la centura de legare la pamant. Centura de legare la pamant va fi controlata periodic de catre personalul de specialitate.

Pornirea si oprirea utilajelor electrice se vor face numai de pe podete izolate, in scopul evitarii electrocutarilor.

Este interzis a se lucra cu utilaje defecte sau neetansate. Elevii vor executa unele reparatii (in nici un caz de natura electrica), vor fi instruiti suplimentar pentru operatia respectiva.


Nu se admit reparatii la aparatele si organele de masini in timpul functionarii acestora. Orice reparatie va fi executata numai dupa oprirea lor. Reparatiile la inaltime mai mare de un metru se vor executa avand centuri de siguranta. Este interzisa urcarea cu picioarele pe conducte, armaturi, utilaje, etc. Accesul la instalatie se va face numai pe scari si platforme special amenajate. In cazul efectuarii unor lucrari pe platforme, elevii vor controla in prealabil modul de prindere a balustradelor si a gratarelor metalice ale platformei.

Orice lucrari de intretinere si reparatii se vor executa numai cu scule bune si verificate. Se interzice folosirea sculelor defecte. Se interzice interventiile la conducte sau armaturi in care se afla produse sub presiune. Este strict interzisa intrarea in interiorul diverselor recipiente fara a se lua masurile corespunzatoare de siguranta si supraveghere. Pornirea unui utilaj scos din reparatie se va face numai dupa ce profesorul a verificat starea tehnica a utilajului. Nu se vor lasa dezacoperite capacele de la canalele de cabluri, canalizare, etc. Se interzice parasirea de catre elevi a locului de munca fara aprobare din partea profesorului. Nu se lasa utilajele in functiune nesupravegheate. Se vor pastra in stare de functionare perfecta dispozitivele si materialele destinate stingerii incendiilor. Se interzice folosirea lor si in alte scopuri. Este strict interzisa functionarea cu manometre defecte sau cu supape de siguranta blindate sau blocate.

Pornirea incalzirii cu abur a instalatiilor se face prin deschiderea treptata a robinetelor cu by-passurilor oalelor de condens deschise, pentru a se evita asa-zisele 'lovituri de berbec' care pot avea urmari grave.

Se interzice montarea in mers a curelelor de transmisie pe saibe. Se interzice stropirea cu apa sau cu alte lichide a motoarelor electrice sau a instalatiilor electrice pentru ca exista pericol de electrocutare. Se interzice cuplarea pompelor inainte de revizuirea traseului respectiv, atat din punctul de vedere al etansarii imbinarilor cat si din punct de vedere al corectitudinii montajului respectiv.

Montarea substantelor tehnice sau caustice se vor face numai dupa ce exista tot echipamentul de protectie corespunzator lucrarii. Exploatarea si intretinerea recipientelor sub presiune se va face conform normelor Inspectoratului de stat pentru controlul instalatiilor de ridicat. Este interzis consumul de alimente in laborator. Gustarea poate fi servita in pauza, dupa ce elevii si-au spalat bine mainile si numai in locuri special amenajate. Este strict interzis elevilor de a manevra alte butoane, robineti, utilajesau agregate, in afara celor prevazute in lucrarea la care au fost repartizati. Este interzis cu desavarsire elevilor de a lucra cu aparatul de sudura autogen si electric. Cu toate acestea, atunci cand se sudeaza in laborator, elevii sunt obligati sa respecte normele de protectia muncii, specifice lucrarilor de sudare.

La inceputul fiecarei lucrari sau la fiecare schimbare de tema sau lucrare care necesita folosirea altor scule, utilaje, masini, etc, se va efectua u instructaj de protectia muncii specific lucrarii respective.

Se atrage atentia tuturor elevilor ca sunt direct raspunzatori de respectarea normelor de protectie a muncii. Orice incalcare a acestor norme va fi sanctionata conform legilor

N  l


referitoare la respectarea normelor de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.

In scopul imbunatatirii activitatii de protectia muncii, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimetare a emis unele ordine, ce se impun a fi respectate, alaturi de prevederile generale ale legislatiei. Dintre acestea mentionam Ordinul 100/1979 ale carui prescriptii principale sunt urmatoarele:

-  elevii nu vor fi admisi sa lucreze la masini si instalatii decat dupa o prealabila
instruire si cunoastere a regulilor de protectie a muncii care se realizeaza prin:

a)    instructajul introductiv general, care se face elevilor repartizati pentru instruire practica, cu scopul de a cunoaste specificul unitatii si principalele masuri generale de protectia muncii ce trebuie respectate in cadrul proceselor tehnologice. El se. efectueaza in cabinetul de protectia muncii din scoala sau intreprindere si va dura cel putin 8(opt) ore. Dupa efectuarea instructajului introductiv general, elevii sunt supusi unor verificari a cunostintelor, iar rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instructaj individual.

b)    instructajul la locul de munca, care se efectueaza la locul de munca unde a fost repartizat elevul, de catre maistrul instructor sau profesorul care raspunde de instruirea elevilor. Acest instructaj se face cu scopul de a-i familiariza pe elevi cu conditiile specifice locului de munca si cu masurile de protectie amuncii pe care trebuie sa le respecte in timpul lucrului. Durata acestui instructaj va fi de cel putin 8 (opt) ore. in cadrul acestui instructaj se va insista asupra urmatoarelor probleme:

-         organizarea  rationala  a  locului   de   munca,   pastrarea   curateniei,   ordinii   si disciplinei;

-         descongestionarea cailor de acces;

-         prezentarea  cazurilor  care pot provoca accidente  de  munca si  imbolnaviri profesionale;

-         indicarea partilor periculoase ale utilajelor si locurilor de munca;

-         necesitatea folosirii si intretinerii aparatorilor si dispozitivelor de protectie;

-         utilizarea corecta a dispozitivelor de pornire si oprire a utilajelor;

-         indicarea echipamentului de lucru si de protectie prevazut in normativ;

-         folosirea in conditii corespunzatoare a instalatiilor si mijloacelor de transport;



d) instructajul periodic, care are ca scop sa reaminteasca elevilor, la anumite intervale, normele de protecti a muncii.

XI. IGIENA MUNCII IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Introducerea practicilor igienice in viata de toate zilele si in productie, intretinerea igienica a corpului, a echipamentului si a locului de munca formeaza reguli de igiena individuala.

Elevii trebuie sa stie ca si ei, alaturi de muncitorii care isi desfasoara activitatea in domeniul alimentar, sunt raspunzatori de asigurarea populatiei cu produse alimentare de buna calitate. Nerespectarea curateniei  individuale si  a regimului igienico-sanitar in

i<


procesul de productie poate cauza contaminarea produselor alimentare cu microorganisme patogene.

Igiena individuala a personalului din industria alimentara constituie unul din cei mai importanti factori de prevenire a contaminarii microbiene a produselor alimentare si de prevenire a imbolnavirii consumatorilor.

Normativele sanitare prevad pentru muncitorii din industria alimentara care manipuleaza, transporta sau ambaleaza produse alimentare sau vin in contact cu utilajele au obligativitatea urmatoarelor masuri generale de igiena individuala pentru protectia sanitara a produselor si anume:

-    depunerea obligatorie la intrarea in sectiile de fabricatie, la vestiare special amenajate a incaltamintei de strada- si purtarea in timpul lucrului a echipamentului de protectie sanitara a alimentelor. Acest echipament este diferit de cel destinat protectiei muncii si are rolul sa protejeze produsele de impurificari microbiene sau mecanice, provenite de la imbracamintea proprie a muncitorilor. Echipamentul sanitar de protectie a alimentelor trebuie sa fie din panza de culoare alba, fiind compus din: halate, sorturi, pantaloni, jachete, basmale, bonete, manecute, etc. El trebuie mentinut intr-o perfecta stare de curatenie si purtat tot timpul lucrului, dar numai in cadrul desfasurarii procesului tehnologic.

-    spalarea si dezinfectarea mainilor inainte de inceperea lucrului si ori de cate ori aceste vin in contact cu factorii care pot transmite microorganisme. Muncitorii trebuie sa aiba mainile in perfecta stare de curatenie, iar unghiile sa fie taiate scurt pentru a nu se acumula sub ele murdarie. Cea mai eficienta curatire a mainilor se realizeaza prin spalare cu apa calda si sapun si frecarea unghiilor cu periuta.

Spalarea mainilor trebuie facuta in urmatoarele situatii:

-         intreruperea lucrului;

-         fumat;

-         folosirea closetului; etc.

- stransul parului sub boneta sau basma alba. Legislatia sanitara precizeaza in acest
sens ca  portul bonetei sau basmalei in timpul lucrului este obligatoriu pentru a preveni
caderea firelor de par in produsele alimentare si odata cu acestea patrunderea unor microbi
de pe par;

-   mentinerea permanenta a curateniei corporale. Aceasta masura este conditia
principala pentru activitatea normala a organismului omenesc.

Legat de aceasta trebuie aratat ca glandele din piele produc pe langa sudoare si o substanta grasa numita sebum. Ambele substante constituie un mediu nutritiv propice dezvoltarii microorganismelor.

Se stie de asemenea, ca praful din atmosfera se depune cu mai multa usurinta pe pielea pe a carei suprafata se gaseste un depozit de sudoare si sebum sica in mod obisnuit praful contine numerosi microbi, dintre care unii pot provoca diferite infectii ale pielii. Numai imbaierea zilnica, inainte de inceperea lucrului, cu folosirea din belsug a apei cald


5. DETERMINAREA TEMPERATURII CARNII

PRINCIPIUL METODEI:

Masuiaiea temperaturii cu ajutorul tcrrnometrului sonda, a carnii refrigerate sau congelate.

MATERIALE NECESARE: Termometru sonda.



MODUL DE LUCRU:

-  Se introduce termometrul sonda in carne pana la nivelul osului;

- Se citeste temperatura.



INTERPRETARE:

Caracteristicile pe care trebuie sa Ie indeplineasca fiecare stare termica sunt prezentate in tabelul urmator:

Categoria de carne

Caracteristicile carnii in functie de starea termica

Carnea calda

Carnea neracita, livrata la maximum o ora de la taierea animalelor.




Carnea zvantata

Carnea racita in conditii naturale, avand la suprafata o pojghita uscata.

Carnea refrigerata

Carnea racita in conditii care sa asigure in profunzime (la os) temperatura de 04°C.

Carnea congelata

Carnea  racita  in   conditii   care   sa  asigure  in  profunzime   (la  os) temperatura de maximum -12°C, la ciocanire da un sunet clar. Carnea congelata destinata exportului trebuie racita in conditii care sa asigure in profunzime (la os) temperatura de maximum -15°C.


2. APRECIEREA PROSPETIMII CARNII PRIN IDENTIFICAREA
• <8                AMONIACULUI (METODA NESSLER)

PRINCIPIUL METODEI:

Identificarea amoniacului din extractul de carne in prezenta reactivului Nessler, care formeaza un compus de culoare galben-portocalie sau rosie. Continutul de amoniac din carne creste ca urmare a descompunerii substantelor proteice prin putrefactie.

MATERIALE NECESARE:

pahare                  pipete

palnii                    reactiv Nessler

eprubete

MODUL DE LUCRU:

/.           Prepararea extractului de carne

-:.., Ce cantai fese 50 g tesut muscular fara grasime si tesut conjucriv; Se taie in bucati mici; Se introduc intr-un pahar Erlenmeyer; Se adauga 100 ml apa distilata;

Se lasa 10 minute, agitand de trei ori in wtwtf interval Hp, fimn; Se ieparu ex'uactul prin decantare sau filtrate.



-     Se masoara iml extract;


Se introduce intr-o eprubeta curata;


Se adauga 1-10 picaturi reactiv Nessler;

Se agita dupa fiecare picatura;

Se observa modificarea coloratiei si gradul de limpezire al solutiei.

///.       Interpretarea rezultatelor


______ Carne proaspata______

Dupa adaugarea a 10 picaturi de reactiv, extractul nu trebuie sa se coloreze sau sa se tulbure. Se admite cel mult aparitia unei coloratii galbene


Carne relativ proaspata Dupa adaugarea a minimum 6 picaturi de reactiv se obtine o coloratie  galbena si  un  usor precipitat


Carne alterata______



Dupa adaugarea primelor
picaturi, extractul se
ingalbeneste si se tulbura; la
ultimile picaturi formeaza un
precipitat abundent galben-
portocaliu
________________


                             IDENTIFICAREA PROTEINELOR DIN

CARNE

Identificarea expeditiva a proteinelor din came se poate realiza prin reactii de precipitare si reactii de culoare:

1. REACTIA BIURETULUI:

•Principiul metodei:

In mediul alcalin proteinele formeaza cu sarurile de cupru un complex de culoare violeta. Intensitatea de culoare este proportionala cu concentratia proteinelor in solutia ce se analizeaza.

Reactia este caracteristica numai compusilor azotati care au cel putin 2 legaturi peptidice. Reactia este data si de substanta numita biuret care rezulta din condensarea a doua molecule de uree deoarece ea are 2 legaturi peptidice.Din aceasta cauza se mai numeste si reactia biuretului.

•Reactivi:

--sulfat de cupru(CuS04) 1%;

--hidroxid de sodiu (NaOH) solutie 10%; .

--extract proteic apos sau sanguin diluat solutie 10%.

Mod de lucru:

Intr-o eprubeta se introduce 1 ml extract proteic sau sanguin diluat. Se alcalinizeaza cu 5 picaturi solutie NaOH. Se adauga 2 picaturi solutie de CuS04 si se omogenizeaza.

•Exprimarea rezultatelor:

In prezenta proteinelor apare culoarea violeta. Intensitatea culorii este proportionala cu concentratia proteinelor din solutie , deci metoda poate permite si evaluarea cantitativa , dar numai orientativ.

2.REACTIA XANTOPROTEICA:

•Principiul metodei:

Aminoacizii cu nucleu aromatic din structura substantelor proteice formeaza cu acidul azotic la cald un precipitat de culoare galbena. Prin alcalinizare , precipitatul se dizolva , iar culoarea galbena se intensifica.

•Reactivi:

—acid azotic concentrat(HN03);

—hidroxid de amoniu solutie concentrata;

—extract apos de tesuturi sau ser sanguin diluat 10%.


Mod de lucru

Intr-o eprubeta se introduce 2 mi extract proteic peste care se adauga 1 mi acid azotic (HNO'3) concentratei se incalzeste pma Ia fierbere.

*    Exprimarea rezultatelor

in prezenta substantei proteice se formeaza, un precipitat de culoare galbena-Dupa racire se alcalinizeaza cu bidroxid de ainoniu,precipifami se dizo!va,iar coloarea galbena se intensifica laind nuanta portocalie.

3.  REACTIA SULFULUI:

*     Principiul metodei

in structura proteinelor intra sulful precum si alti compusi cu sulf caia ar fi: acidul mueottianauifuric si condroiiinsuifurie.in mediul puternic alcalin sulful se elibereaza sub forma, anionica si se combina cu acetat de plumb formind sulfura de plumb de culoare neagra.

*    Reactivi:

-hidroxid de sodiu (NaOH) solutie 20%;

—acetat de plumb solutie 1%;

—extract apos de tesuturi sau ser sanguin diluat;

b    Mod de lucru:

infr-o eprubeta se introduce 2 ml acetat de pJumb.se adauga solutie de NaOH in exces picatura cu picatura sub agifare,pjna eind precipitatul ce se formeaza initial se dizolva. Se adauga apoi 2 mi solutie proteica si se Incalzeste piaa !a fierbere.

*    Exprimarea rezultatelor

In prezenta sulfului apare un precipitat de culoare brua-negricioasa de sulfura, de plumb,ceeace evidentiaza prezenta sulfului sau a compusilor cu sulf in structura proteinelor.

4.  REACTIA  MILLON:

*    Principiul metodei

Tirozina. din structura proteinelor care este un aminoacid cu nucleu fenolic formeaza cu reactivul Milion (solutie de azotat mercuric si de azotat mercuros) la cald un precipitat de culoare rosu-caramiziu.

*    Reactivi-

--reactiv Milion;

—extract apos de tesuturi sau ser sanguin diluat solutie 10%;


*       Mod de lucru

intr-o eprubeta se introduc 2 ml de solutie proteica peste care se adauga 3-4 picaturi de reactiv Milion se omogenizsaza si se incalzeste usor.

*   Exprimarea rezultatelor

in prezenta proteinelor care contin tiroziria* apare un precipita! de culoare rosis-caramisiu.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 16768
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site