Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE SI DREPTUL

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE SI DREPTUL

Sectiunea I. Normele juridice aplicabile sistemului administratiei publice

Multitudinea si varietatea activitatilor si a formelor de organizare a sistemului administratiei publice impun cu necesitate reglementarea juridica. Normele juridice constituie o modalitate de introducere a ordinii in organizarea si functionarea sistemului administratiei publice, oferind un criteriu obiectiv de apreciere a conduitei oamenilor care realizeaza administratia publica. Necesitatea reglementarii juridice a administratiei publice, deriva din insasi obiectul acestei activitati, respectiv realizarea in concret a legilor si a celorlalte acte normative.



Cercetand normele juridice care se refera la administratia publica din societatea actuala, observam existenta multor norme ale dreptului constitutional care stabilesc principiile de baza pentru organizarea si functionarea administratiei publice, cu privire la realizarea activitatii cu folosirea capacitatii persoanelor juridice intern normele juridice ale dreptului civil, ale dreptului muncii, ale dreptului financiar etc.

Asadar, putem conchide ca normele juridice aplicabile administratiei publice sunt extrem de variate si apartin diferitelor categorii de ramuri ale sistemului nostru de drept.

Intre ramurile de drept care cuprind norme juridice aplicabile administratiei publice este si ramura dreptului administrativ, care cuprinde o serie de grupe de norme juridice.

O prima grupa se refera la acele relatii sociale care privesc alcatuirea organelor administratiei publice, legaturile dintre aceste organe, constituirea lor in sistem, organizarea exercitarii competentei administratiei publice prin diferite organe ale acesteia. In aceasta grupa se inscriu si normele privitoare la accesul la functiile publice si de exercitare a acestor functii, precum si responsabilitatea celor care le exercita[1].

O alta grupa de norme juridice apartinatoare dreptului administrativ reglementeaza relatiile sociale ce se formeaza cu prilejul exercitarii competentei organelor administratiei publice si privesc modalitatile de exercitare a competentei organelor administratiei publice, pe baza si in exercitarea legii. Aceste modalitati sunt: actul administrativ, contractul administrativ, operatiunile administrative si diferite operatii materiale, prin care sunt puse in executare legile.

Ramura dreptului administrativ mai cuprinde si norme juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se formeaza cu prilejul exercitarii controlului pentru asigurarea respectarii legii de catre organele administratiei publice, precum si cele referitoare la raspunderea acestor organe si a functionarilor pentru incalcarea normelor juridice privitoare la exercitarea competentei.

Pe baza celor evidentiate supra    si indepartandu-ne atentia de la varietatea definirii dreptului administrativ in literatura juridica de specialitate, cat si a evitarii elaborarii unei alte definitii care nu ar aduce particularitati novatoare in prezentarea acesteia, consideram ca definitia data de prof. Alexandru Negoita[2] este in masura sa reflecte obiectul dreptului administrativ, fiind considerata in jurisprudenta ca prezinta o anumita precizie si claritate in exprimare, ca este simpla si concisa, atribute ce trebuie sa stea la baza elaborarii oricarei definitii.

Dreptul administrativ este ramura dreptului care cuprinde normele juridice ce reglementeaza relatiile sociale, care se formeaza in legatura cu organizarea si exercitarea competentei sistemului administratiei publice, in regim de drept administrativ in activitatea de organizare a executarii si de executare, in concret a legilor si a celorlalte acte normative.

Sectiunea II. Izvoarele si codificarea dreptului administrativ

In activitatea executarii legilor trebuie retinute ca izvoare ale dreptului administrativ, tratatele internationale privitoare la drepturile omului, la care Romania este parte, in acest sens, art.20 din Constitutia din 1991 arata ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

O particularitate a dreptului administrativ este faptul ca, in activitatea de executare a legii, organele administratiei publice trebuie sa aiba posibilitatea de a emite acte normative.

In afara actelor normative care provin de la puterea legislativa exista si izvoare ale dreptului administrativ care provin de la autoritatile administratiei publice. Este vorba despre emiterea unor acte normative care au aplicabilitate in interiorul administratiei publice si care au ca obiect organizarea structurilor si actiunilor organelor administratiei publice, iar validitatea acestor acte normative isi are temeiul in dreptul oricarei organizatii de a-si organiza ala cum socoteste structurile proprii si modul lor de functionare. De asemenea, sunt si acte normative care provin de la organele administratiei publice si care cuprind norme de drept ce reglementeaza activitatea administratiei in raport cu tertii. Astfel de acte normative sunt hotarari si ordonante ale Guvernului, instructiuni si ordine ale ministrilor, hotarari ale consiliilor locale si judetene, ordine ale prefectilor.

Un loc aparte in cadrul izvoarelor dreptului administrativ o ocupa doctrina si jurisprudenta, astfel s-au format principii ale dreptului administrativ care au valoarea unor veritabile izvoare de drept, cum ar fi de pilda regimul juridic al actelor administrative care se sprijina in buna parte pe principii de drept formulate de doctrina juridica si aplicate in practica instantelor de contencios administrativ.

Normele juridice care alcatuiesc ramura dreptului administrativ spre deosebire de alte ramuri de drept care sunt codificate sunt cuprinse in acte normative disparate, datorita diversitatii domeniilor in care actioneaza administratia publica. La aceasta explicatie se adauga si faptul ca dreptul administrativ s-a format lent , in timp ce alte ramuri de drept, ca de pilda dreptul civil are o lunga traditie de-a lungul multor secole de practica judiciara si de elaborare doctrinara.

Perfectionarea reglementarilor juridice, in domeniul administratiei publice, dezvoltarea contenciosului administrativ si amplificarea cercetarii stiintifice in domeniul cunoasterii fenomenului administrativ statal, creeaza premisele codificarii dreptului administrativ si in tara noastra .



Edificatoare in acest sens este Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2000, aprobata prin Legea Nr. 327 din 27 mai 2002, publicata in M.Of. nr.44422 din 18 iunie 2002

Al. Negoita, op.cit. pag.36

Incepand cu secolul al XIX-lea

Alexandru Negoita, "Consideratii privind elaborarea codului administrativ", Analele Universitatii Bucuresti, 1977, pag.21 si urmatoarele



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 924
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved