Studierea motivelor de cumparare a ciocolatei/produselor din ciocolata de catre consumatorii din Pitesti

Studierea motivelor de cumparare a ciocolatei/produselor din ciocolata de catre consumatorii din Pitesti

Cu o crestere semnificativa in ultimii doi ani, piata romaneasca a ciocolatei este impartita intre patru mari jucatori, care domina toate segmentele de pret.

Cei patru mari jucatori sunt:

Kandia-Excelent;

Kraft Foods Romania;

Supreme Chocolat;

Heidi Chocolats Suisse.

In ciuda unor strategii distincte, acestia nu reusesc sa ofere suficienta diversitate unui public nu foarte cunoscator, dar care isi redescopera treptat apetitul.

Ciocolata de lux, afacere si branduri

Ciocolata de lux - Savurata cu multi ani in urma numai de regi sau doar la ocazii, ciocolata este astazi unul dintre cele mai delicioase si apreciate deserturi. Produsa in milioane de forme si sortimente, apetisantul desert care a inceput prin a fi o bautura iute si amara, folosita in multe procesiuni religioase, a ajuns sa se numere printre cele mai iubite dulciuri.

Cu toate ca romanii consuma mai putina ciocolata decat restul europenilor, cand vine vorba de ciocolata de lux, romanul nu ezita sa incerce delicioasele produse. Ghidati de faptul ca romanii sunt adepti ai bunului gust si diversitatii, investitorii au venit pe piata autohtona cu ceva nou: chocogelaterie.

Gelato este un gust diferit, produs natural 12%, cremos, racoros si nu rece, gust prezent si nu proeminent.

In magazine se gasesc peste 400 de produse de ciocolata si peste 50 de gelato: trabucuri de ciocolata, prajitura in trei straturi, ciocolata in dublu strat cu alune piemonte, phistich sau arahide si chiar caviar de ciocolata.

Cutiile sunt ambalate special pentru a fi oferite cadou, iar preturile pleaca de la 6 euro si ajung si pana la 50 de euro pe kg.

O investitie de peste 300.000 euro, la care s-a adaugat traditia si pasiunea pentru ciocolata, i-a determinat pe comercianti sa estimeze pentru anul 2009, o cifra de afaceri de peste un milion de euro.

Ciocolata de lux provine din Italia, Piemonte, zona unde s-a format meseria de ciocolatieri din Europa. Primii ciocolatieri au fost comerciantii piemontezi. Piemonte este zona in care au aparut prima data alunele in ciocolata si ouale de ciocolata.[1]

Desi o plac, romanii consuma putina ciocolata, in special sub forma de tablete (70% din piata), considerate energizante (chiar inlocuitor al cafelei). Batoanele si pralinele se multumesc cu cote de piata minore, de si respectiv 10%.

Piata romaneasca de ciocolata a crescut semnificativ din anul 2005 pana in anul 2008, si are o valoare estimata la 120-150 milioane de euro.

Patru mari jucatori concentreaza peste 90% din aceasta piata:

-Kandia-Excelent- producator autohton, intre 30 si 40%;

-Kraft Foods Romania- subsidiara locala a concernului multinational Kraft, intre 30 si 35%;

-Supreme Chocolat- producator autohton, parte a Supreme Group, aproximativ 25%;

-Heidi Chocolats Suisse- membra a grupului elvetian Laderach Chocolatier Suisse, aproximativ 7%.

In toate segmentele de pret (premium, mediu si economic), brandurile acestor jucatori domina clar rafturile cu tablete de ciocolata ale marilor retaileri din mediul urban:

. segmentul premium este impartit de Milka, Poiana Senzatii (Kraft), Heidi si Anidor (Supreme);

. segmentul mediu apartine brandurilor Kandia, Poiana Kraft) si Primola (Supreme);

. segmentul economic include Laura (Kandia-Excelent), Africana (Kraft) si Novatini (Supreme).

Alegerile pe care le are la dispozitie consumatorul roman de tablete de ciocolata sunt asadar destul de limitate in materie de branduri (3-4 in fiecare segment). Dar preferintele de consum par sa fie influentate in primul rand de ingredientele ciocolatei, domeniu in care optiunile sunt mult mai numeroase, atat la nivel de brand cat si la nivel de segment de piata.

Dincolo de segmentele de piata pe care le recunosc cu toatele, strategiile marilor competitori sunt diferite atunci cand portofoliile lor de branduri sunt privite in ansamblu.

Kandia-Excelent alearga cu succes dupa doi iepuri. Brandul Kandia preia o propunere de valoare tipica esalonului inferior, dar nu combina o identitate si un produs modeste cu un pret minim (asa cum fac oponentii clasici ai lui ,,ieftin dar bun'), ci ofera identitate si calitate superioare la un pret mediu, asigurandu-si resursele necesare pentru construirea unui brand puternic si expresiv.

Kandia-Excelent urmareste astfel o eficienta maxima, tintind doua segmente de consumatori (afluenti si de mijloc) cu un singur brand venerabil, remodelat prin asocieri noi de brand, atent studiate. Compania nu uita nici de segmentul economic, dar acolo nu pare sa existe prea mult loc pentru inovatie sau originalitate, Laura neiesind dintr-un pluton foarte omogen de concurenti.

Kraft Foods este jucatorul global prin excelenta. Prezent in toate segmentele cu branduri distincte, Kraft dezvolta game sortimentale cat mai variate, nu ezita sa utilizeze sub-branduri ori de cate ori introduce caracteristici inovative si are intotdeauna de spus povesti despre brandurile proprii, indiferent de punga ascultatorului.

Kraft isi cultiva cu rabdare brandurile pe pietele nationale de origine, pastrandu-le individualitatea atunci cand decide sa le exporte sau cand le aduce alaturi branduri importate.

Milka convietuieste astfel in segmentul superior cu Poiana Senzatii, sub-brand cu parinte din segmentul mediu (Poiana) si cu o identitate mai apropiata de canoanele romanesti ale premiumului, iar combinatia pare sa fie intrutotul convenabila pentru Kraft.

Supreme Chocolats are curajul sa fie original atunci cand intra intr-un segment nou. Cu ambitii care depasesc granitele tarii, compania doreste sa isi impuna cate un brand in toate cele trei segmente.

In vreme ce Novatini si Primola au identitati tipice pentru segmentele lor, Anidor e un brand a carui identitate verbala face eforturi intense de diferentiere (numele si descriptorii, franceza ca limba principala si engleza ca limba secundara), probabil pentru a compensa varsta frageda si pentru a accelera acumularea de brand equity. Anidor e versatil si ar putea fi introdus oricand cu usurinta pe oricare dintre pietele alese de Supreme Group, cel putin din punct de vedere al identitatii de brand.

Spre deosebire de toti ceilalti competitori, Heidi Chocolats Suisse utilizeaza un singur brand, concentrat doar pe segmentul premium.

Portofoliul Heidi este structurat de sub-branduri, dar ele nu trec granitele segmentului, asa cum face Poiana Senzatii iar compania pare sa isi ia in serios rolul de ciocolatier elvetian cu adevarat pasionat de munca lui, evitand sa intre in segmentele inferioare de dragul unei cote mai mari de piata.

Alaturi de gesturi precum deschiderea de ciocolaterii, dedicarea pentru calitate superioara (si limitarea implicita la segmentul premium) este cea care confera credibilitate sloganului Heidi Passion pour chocolat, si confera unui producator in masa o aura de jucator de nisa.

Marii jucatori de pe piata tabletelor de ciocolata au asadar strategii de brand distincte. Insa vechiul nostru proverb li se potriveste tuturor ca o manusa: daca un brand vorbeste dulce, e semn ca-si vinde scump pielea -cu-atat mai scump cu cat ii e mai mestesugita vorba.

Cele mai cautate de consumatori sunt tabletele de ciocolata care reprezinta 70% din piata. Comparativ cu alte dulciuri, tabletele de ciocolata sunt considerate a fi energizante de cei mai multi consumatori, spun specialistii.

Astfel, acestea sunt vazute ca fiind potrivite dupa un efort fizic sau psihic sau pentru a reface nivelul de energie. Pe de alta parte, aceste produse sunt mai potrivite decat altele pentru cei care doresc sa se rasfete sau sa manamce ceva fin, rafinat.

De asemenea, tabletele de ciocolata sunt consumate la cafea sau chiar in loc de cafea. Pe de alta parte, batoanele si pralinele se multumesc cu cote de piata mai mici, de 20%, respectiv 10%. Daca batoanele sunt asociate cu posibilitatea de a fi consumate pe strada, bomboanele de ciocolata sunt considerate cele mai potrivite pentru a fi oferite cadou. Dintre toate dulciurile, bomboanele sunt de obicei cele servite musafirilor.

Romanii consuma in medie trei tipuri de ciocolata, de doua-trei ori pe saptamana. Potrivit unui studiu Daedalus[2], cei mai mari consumatori de dulciuri sunt tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani, ei preferand in special tabletele si batoanele. Dintre acestia, femeile sunt mari consumatoare mai ales de tablete si bomboane. Celelalte categorii de persoane nu prea se inghesuie sa cumpere ciocolata, mai ales persoanele in varsta (55-65 de ani).

Studiul a fost realizat in luna aprilie 2005[3], pe un esantion de 764 de persoane, reprezentativ pentru populatia din mediul urban.

Rezultatele releva faptul ca, in ultimele patru saptamani premergatoare studiului, 73% din oraseni au consumat dulciuri, categoric in care au fost incluse tabletele, bomboanele si batoanele de ciocolata, napolitanele preambalate, batoanele de cereale, prajiturile impachetate si deserturile lactate. In medie, frecventa de consum pentru fiecare tip de produse luate in considerare este de doua-trei ori pe saptamana.

Deserturile pe baza de lapte inregistreaza o frecventa sporita de 2,6 ori pe saptamana, in timp ce prajiturile preambalate se consuma cel mai rar, de 1,7 ori pe saptamana. Cei mai mari amatori de dulciuri sunt tinerii intre 18 si 24 de ani, in special in ceea ce priveste produsele din ciocolata. Pe de alta parte, gradul cel mai scazut de consum se constata in randul varstnicilor. De asemenea, consumul de dulciuri nu pare a fi influentat de nivelul veniturilor.

Aspecte metodologice

La realizarea cercetarii propuse au fost efectuati urmatorii pasi:

Problema decizionala:

Un roman mananca de pana la zece ori mai putina ciocolata decat un vest-european, iar tendinta este de scadere a consumului, in paralel cu rafinarea gusturilor. Doar sarbatorile si tinerii ii salveaza pe producatorii care se bat pe fiecare procent de cota de piata.

Romanii mananca din ce in ce mai putina ciocolata, in ciuda eforturilor firmelor din domeniu de a diversifica produsele oferite si a campaniilor publicitare agresive. Desi incontestabil foarte apreciata, ciocolata ramane un produs greu de vandut.

Tocmai de aceea, companiile producatoare incearca sa aduca pe piata diverse tipuri de ciocolata, de la tablete la batoane, praline sau prajituri preambalate.

In aceste conditii problema care se cere rezolvata este determinarea motivelor care stau la baza adoptarii deciziei de (ne)cumparare a produselor din ciocolata.

Obiectivele cercetarii:

Aceasta cercetare isi propune sa culeaga informatii referitoare la consumul de ciocolata si produse din ciocolata necesare rezolvarii problemei decizionale enuntate mai sus. Astfel, pentru aceasta cercetare s-au stabilit urmatoarele obiective:

determinarea tipului de familie;

identificarea gradului de cunoastere a marcilor de ciocolata de catre respondenti;

stabilirea experientei de consum a respondentilor;

stabilirea marcii si sortimentului consumat;

caracterizarea influentei pe care variabila 'pret' o are asupra consumului de ciocolata;

calculul frecventei de cumparare a ciocolatei si produselor din ciocolata;

stabilirea gradului de atasament fata de o anumita marca;

identificarea motivatiei de cumparare a unei anumite marci;

determinarea surselor de informare utilizate de consumator;

stabilirea sumei medii lunare alocate consumului de ciocolata;

studierea imaginii pe care ciocolata si-a format-o in randul
consumatorilor;

stabilirea nivelului de educatie a respondentului;

identificarea veniturilor medii lunare pe membru de familie;

identificarea altor date demografice (varsta, sex, etc.).

Stabilirea ipotezelor:

In stabilirea ipotezelor s-a luat in calcul rezultatul unei cercetari anterioare realizate de Daedalus Consulting privind piata de ciocolata din Romania.

Pentru aceasta cercetare s-au emis urmatoarele ipoteze:

majoritatea familiilor sunt alcatuite din patru persoane;

marca de ciocolata Africana este cunoscuta de peste 70% din respondenti;

marca de ciocolata Mars este cunoascuta de 30% din respondenti;

peste 70% din respondenti au gustat cel putin o data marca de ciocolata Primola;

cea mai cunoscuta marca de ciocolata este Poiana;

cel mai consumat sortiment de ciocolata este cel cu lapte;

. daca pretul nu ar conta, 60% dintre respondenti ar cumpara Poiana;

cea mai mare frecventa de cumparare a ciocolatei este 'o data pe luna

majoritatea respondentilor prefera sa cumpere un alt produs in cazul in care marca de ciocolata preferata nu este disponibila;

. cel mai important criteriu in alegerea marcii este 'Raportul calitate-pret';

. peste 40% dintre respondenti prefera ca sursa de informare: reclamele;

30% dintre consumatori cheltuiesc lunar in medie intre 21-30 RON pentru achizitionarea de ciocolata;

. majoritatea respondentilor considera ciocolata un mijloc de relaxare;

ciocolata nu este vazuta ca un rasfat;

. venitul mediu lunar al unui consumator este situat intre 280-350 RON pe membru de familie.

Cercetarea s-a desfasurat in perioada 2-16 Aprilie 2008 pe un esantion de 30 persoane.

Stabilirea esantionului:

Esantionul este format din 30 persoane. Pentru reprezentativitatea acestuia s-au stabilit urmatoarele criterii de selectie:

50% dintre respondenti vor fi femei si 50% barbati;

respondentul a cumparat in ultimele 7 zile ciocolata sau produse

din ciocolata;

exista cinci categorii de varsta, pentru fiecare categorie au fost repartizati cate sase respondenti.

Analiza si interpretarea datelor

Intrebarea Q1 din chestionar are rolul de a determina tipul de familie al respondentilor. In urma datelor rezultate s-a observat ca in marea majoritate a cazurilor familiile cuprinse in esantion sunt formate din 4 persoane(30%), urmand la egalitate familiile formate din 3 si respectiv 5 persoane(23%).

Situatia completa se poate observa in tabelul de mai jos:

Tabel Nr. 1"Tipul de familie"

Sursa: realizat de autor

Intrebarile Q2 si Q3 sunt intrebari filtru ele determinand daca respondentul face parte din persoanele ce urmeaza sa ia parte la cercetare.

Q2 stabileste categoria de varsta din care face parte respondentul, criteriul de eliminare fiind o varsta mai mare de 55 ani.

Q3 are ca scop determinarea produselor achizitionate in gospodaria cercetata in ultimele 7 zile. Criteriul de eligibilitate este ca persoana intervievata sa fii achizitionat in ultimele 7 zile ciocolata sau produse din ciocolata.

Intrebarea Q4 are ca scop determinarea gradul de cunoastere a marcilor de ciocolata si produse din ciocolata existente pe piata din Romania.

Au fost obtinute urmatoarele rezultate:

Tabel Nr 2" Gradul de cunoastere a produselor din ciocolata"

Sursa: realizat de autor

Cu ajutorul graficului sunt evidentiate foarte usor marcile de ciocolata cele mai cunoscute de respondentii chestionarului: Africana, Laura si Poiana cu un procent de 100%, urmate de Kinder si Primola cu 93%.

Intrebarea Q5 - in tabelul urmator este prezentata situatia marcilor de ciocolata incercate de respondenti de-a lungul timpului, asta pentru a releva experienta acestora in consumul de ciocolata.

Grafic Nr. 2 "Gradul de cunoastere a produselor din ciocolata"

Sursa: realizat de autor

Legenda:

1.Africana    8. Mars 9.Milka

2.Bounty 10.Novatini

3.Heidi 11.Papi

4.Kandia 12.Poiana

5.Kinder 13.Primola

6.Laura    14.Rom

7.Lion    15.Snikers 16. Twist 17. Ciocolata de menaj

Tabel Nr. 3"Experienta in consumul de ciocolata"

Sursa: realizat de autor

Procentual observam ca cea mai consumata marca de ciocolata este Poiana (73%), urmata de Africana (66%), Laura si Novatini (50%) ocupand pozitia a treia.

Intrebarea Q6 are rolul de a stabilii marca si sortimentul consumat de respondenti.

Tabel Nr. 4 "Marca si sortimentul consumate"

Sursa: realizat de autor

De altfel reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute arata ca cea mai consumata marca de ciocolata este Africana, pe locul doi situandu-se marca Poiana.

Grafic Nr. 3" Marca si sortimentul consummate"

Sursa: realizat de autor

Pentru a stabili cu exactitate gusturile respondentilor privind marcile de ciocolata persoanele intervievate au fost rugate sa nu ia in considerare variabila "pret" in alegerea marcii.

Rezultatul se prezinta astfel:

Grafic Nr.4 "Alegerea marcii in functie de variabila "pret"

Sursa: realizat de autor

Intrebarea Q8 - a fost analizata frecventa cu care respondentii cumpara ciocolata sau produse din ciocolata. Au existat 6 variante de raspuns, varianta "mai rar" fiind varianta eliminatorie.

Situatia referitoare la frecventa este prezentata in tabelul si graficul de mai jos:

Tabel Nr.5 " Frecventa de cumparare de ciocolata"

Sursa: realizat de autor

Grafic Nr. 5 "Frecventa de cumparare"

Sursa: realizat de autor

Dupa cum putem vedea din grafic frecventa cumpararii de ciocolata se prezinta astfel:

30% cumpara ciocolata o data pe luna

28% o data pe saptamana

Asta inseamna ca sunt aproximativ doua categorii de cumparatori:

fideli reprezentate in 3 din cele doua variante de raspuns;

ocazionali.

Intrebarea Q9 - referindu-ne tot la fidelitatea fata de marca, in situatia in care marca de ciocolata preferata nu ar fi disponibila, 47% dintre respondenti au afirmat ca ar cumpara alt produs, iar 26% dintre ei ar merge la alt magazin.

Intrebarea Q10 - in ceea ce priveste atasamentul fata de marca valoarea maxima intalnita a fost de 5 an, iar valoarea minima 3 luni.

Intrebarea Q11 - pentru determinarea motivelor de cumparare a unei anumite marci de ciocolata s-a folosit o intrebare mixta, respondentii fiind rugati sa aleaga maxim trei atribute ce stau la baza deciziei de cumparare.

Situatia rezultata in urma cercetarii se prezinta astfel:

Tabel Nr. 6"Motivatii de cumparare"

Sursa: realizat de autor

Legenda:

1-varietate sortimentala 2-ingrediente utilizate

3-Raport calitate-pret    4-renumele marcii

5- proiecte Responsabilitate sociala 6-ambalaj

7-promotii

Graficul Nr. 6"Intensitatea motivatiei de cumparare"

Sursa: realizat de autor

In urma aplicarii chestionarului a rezultat ca principalul criteriu ce sta la baza deciziei de alegere a unei marci este : "raportul calitate-pret" avand un procent de 40%, urmat de "renumele marcii" cu 24,6% si promotii si concursuri cu 21,6%.

Intrebarea Q12 - datorita abundentei de marci existente pe piata, determinarea surselor de informare utilizate de consumator devine un aspect extrem de important deoarece acesta influenteaza canalele prin care firma va transmite mesajul sau publicitar.

Din analiza datelor obtinute a rezultat ca cea mai utilizata sursa de informare este reprezentata de : reclame si materiale publicitare - 44%, urmata de eticheta produsului cu 34% si de prieteni, colegi, rude cu 22%.

Intrebarea Q13 - locul de achizitionare cel mai des utilizat este supermarketul cu 34%.

Intrebarea Q14 - in analiza consumului este necesara pe langa stabilirea frecventei de cumparare si consum si analiza sumelor medii lunare cheltuite de respondenti pentru satisfacerea acestei nevoi.

Tabel Nr. 7" Costurile medii de achizitie"

Sursa: realizat de autor

Graficul urmator evidentiaza faptul ca o familie din Pitesti cheltuie in medie lunar pentru cumpararea de ciocolata o suma cuprinsa intre: 10 - 20 Ron (40%) si intr-o proportie mai mica peste 30 Ron (14%).

Grafic Nr. 7"Costuri medii de achizitie"

Sursa: realizat de autor

Unul din ultimele obiective ale acestei cercetari a fost determinarea imaginii pe care ciocolata si-a format-o in perceptia consumatorilor.

Acestia au avut de ales pentru fiecare imagine posibila intre 7 variante de raspuns:

1-dezacord total

2- dezacord

3- dezacord partial

4-nici accord nici dezacord

5-acord partial

6-acord

7-acord total

In urma analizei datelor situatia se prezinta astfel:

Grafic Nr. 8 "Imaginea ciocolatei"

Sursa: realizat de autor

Din graficul de mai sus se observa ca ciocolata reprezinta:

un mijloc de relaxare;

cadoul perfect;

o rasplata dupa o zi grea de munca;

un rasfat;

si nu este perceputa ca: un aliment sanatos, ca un supliment nutritiv, ca un mijloc de a lega prietenii sau ca o alternativa pentru alte produse.

Concluzii

Ca urmare a realizarii acestei cercetari au fost evidentiate anumite aspecte legate de consumul de ciocolata, aspecte care ne permit formularea urmatoarelor concluzii si anume:

Cea mai consumata marca de ciocolata este Africana iar sortimentul preferat este cel cu lapte.( Explicatia: puterea de cumparare a consumatorilor).

Cheltuielile medii lunare sunt de 10-20 Ron raportat la pretul mediu al unei ciocolate de 2 Ron, asta ansemnand 500-1000 grame de ciocolata pe familie lunar. Daca tinem cont de faptul ca o familie este formata in medie din patru persoane rezulta un consum lunar de ciocolata de 100-200 grame de ciocolata pe persoana.

Frecventa de cumparare este "o data pe saptamana".

Experienta in consum este foarte mare neexistand marca de ciocolata care sa nu fi fost incercata cel putin o data de catre respondenti.

Cel mai puternic motiv de consum este raportul calitate-pret, iar ca imagine ciocolata este privita mai degraba ca un rasfat sau ca un mijloc de relaxare.

Asa cum afirmam in introducerea acestei lucrarii piata ciocolatei si a produselor din ciocolata a avut o crestere spectaculoasa.

O posibila explicatie pentru acest lucru ar fi scaderea celorlate piete de bunuri de larg consum colaborata cu cresterea pietei de ciocolata.

Spre exemplu in 2008 ciocolata era depasita de: tigari, bere, bauturi racoritoare, apa minerala si cafea. Atat pretul tigarilor cat si al bauturilor alcoolice a crescut foarte mult datorita modificarii accizelor pentru acest gen de produse.

BIBLIOGRAFIE

Anghel L., Onete B.    - Elemente de marketing in internet

Editura ASE, Bucuresti, 2000

Baker M. J. - Comportamentul consumatorului

Editura Tehnica, Bucuresti, 1997

Bender P.U., Torok G.    - Secretele succesului in marketing

Editura Teora, Bucuresti, 2001

Blythe Jim - Comportamentul consumatorului

Editura Teora, Bucuresti, 1998

Boier Rodica - Comportamentul consumatorului

Editura Graphix, Iasi, 1994

Catoiu I., Balan C.    - Cercetari de marketing-probleme si

studii de caz

Editura Uranus, Bucuresti, 2002

Catoiu I., Teodorescu N.    - Comportamentul consumatorului

Editura Uranus, Bucuresti, 2003

Demory B., Lancestre A.    - Marketing qualitif. Methodes et outils

Editura Les Presses du Management,

Nosiel, 1990

Demetrescu M. C. - Metode de analiza in marketing

Editura Teora, Bucuresti, 2000

Dragan J. C. - Bazele teoretice cognitive ale

cercetarilor de marketing

Editura Nagard, Milano, 1995

Dubois B. - Comprendre le consommateur

Editura Dalloz, Paris, 1991

Enache E., Asandei M.    - Marketing

Editura Independenta Economica,

Pitesti, 2006

Enache E.(coord.), Asandei     - Marketing

M., Ciochinda I., Morozan Editura Independenta Economica,

C., Gangone A., Carjila N.    Pitesti, 2008

Florescu C. - Marketing

Editura Independenta Economica,

Bucuresti, 1997

Gherasim T., Gherasim A.    - Cercetari de marketing

Editura Economica, Bucuresti, 2003

Gianneloni J., Vernette E.    - Etudes de marche

Editura Vuibert, Paris, 2001

Isaic Maniu Al. - Tehnica sondajelor si anchetelor

Editura Independenta Economica,

Pitesti, 2001

Juganaru Mariana - Teorie si practica in cercetarea de

marketing

Editura Expert, Bucuresti, 1998

Kotler Ph. - Managementul marketingului

-editia a IV- a

Editura Teora, Bucuresti, 2006

Kotler Ph. - Principiile marketingului-editia a IIIa

Editura Teora, Bucuresti, 2004

Marder Eric - Comportamentul consumatorului

Editura Teora, Bucuresti, 2002

Malhotra N., Birks D.    - Marketing research an applied

Appreach

Editura Prentince Hall, Pearson

Education Ltd., 2000

Miron Mihaela - Comportamentul consumatorului

Editura All, Bucuresti, 1996

Miu Al. - Studiu de piata

Editura All, Bucuresti, 1998

Prutianu St., Anastasiei B.,    - Cercetarea de marketing

Jijie T. Editura Polirom, Iasi, 2005

Puiu Al. - Management. Analize si studii de caz

Editura Independenta Economica,

Pitesti, 2006

Rotaru T., Iliut P.    - Ancheta sociologica si sondajul de

opinie

Editura Polirom, Iasi, 2001

Spircu L., Calciu M.,     - Analiza datelor de marketing

Spilcu T. Editura All, Bucuresti, 1994

- Revista Capital, 2009

- www.capital.ro

- www.daedalusmb.ro

- www.wall-street.ro