Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AdministratieDrept


Misiunea sociala, scopul si sarcinile administratiei publice

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic


Misiunea sociala, scopul si sarcinile administratiei publice

1. Misiunea sociala a administratiei publice


Autoritatile administratiei publice au fost create in mod special pentru a executa legea. De aici si denumirea de organe ale puterii executive sau organe executive ale statului. Autoritatile  administratiei publice au ca misiune sociala generala infaptuirea politicii interne si externe a statului, prin executarea legii, ca act al Parlamentului precum si a celorlalte acte date in aplicarea legii.

Administratia publica ca de altfel si alte activitati statale este in principal o activitate juridica.Statul indeplineste in general o activitate juridica deoarece organizarea relatiilor sociale pentru a fi eficienta trebuie sa genereze drepturi si obligatii juridice.

In aceasta activitate pe langa faptele juridice sunt cuprinse si fapte nejuridice in masura in care sunt necesare pentru aparitia si executarea faptelor juridice.

Activitatea de executare desfasurata de autoritatile administratiei publice cuprinde acte normative si individuale urmarindu-se executarea legilor si a celorlalte acte juridice pana la fapte materiale concrete, de exemplu, plata unei amenzi contraventionale, demolarea unui imobil, aplicarea unui tratament medical, desfasurarea procesului de invatamant, executarea unui mandat de arestare, a unei pedepse privative de libertate etc.

Actele pe care trebuie sa le execute autoritatile administratiei publice sunt emise in realizarea puterii de stat. De aceea ele pot fi executate folosindu-se la nevoie forta de constrangere a statului. In situatia in care cei care au indatorirea sa execute actele juridice nu le executa de bunavoie, organele administratiei publice pot sa procedeze la executare silita, obligand acele persoane, prin forta de constrangere a statului la executare.

 Scopul administratiei publice

Autoritatile administratiei publice urmaresc ca prin intreaga lor activitate sa satisfaca in cele mai bune conditii cerintele sociale , sa contribuie la dezvoltarea societatii in ritm cat mai rapid si pe toate planurile sa asigure ordinea de drept , drepturile si libertatile democratice , sa apere integritatea teritoriala a tarii , suveranitatea acesteia, sa actioneze pentru afirmarea Romaniei in viata internationala , pentru amplificarea relatiilor de cooperare pasnica cu toate statele si popoarele lumii , pentru asigurarea unui climat international de pace si securitate generala.

Aceasta impune din partea organelor administratiei publice implicarea lor directa, imediata si eficienta in toate problemele vietii interne si internationale, adoptarea unor masuri operative pentru solutionarea acestora, pentru realizarea optima atat a intereselor generale ale societatii, cat si a intereselor personale ale fiecarui membru al colectivitatii.

Activitatea  autoritatilor administratiei publice nu trebuie infaptuita in mod mecanic, printr-o executare sablon, standardizata. Organele  administratiei publice trebuie sa tina seama in activitatea lor de executare de diversitatea conditiilor de timp si de loc.

Scopul administratiei publice poate fi pe deplin infaptuit numai in cazul in care organele administratiei publice realizeaza operativ in concret, toate interesele populatiei atat cele generale cat si cele locale sau speciale.

Numai actionand in felul acesta autoritatile administratiei publice isi pot realiza cu adevarat si pe deplin scopul, pot sa aduca o contributie importanta si eficienta la actiunea comuna, a tuturor membrilor colectivitatii, de inflorire pe toate planurile societatii.

3. Sarcinile administratiei publice

 

3.1. Notiunea de sarcini ale administratiei publice

Desfasurarea normala a vietii sociale intr-o colectivitate organizata in stat nu ar fi posibil fara administratia publica. Statul nu poate fi conceput fara o administratie care sa aduca la indeplinire hotararile sale.

Cu fiecare etapa de dezvoltare a societatii, obiectivele si sarcinile statului s-au schimbat, ceea ce a determinat schimbari concordante si cu privire la obiectivele si sarcinile administratiei publice.

Aceasta corelatie este pe deplin explicabila, daca se tine seama de faptul ca nu administratia este cea care isi stabileste propriile sarcini.

Sarcinile administratiei sunt decise de factori politici (partide de guvernamant, organe legislative) si inscrise in actele normative care organizeaza structura si functionarea administratiei publice.

Misiunea generala a administratiei este de a indeplini sarcinile primite din partea organelor politice, de a sluji interesele promovate de aceste organe, prin aducerea la indeplinire a politicii interne si externe a statului in cadrul activitatii de executare a legii.




Din acest punct de vedere se poate afirma ca sarcinile administratiei au aceeasi natura in orice stat, anume de a asigura executarea hotararilor organelor organelor legislative dar totodata si a hotararilor organelor din propriul sistem, ale instantelor judecatoresti si ale procurorilor.

Aprecierea unei administratii publice, a sarcinilor acesteia trebuie sa se faca mai ales prin prismaintereselor grupurilor sociale pe care le promoveaza administratia.

Acest fapt explica, de astfel, de ce sarcinile concrete ale fiecarei administratii publice se pot deosebi de sarcinile altora, in raport tocmai cu aceste interese, cu cerintele sociale pe care administratia publica trebuie sa le indeplineasca in fiecare etapa de dezvoltare a societatii. Sarcinile ce revin administratiei publice sunt stabilite prin actele normative.

Repartizarea sarcinilor in cadrul administratiei este fundamentata pe principiul diviziunii muncii, fiecare organ avand de infaptuit sarcini in raport cu specificul activitatii sale, al domeniului sau sectorului vietii sociale in care functioneaza.

3. Clasificarea sarcinilor

Desi exista unele dificultati in incercarea de a clasifica sarcinile administratiei, totusi in literatura de specilaitate au fost propuse clasificari bazate pe anumite criterii.

Clasificarea sarcinilor administratiei publice prezinta insemnatate mai ales deoarece in functie de ele se structureaza administratia pe categorii sau subsisteme de organe. Astfel din punct de vedere al consecintelor juridice se pot distinge sarcini de decizie si sarcini de executie.

Sarcinile de decizie revin mai ales ministerelor, altor organe centrale ale administratiei publice, unor organe administrative locale (consilii judetene, consilii locale).

Sarcinile de executie revin in special agentilor economici si institutiilor social-culturale de stat. Unele dintre aceste sarcini sunt denumite si sarcini de prestatie.

Folosind criteriul acestui tip de sarcini, organele administratiei publice pot fi impartite in doua mari categorii:

a)     organe de decizie

b)     organe de executie

Acestea nu inseamna insa ca organele de decizie nu ar fi organe executive. Toate organele administratiei publice, fara deosebire, sunt organe executive, toateavand sarcina comuna de a executa hotararile organelor politice exprimate in legi si in acte subordonate legii.

In acest proces insa, toate unele organe au misiunea de a organiza executarea (organele de decizie), prin adoptarea de acte normative, in timp ce altele executa in concret (organe de executie), prin acte individuale si fapte materiale.

De exemplu Ministerul Sanatatii Publice este un organ de decizie, in timp ce unitatile medico-sanitare sunt organe de executie. Sub aspectul continutului se disting sarcini generale si sarcini de specialitate (tehnice).

Sarcinile generale privesc toate sau mai multe sectoare de activitate in timp ce sarcinile tehnice privesc un sector sau un domeniu de activitate precis determinat.

Sarcinile generale sunt indeplinite cu organele administratiei publice cu competenta materiala sau generala iar sarcinile tehnice de catre organele de specialitate.

Dupa criteriul intinderii teritoriale se disting sarcini nationale si sarcini locale. Sarcinile generale au fost incredintate organelor centrale ale administratiei publice  iar cele de interes local organelor locale.

De remarcat faptul ca la unul si acelasi organ si intalnesc sarcini din toate aceste categorii.

De pilda un minister este un organ central, de decizie, cu competenta materiala de specialitate,avand deci de infaptuit toate sarcinile corespunzatoare acestei calitati.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1192
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site