| CATEGORII DOCUMENTE |
Dreptul concurentei
Curs 1
Notiunea de concurenta presupune un proces de confruntare intre parti(factori) adverse care converg catre un scop comun.
Piata libera
Proprietate privata recunoscute i ocrotite
Montesquieu = ce da un pret just marfurilor i a stabili un raport corect intre ele.
Elemente care definesc concurenta:
Concurenta faciliteaza ajustarea cererii i ofertei => impiedica formarea preturilor de monopol;
Concurenta stimuleaza scaderea costului productiei
Imbunatate te calitatea produselor
Contribuie la imbunatatirea progresului tehnic
Eficientizeaza productia
D. p.v. economic, concurenta se manifesta numai intre operatiuni economice care au activitati similare i care se manifesta in domenii care permit concurenta
Scopul = atragerea i sporirea clientelei.
= rentabilizarea propriei intreprinderi.
Conceptie restrictiva
Conceptie extinsa ( extensiva)
Conceptie III prof Capatana: ansamblu de reglementari destinate sa asigure raportul dintre parti interne i internationale, existenta i exercitiul normal al competitiei dintre agentii eonomici in lupta pentru ca tigarea, extinderea i pastrarea clientelei.
Obiectul dreptului concurentei
Activitate fireasca ce este definita de moralitate (conformarea cu regulile dreptului concurentei).
Incalcarea acestora -forme de manifestare a concurentei patologice:
Acapararea unui segment de piata (practici monopoliste)
Inlaturarea micilor concurenti dr antitrust
Acapararea agresiva a clientelei unor alti operatori in scopul eliminarii acestora (concurenta neloiala) exercitiu abuziv al concurentei dr concurentei neloiale
Particularitate: manifesatarile concurentiale pot avea loc atat in raporturile interne, cat i in raporturile internationale.
Caracterele juridice ale dreptului condurentei
Finalitate teleologic dreptul concurentei nu spune ce trebuie sa facem prototipuri de concurenta (stimulativa)
Profesional participantii au calitatea de operatori economici -actvitate cu caracter profesional
- comerciantii + regii autonome + statul = operatori economici
Def. legala O.G. 21/1992 privind protectia consumatorului
Art.2 operator economic = acea persoana fizica/juridica autorizata,
care in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, transporta, comercializeaza produse / parti din acestea sau presteaza servicii.
Economic preponderent;
Interdisciplinar dr. comercial, dr. admin., dr. proc. Civ.
Functiile dreptului concurentei comerciale
Preventiva -˃ criterii ce trebuie urmate de operatori economici;
Represiva
Delimitatile dr. concurentei alte ramuri de drept
Dr.comercial - acte + fapte comert -comercianti; sfera de aplicare dr. concurentei;
Dr. consumatorului - principiul liberului acces la piete;
- informere corecta, completa, precisa privind caracteristicile esentiale;
- ocrotirea impotriva riscului de achizitionare a unui produs / serviciu care sa afecteze viata;
- dr. la despagubiri;
- dr. de asociere in vederea apararii intereselor consumatorilor.
Subiectul dr concurentei = profesionist;
- dr consumatorului = consumator.
Raporturile dintre operatori
Reglementari cu caracter ambivalent criterii secundare
e.g. relatiile de distributie;
Concurenta permisa nepermisa de natura
legala;
- conventionala clauze de non - concurenta;
Concurenta permisa se manifesta licit / ilicit (patologica) = practici monopoliste sau concurenta neloiala dumping
Izvoare
art.136 Const.
L. 31/1990
L. 21/1996 a concurentei (in realiate se refera la practicile monopoliste) republ. in 2005
L. 11/1991 priv combaterea concurentei neloiale + L 298/2000
L 12/1990 privind protectia populatiei impotriva unor activitatii ilicite
O.G 21/1992 privind protectia consumatorului
O.U.G. 36/2001 privind nivelul preturilo i al tarifelor
L 84/1992 zone libere modif L 244/2004
L 148/2000
O.G. 52/1997 priv franciza
L 195 clauze abuzive
Conv Paris
Acordurile GATT
Tratate Roma (art. 85-89)
Notiunea de piata = loc de intalnire a cererii i ofertei.
- produse, servicii specifice = piata relevanta
Functiile economice ale pietii:
individualizeaza operatorii economici rationae personae & rationae materiae;
produse, servicii;
d p v juridic piete de capital, a muncii, a bunurilor i serviciilor
geografic piata nationala, zonala, mondiala
- piata caracteristica - piata mondiala raportata la anumite produse e.g. petrol
Avem in vedere:
piata globala = loc de intalnire a crereii i ofertei, de schimb a produselor i serviciilor;
piata sectoriala = piata relevanta - ˃ambianta unde se vehiculeaza prin cerere i oferta o categorie de bunuri i servicii; - acel mediu in care se intalnesc cerera i oferta privitoare marfuri sau servicii substituibile intre ele, in principal de catre clienti, in subsidiar de catre operatori economici;
Zone libere- se raporteaza i la o anumita zona geografica.
Ordinul 61 / 2004 emis de Consiliul Concurentei instructiuni privind definitia pietei relevante in scopul stabilirii partii relevante de piata.
O piata relevanta cuprinde piata produsului i piata geografica ( rationae loci i rationae materiae). Produse substituibile datorita:
Caracteristicilor
Pretului
Utilizarii
Zona in care sunt localizati agentii economici -trebuie sa prezinte suficiente caractere de omogenitate i de diferentiere fata de alte zone.
Criteriul exclusivitatii (in ceea ce prive te distributia)
Indisponibilitatea produsului, serviciului (materiala, geografica)
Zonele libere
L. 84/1992 modificata prin L. 244/2004 = acea zona geografica in care se aplica reguli speciale privind actvitatile economice, privind marfurile, mijloacele de transport, supraveghere vamala
Administratie supraveghere;
Operatori economici pe baza de licenta
exclusiv economice;
regim special;
valuta;
fara plata de taxe vamale;
exonerari fiscale.
E.g. Sulina, Constanta Sud, Braila -˃ puncte de frontiera;
Raportul juridic de concurenta
Subiectele - operatorii economici care opereaza pe piata relevanta
Continutul - totalitatea drepturilor i obligatiilor
Dr proprietate asupra elementelor fondului de comert
Dr de natura comerciala asupra firmei, emblemei
Dr de proprietate intelectuala
Dr privind clientela.
Obiect -conduita partilor art. 970 + art. 1899 C . civ.
Art. 1, L .11/1991 respectarea uzantelor cinstite e.g. scaderea costurilor de productie.
Dreptul Concurentei
Fiziocratii piata perfecta, definita prin atomicitate (suficient de generoasa oferta si suficienta cerere astfel incat preturile sa se formeze prin simpla intalnire a cererii cu oferta), fluiditatea (lipsa oricaror bariere pe piata astfel oricine poate intra pe aceasta piata relevanta, oricine poate iesi fara a suferi un prejudiciu important iar aceasta posibilitate de patrundere si iesire sa dea o sensaztie de dependenta a operatorilor existenti pe piata, in sensul ca daca acestia nu performeaza, pot fi inlocuiti), omogenitatea (relativa, in sensul ca produsele sau serviciile dupa caz trebuie sa fie suficient de asemenatoare, comparabile, nu neaparat din punct de vedere al continuttului, dar si al ambalajului, astfel incat sa paota fi alese usor de catre consumatori, fara a fi necesare evaluari complicate), transparenta (informatii referitoare la produs, la pret, operatorul economic dezvaluind chiar si defectele acestor produse), mobilitatea factorilor de productie. Toate acestea concura catre Price Taker, in sensul ca se echilibreaza cererea cu oferta in mod natural. Acest sistem de concurenta perfecta a existat o perioada oarecare imediat dupa desfiintarea sistemelor de bresla pana cand capitalurile au fost concentrate in mainile unor intreprinzatori, afaceristi din categoria Rockefeller.
Oligos gr. Putin
Poliene a vinde
Psoni a cumpara
Monopol si Monopson
Legea Sherman prima lege importanta in materie de legislatie concurentiala. Pionierii in acest domeniu legislativ au fost americanii.
Pentru a eficientiza numar restrans de operatori insa activand in conditii rezonabile din punct de vedere al functionalitatii pietei, si trebuie intalnite mai multe conditii:
Accesul liber (barierele de intrare pe piata pot fi operationale sau legale).
Sa existe o libertate (nu la nivel rezidual) de a-si autodetermina politica economica.
Raportul dintre client si consumator este in sensul ca consumatorul are o sfera de aplicare mai restransa decat cea a clientului. In acceptiunea dreptului concurentei, clientul este valoare patrimoniala care este juridic ocrotita dar nu in totalitatea relatiilor dintre operatori si cercul obisnuit al clientilor sai.
Particularitatile economice ale clinetelei:
Factor aleatoriu
Factor actual mai putin in ipoteza lansarii unei afaceri pe piata avand in vedere ca in acest caz clientela are un caracter potential
Din punct de vedere juridic, clientela este un bun mobil necorporal, se poate transmite impreuna cu fondul de comert, este un bun ocrotit prin dispozitii speciale, protejat.
Dreptul la clientela drept din categoria drepturilor privative, opozabil erga omnes.
David Ricardo inclusiv salariile ar trebui sa fie in regim de concurenta absolut libera.
Actualmente, se considera ca anumite domenii sunt excluse concurentei, iar marea majoritate sunt deschise concurentei.
Exista doua tipuri de interdictii: in legea 21/1996 (Legea concurentei, denumita astfel desi in principiu acopera doar principii referitoare si la monopolism). Art. 2, alin 4, lit. b domeniile inchise concurentei.
Domeniul inchis concurentei este definit fie printr-o interdictie rezultata dintr-o dispozitie legala, fie printr-o interdictie care rezulta dintr-un contract.
Domeniile carora legea le acorda un statut in afara concurentialitatii:
Piata muncii
Piata monetara si titlurile de valoare
Regimuri speciale si interdictii speciale rezultate din raporturile dintre patron si prepusii sai
Principiile de care beneficiaza raporturile de munca (salariu minim, asigurari medicale, pensii, etc.) nu permit aplicarea regimului concurential.
In masura in care interdictiile sunt corelate la un obiect de activitate pot avea in vedere activitate similara (raportarea se face la obiectul principal de activitate). Astfel, daca avem in vedere o activitate din transportul maritim, si o alta activitate presupusa concurenta care sa se refere la transport fluvial, nu exista aceleasi piete relevante, deci trebuie avute in vedere criteriile mentionate pentru stabilirea pietei relevante. Piata relevanta este unul dintre instrumentele de baza cu care dreptul concurentei lucreaza
2 categorii interzise d econcurenta:
Interdictia de a desfasura in nume propriu sau prin interpusi o activitate similara concurenta directa
Interdictia asociatilor de a lua parte la societati cu raspundere nelimitata in masura in care obiectul de activitate al respectivelor societati este similara concurenta indirecta
Pentru a desfasura ulterior inceperii activitatii SNC-ului este necesar acordul majoritatii asociatilor. L 31/1990 vorbeste despre acordul pe care trebuie sa si-l exprime ceilalti asociati. Consimtamantul este dat daca actiunile anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acceptate de acestia.
Nu trebuie sa existe o interdictie stipulata in contractul de asociere in acest sens.
Vor fi mentinute interdictiile din art 78 si 80 L31/90 (privesc interdictia participarii la deliberari in cazul unor interese contrare).
Societatea are dreptul la optiune intre despagubiri si posibilitatea de a ma substitui, cf art. 82, in afacerile profitabile (prezumabil).
Exista un termen de decadere de 3 luni pentru a preciza modul de raspuns fata de asociatul concurent este diferit de dreptul de a cere despagubiri care este supus termenului de prescriptie general.
Este vorba despre o societate de persoane, astfel incat ceilalti asociati au optiunea de a exclude asociatul care face concurenta neloiala.
SCS preia interdictia de a desfasura activitati concurente in cadrul unei societati cu raspundere nelimitata in cazul asociatilor comanditati. Celelalte prevederi referitoare la SNC se aplica si la SCS.
Conform L 31/1990, pentru sistemul unitar, Directorii respectiv membrii directoratului in sistemul dualist nu pot intruni de asemenea calitatea din aceasta societate cu calitatea de administrator, director, membru al directoratului, cenzor, auditor intern sau aceea de asociat cu raspundere nelimitata. Exista o exceptie, anume in cazul Consiliului de Administratie/Supraveghere poate autoriza desfasurarea de astfel de activitati concurente.
Fata de celelalte ipoteze (SCS si SNC), in cazul SA-ului, consimtamantul trebuie sa fie expres.
Regulile SA se aplica si la SCA.
Exista interdictiiie pentru administratori si cenzori care nu pot fi administratori in societati concurente concurenta indirecta.
Practic o parte se obliga sa nu intreprinda o activitate corespunzatoare unui domeniu specific prin contract.
Clauza de neconcurenta nu este un contract in sine, ci pentru ca o astfel de clauza sa fie valida, ea trebuie sa amenajeze un alt contract de sine statator (de principiu un contract numit), cu alte cuvinte introdusa intr-un contract general pentru ca astfel isi gaseste justificarea.
Conditii privitoare la valabilitate:
Conditia pozitiva
Trebuie sa existe un interes justificat din partea creditorului obligatiei de neconcurenta. Art 135 Constituie. Cu alte cuvinte, este imperativ necesar existenta unui interes justificat. Practic, de fiecare data clauza de neconcurenta are finalitatea evitarii unei stari de concurenta anormale, unei situatii de concurenta care nu ar trebui sa existe daca lucrurile ar avea un fagas firesc, astfel incat aceste lucruri trebuie sa aiba un interes justificat.
Conditia negativa
A nu fi aduse limitari excesive debitorului obligatiei de anu face concurenta. Astfel, raportat la spatiu, raportat la obiect, raportat la timp, trebuie definita aceasta obligatie de neconcurenta. Daca nu exista o delimitare sub aceste 3 aspecte, conditia nu este indeplinita.
Regulile de interpretare generale din codul civil sunt aplicabile. Instantele sunt foarte retinute in vederea unor aprecieri potrivit regulilor generale in aceasta materie, fiind una foarte nuantata.
Exista, conventii prin care se interzice concurenta in domenii in care domeniul este, prin reglementare, inchise concurentei, dar exista si clauze de neconcurenta propriu-zise in situatia in care acestea nu dubleaza o reglementare legala ci instituie o interdictie.
In cazul incalcari unei norme din L 11/91 poate fi atrasa raspunderea contraventionala/delictuala.
Acestea se transmit cu exceptia daca sunt intuitu personae, caz in care este necesar acordul celeilalte arti (majoritatea cazurilor).
Cesionarul este titularul dreptului prin care cedentul este obligat sa nu ii faca concurenta. Activitatea economica vizata este una similara.
Ex: contractul de inchiriere a unui fond de comert, respectiv un spatiu sau local comercial. In mod traditional s-a sustinut ca in cazul mai multor spatii comerciale se considera ca exista obligatia de a nu inchiria alaturat unor operatori care au activitati similare. Astfel, primul operator care dobandeste drepturile de locatiune se poate opune unui contract de inchiriere incheiat de catre locator cu un posibil locatar care ar avea un domeniu asemanator de activitate.
In cazul inchirierii unui fond de comert in dreptul francez s-a ajuns la ceea ce se numeste lcoatie de gestiune a fondului de comert.
Aceste precizari vizeaza asa numitele clauze de natura legale, cu alte cuvinte se prezuma ca acestea sunt incluse, insa normele care reglementeaza aceste interdictii legale prezumte sunt dispozitive, cu alte cuvinte se poate deroga de la ele in mod contractual.
In realitate, de principiu, exista posibilitatea de a include, chiar si acolo unde nu se presupune a fi insertat in contract o clauza de neconcurenta, aceasta treuie justificata etc. si va fi valabila, limitand, in exemplul nostru, la spatiile comerciale alaturate, etc. poate exista si o interdictie ulterioara locatiunii dar aceasta interdictie nu trebuie sa fie exagerata, sau pe o perioada indelungata.
Lato sensu, aceasta clauza de neconcurenta protejeaza angajatorul de concurenta pe care i-ar putea-o face angajatul. In masura in care acesta ar incepe o activitate pe cont propriu acesta ar face concurenta directa iar daca s-ar angaja intr-o alta intreprindere cu obiect de activitate similar, ar face concurenta indirecta.
Clauza de neconcurenta reprezinta obligarea angajatului de a nu intreprinde activitati similare cu cele pe care le efectueaza intreprinderea angajatoare pe perioada derularii contractului de munca.
Este o clauza de natura legala. Inerent contractului de munca se prezuma ca angajatul nu poate face concurenta patronului insa, in principiu, patronul nu poate interzice angajatului sa desfasoare un alt tip de activitate in alta parte pentru ca altfel s-ar face confuzie intre exclusivitate si concurenta, iar acestea sunt doua concepte diferite. Neconcurenta este mai mult decat o posibilitate de optiune, in cele din urma ea este o obligatie.
Exclusivitatea presupune interzicerea oricarui tip de activitate pe cand neconcurenta presupune interzicerea derularii unei activitati similare pe aceeasi piata relevanta.
Pentru perioada de dupa incetarea contractului de munca poate fi prevazuta, in contra unei indemnitati, o clauza de neconcurenta atat timp cat aceasta se limiteaza.
Prima conditie pentru validitatea unei astfel de clauze priveste obiectul de activitate care, conform art. 23 (codul muncii?), trebuie sa fie limitat. Clauza nu trebuie sa tinda spre interzicerea profesarii in totalitate sau restrictionarii in mod excesiv al exercitarii profesiei. Din punct de vedere al spatiului,daca activitattea e foarte precisa, va exista o interdictie mai larga.
A doua conditie priveste durata o limitare in timp. Nu s eva face pe o perioada mare Codul Muncii prevede perioada de 2 ani.
Sanctiunea pentru nerespectarea acestei clauze presupune restituirea indemnizatiei primite, eventual cu daune interese asa cum prevede art. 24.(art.21?)
In virtutea legii in forma originala se putea introduce o clauza de neconcurenta doar concomitent cu inceputul contractului de munca. Daca un contract de munca este incheiat sub imperiul legii vechi fara ca acesta sa contina o clauza de neconcurenta, aceasta se poate, bineinteles, insera ulterior.
Franciza sistem de comercializare a produselor , servicilor sau tehnologiilor , bazat un contract incheiat intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care francizorul acorda celeilalte parti, beneficiar (francizat), dreptul de a dezvolta o afacere, un produs sau un serviciu.
In art. 6 OG 52/1997, mentioneaza posibilitatea introducerii unei clauze de neconcurenta. Se considera ca aceasta ar fi necesara pentru protejarea know-how-lui. Acest articol trebuie coroborat cu art. 10 care se refera la o clauza exclusiva.
Numai o clauza care protejeaza un interes legitim poate fi primita ca legala.
Clauza de stil art. 8 OUG 52/1997 intervin frecvent in redactarea contractelor libera concurenta post contractuala. Poate fi inserata dar trebuie sa fie limitata.
Contractul de exclusivitate este o anexa pe langa o alta activitate care va impune acest caracter exclusiv, ex: contract de distributie cu exclusivitate, contract de intermediere cu exclusivitate.
Ex: lantul vertical, producator, distribuitor wholesale, distribuitor in magazine (retailer). In cadrul acestui lant, se incheie contracte de distributie in care contracte a devenit un obicei inserarea de clauze de exclusivitate, vanzatorul fiind protejat prin obligatia cumparatorului de a cumpara numai de la acest vanzator. Pentru aceasta exclusivitate, vanzatorul ofera anumite facilitati, ca de exemplu eliminarea unor garantii. Clauza poate veni si in favoarea cumapratorului dar ea poate fi si o clauza bilaterala, exclusivitate avand caracter reciproc.
De principiu, aceste clauze nu ar fi valabile. Dar, conform art 5 din legea 21/1996. Trebuie vazut daca continutul acestor clauze se raporteaza la continutul dispozitiilor cuprinse in art. 5. Ex: contract de distributie, exclusivitate in favoarea vanzatorului. Cumparatorul se obliga sa nu activeze in alta zona decat cea de exclusivitate. Trebuie vazut daca exista posibilitatea eludarii exclusivitatii.
Ex 2: contract cu exclusivitate bilaterala in Romania. In cazul unei solicitari din Bulgaria, potrivit contractului nu este permisa posibilitatea de a onora aceasta cerere. Insa, pentru ca o astfel de clauza sa fie valabila, macar la nivel marginal trebuie ca partea sa poata onora si alte oferte. Exclusivitatea nu trebuie sa aiba caracter absolut, care este interzis prin art. 5.
Aceasta se deriva din mandat, dar nu se confunda cu acesta ptr ca mandatul este cu reprezentare perfecta. Difera si de comision si de prepusenia comerciala pentru ca acesta presupune reprezentare imperfecta respectiv angajatii sunt dependenti.
L 509/2002
Agentii au un statut independent fata de comitenti si, conform art. 1 din Lege, ei pot negocia afaceri sau pot negocia si incheia afaceri in numele si pe seama comitentului (similar contractului de curtaj). In materie de contract de agentie, exista aceste persoane care desfasoara activitatea cu caracter permanent si independent care, conform reglementarii actuale, au o obligatie inerenta de neconcurenta conform legii 509/2002. Chiar si pana la aparitia acestei legi se considera ca normele deontologice de exercitare a acestei profesii impuneau interdictia de concurenta. Cu alte cuvinte, nu se pot incheia doua contracte cu doi comitenti din acelasi sector.
Art. 3 din lege interzice concurenta pe perioada desfasurarii ontractului, limitat la conditiile geografice si de obiect al contractului, mai putin in poteza in care exista permisiune expresa. Perioada de raportare nu trebuie sa fie mai mare de doi ani. Poate exista si pe o perioada ulterioara contractului o astfel de clauza de neconcurenta.
Ex: contract de agentie. E vinde piese de schimb. Contractul pentru vanzarea de piese de schimb Transilvania. Din punct de vedere geografic trebuie avut in vedere acelasi spatiu. In cazul obiectul, trebuie de asemenea avut in vedere obiectul de activitate al lui E.
Forma scrisa pentru acest tip de contract este ceruta ad validitatem. Interdictia de concurenta pentru periaoda ulterioara se face contra unei sume. Se calculeaza indemnizatia in functie de ultimii 5 ani (sau mai putin daca contractul a durat mai putin) si nu poate depasi media pentru aceasta ultima perioada. Nu se poate plati daca agentul denunta in mod unilateral contractul. In timpul derularii contractului, nu se poate renunta la aceasta obligatie.
Clauzele de neconcurenta pot fi cenzurate de catre instantele judecatoresti. Aceasta cenzura poate sa poarte si asupra cuantumului clauzei penale, o exceptie expresa referitoare la clauza penala fata de dreptul comun inspirata din dreptul francez. Art. 25 din legea 509/2002 instantele pot cenzura si clauza penala.
Aceasta poate sa se manifeste intern sau in relatiile internationale (dumping si subventii la export sau import). Practicile monopoliste au ca obiect desfiintarea ocncurentei pe un anumit sement de piata si, in legatura cu concurenta neloioala, aceasta este un abuz al competitiei de piata cu finalitatea de a sustrage rivalului sau rivalilor o parte sau totalitatea clientelei acestora.
Reglementarile antimonopol tind sa asigure functionalitatea pietei. Aceasta reglementare este distincta, data de legea 21/1996. Monopolismul tinde sa transforme o piata oligopolista intr-o piata monopolista.
1791 legea iulia. Prima lege in adevaratul sens al cuvantului este Sherman Act 1890. Pornea de la institutia trust-ului. Trustul reprezinta un complex de relatii care presupune incredintarea de catre o persoana altei persoane un bun in vederea valorificarii acestuia. Trustee exercita anumite drepturi reale asupra bunurilor iar Settler of Trust are anumite drepturi personale in contra lui Trustee. In primul rand aceasta materie a avut aplicatie in dreptul familiei, trustul functionand mai ales in ce priveste minorii. In trust se poate stabili ca Settler of Trust va primi bunurile la o anumita varsta.
Trustul la nivel de intreprindere opereaza astfel: un anumit grup de intreprinderi holding care are un lider, o societate care este Trustee (cel caruia i se incredinteaza puterea de a administra bunurile celorlalti) iar Settler of Trust (celelalte societati din grup) asigura liderului capacitatea de a administra bunurile. Exista un grup de societati astfel, dar o singura vointa.
Incepand cu 1900, toate uriasele trusturi (ex: Rockefeller) au inceput sa fie sparte prin aplicarea legii Sherman Act, dar acesta nu era suficient pentru ca nu acoperea si concentrarea economica. Au existat o serie de modificari succesive culminand cu Clayton Act care introducea si concentrarea economica. Dupa 1914 sistemul incepe sa functioneze iar la Washington sa formeaza the Federal Trade Commission. Practic, evolutia legislatiei americane a avut drept fundament cazuri concrete. Mai mult, s-a urmarit specializarea activitatii de investigare si sanctionare, ea fiind impregnata de consideratiuni economice. Nu orice judecator poate sa se ocupe de astfel de cazuri. Japonia si Germania au preluat, post 1945 legea Sherman de la americani.
In mod indirect, dispozitiile legii Sherman se reflecta in Tratatul de la Roma, in prezent art. 81 si 82, astfel incat Legea Sherman se regaseste si in legea romana. Nu exista insa o reglementare la nivel mondial.
Romania 1990, legea 15/1990 continea niste prevederi inspirate din materia concurentei neloiala decat monopolism iar sanctiunile aveau mai mult un caracter abstract, avand o serie de lacune. In 1996 apare legea 21/1996 modificata in doua randuri.
Exista monopolismul de comportament care se poate manifesta prin:
Intelegeri monopoliste.
Acorduri monopoliste si cartelare
Decizii ale asociatiilor de intreprinderi
Practici concertate.
Toate acestea sunt reglementate in art. 5 din legea 21 precum si abuzul de pozitie dominanta reglementat in art. 6.
Exista de asemenea si monopolism de structura care este reglementat intr-un capitol distinct din lege in legatura cu care ne referim la concentrarea economica excesiva. Acesta poate fi :
-personal (abuz de pozitie dominanta) si
-bipersonal sau pluripersonal (ipoteza intelegerilor).
Intelegerile monopoliste reprezinta acele manifestari de vointa ale unor intreprinderi suficient de independente unele in raport cu celelalte spre a putea decide comportamentul lor de piata si care au ca obiect sau pot avea ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata relevanta.
Prima clasificare a practicilor monopoliste, dupa modul de manifestare
Acorduri propriu-zise
Intelegeri
Decizii ale asociatiilor de intreprinderi
Practici concertate
Un grup de intreprinderi presupune un ansamblu de intreprinderi cu centru decizionalunic si pentru ca acesta sa existe trebuie sa fie intrunite doua conditii:
Sa existe aceasta pluralitate de structuri independente (daca ele nu sunt independente inseamna ca acestea au fuzionat si atunci avem de a face cu concentrarea economica)
O unitate de directie economica (politica de piata sa fie hotarata la nivel central)
Exista grupuri personale (intreprinderi conduse de o singura persoana grupuri de fapt, financiare (societati de investitii financiare), industriale (acele grupuri cu obiecte de activitati identice sau complementare). Nu intereseaza pentru dreptul concurentei inscrierea acestor societati conform formalitatilor legii, ci ceea ce este central este chiar situatia de fapt controlul. In aceasta categorie intra si gentlemans agreement. Tot in aceasta categorie intra si acordurile de pool.
In materia asociatiilor de intreprinderi intereseaza chiar si actele si documentele cu caracter intern, orice document care ar puteas reflecta politica celor in cauza
Practici concertate parallel behavior. Actiunile sunt coordonate intre actorii de pe piata. Este lucrul cel mai dificil de probat. In astfel de situatii se opereaza cu prezumtii iar actiunile luate de catre societati trebuie sa fie justificabile prin conditiile pietei.
In functie de circuitu
Intelegeri orizontale
Intelegeri verticale
Intelegeri mixte
Dupa reprimarea legislativa:
Practici monopoliste permise
Practici monopoliste nepermise
Conditiile sau elementele necesare in vederea stabilirii comportamentului monopolist intelegeri monopoliste. Pentru a ne afla in prezenta comportamentului monopolist trebuie intrunite cumulativ 3 conditii:
Un concurs de vointe individuale sau manifestari de vointa colectiva (aceasta manifestare sa fie neviciata)
Vointele trebuie sa fie autonome independente
Influenta legii asupra autonomiei decizionale , legea impune un anumit tip de comportamnet marginal.Mai exista si o influenta asupra independentei la nivel economic, unde autonomia decizionala poata sa lipseasca pentru ca exista o presiune economica. Inclusiv filiala face parte din cazurile exceptate pentru ca independenta unei filiale este discutabila.
Afectarea semnificativa a concurentei:
Impiedicarea
Restrangerea
Denaturarea (modificarea conditiilor de schimb)
Aceasta atingere poate fi interna, adica la nivelul intelegerii produce prejudicii sau externa, poate afecta si tertii.
Reglementarea intelegerilor are caracter finalist, astfel incat chiar daca societatile nu au avut rezultatul produs, astfel incat putem deduce ca prin aceste dispozitii este sanctionata intelegerea potential monopolista.
Dreptul concurentei - Curs 4 Intelegeri monopoliste
Forme de manifestare a unui comportament anticoncurential;
Clasificari (curs trecut);
Conditii
o Sa existe concurs de vointe (acord);
o Sa existe autonomie decizionala;
o Afectarea concurentei pe piata relevanta;
Exista doua categorii de intelegeri: 1 - Sanctionabile
2 - Nu sunt sanctionabile + conditii.
1) Intelegeri monopoliste sanctionabile
L 21/1996 => art 5 def sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agenti economici sau asociatii, orice decizii luate de agenti economici si orice practici concertate care au ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea, denaturarea concurentei pe piata romaneasca, in special cele care urmaresc a) -> g)
- orice alte forme de manifestare a concurentei in parametri art. Sa se incadreze in categoriile de intelegeri monopoliste.
Art 5 lit a) - > g)
a. fixarea concertata directa / indirecta a preturilor de vanzare / cumparare a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, alte conditii comerciale;
o Preturi /tarife pe cale directa, intelegeri orizontale, verticale sau mixte.
Intelegeri orizontale
Orice pret fixat (minim/maxim) nu trebuie sa existe. Fixarea ilicita, chiar si prevederea de preturi indicative / recomandarea (ilicita)
Interzicerea schimbului de informatii privind formarea preturilor.
Este admisa informarea in privinta preturilor privind materia prima.
Intelegeri verticale
cel din amonte sa nu stabileasca pretul de vanzare la acela din aval;
dar este admisibil pretul recomandat- dar nu e obligatoriu.
Intelegeri mixte
Nu se pot impune preturi mixte nici la revanzare.
Preturi stabilite indirect => remitere de fidelitate in mod normal, dar monopolist discounturi unitare
Fixez orice alta conditie in contract (altele decat preturi) fixarea conditiilor comerciale inechitabile (in varianta veche a legii) => actual. Conditiilor comerciale (diferentiate) lasa la aprecierea partilor def. notiunii de echitabil, care putea fi neconcurential.
Conditii comerciale => clauze => durata per contract (nu trebuie impusa);
Care nu tb impuse => durata/ condt. De credit sau garantii
modalitatea oricarui termen de plata
obligatia distribuitorului de a detine stoc minim sau act. publicitare
diverse clauze de compensare
clauze de agravare / exonerare de raspundere.
b. limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice ori investitiilor;
interzicerea fabricarii unor produse; - de vanzare;
fixarea unui plafon; - de vanzare;
fixarea unei cote de productie plafon;
fixarea de cote imp. sau exp.
Interzicerea exploatarii unei inventii;
Interz. de a construi fabrici, uzine, noi puncte de lucru
Instituirea labels de calitate
Interzicerea pietelor de distributie (lit g);
Intelegeri in care sa fie combinate mai multe elemente (a-g)
Acorduri de cooperare si de specializare
pot fi monop. In privinta clauzelor (dar in sine nu sunt interzise).
Acorduri specializate => piete diferite, specializarea productiei ca sa nu existe concurenta.
c. Impartirea pietelor de desfacere / a surselor de aprovizionare pe criteriul terit. al volumului vanzarii / achizitionarii sau pe alte criterii (acorduri orizontale, verticale, mixte).
se urmareste sa se limiteze numarul de revanzatori
intelegerea prin care producatorul / distribuitorul isi repartizeaza geografic piata de desfacere / surse de aprovizionare;
intelegeri care vizeaza stabilirea de cote de vanzare / cumparare sau autolimitare a importurilor.
limitarea in acesta piata a cotelor de vanzare
Dupa modul de organizare a retelei de distributie:
deschisa permisa - acces deschis la retea (liber pt toti distribuitorii);
posib. de revanzare;
sa nu fie impuse distrib oblig f oneroase
prod sa plaseze altor distribuitori.
o Selectiva fabricantul selecteaza pe anumite criterii;
lipsa accesului liber; interdictia de a revinde sau aproviziona de la altul (limitari in conduita de piata a distribuitorilor).
Pt a vedea daca sunt permise sau nu => obiectivitatea criteriilor de selectie; clauze de exclusivitate.
Patru tipuri de distributie calitativa simpla (permisa) impun anumite criterii, in functie de tipul de produs;
Cu conditia sa se permita accesul pe piata.
Reteaua distributiei selectiva, calitativa, dar care foloseste si criteriul calitative obiective o anumita cifra de afaceri, anumit stoc mentinut, distribuirea unei game largi de produse.
Permisa nu criterii arbitrare, subiect revanzare pt produsul respectiv.
Reteaua de distributie selectiv cantitativa pe baza de criterii subiective interzisa!
Reteaua de distributie select. Pt anumite produse de lux si prestigiu pe baza unor criterii obiective.
Permisa sunt inlaturate criterii cantitative
sa recunoasca posibilitatea de e stabili o politica proprie de distribuire si posibilitatea de a vinde alte produse din aceasta categorie sau a revinde altor distribuitori agreati
o Inchise => sunt interzise!!!
2 tipuri => exclusivitate teritoriala simpla
- daca exista solicitare din afara zonei de distrbuire, sa existe posibilitatea contr de a onora aceasta comanda.
- exclusivitatea teritoriala absoluta impartirea pe zone delimitate distrib.
Contr franciza (forma specifica) L 52/1997
Art 12 => tb sa contribuie la ameliorarea productiei/distributiei. Este permisa reteaua selectiva
Exclusivitatea => benef sa plateasca o suma de bani pt exclusivitate.
d. intelegeri in care se aplica in privinta parten comerc a unor conditii inegale la prestatii echivalente prin care se provoaca dezavantaje in pozitia concurentiala => acorduri descriminatorii.
e. Conditionarea incheierii unor contracte de acceptare a unor contracte de prestatii suplimentare care nu au legatura cu obiectul contractului
Acceptare de catre parteneri cuplarea contractelor. Clauze echivalente pt cuplarea contractelor
Produs achizitional alt produs;
marfa de calitate mediocra sau dificultate in utilizare;
acceptarea unor accesorii sau piese de schimb care sa nu prezinte specificitate tehnica deosebita
cantit piese de schimb care sa fie intr-un volum f mare.
f. participarea in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sa la alte forme de concurs de oferte
Oferta de acoperire => tb sa fie cel putin 2 participanti la licitatie, al doilea presupune oferta de acoperire
Oferta de principiu => oferta neserioasa pe piata, pt a prospecta piata
intelegere !! => pt a fi interzisa dar sa nu aiba interes sa castige licitatia.
g. intelegeri privind interzicerea, limitarea accesului sau eliminarea de pe piata a altor intreprinderi
ex: -elaborarea de statute profesionale care sa limiteze accesul in profesie;
decizia comuna de neagresiune intre 2 sau mai multe intreprinderi;
intelegeri prin care se stab clauze de neconcurenta nejustif/excesive, care sa dea exclusivitate absoluta
intelegeri prin care s-ar impune particip sa vanda, cump (sau nu) de la anumiti agenti economici.
Boicot colectiv ruperea relatiilor com, necontactarea unei intreprinderi;
Poate fi admisibil daca e reactie la un comportament ilicit.
Intelegeri nesanctionate
comportamente care sa se incadreze in art 5 dar sa nu fie sanctionate
curent formalist rigori, incadrari (european)
curent american tine cont de criterii economice care prevaleaza de fiecare data
Exceptii
Intelegeri de importanta minora (promovarea de minimis principle) art 8, L 21
nu au prag, plafon, sub care intelegerea, rap la economie este sanctionat, desi ramane monopolist.
Art 8 conditii cumulative
Cond 1- prag la cifra de afaceri nivel stab de Consiuliul Concurentei exerc financiar anterior
OG 326 / 2005 -> prag de 4 mil RON (al presed C Conc)
Cond 2 Cota de piata daca sunt concurenti participanti la intelegere, 5 % - daca nu sunt concurenti pe acea piata, 10%.
Aceasta exceptare de la rasp nu este valabila atunci cand obiectul intelegerii este
preturi;
tarife;
acorduri de partajare a pietei;
Licitatii;
Art. 5 lit a, c, f exceptia exceptiei;
Intelegeri care pot fi exceptate de la aplicarea sanct rule of reason (proverb american) analiza condt economice specifice situatiei;
2 exceptii -> individuale (decizia Consiliului Concurentei)
Art. 5 alin 3 pe categorii (stabilite prin regulament al Cons Conc)
Condt prevazute de art 5 alin 2 (cumulative)
efecte poz care sa prevaleze
beneficiul consumatorului
caracterul indispensabil al restrangerii
nu sunt eliminati agentii economici de pe piata
are 4 ipoteze, un sa se regaseasca ( var alternat).
Exceptie individuala a cincea condt presupune alegerea unei variante dintre cele prevazute de ea.
Dispensa prerogativele Cons Conc (tot art 5)
decizia se emite in baza unei notificari prealabile
intelegeri + motivare
data, durata;
conditii;
oblig care pot fi instituite.
Cond stab regimul exceptarii prin regulament si instructiuni.
Poate fi revocata / prelungita.
Exceptarea pe categorii art 5
Nu tb sa faca notificare
Doar cu dovedirea condt.
Concurenta - Curs 5 Abuzul de pozitie dominanta
Art 6 L 21 - Este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor.
Poate exista abuz de pozitie dominanta in mod colectiv? Da
diferita de practicile anticoncertate da, daca nu exista control;
daca nu exista dependenta care caracterizeaza concertarile.
Pt a vorbi de abuz de pozitie domninanta(APD), exista 2 concepte:
Premisa: detinerea pozitiei dominante => exercitiul abuziv
Pozitie dominanta
Ex.: Cons Concurentei incerca a defineasca pozitia dominanta
Instructiunile privin definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata M Of din 1.04. 2006 Ord 61- Cons Conc
Doctrina: definitia pozitiei dominante situatie in care se afla o intreprindere/grup de intreprinderi, care au posibilitatea sa-si determine propriul comportament pe piata, facand abstractie de furnizori, distribuitori, concurenti in general
def intr-o dec CJE United Brands vs CE -1978
Piata relevanta => cote de piata- pozitie dominanta.
Def pozitie dominanta => acee pozitie de putere economica care permite sa impiedice exercitiul unei concurente eficiente pe piata relevanta, dandu-i posibilitatea sa se comporte de mainera semnificativa fata de concurenti, clienti, consumatori
Criterii ale pozitei dominante:
Structural;
Comportamental;
Economic.
si alte chestiuni legate de structura pietei barierele de intrare pe piata legale (a) / operationale (b);
investitia(financiare)
tehnologie (tehnice) know how
contracte pe piata respectiva limiteaza accesul.
Structura pietei => coordonare geografica
produsul cu pietele accesorii care il influenteaza
pt APD dezvoltarea pietei pe o anumita perioada (pt stabilirea pozitiei dominante)
piata emergenta piata nou creata (inexistenta in trecut)
piata recent liberalizata in care exista un monopol
in eveluarea pozitiei dominante conteaza cota de piata relevanta premisa, dar nu este suficient;
toate elementele structurale ale pietei
piata emergenta tehnologie noua (mp3, I phone, masini hibrid, TV VOIP)
Seif haven (adapost) praguri de acoperire 10-15% (sub acest prag nu e pozitie dominanta)
Coordonatele comportamentului de piata
D p v ecopnomic performantele economice
- structura pietei
- notorietate
- cota de piata
Legea 21 abuz de pozitie dominanta
Pozitia dominanta nu e sanctionata in sine, tb verif comportamentul pt a vedea daca se exercita pozitie dominanta abuziv.
Abuzul => acele practici care au ca obiect sau drept efect art 6.
Legatura:
Cauza => puterea pe piata
Efect => comportament
Procurarea de avantaje pe care functiile normale ale pietei nu le-ar furniza in mod normal.
Exista diferenta:
abuz de structura vizeaza piata;
abuz de comportament vizeaza clientii se aseamana cu concurenta neloiala
Art. 6 lit a) f) -> art 5
Lit. a) impunere (in loc de fixare) ca la practicii monopoliste concertate.
Fixed price simpla fixare este incorecta
Pret de ruinare determina infl pe piata
Exceptii de la formarea preturilor:
fixarea preturilor de catre stat la anumite produse sau servicii (apa, energie, posta etc.)
abuzul de pozitie dominanta => concurenta unipersonala exceptional colectiv;
Boicotul ruperea relatiilor cu cealalta parte nu e sanctionat daca este exercitat cu buna credinta (cand cealalta parte se comporta / provocata nu e sanctionat boicotul)
Art 6 enumerarea nu e limitativa.
Exista situatii in care abuzul de pozitie dminanta nu se sanctioneaza? -> nu se poate aplica art 8 cu exceptarile e la intelegeri.
Se va considera exceptare doar ipoteza in care nu sunt intrunite conditiile => nu exista abuz de pozitie dominanta (prima sau a doua conditie)
Corelatia intre intelegeri si abuz pot exista amandoua, sanctionate separat.
Concentrarea economica excesiva
Concentrarea econ in sine este benefica, dar poate sa conduca la monopol.
In anumite circumstante, exista obligatia de a notifica Cons Conc care exercita un efect disciplinar (care stabileste daca respectiva concentrare are efecte grave sau nu).
Def CEE => oper prin care 2 sau mai multe intreprinderi se afla, se grupeaza intr-o singura intreprindere sau sub un control unic / comun. (p fiz sau juridica)
L 21 reglem diferit in cap 3 monopol de structura
Art 10 prin oricare act juridic, indiferent de forma, fie opereaza transferul proprietatii / folos asupra unei parti a unei intreprinderi, fie permite unui agent economic de a exercita influenta determinanta asupra unui alt agent economic.
Art 11 => exceptii in care nu se consid concntr econ
Se sanctioneaza concentrarea care tinde sa creeze / considere o pozitie dominanta
Art 12 Cand este excesiva? Criterii art 13 alin (1) evaluarea impactului concentrarii.
Pt a se autoriza concentrarea:
Forme de concentrare
Tipuri de contracte care pot fi aplicate
contracte de pool
joint venture fie SA, fie asoc participatiune
intelegeri in vederea promovarii unei investitii
Caracterul excesiv
1)Criteriul economic structura de piata evolutia cererii oferta etc. art 13
2) Criteriul cantitativ cifra de afaceri a participantilor (10 milioane de )
- sa nu existe cel putin 2 agenti economici care sa produca pe teritoriul Romaniei o cifra de afaceri mai mare de 4 milioane, toti < 10 mil si 2 impreuna > de 4 mil.
Calculul CA suma cifrei
participarile
valorile primelor emise (pt soc de asigurari)
valorile bilantului (pt banci)
aspecte economice ( bilant contabil)
Art 15 => tb sa notificam daca >10mil sau cealalta / cel care tb sa notifice care are o putere mai importanta
notificarile la Cons Conc pt a se produce concentrarea
art 15, alin 4 => interzice concentrarea pana cand Cons Conc nu da aprobare, dar se poate acorda si po dispensa.
Curs 6 Dreptul concurentei
Concurenta neloiala
Castigarea clientelei:
Pr libertatii comertului
- Pr exercitarii concurentei
Concurenta este un act licit in sine, presupunand atragerea clientelei.
Ea produce in general un prejudiciu, dar elementele raspunderii civile delictuale trebuie indeplinite paentru a exista concurenta neloiala.
Concurenta neloiala: intern / international (spionaj economic, corupere de personal, dumping, subventii export).
Sediul materiei => L 11/ 1991 (modif L 298 / 2001)
Art 2 def conc neloiala orice act ori fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala, comercializare, executia lucrarii, prestari servicii.
L 11 se aplica persoanelor fizice si juridice sau dr public daca intra in aceasta piata.
Delimitare concurenta neloiala monopolism
Concurenta ilicita
Deosebiri:
- monopolul tinde sa afecteze funcionalitatea pietei;
- concurenta neloiala e impotriva concurentilor din piata (indivizi)
- prin exercitiul concurentei neloiale nu se urmareste pozitia de monopol.
Incalcarile foarte severe ale legii 11, din perspectiva L 21 pot fi considerate monopol sau alte forme ale legii 21. Pot afecta insasi piata (L 21)
Asemanari:
- ambele forme presupun ca premisa posibilitatea exercitarii concurentei - zonele deschise concurentei.
Zonele interzise ale concurentei
- daca este interzis prin lege, simpla concurenta nu poate fi exercitata.
- Ipotezele in care conc nu poate fi ex, expres limitata de lege nu are caracter limitat
- Concurenta interzisa prin conventii => raspundere contractuala.
Fapte ce se constituie in concurenta neloiala
1Confuzie
2Denigrare
3Dezorganizarea inteprinderii rivale
art 5 alin 1, lit a) b) => infractiuni
Doua elemente:
- inducerea in eroare
- credibilitatea afirmatiei
In functie de imprejurarile concrete ale spetei, trebuie sa vizeze generalul (nu detaliul) -> asemanare.
Obiectul confuziei:
- insusi agentul economic (firma prezinta similitudini intre elementele distinctive :firma, emblema)
- produsul rivalului produsul propriu-zis + ambalaj;
- alte semne distinctive (marci, brevete, drepturi de proprietate intelectuala)
Publicitatea -> insasi ideea unei anumite publicitati sau slogan
-> insasi substituirea dunumirii produselor poate conduce la confuzie.
b) Ratasare parazitara
Reprezinta un comportament neloial prin care se exploateaza popularitatea concurentului si se face referire la activitatea, produsele acestuia.
Ilicit desi nu exista legaturi reale intre cei doi agenti se lasa de inteles ca ar exista. Se profita de reputatia concurentului in mod incorect.
Confuzie relationista afirmatii (salariat, agent al concurentei lezat)
- referire la destinatia produsului
- referire la calitatea produsului.
- excede pietei relevante!
S-a considerat ca pt marcile notorii este prejud chiar daca piata relevanta este foarte indepartata
Ex: frigidere Omega -> ceasuri;
Sanctiuni confuzie
- daca nu este incriminat ca ifractiune, contraventie
- lit a) + b) => inchisoare + amenda;
2) Denigrarea - afirmatii depreciative, de natura sa stirbeasca reputatia agentului lezat
- testare
-critica => nu sunt sanctionati.
Testare -> testarea produselor pt avizarea consumatorilor au caracter obiectiv aspecte pozitive negative.
Testele sunt publicate integral.
Critica => obiectivitatea ar trebui sa aiba caracter obiectiv.
Publicitatea unei hotarari judecatoresti in defavoarea concurentului sau publ unei hot nedefinitive => denigrare.
Publicarea integral toate aspectele sa nu creeze o situatie mai defavorizanta.
Conditia pt ca sa fie aplicabila aceasta forma (denigrare / publicare)
Obiectul denigrarii -> comerciantul (concurent)
-produsele
-activitatile comerciantului
Modalitatile denigrarii:
Art 4, lit e) => comunicarea, confidential, raspandirea afirmatiilor mincinoase etc.
Denigrarea nu trebuie sa ajunga la publicul consumator.
Conditiile credibilitatii pt confuzie, denigrare doua elemente cumulative A + B
1)Element material => crearea artificiala a confuziei sau a faptelor de denigrare.
Simpla asemanare nu e suficienta, daca nu e si credibila.
- la confuzie -> initiativa pura
- falsificarea
- orice tehnica ar conduce la eroare
2) Element psihologic -> acele elemente subiective care induc consumatorului aceasta reprezentare falsa consumatorul mediu: pt ipotezele produselor de larg consum.
Daca formele se raporteaza la prod specif => consumatorul caruia i se adreseaza.
B => produsul
3) Dezorganizarea intreprinderii rivale
(1) dezorganizarea functionala prin deturnarea clientelei
(2) corupera de personal
(3) spionajul economic divulgarea de catre salariati a unor informati pe care le va folosi agentul agresiv spontana / provocata
Divulgarea: oferirea, promiterea, acordarea de avantaje (tentative).
Trebuie dovedit elementul esential secretul comercial 2 componente
Deconspirarea platita tentativa reusita
Spionaj economic => insusi agresorul se angajeaza la intrep afectata si apoi se retrage si foloseste informatiile obtinute pentru el;
Au fost introduse noi infractiuni art 5, lit c) -> lit f) => poate sa vizeze si distributia.
Metodele publicitare neloiale publicitate -> mesaj pt stimularea cererii dar dar si ansamblu de tehnici care sa atraga atentia. L 148: art 6 lit a) interzicere descrisa de art 7 si urm caracter inselator
Caracter inselator in concreto / in abstracto
Publicitate hiperbolica exagerare evidenta, e in regula.
Publicitate comparativa - Nu este interzisa in principiu
Raspunderea
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1929
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
