Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AdministratieDrept

STATUTUL POLITISTULUI - LEGEA nr. 360 din 6 iunie 2002

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Legea 31/1990 republicata. Legea societatilor comerciale
Semnalizarea rutiera - regulament
Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
LEGE nr. 130 din 20 iulie 1999 (*actualizata*) privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca
Notificare ROMTELECOM
AUTORIZAREA MACARAGIILOR
Normele Specifice de Securitate a Muncii
Ordonanta nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA UNIC LA NIVEL DE RAMURA INVATAMANT- 2007/2008
LEGE Nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal

TERMENI importanti pentru acest document

activitati fundamentale ale politistului : sTATUTUL FUNCTIONARULUI PUBLIC DIN POLITIA RTIERA : legea 360 statutul politistului : :

LEGEA nr. 360

din 6 iunie 2002

PRIVIND STATUTUL POLITISTULUI

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 440 din 24 iunie 2002

                                     Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale


   Art. 1. -
      (1) Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.
      (2) Exercitarea profesiei de politist implica, prin natura sa, indatoriri si riscuri deosebite.
      (3) Statutul special este conferit de indatoririle si riscurile deosebite, de portul de arma si de celelalte diferentieri prevazute in prezentul statut.

   Art. 2. -
      (1) Politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competentelor stabilite prin lege.
      (2) Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.

   Art. 3. - Politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.
   Art. 4. -
      (1) Politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, juramantul de credinta fata de Romania, prevederile regulamentelor de serviciu si sa indeplineasca dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.
      (2) Politistul raspunde, in conditiile legii, pentru modul in care isi executa atributiile de serviciu.

   Art. 5. - Sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane raspund pentru legalitatea dispozitiilor date subordonatilor. Ei sunt obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si intelese corect si sa controleze modul de indeplinire a lor.
   Art. 6. - Politistul beneficiaza de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru conditiile speciale si riscurile pe care le implica exercitarea profesiei.

   Art. 7. - Calitatea de politist se dobandeste si se pierde in conditiile prevazute de prezenta lege.

CAPITOLUL II

Selectionarea, pregatirea, acordarea gradelor profesionale si

incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale

SECTIUNEA 1

Selectionarea si pregatirea politistilor


   Art. 8. - Profesia de politist poate fi exercitata numai de catre persoana care a dobandit aceasta calitate, in conditiile legii.
   Art. 9. -
      (1) Politistii provin, de regula, din randul absolventilor institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne.
      (2) Ofiterii de politie pot proveni si din randul agentilor de politie absolventi, cu diploma sau licenta, ai institutiilor de invatamant superior de lunga sau scurta durata ale Ministerului de Interne sau ai altor institutii de invatamant superior cu profil corespunzator specialitatilor necesare politiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
      (3) Pentru unele functii pot fi incadrati specialisti cu studii corespunzatoare cerintelor postului si care indeplinesc conditiile legale.
      (4) Admiterea in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne ori incadrarea unor specialisti in politie se realizeaza prin concurs.

   Art. 10. -
      (1) La concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne si la incadrarea directa a unor specialisti are acces orice persoana, indiferent de rasa, nationalitate, sex, religie, avere sau origine sociala, care indeplineste, pe langa conditiile generale legale prevazute pentru functionarii publici, si urmatoarele conditii speciale:
       a) sa fie apta din punct de vedere fizic si psihic;
       b) sa nu aiba antecedente penale sau sa nu fie in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuni;
       c) sa aiba un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate.
      (2) Inaintea inceperii activitatii politistii incadrati direct trebuie sa urmeze un curs de formare in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne, iar barbatii trebuie sa aiba indeplinit, de regula, serviciul militar.
      (3) Candidatii care au promovat concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne, precum si persoanele care urmeaza sa fie incadrate direct in politie nu trebuie sa aiba calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizatii cu caracter politic.
      (4) Daca in perioada desfasurarii activitatii de politist sau a studiilor in institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situatiile prevazute la art. 45 alin. (1), se ia masura destituirii celui in cauza sau a exmatricularii, dupa caz. In situatiile in care elevul, studentul sau politistul se afla in curs de cercetare penala ori de judecata, masura exmatricularii, respectiv cea a destituirii, se ia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a instantei de judecata.
      (5) Criteriile privind selectionarea politistilor candidati pentru concursurile de admitere in institutiile de invatamant proprii, precum si selectionarea specialistilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 11. -
      (1) Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General al Politiei, asigura pregatirea continua a politistilor pentru ridicarea nivelului profesional.
      (2) Politistul poate fi trimis la studii in strainatate, prin concurs, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
      (3) Categoriile, formele de pregatire si modul de desfasurare, precum si durata de perfectionare a pregatirii politistului sunt stabilite prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 12. - In programele de pregatire a viitorilor politisti, elevi sau studenti din institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne se prevad activitati specifice pregatirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigura, dupa promovarea acestui an, echivalarea indeplinirii serviciului militar obligatoriu.

SECTIUNEA a 2-a

Obtinerea gradelor profesionale si incadrarea politistilor

in categorii si grade profesionale

   Art. 13. -
      (1) Politistii pot fi debutanti sau definitivi.
      (2) Politistii debutanti sunt persoanele care ocupa, pe durata perioadei de stagiu, un post in cadrul Politiei Romane.
   Art. 14. -
      (1) Politistii se incadreaza in doua categorii, definite in raport cu nivelul studiilor necesare, dupa cum urmeaza:
       a) categoria A - Corpul ofiterilor de politie - cuprinde ofiteri de politie cu studii superioare;
       b) categoria B - Corpul agentilor de politie - cuprinde agenti de politie cu studii liceale sau postliceale cu diploma.
      (2) Categoriile de politisti se impart pe corpuri si grade profesionale, dupa cum urmeaza:
                   I. Corpul ofiterilor de politie:
       a) chestor-sef de politie;
       b) chestor-sef adjunct de politie;
       c) chestor principal de politie;
       d) chestor de politie;
       e) comisar-sef de politie;
       f) comisar de politie;
       g) subcomisar de politie;
       h) inspector principal de politie;
       i) inspector de politie;
       j) subinspector de politie.
                    II. Corpul agentilor de politie:
       a)
agent-sef principal de politie;
       b) agent-sef de politie;
       c) agent-sef adjunct de politie;
       d) agent principal de politie;
       e) agent de politie.
      (3) Gradele profesionale de chestor, comisar-sef si comisar pot fi obtinute numai de catre ofiteri cu studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.

   Art. 15. -
      (1) Obtinerea gradelor profesionale se face prin avansare de catre:
       a) Presedintele Romaniei, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
       b) ministrul de interne, pentru ceilalti ofiteri de politie, la propunerea inspectorului general al politiei;
       c) inspectorul general al politiei, pentru agenti de politie, la propunerea sefilor unitatilor de politie.
      (2) Acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al Corpului National al Politistilor.

   Art. 16. -
      (1) Pentru obtinerea gradului profesional urmator politistul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
       a) sa aiba implinit stagiul minim in gradul profesional detinut sau sa il implineasca in cursul anului calendaristic respectiv;
       b) sa fi fost apreciat in ultimii doi ani ai stagiului minim in grad cu calificativul 'exceptional' sau 'foarte bun', iar in ceilalti ani ai stagiului, cel putin cu calificativul 'bun'. Anii in care politistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intra in calculul stagiului minim in grad.
      (2) Pentru obtinerea gradelor profesionale de comisar-sef, subcomisar si agent-sef, politistul este obligat sa absolveasca un curs de capacitate ale carui durata si tematica vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne, iar pentru obtinerea gradului profesional de chestor este necesara promovarea examenului organizat in acest scop.

   Art. 17. - Stagiul minim in gradele profesionale este:
                   I. Corpul ofiterilor de politie:

        a) chestor-sef adjunct de politie        - 2 ani; 
               b) chestor principal de politie          - 2 ani; 
               c) chestor de politie                    - 2 ani; 
               d) comisar-sef de politie                - 3 ani; 
               e) comisar de politie                    - 3 ani; 
               f) subcomisar de politie                 - 4 ani; 
               g) inspector principal de politie        - 3 ani; 
               h) inspector de politie                  - 3 ani; 
               i) subinspector de politie               - 4 ani. 

                   II. Corpul agentilor de politie:

        a) agent-sef de politie                  - 5 ani; 
               b) agent-sef adjunct de politie          - 5 ani; 
                c) agent principal de politie            - 5 ani; 
                d) agent de politie                      - 5 ani. 

   Art. 18. - In situatiile si in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne posturile de conducere se ocupa prin examen sau concurs, dupa caz.
   Art. 19. -
      (1) Acordarea gradelor profesionale urmatoare in cadrul aceleiasi categorii se face in ordinea ierarhica a gradelor, in raport cu nevoile si posibilitatile existente, in limita numarului de posturi prevazute cu gradele respective, aprobat de ministrul de interne.
      (2) Politistul care a dobandit titlul stiintific de doctor este exceptat de la conditiile prevazute la art. 16 alin. (2).
      (3) Politistul care a absolvit cursuri postuniversitare este exceptat de la conditiile prevazute la art. 16 alin. (2), mai putin de la cea referitoare la acordarea gradului profesional de chestor.
      (4) Specialitatile studiilor superioare, ale cursurilor postuniversitare si titlurile stiintifice prevazute la alin. (2)-(4) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 20. - Politistului care si-a sacrificat viata in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu i se acorda post-mortem gradul de subinspector de politie, pentru agentii de politie, si gradul urmator, pentru ofiterii de politie.
   Art. 21. -
      (1) Absolventilor institutiilor de invatamant de profil ale Ministerului de Interne li se acorda grade profesionale si sunt incadrati in structurile de politie cu perioade de stagiu.
      (2) La absolvirea scolii de formare a agentilor de politie, politistului i se acorda gradul profesional de agent de politie si este incadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de 6 luni.
      (3) La absolvirea colegiului de politie sau a facultatii de drept din cadrul Academiei de Politie 'Alexandru Ioan Cuza' a Ministerului de Interne, politistului i se acorda gradul profesional de subinspector de politie si este incadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de un an.
      (4) Politistilor prevazuti la art. 9 alin. (2) si (3) li se acorda gradele profesionale in functie de pregatirea lor si de vechimea in specialitatea corespunzatoare studiilor absolvite, raportate la cerintele postului. Incadrarea acestora se face pe o perioada de proba de 6 luni sau un an, in raport cu categoria din care fac parte si cu gradul profesional acordat.
      (5) La expirarea perioadei de stagiu sau de proba politistul sustine examenul de definitivare in profesie. In caz de nepromovare a examenului, acesta poate fi repetat o singura data. Politistul declarat nepromovat este destituit din politie.
      (6) Politistul care a promovat examenul de definitivat este incadrat in gradul profesional obtinut.
      (7) Perioada de stagiu si cea de proba constituie vechime in politie.
      (8) Conditiile pentru indeplinirea perioadei de stagiu si a celei de proba, precum si metodologia organizarii si desfasurarii examenului de definitivare in profesie se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 22. -
      (1) Functiile politistilor se diferentiaza prin categorie, grad profesional si coeficient de ierarhizare.
      (2) Functiile politistilor, dupa natura lor, sunt de executie si de conducere, iar dupa nivelul studiilor absolvite sunt functii din categoria A si functii din categoria B.
      (3) Fiecare dintre cele doua categorii de functii se imparte in grade profesionale, conform structurii ierarhice prevazute la art. 14.
      (4) Politistii se incadreaza in functii corespunzatoare gradelor profesionale pe care le au, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 18.
      (5) Functiile si modul de salarizare ale politistilor se stabilesc prin lege, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

   Art. 23. -
      (1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau politistul incadrat direct depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau a sefului unitatii de politie si in prezenta a doi politisti.
      (2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: 'Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa-mi indeplinesc cu raspundere si buna credinta indatoririle ce-mi revin potrivit functiei si sa pastrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'
      (3) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa de incheiere.
      (4) Juramantul de credinta este semnat de catre absolventul sau politistul incadrat direct si, dupa caz, de catre seful institutiei de invatamant sau de seful unitatii de politie, precum si de catre politistii asistenti.
      (5) Juramantul de credinta este contrasemnat de ministrul de interne, se pastreaza la dosarul personal al politistului, iar o copie de pe inscris se inmaneaza acestuia.
      (6) Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistului pentru testarea fidelitatii si integritatii sale profesionale prin efectuarea unor verificari de specialitate, in conditiile legii.

   Art. 24. - La acordarea primului grad profesional, la numirea si eliberarea dintr-o functie de conducere, precum si la incetarea raporturilor de serviciu, politistul este obligat sa isi declare averea, conform legii.
   Art. 25. -
      (1) Fiecare politist are un dosar personal care cuprinde:
       a) documentul de numire in functie, documentul de atestare a studiilor si cel privind depunerea juramantului;
       b) documentele privind evaluarea anuala a activitatii acestuia, avansarile in functii, clase, grade sau categorii, recompensele acordate, precum si sanctiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic si fara discontinuitati;
       c) declaratia de avere si alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
      (2) Se interzice introducerea in dosarul personal al politistului a oricaror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.
      (3) Politistul are acces la dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente in dosarul sau.

   Art. 26. - Activitatea si conduita politistului sunt evaluate o data pe an, iar concluziile se consemneaza in aprecierea de serviciu cu acordarea unuia dintre urmatoarele calificative: 'exceptional', 'foarte bun', 'bun', 'corespunzator', 'necorespunzator'.

   Art. 27. - Selectionarea, pregatirea, obtinerea gradelor profesionale si evolutia profesionala a politistilor se stabilesc, in conditiile prezentei legi, prin Ghidul carierei politistului, aprobat prin ordin al ministrului de interne.

 

CAPITOLUL III

Drepturile, indatoririle si restrangerea exercitiului

unor drepturi sau libertati ale politistului

SECTIUNEA 1

Drepturile politistului



   Art. 28. -
      (1) Politistul are dreptul la:
       a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, premii si prime, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzator functiei indeplinite, gradului profesional detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta si, dupa caz, indemnizatia de conducere si salariul de merit;
       b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;
       c) uniforma, echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica, proteze, precum si medicamente gratuite, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
       d) locuinta de interventie, de serviciu, sociala sau de protocol, dupa caz, in conditiile legii;
       e) concedii de odihna, concedii de studii si invoiri platite, concediu fara plata, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
       f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, accidente produse in timpul si din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 3 ani, ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin lege;
       g) bilete de odihna, tratament si recuperare, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
       h) pensii, in conditiile stabilite prin lege;
       i) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau de detasare, precum si decontarea cheltuielilor de cazare, in conditiile stabilite prin lege;
       j) decontarea cheltuielilor de transport in cazul mutarii in alte localitati si o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
       k) incadrarea activitatii in conditii deosebite sau speciale de munca, potrivit legii;
       l) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;
       m) asigurare de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
       n) tratament medical in strainatate pentru afectiuni contractate in timpul exercitarii profesiei, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
       o) asistenta juridica asigurata de catre unitate, la cerere, in cazul cercetarii sale pentru faptele comise in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.
      (2) Armamentul dobandit personal se detine dupa pensionare pe baza permisului obtinut, in conditiile legii.

   Art. 29. -
      (1) Pentru activitatea desfasurata politistilor li se confera ordine si medalii, potrivit legii.
      (2) In cazul intreruperii activitatii in politie, timpul cat politistul a desfasurat o alta activitate nu va fi luat in calculul vechimii in politie pentru care se confera ordinul sau medalia.
      (3) Politistii decorati cu Ordinul Meritul Militar isi pastreaza toate drepturile dobandite anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.

   Art. 30. - Conditiile privind pensionarea si drepturile de pensii ale politistilor se stabilesc prin lege, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
   Art. 31. -
      (1) Politistul mutat in interesul serviciului intr-o alta localitate decat cea in care isi are domiciliul, in situatia in care nu efectueaza naveta ori nu detine locuinta proprietate personala si nu i se poate asigura spatiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, in cuantum de pana la 50% din salariul de baza.
      (2) Sotul sau sotia politistului mutat/mutata in interesul serviciului in alta localitate, care a fost incadrat/incadrata in munca si a intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotul sau sotia, are dreptul la o indemnizatie lunara de 50% din salariul de baza al politistului, pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei alte activitati aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
      (3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica atat politistilor absolventi ai institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne, care au fost repartizati in unitati situate in alte localitati decat cele de domiciliu, cat si sotilor sau sotiilor acestora.
      (4) De indemnizatia lunara prevazuta la alin. (2) beneficiaza si sotul sau sotia care, la data mutarii politistului, era inscris/inscrisa, in conditiile legii, ca somer, dar numai dupa expirarea termenului de plata a ajutorului de somaj, stabilit prin lege.
      (5) Cuantumul compensatiei prevazute la alin. (1) si conditiile de acordare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.

   Art. 32. -
      (1) Politistul va fi sprijinit in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei, a unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul unitatea de politie la care este incadrat, in conditiile legii.
      (2) Politistul care are o vechime in serviciu de cel putin 10 ani poate cumpara locuinta de serviciu.
      (3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 33. - In exercitarea atributiilor de serviciu politistul beneficiaza de protectie speciala, in conditiile legii.
   Art. 34. - Politistului i se asigura gratuit echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplineste, iar in cazul in care, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus imbracamintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despagubiri corespunzatoare.
   Art. 35. - Membrii familiei politistului beneficiaza gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, de:
       a) asistenta medicala si medicamente in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti;
       b) decontarea cheltuielilor de transport in situatia mutarii politistului in interes de serviciu in alta localitate.

   Art. 36. - In sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului cuprinde sotul/sotia, copiii si parintii aflati in intretinerea legala a acestuia.
   Art. 37. - Copiii politistului decedat in timpul si din cauza serviciului pot fi transferati, la cerere, la institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
   Art. 38. - Politistul pensionat si sotia/sotul acestuia au dreptul gratuit la asistenta medicala si medicamente, in cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti, si au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si agrement, care apartin sau sunt in administrarea Ministerului de Interne.

  Art. 39. -
      (1) Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana, stabilita astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege.
      (2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
      (3) Daca interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihna saptamanale ce se cuvin politistului poate fi amanata, in mod exceptional, cel mult de doua ori intr-o luna.

   Art. 40. - Politistul si membrii familiei sale au dreptul la protectie din partea structurilor specializate ale statului fata de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.

SECTIUNEA a 2-a

Indatoririle politistului


   Art. 41. - Politistul este dator:
       a) sa fie loial institutiei din care face parte, sa respecte principiile statului de drept si sa apere valorile democratiei;
       b) sa dovedeasca solicitudine si respect fata de orice persoana, in special fata de grupurile vulnerabile, sa isi consacre activitatea profesionala indeplinirii cu competenta, integritate, corectitudine si constiinciozitate a indatoririlor specifice de serviciu prevazute de lege;
       c) sa isi perfectioneze continuu nivelul de instruire profesionala si generala;
       d) sa fie disciplinat si sa dovedeasca probitate profesionala si morala in intreaga activitate;
       e) sa fie respectuos, cuviincios si corect fata de sefi, colegi sau subalterni;
       f) sa acorde sprijin colegilor in executarea atributiilor de serviciu;
       g) sa informeze seful ierarhic si celelalte autoritati abilitate cu privire la faptele de coruptie savarsite de alti politisti, de care a luat cunostinta;
       h) prin intregul sau comportament, sa se arate demn de consideratia si increderea impuse de profesia de politist.

   Art. 42. - Politistul este obligat:
       a) sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora;
       b) sa manifeste corectitudine in rezolvarea problemelor personale, in asa fel incat sa nu beneficieze si nici sa nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute in calitatea sa oficiala;
       c) sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite;
       d) sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficiala si sa nu compromita, prin activitatea sa publica ori privata, prestigiul functiei sau al institutiei din care face parte.

   Art. 43. - Politistului ii este interzis, in orice imprejurare:
       a) sa primeasca, sa solicite, sa accepte, direct sau indirect, ori sa faca sa i se promita, pentru sine sau pentru altii, in considerarea calitatii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
       b) sa rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de sefii ierarhici sau sa intervina pentru solutionarea unor asemenea cereri, in scopurile prevazute la lit. a);
       c) sa foloseasca forta, altfel decat in conditiile legii;
       d) sa provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terte persoane;
       e) sa colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
       f) sa redacteze, sa imprime sau sa difuzeze materiale ori publicatii cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplina;
       g) sa aiba, direct sau prin intermediari, intr-o unitate supusa controlului unitatii de politie din care face parte, interese de natura sa compromita impartialitatea si independenta acestuia.

   Art. 44. -
      (1) Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu.
      (2) Politistul este obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
      (3) In situatii de catastrofe, calamitati sau tulburari de amploare ale ordinii si linistii publice ori alte asemenea evenimente politistul este obligat sa se prezinte de indata la unitatea de politie din care face parte.
      (4) La instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi politistul va actiona conform legii.
      (5) In cazul producerii vreuneia dintre situatiile prevazute la alin. (3) si (4) politistul care se afla intr-o alta localitate se va prezenta la cea mai apropiata unitate a Ministerului de Interne, informand superiorii sai despre aceasta.

SECTIUNEA a 3-a

Restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati

   Art. 45. -
      (1) Politistului ii este interzis:
       a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea acestora;
       b) sa exprime opinii sau preferinte politice la locul de munca sau in public;
       c) sa candideze pentru autoritatile administratiei publice locale, Parlamentul Romaniei si pentru functia de Presedinte al Romaniei;
       d) sa exprime in public opinii contrare intereselor Romaniei;
       e) sa declare sau sa participe la greve, precum si la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte intruniri cu caracter politic;
       f) sa adere la secte, organizatii religioase sau la alte organizatii interzise de lege;
       g) sa efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;
       h) sa exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;
       i) sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de invatamant.
      (2) Politistul poate prezenta in public, numai in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informatii si date obtinute in exercitarea atributiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date si informatii, daca prin acestea nu este incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viata intima, familiala ori privata a persoanei sau nu este prejudiciata finalizarea urmaririi penale intr-o cauza aflata in curs de cercetare ori de judecare.
      (3) Datele si informatiile clasificate, potrivit legii, obtinute de politist in timpul exercitarii atributiilor profesionale nu pot fi facute publice pe o perioada de 5 ani de la incetarea raporturilor sale de serviciu, daca legea nu prevede altfel.

   Art. 46. -
      (1) Politistul poate fi mutat in alta localitate decat cea de domiciliu in urmatoarele situatii:
       a) in interesul serviciului;
       b) la cerere;
       c) cand unitatea din care face parte se reorganizeaza, iar postul se desfiinteaza si nu exista posibilitatea numirii pe o functie corespunzatoare;
       d) pentru a inlatura un pericol care afecteaza viata sau integritatea sa ori a membrilor de familie, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu;
       e) cand imaginea sa in localitatea unde isi desfasoara activitatea este afectata.
      (2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c)-e) este necesar acordul celui mutat.

   Art. 47. - Politistul poate fi delegat, detasat ori transferat, potrivit normelor de competenta aprobate prin ordin al ministrului de interne, in conditiile legii.
   Art. 48. - Politistii se pot asocia si pot constitui asociatii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-stiintific, cultural, religios si sportiv-recreativ, fara a aduce atingere indeplinirii atributiilor si indatoririlor de serviciu.

SECTIUNEA a 4-a

Corpul National al Politistilor


   Art. 49. -
      (1) Se infiinteaza Corpul National al Politistilor, ca persoana juridica de drept public, denumit in continuare Corpul, cu sediul in municipiul Bucuresti, reprezentand forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic si nonprofit a politistilor.
      (2) Corpul promoveaza interesele politistilor si apara drepturile acestora.
      (3) Organizarea si functionarea Corpului se realizeaza pe principiile teritorialitatii, eligibilitatii, mutualitatii si ierarhiei structurilor de conducere.
      (4) Organele de conducere si control ale Corpului sunt:
       a) congresul national;
       b) consiliul national;
       c) consiliul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, consiliile inspectoratelor judetene de politie si consiliile institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne si teritoriale;
       d) cenzorii.
      (5) In organele de conducere ale Corpului vor fi alesi in numar si cu vot egal reprezentantii tuturor categoriilor de politisti.

   Art. 50. - Prin organele sale de conducere Corpul exercita urmatoarele atributii:
       a) intreprinde masuri pentru asigurarea integritatii morale si profesionale a politistilor, precum si a unei activitati eficiente a acestora;
       b) ofera consultanta la elaborarea propunerilor de acte normative care se refera la activitatea politiei sau la statutul politistului;
       c) poate face propuneri inspectorului general al politiei pentru numirea in functii de conducere sau destituirea politistilor;
       d) la cerere, reprezinta interesele politistilor impotriva carora au fost dispuse sanctiuni disciplinare;
       e) participa la elaborarea Codului de etica si deontologie al politistului, ale carui prevederi sunt obligatorii in exercitarea profesiei de politist;
       f) participa la sustinerea examenelor de capacitate pentru titularizarea politistilor stagiari si a celor incadrati direct;
       g) reprezinta profesia de politist, impreuna cu Inspectoratul General al Politiei, in raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale si stiintifice, institutii publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice;
       h) promoveaza pe plan extern relatii cu organizatii si institutii profesionale similare;
       i) tine si actualizeaza permanent evidenta membrilor sai.

   Art. 51. -
      (1) Veniturile Corpului se constituie din:
       a) taxa de inscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestari stiintifice, culturale si sportive, precum si din drepturi editoriale;
       b) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
       c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice sau juridice, din tara ori din strainatate, in conditiile legii si ale normelor instituite de ministrul de interne;
       d) chirii, dobanzi si orice alte surse legale.
      (2) Consiliile prevazute la art. 49 alin. (4) lit. c) vireaza periodic Corpului o cota-parte din veniturile incasate, in conditiile stabilite prin regulament.
      (3) Fondurile banesti obtinute in conditiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfectionarea pregatirii profesionale, acordarea de burse si de ajutoare, crearea unor institutii cu scop stiintific, investitii legate de dotarea cu mijloace adecvate activitatilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodaresti, asistenta juridica a membrilor, cumpararea si administrarea unor hoteluri, case de odihna si cluburi ale politistilor si pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.

   Art. 52. - Modul de organizare si functionare a Corpului se stabileste, in conditiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare si functionare aprobat prin hotarare a Guvernului.

 

CAPITOLUL IV

Recompense, raspunderea juridica si sanctiuni

SECTIUNEA 1

Recompense

   Art. 53. - Pentru contributii deosebite la apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoratii, in conditiile legii.
   Art. 54. -
      (1) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu politistilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
      (2) Pentru merite exceptionale in atingerea unor obiective deosebite in activitatea politiei, politistul poate fi avansat in gradul profesional urmator, inaintea indeplinirii stagiului minim, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
      (3) Pentru actiuni deosebite care determina aducerea de venituri la bugetul de stat, politistul poate fi recompensat cu pana la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decat venitul sau brut anual, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

SECTIUNEA a 2-a

Raspunderea juridica si sanctiuni

   Art. 55. - Incalcarea de catre politist, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea sa disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.
   Art. 56. - Este absolvit de orice raspundere politistul care, prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat suferinte sau vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
   Art. 57. - Constituie abateri disciplinare, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte savarsite de politist, comise cu vinovatie:
       a) comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei;
       b) neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege;
       c) intarzierea repetata sau nejustificata a solutionarii lucrarilor;
       d) depasirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine in relatiile cu cetatenii;
       e) absenta nemotivata ori intarzierea repetata de la serviciu;
       f) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
       g) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;
       h) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta;
       i) imixtiunea ilegala in activitatea altui politist;
       j) interventia pentru influentarea solutionarii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane.

   Art. 58. - Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt:
       a) avertismentul;
       b) mustrarea scrisa;
       c) reducerea salariului pentru functia indeplinita cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;
       d) amanarea promovarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de 1-2 ani;
       e) retrogradarea din functie pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;
       f) suspendarea din functie de la 1 la 3 luni, perioada in care politistul beneficiaza numai de salariul corespunzator gradului profesional detinut;
       g) destituirea din functia publica avuta.

   Art. 59. -
      (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa cercetarea prealabila si dupa consultarea consiliilor de disciplina.
      (2) Procedura cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului de interne.
      (3) Cercetarea prealabila se efectueaza de seful unitatii sau de politisti anume desemnati.
      (4) Cercetarile referitoare la abateri, din care rezulta date si indicii ca au fost savarsite fapte prevazute de legea penala, se vor efectua si cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmand ca, in raport de constatari, sa fie sesizate organele judiciare.
      (5) Ascultarea celui in cauza si consemnarea sustinerilor sale sunt obligatorii.
      (6) Politistul cercetat are dreptul sa cunoasca in intregime actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.
      (7) In fata consiliilor de disciplina politistul are dreptul de a fi asistat de un alt politist, ales de catre acesta sau desemnat de Corp. De asemenea, politistul cercetat poate fi asistat, la cererea sa, de avocat.
      (8) La stabilirea sanctiunii se tine seama de activitatea desfasurata anterior, de imprejurarile in care abaterea disciplinara a fost savarsita, de cauzele, gravitatea si consecintele acesteia, de gradul de vinovatie a politistului, precum si de preocuparea pentru inlaturarea urmarilor faptei comise.
      (9) Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta despre abaterea savarsita, dar nu mai tarziu de un an de la data comiterii faptei.
      (10) Pentru aceeasi abatere nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara.

   Art. 60. -
      (1) Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.
      (2) Destituirea din politie se dispune in mod corespunzator de persoanele care, potrivit art. 15, au competenta sa acorde gradele profesionale ale politistilor.
   Art. 61. -
      (1) Politistul poate contesta sanctiunea disciplinara aplicata, in termen de 15 zile de la luarea la cunostinta, sefului ierarhic superior celui care a aplicat sanctiunea. Acesta se pronunta prin decizie motivata, in termen de 30 de zile.
      (2) Impotriva sanctiunilor aplicate si a deciziilor nefavorabile politistul nemultumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d).
      (3) Politistul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea, dupa caz, a ordinului ori a dispozitiei de sanctionare.

   Art. 62. -
      (1) La nivelul Inspectoratului General al Politiei se constituie Consiliul superior de disciplina, iar la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, inspectoratele judetene de politie, unitatile teritoriale si institutiile de invatamant ale politiei se constituie consilii de disciplina.
      (2) Consiliile de disciplina se constituie si functioneaza pe langa sefii unitatilor de politie si au caracter consultativ.
      (3) Consiliile de disciplina isi desfasoara activitatea in baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 63. -
      (1) Politistul raspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unitatii, potrivit legislatiei aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne.
      (2) Politistul nu raspunde de pagubele cauzate patrimoniului unitatii daca acestea sunt consecinta unei actiuni desfasurate in limitele legii.
   Art. 64. -
      (1) Urmarirea penala a politistilor se efectueaza de catre procuror sau de catre ofiteri de politie anume desemnati prin ordin al ministrului de interne, sub supravegherea procurorului, dupa caz, in conditiile legii.
      (2) Competenta de a efectua supravegherea urmaririi penale si de a judeca in fond infractiunile savarsite de politisti revine parchetelor de pe langa tribunale si tribunalelor - pentru infractiunile comise de catre agentii de politie, parchetelor de pe langa curtile de apel si curtilor de apel - pentru infractiunile comise de catre ofiterii de politie, pana la gradul de comisar-sef inclusiv, respectiv Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Curtii Supreme de Justitie - pentru infractiunile comise de chestorii de politie.
      (3) Urmarirea penala si judecarea infractiunilor contra sigurantei statului savarsite de politisti se efectueaza in mod obligatoriu de catre procurorii militari si, respectiv, de instantele militare, in conditiile legii.

   Art. 65. -
      (1) In cazul in care impotriva politistului s-a inceput urmarirea penala sau a fost trimis in judecata, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare, cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.
      (2) Pe timpul urmaririi penale si judecarii politistul este pus la dispozitie. Politistul pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite, in scris, de seful unitatii de politie si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de celelalte drepturi prevazute in prezenta lege.
      (3) Pe perioada arestarii preventive politistul este suspendat din functie. Pe timpul suspendarii politistul nu beneficiaza de nici un drept dintre cele prevazute de prezenta lege.
      (4) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.

 

CAPITOLUL V

Intreruperea si incetarea raporturilor de serviciu ale politistului

   Art. 66. -
      (1) Stabilitatea politistului la locul de munca este garantata, in conditiile prezentei legi.
      (2) Raportul de serviciu al politistului ia nastere o data cu acordarea primului grad profesional.
   Art. 67. -
      (1) Intreruperea activitatii la cerere reprezinta suspendarea temporara a politistului din functia si gradul profesional pe care il ocupa si opereaza pentru un interes personal legitim.
      (2) Situatiile in care se acorda intreruperea activitatii politistului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 68. -
      (1) Durata intreruperii la cerere a activitatii politistului este de pana la 2 ani, fara drept de prelungire.
      (2) Inaintea sau la expirarea perioadei de intrerupere a activitatii la cerere, politistul va solicita reintegrarea sa la unitatea la care a fost incadrat.
      (3) Reintegrarea politistului se face, de regula, la unitatea de la care i s-a acordat intreruperea sau la o alta unitate care are posturi vacante, similare celui din care a intrerupt activitatea.

   Art. 69. - Incetarea raporturilor de serviciu ale politistului are loc:
       a) la implinirea varstei si a vechimii in serviciu, necesare pensiei de serviciu;
       b) la pierderea capacitatii de munca, in conditiile legii;
       c) la cerere;
       d) la numirea intr-o alta functie;
       e) prin demisie;
       f) la destituirea din politie;
       g) la acordarea, in 2 ani consecutiv, a calificativului 'necorespunzator';
       h) cand este condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, cu exceptia cazurilor in care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei inchisorii sau amenzii penale pentru infractiuni savarsite din culpa, pe baza aprobarii persoanelor care au acordat gradele profesionale prevazute la art. 15;
       i) cand in urma reorganizarii unei unitati de politie sau a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de politistul respectiv nu sunt posibilitati pentru ca acesta sa fie incadrat intr-o functie similara in aceeasi unitate sau in alte unitati;
       j) cand nu promoveaza examenul de definitivare prevazut la art. 21 alin. (5).

   Art. 70. - Politistul care a absolvit o institutie de invatamant a Ministerului de Interne si caruia i-au incetat raporturile de serviciu in primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat sa restituie cheltuielile efectuate cu pregatirea sa, proportional cu perioada ramasa pana la 10 ani, potrivit angajamentului incheiat in acest sens.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale si tranzitorii

   Art. 71. -
      (1) Politistii care la data incetarii raporturilor de serviciu nu indeplinesc conditiile de varsta si vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiaza de programe de reconversie profesionala astfel:
       a) in ultimele 6 luni dinaintea adoptarii masurilor prevazute la art. 69 lit. i);
       b) dupa aparitia situatiei prevazute la art. 69 lit. b).
      (2) Reconversia profesionala a politistilor aflati in situatiile mentionate la alin. (1) se asigura prin grija Ministerului de Interne, in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe baza protocoalelor incheiate in acest sens.
      (3) Modul de organizare si desfasurare a programelor de reconversie profesionala se stabileste prin ordin al ministrului de interne.
      (4) In vederea reconversiei profesionale politistii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte forme de pregatire profesionala, organizate de Ministerul de Interne, si, cu suportarea cheltuielilor de catre acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum si de catre institutii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, in acest scop.
      (5) Contravaloarea cursurilor organizate in afara Ministerului de Interne in conditiile alin. (4) se suporta din bugetul acestuia, in limita a 3 salarii brute obtinute de politist la data incetarii raporturilor de serviciu.

   Art. 72. -
      (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi politistilor aflati in functie nu le sunt aplicabile dispozitiile acesteia privind conditiile de studii si stagiu in grad, cu exceptia cazurilor in care acestia fac obiectul unei avansari sau promovari.
      (2) La aceeasi data politistilor absolventi cu diploma ai Academiei de Politie 'Alexandru Ioan Cuza' a Ministerului de Interne sau ai altor institutii de invatamant superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale in conditiile stabilite prin prezenta lege.
      (3) Politistii vor depune juramantul de credinta. Refuzul depunerii juramantului de credinta atrage destituirea din politie, acesta fiind consemnat prin incheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevazute la art. 23 alin. (1).

   Art. 73. -
      (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi gradele militare ale politistilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregatirii si studiilor fiecaruia, cu mentinerea drepturilor castigate anterior, dupa cum urmeaza:
        A. Ofiterii de politie:
       a) sublocotenent - subinspector de politie;
       b) locotenent - inspector de politie;
       c) capitan - inspector principal de politie;
       d) maior - subcomisar de politie;
       e) locotenent-colonel - comisar de politie;
       f) colonel - comisar-sef de politie;
       g) general de brigada - chestor de politie;
       h) general-maior - chestor principal de politie;
       i) general-locotenent - chestor-sef adjunct de politie;
       j) general - chestor-sef de politie.
        B. Agentii de politie:
       a) maistru militar clasa a IV-a si sergent-major - agent de politie;
       b) maistru militar clasa a III-a si plutonier - agent principal de politie;
       c) maistru militar clasa a II-a si plutonier-major - agent-sef adjunct de politie;
       d) maistru militar clasa I si plutonier adjutant - agent-sef de politie;
       e) maistru militar principal si plutonier adjutant-sef - agent-sef principal de politie.
      (2) Echivalarea gradelor privind agentii si ofiterii de politie este valabila si in cazul incetarii raporturilor de serviciu ale politistilor, precum si in cazul transferului in interesul serviciului al cadrelor militare sau al politistilor intre unitatile de politie si celelalte unitati ale Ministerului de Interne ori alte institutii din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, dupa caz.
      (3) La pensionare politistului i se poate acorda gradul profesional urmator, in conditiile legii.
      (4) Politistii ofiteri care nu au absolvit studii superioare de scurta sau de lunga durata cu diploma vor fi incadrati in functii potrivit gradelor profesionale echivalente.
      (5) Ofiterilor de politie stabiliti la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional urmator numai dupa absolvirea studiilor superioare corespunzatoare categoriei din care fac parte.
      (6) Agentii de politie care nu au absolvit studii liceale si postliceale cu diploma vor fi incadrati in functii potrivit gradelor profesionale echivalente.
      (7) Agentii de politie care au absolvit studii superioare de lunga durata cu diploma de licenta sau echivalenta ori studii superioare de scurta durata cu diploma sau echivalenta vor fi incadrati in categorii si grade profesionale corespunzatoare studiilor, in conditiile prezentei legi.
      (8) Perioada acordata politistilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalarii in gradele corespunzatoare functiei pe care o detin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Daca dupa expirarea perioadei de 5 ani politistii nu si-au definitivat studiile necesare echivalarii in gradele profesionale pe care le au, vor fi incadrati in categorii si grade profesionale corespunzatoare pregatirii.
      (9) Stagiul in gradul militar avut la data echivalarii va fi luat in calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 16 alin. (1) lit. b).
      (10) Acordarea gradelor profesionale pentru politisti se face, de regula, o data pe an, cu prilejul 'Zilei Politiei Romane'.
      (11) Acordarea gradelor profesionale la incadrarea directa a politistilor se face trimestrial, prin ordin al ministrului de interne.
      (12) Acordarea gradelor profesionale politistilor prevazuti la art. 9 alin. (2) si la art. 54 alin. (2) se poate face in tot cursul anului.

   Art. 74. -
      (1) Evidenta politistilor si a operatiunilor de mobilizare pe timpul si dupa incetarea raporturilor de serviciu, precum si modalitatile de tinere a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
      (2) La incetarea raporturilor de serviciu politistul este obligat ca in termen de 15 zile sa se prezinte la centrul militar pe raza caruia domiciliaza, pentru a fi luat in evidenta ca rezervist cu specialitatea 'politie' si gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectiva in grupa de evidenta a Ministerului de Interne.
      (3) Politistii luati in evidenta ca rezervisti pot fi concentrati sau mobilizati pentru completarea efectivelor unitatilor Ministerului de Interne, in conditiile prevazute de lege.

   Art. 75. - Descrierea uniformei de politist si a insemnelor distinctive se stabileste prin hotarare a Guvernului.
   Art. 76. - Prevederile prezentei legi se aplica si personalului Politiei de Frontiera Romane, Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, Oficiului National pentru Refugiati, Directiei generale de informatii si protectie interna, unitatilor de invatamant ale politiei si structurilor corespondente din cadrul Academiei de Politie 'Alexandru Ioan Cuza'.

   Art. 77. - Plata drepturilor banesti cuvenite politistilor, prevazute in prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.

   Art. 78. -
      (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza, dupa caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale altor acte normative in vigoare.
      (2) Pana la adoptarea legii privind salarizarea politistilor acestora le sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.
      (3) Pana la adoptarea legii privind pensiile politistilor acestora le sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare.
      (4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului de interne.

   Art. 79. - In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unor minoritati nationale detin o pondere de peste 20% vor fi angajati si politisti care cunosc si limba respectiva.
   Art. 80. - In conditiile legii, prin hotarare a Guvernului, se poate infiinta Casa de credit pentru politisti.

   Art. 81. -
      (1) Hotararile Guvernului si ordinele ministrului de interne date in aplicarea prezentei legi se vor emite in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia.
      (2) Pana la adoptarea hotararilor Guvernului prevazute la alin. (1) politistii beneficiaza de drepturile corespunzatoare prevazute in actele normative in vigoare pentru cadrele militare.
   Art. 82. -
      (1) Prezenta lege va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
      (2) La aceeasi data orice alte dispozitii contrare se abroga. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 6 iunie 2002. Nr. 360.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 285
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved