Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


PRINCIPALELE MODALITATI DE SAVARSIRE A INFRACTIUNILOR

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Principalele Modalitati de Savarsire a Infractiunilor

In ceea ce priveste furturile de autoturisme, se cuvine sa facem deosebirea intre doua principale tipuri de bande organizate:

a)        bande de infractori ce fura autoturisme de lux (Mercedes, Porche, BMW);



b)       bande de infractori ce fura autoturisme de categorie mijlocie.

Aceste bande sunt organizate la randul lor in grupuri mici specializate pe diverse activitati, conform fiecarei verigi a lantului infractional. La randul lor grupurile de infractori sunt organizate in alte subgrupuri cu scopul ca in cazul arestarii unora din membrii bandei, sa nu existe posibilitatea descoperirii si a altor membri sau a intregii retele.

Grupurile de infractori care sustrag prin diverse metode masini de lux sau de categorie mijlocie, actioneaza dupa o intelegere cu viitorii cumparatori - in acest caz avem de-a face cu furtul la comanda sau infractorii fura masinile dupa cum reusesc sa le localizeze dar si in acest caz ei fura masinile care au o desfacere asigurata (de exemplu nu se fura VW 1200 sau 1600 deoarece sunt masini foarte vechi si depasite moral).

In continuare, voi incerca sa prezint in ce constau activitatile infractionale desfasurate de fiecare grup infractional.

Grupa de recunoastere

Aceasta grupa identifica masinile corespunzatoare telului lor; ei stabilesc in principal unde si cat timp sunt parcate masinile sau identifica societatile care inchiriaza masini si ce documente sunt necesare.

Grupa tehnica

Din practica organelor de politie a rezultat ca aceasta grupa este formata din doua subgrupe:

O subgrupa se ocupa cu producerea documentelor false (acte de proprietate, taloane, documente de identitate false sau carti de credit false);

O alta subgrupa confectioneaza cu rapiditate dublura cheilor, numerele de inmatriculare (acestea pot fi numere "dublate", adica numere de inmatriculare ce apartin unor autovehicule de aceeasi marca si culoare ce se afla in circulatie intr-o tara sau alta sau numere false ce nu se gasesc in nici o evidenta) sau falsifica seria de caroserie.

Din datele si informatiile existente rezulta ca aceasta grupa si-a diversificat modul de operare. Astfel, imediat dupa furt, autoturismul este introdus intr-un autocamion Tir, care de fapt este un atelier ambulant si pana la destinatie este falsificata in totalitate (este schimbata culoarea, seria de sasiu, numere false, documente false).

Acest mod de operare este facilitat de faptul ca intre tarile din Uniunea Europeana nu se fac controale de granita, astfel ca o masina furata din tarile nordice ajunge in Italia sau alte tara in maxim doua zile cu noua identitate[1].

De multe ori membrii subgrupelor se intrepatrund si uneori comit activitati infractionale in comun.

Grupa de transport

Aceasta grupa transporta masinile peste granita. Pentru a intelege mai bine activitatea acestei grupe trebuie facute unele precizari. Astfel, dintarile occidentale o masina poate fi scoasa numai de catre un cetatean al tarii respective sau un cetatean care are rezidenta in aceasta tara. Un cetatean bulgar, ceh, roman, ungur sau din tarile C. S. I. nu poate scoate o masina din tarile occidentale numai daca pe documentele de proprietate este facuta mentiunea de export, are numar special de export si este el trecut ca proprietar.

De cele mai multe ori, cu ocazia actiunilor organelor de politie, cel care conduce masina declara ca asa a cumparat masina sau ca a fost rugat de un prieten sa o duca intr-o tara sau alta.

Daca se stabileste ca masina este furata, atunci cel ce a adus-o (condus-o) va declara ca masina nu provine din furt sau in cel mai rau caz va declara ca a furat-o singur, dar daca va fi intrebat cum a falsificat actele, cum a falsificat eventual seria de caroserie si de unde anume a fost furata - raspunsurile nu vor putea fi convingatoare, existand multe neconcordante.

De exemplu, politia din Romania a interceptat un cetatean italian care tranzita pe teritoriul tarii noastre un autoturism de lux despre care existau indicii ca ar proveni din furt.

Acest aspect a fost confirmat prin verificarile efectuate cu ajutorul Biroului National Interpol Roman, astfel ca cetateanul italian a fost retinut si ulterior arestat. In timpul cercetarilor cetateanul italian a declarat ca, in timp ce se afla intr-un bar din Italia, a primit un telefon, comunicandu-i-se ca intr-o piata anume se afla un autoturism si pe roata stanga - fata se afla cheile si documentele, primind in acelasi timp dispozitia sa duca masina la Constanta, unde va fi contactat de o persoana careia sa-i predea masina[2].



Aspectul de mai sus nu face altceva decat sa dovedeasca stricte compartimente a activitatilor infractionale si inventivitatea acestor infractori.

Grupa de valorificare - comercializare

Infractorii din aceasta grupa sunt cei care cauta comenzi (furturi la comanda) sau identifica potentiali cumparatori, care de regula sunt cetateni cu mari posibilitati materiale. Racolarea cumparatorilor se face in principal la targurile ocazionale sau direct la firme prin oferte.

Cetatenii care doresc sa cumpere un astfel de autoturism, accepta (cu stiinta sau din necunoasterea prevederilor legilor) ca documentele de vanzare sa se incheie cu nerespectarea legii. Astfel, se incheie contracte de vanzare - cumparare pe teritoriul Romaniei ca si cum cumparatorul a cumparat masina din strainatate, nu identifica vanzatorul, platesc sume in valuta pe teritoriul Romaniei (legea interzice efectuarea de tranzactii in valuta) etc.

Grupa de siguranta

Aceasta grupa este folosita cu precadere de infractorii italieni si bulgari si are ca obiect de activitate supravegherea si derularea in toate fazele a faptelor infractionale. Daca infractorul ce apartine unei grupe este interceptat de organele vamale sau de politie, imediat este anuntata organizatia criminala. In alte cazuri, transportatorii au sarcina ca la anumite intervale de timp sa telefoneze si sa comunice situatia in care se afla. Daca transportatorul a fost interceptat si nu are posibilitatea sa comunice acest lucru, conform intelegerii, dupa 24 sau 48 ore de tacere inseamna ca ceva s-a intamplat si sunt alertati ceilalti infractori. au fost cazuri cand organele romanesti au retinut in vederea cercetarilor un cetatean strain si la cateva ore s-a prezentat un avocat, spunand ca a fost sunat din Italia si solicitat sa se ocupe de caz.

Din cauza sistemului bine elaborat - compartimentarea stricta a activitatilor infractionale - se cunosc foarte putine date despre raufacatorii principali sau capii (sefii) acestora.

Sintetizand cele expuse mai sus vom spune, in ceea ce priveste furtul de autoturisme, ca exista urmatoarele moduri de operare:

furt direct din strada sau locuri de parcare prin metode specifice de efractie - asa cum au fost ele cunoscute de-a lungul timpului (spargerea geamurilor, fortarea incuietorilor, fortarea blocului de contact - pornire etc.);

furt cu ajutorul unor documente de identitate false si a unor carti de credit sustrase titularilor;

furt la intelegere cu proprietarul masinii, care dupa o perioada de timp reclama disparitia masinii, el incasand, pe langa banii primiti conform intelegerii de la infractori, si contravaloarea asigurarii autoturismului;

furt direct din magazinele specializate in vanzarea autoturismelor.

Iata un exemplu concludent de furt dintr-un magazin specializat in vanzarea de autoturisme noi.

Un membru al unei bande s-a angajat ca detectiv la un magazin specializat in vanzarea de autoturisme noi. Aceste autoturisme erau expuse la vanzare cu cheile de contact la bord. Infractorul lua mulajul cheii si facea dubluri. Dupa ce masina era vanduta, el verifica in registrele societatii cui a fost vanduta si, dupa localizarea acesteia, masina era furata si transportata in alta tara, dupa metodele si mijloacele aratate mai sus.

Din cele prezentate este evident ca, este foarte important pentru organele de urmarire penala sa identifice faptuitorii, calitatea si contributia fiecaruia la consumarea activitatii infractionale precum si necesitatea efectuarii unei incadrari juridice corespunzatoare a faptelor comise. Dupa cum este cunoscut, in functie de numarul participantilor, furtul poate fi sau nu calificat. Aceasta agravanta opereaza atunci cand fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna si ea presupune executarea unor actiuni comune si simultane, care necesita prezenta tuturor participantilor la locul faptei, in momentul savarsirii acesteia[3].

De asemenea, conlucrarea mai multor faptuitori la comiterea aceleiasi infractiuni este de natura sa determine un pericol sporit al faptei, indiferent daca toti sau numai o parte din ei sunt responsabili[4].



Lamurind problemele legate de faptuitori, calitatea si contributia la savarsirea infractiunilor, organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca sunt intrunite conditiile legale pentru a li se retine in sarcina si infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni. De aici, necesitatea de a se lamuri si alte aspecte vizand perioada de cand faptuitorii actioneaza impreuna, intelegerile intervenite intre ei, scopul constatarii in grup si rolul fiecaruia.

Pentru a exista aceasta infractiune trebuie sa existe o intovarasire de oarece durata, in vederea realizarii unui scop infractional comun si nu o simpla intelegere intamplatoare si spontana[5]. De asemenea, pentru existenta infractiunii este suficient ca intre faptuitori sa fi intervenit un consens fara echivoc, privind constituirea si scopul asocierii, fapta consumandu-se in momentul realizarii acestui consens.

Concluzionand, furtul de autoturisme are la baza infractiunile de furt si furt calificat prevazute si pedepsite de art. 208 si 209 din Codul penal, dar poate fi intalnit si in conditiile art. 210 Codul penal.Infractiunea de furt a fost intotdeauna profund dezavuata de catre societate din cele mai vechi timpuri si pana in prezent datorita gradului ridicat de pericol social pe care il prezinta aceasta[6].



R.I.C.P.T., Revue Internationale de Criminologie et de Police Technigue, nr. 2/1998, p. 12.

Dosar nr. 2354, Judecatoria sector 6 Bucuresti (art. 208 - Cod penal).

Trib. Supr., sect. Pen. dec. nr. 567/1970

C. Aionitoaie, V. Berchesan, Curs de criminalistica, vol. I, Editura Academia de Politie, Bucuresti, 1977.

Trib. Supr., sect. pen., dec. nr. 2635

G. Diaconescu, Infractiunile din Codul Penal Roman, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1997, p. 376.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1366
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved