Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Studiu de caz privind politica comunicationala la S.C. Travel S.R.L

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Subsistemul decizional al activitatilor de marketing
Structuri de gestiune
Coca-Cola sub reflector - Analiza de imagine publicitara
PROIECT LA MARKETING - Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: ulei de floarea soarelui si zahar, a localitatii I
Mediul de marketing si comportamentul consumatorului
Infiintarea unui cabinet stomatologic in incinta scolii generale Darko Jeno cu clasele I-VIII din comuna Dalnic judetul Covasna
MODEL ECONOMIC AL COMPORTAMENTULUI UMAN
Analiza dimensiunilor pietei firmei
Imbunatatire a activitatii de arketing la R.A.T.B.
Marketing - Plan de afaceri al firmei “HOME SRL“

TERMENI importanti pentru acest document

: etape ce concepere promovare si comercializare a produselor turistica : studiu de caz privind aprovizionarea cu produse agroalimentare barlad : publicitatea pentru imbunatatirea imaginii scolii : studiu de caz politica de marketing :

Studiu de caz  privind politica comunicationala la S.C. Travel  S.R.L

1 Activitatea de cercetare la S.C.  Travel S.R.L - premisa elaborarii politicii de promovare

      Agentia,  in vederea stabilirii mixului promotional,  a realizat o cercetare a pietei din Pitesti, avand ca scop punerea in evidenta a urmatoarelor aspecte:

·       produsele turistice serviciile comercializate de firma;

·       caracteristicile(componentele) produselor si serviciilor;

·       revizuirea nomenclatorului de produse - produse noi, modificarea celor existente;

      Pe baza rezultatelor cercetarii, in cadrul departamentului de marketing, se decide politica de promovare a organizatiei. In anul 2009, cercetarea pietei de servicii turistice din Pitesti s-a desfasurat conform urmatoarelor etape:

1.  Definirea scopului si obiectivelor

      Scopul cercetarii consta in efectuarea de studii si analize a impactului serviciilor turistice oferite pe piata de catre S.C. Travel, asupra consumatorilor, precum si a diferentelor si a asemanarilor dintre acestea si serviciile similare firmelor concurente.

      Pe baza rezultatelor acestei cercetari se va recurge la utilizarea mijloacelor de publicitate cele mai eficiente, in vederea promovarii produselor turistice care sunt cerute, in mod frecvent pe piata, dar si a celor care au tendinta de a fi cumparate pe viitor, urmarindu-se scoaterea in evidenta a principalelor caracteristici –pret, calitate, confort,  mijloace de transport– care se vor reflecta in anunturile sau clipurile publicitare.

      Obiectivele cercetarii. Va fi analizata atitudinea consumatorului pitestean fata de produsul turistic intern punandu-se accent pe urmatoarele probleme:

·       care sunt principalele probleme de calitate care influenteaza cumpararea produsului?

·       care este pozitia produsului fata de produsele similare concurentei?

·       care sunt cele mai eficiente cai de imbunatatire a imaginii produsului si cum pot fi rezolvate problemele de calitate semnalate?

2.  Definirea ipotezelor si variabilelor de lucru

Dupa ce obiectivele au fost fixate trebuie formulate si ipotezele, care in finalul cercetarii vor fi confirmate sau infirmate de rezultatele acesteia.

      Majoritatea cumparatorilor produsului turistic „litoralul romanesc” nu au limita de varsta, (de la copii pana la persoane de varsta treia) deoarece produsul turistic intern - litoralul romanesc apare ca o necesitate de consum in diverse perioade din an si determinat de aparitia unor ocazii diverse cum ar fi: petrecerea vacantelor, a concediilor, atractia marii,  dorinta de recreere, de cunoastere, nevoia de cura marina, s.a.m.d., iar clientii pot avea pregatiri profesionale diverse si un  diferit nivel de educatie; pot fi clienti cu  studii superioare, medii sau inferioare,  dar cu un nivel de venit mediu sau ridicat.

      Tot in aceasta etapa se vor defini variabilele de lucru care se vor regasi in chestionarul ce se afla la baza cercetarii.

      Variabilele pot fi definite conceptual si operational, intre acestea se pot mentiona: varsta persoanei chestionate, ultimele studii absolvite, in ce grupa de venit se incadreaza familia respectivei persoane, felul serviciului, care este ocupatia corespondentului, etc.

  Definirea colectivitatii cercetate.  Colectivitatea generala cercetata este formata din clienti efectivi si potentiali. In ceea priveste piata efectiva, studiile trebuie sa conduca la o imbunatatire mai evidenta decat cea existenta a ofertei, cu scopul de a mentine majoritatea clientilor, pe care firma deja ii are, intr-o anumita perioada de timp.

      Clientii potentiali sunt acele persoane care in prezent nu consuma produsele firmei, dar care pot consuma in viitor. De aceea, o mare parte din ceea ce inseamna promovare trebuie indreptata si asupra acestei categorii, urmand, poate ca firma sa ii transforme in clienti efectivi.

4.  Alegerea metodei de culegere a informatiilor.  Marketerii au ales ca metoda de cercetare ancheta prin sondaj, care consta in cercetarea efectuata pe teren si  se bazeaza pe intrebari, declaratii, marturii cu privire la produsul  turistic intern „litoralul romanesc”. Analiza informatiilor culese in urma sondajelor efectuate in randul consumatorilor constituie o modalitate de determinare riguroasa a efectelor diferitelor actiuni promotionale. Dobandirea de informatii pe aceasta cale este insa limitata de costurile in general ridicate si de perioadele de timp relativ mari necesare organizarii si desfasurarii sondajelor[1].

5.  Chestionarul. Acesta este cel mai important element de care depinde reusita cercetarii. Principalele aspecte de care se va tine cont la intocmirea chestionarului sunt:  fiecare variabila a cercetarii se va regasi intr-o intrebare din chestionar; s-a optat pentru:

- intrebari inchise cu doua variante de raspuns in forma categorica Da-Nu sau cu mai multe variante de raspuns;

- intrebari cu acordare de note, unde persoanele interogate dau o nota elementelor asupra carora sunt consultate;

- intrebari deschise, care lasa formularea libera a raspunsului pe care il considera cel mai potrivit.

  Produsul care face obiectul cercetarii este oferta turistica interna, produsul „litoralul romanesc”(voiaj forfetar sau all inclusive),  exemplificata prin: croazierea sau sejur cu pensiune completa,  cu demipensiune sau numai cu mic dejun, statiuni balneoclimaterice pe litoralul romanesc, cu organizare, planificare si rezervare prealabila sau la cerinta expresa a clientului, cu transport inclus sau cu transport individual si  la un pret fix .

      Noua oferta turistica se remarca printr-o serie de avantaje:  pachete all inclusive, calitatea superioara a prestatiilor turistice si a unitatilor de cazare,  o serie de programe de petrecere a timpului liber si o diversitate a activitatilor de recreere si divertisment.

6. Constituirea esantionului. Aceasta presupune determinarea bazei de sondaj, alegerea

metodei de esantionare si determinarea dimensiunii esantionului (n > 4pq/)[2]. Baza de sondaj trebuie sa corespunda populatiei pe care urmeaza sa o studiem.

      Pentru ca ancheta se refera la motivatiile cumparatorilor, in legatura cu produsul   turistic „ litoralul romanesc” esantionul trebuie extras atat  din randul clientilor efectivi, cat si din cei potentiali. Ca metoda de esantionare a fost aleasa metoda cotelor, care se bazeaza pe principiul, conform caruia un esantion care are aceeasi repartitie cu populatia studiata, urmarind criteriile deja cunoscute - varsta, categoria socio-profesionala - are sanse mari de a fi reprezentativ acestei populatii, din punct de vedere al caracteristicilor - atitudini, opinii, comportamente - pe care ancheta este insarcinata sa le estimeze


2  Studiu despre  oferta turistica

interna - „Litoralul romanesc”


Ati mai calatorit pana in prezent pe litoral, in calitate de turist, in tara sau in strainatate? 

Doar in Romania

Ỉn Romania si in strainatate

Doar in strainatate

Nici in Romania nici in strainatate

2 . Unde preferati sa calatoriti ca si destinatie de litoral, in Romania sau in strainatate?

Ỉn Romania

Ỉn strainatate

 Ỉn ambele

 Si care este tara favorita, ca si destinatie turistica de litoral, in care preferati sa calatoriti in sezonul estival? 

Romania

Bulgaria

Grecia

Turcia

Altele:

4. Care sunt motivele pentru care preferati litoralul in strainatate? (daca nu ati ales Romania la intrebarea 3)

Pentru calitatea serviciilor

Pentru soare si mare

Pentru sanatate

Pentru frumusetea peisajelor

Pentru distractie

Este mai ieftin

Pentru noutate, varietate

Este la moda

Pentru obiective turistice

Pentru activitati de agrement

Altele:

5. Care sunt motivele pentru care preferati litoralul romanesc? (daca ati ales Romania la intrebarea 3)

Pentru calitatea serviciilor

Pentru soare si mare

Pentru sanatate

Pentru frumusetea peisajelor

Pentru distractie

Este mai ieftin

Din obisnuinta

Din comoditate

Din motive de ordin emotional, sentiment national, etc

Pentru activitati de agrement

Altele:

6 . Care este principalul motiv de nemultumire cu

privire la litoralul romanesc?

Este prea scump

Este murdar

Este prea aglomerat

Calitatea slaba a serviciilor

Lipsa activitatilor de recreere, divertisment,etc. 

Altele:

7. Care este opinia Dvs cu privire la calitatea serviciilor oferite pe litoralul romanesc?

1

2

3

4

5

Calitate foarte slaba

Calitate foarte ridicata

Cate nopti obisnuiti sa petreceti pe litoralul romanesc, intr-un sejur? 

1-2 nopti

3-4 nopti

5-7 nopti

8-10 nopti

Peste 10 nopti

9. Cat sunteti dispus sa cheltuiti, Dvs personal, in medie pentru un sejur pe litoralul romanesc?

Sub 500 lei

500-1000 lei

1001-1500 lei

1501-2000 lei

Peste 2000 lei

 

10. Care este statiunea de pe litoralul romanesc preferata de Dvs?

Mamaia

Eforie Nord

Eforie Sud

Costinesti

Neptun

Jupiter

Venus

Saturn

Mangalia

Vama Veche

Altele:

11. Veti reveni pe litoralul romanesc? 

Voi reveni si in acest an

Revin in fiecare an

Nu voi reveni in acest an

Nu mai revin niciodata

Nu stiu

 

12. Care este perioada preferata a anului pentru a calatori in sezonul estival?

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Altele:

1 Cum preferati sa calatoriti in sezonul estival, singur sau insotit? 

Singur

Cu familia

Cu grup de prieteni, colegi

14. Ce tip de unitati de cazare preferati pentru sezonul estival?

Hotel

Vila turistica

Pensiune

Camping

Altele:

15. Ce categorie de confort preferati pentru cazare in sezonul estival?

1 stea

2 stele

3 stele

4 stele

5 stele

16. Care sunt preferintele dvs in ceea ce priveste cazarea cu sau fara masa inclusa?

Doar mic dejun

Demipensiune

3 mese incluse

All inclusive

Nicio masa inclusa

17. Care sunt principalele activitati de agrement turistic preferate de Dvs pentru sezonul estival?

Plimbari, excursii, drumetii

Plimbari cu barca, vapor

Activitati culturale si artistice

Activitati sportive (tenis, fotbal, sporturi nautice, etc)

Activitati de relaxare (discoteca, piscina, Spa, etc)

Jocuri si concursuri

Parcuri de distractii

Altele:

18. Care este modalitatea preferata de transport pentru a ajunge la destinatia turistica in sezonul estival?

Rutier

Feroviar

Aerian

Naval

19. Care este modalitatea prin care Dvs va informati in alegerea destinatiei turistice in sezonul estival?

Agentii de turism

Reviste, ziare, publicatii

Internet

TV


Familie, rude

Prieteni, cunostinte

Propria experienta

Altele:

20. Care sunt cei mai importanti factori de care tineti cont in alegerea destinatiei turistice  in sezonul estival?

 1……………………….

2………………………..

3……………………….

4………………………..

5………………………

Cu cat timp inainte va planificati sau rezervati calatoria in sezonul estival?

2 luni-1 luna

1-3 saptamani

Nu planific inainte

3 luni sau mai mult

25. Ultima scoala absolvita:

Scoala primara

Scoala generala

Liceul

Facultatea

Studii postuniversitare

2 Sexul Dvs

M

      F

24. Venitul Dvs lunar net se incadreaza intre:

Sub 1000 RON

1000-1500 RON

1501-2000 RON

2001-2500 RON

2501-3000 RON

Peste 3000 RON

Multe multumiri 
pentru colaborare!


22. Care este varsta Dvs? 

…………………….


6. Constituirea esantionului. Aceasta presupune determinarea bazei de sondaj, alegerea metodei de esantionare si determinarea marimii esantionului. Baza de sondaj trebuie sa corespunda populatiei pe care urmeaza sa o studiem.

      Pentru ca ancheta se refera la motivatiile cumparatorilor, in legatura cu produsul   turistic „ litoralul romanesc” esantionul trebuie extras atat  din randul clientilor efectivi, cat si din cei potentiali.

      Ca metoda de esantionare a fost aleasa metoda cotelor, care se bazeaza pe principiul, conform caruia un esantion care are aceeasi repartitie cu populatia studiata, urmarind criteriile deja cunoscute - varsta, categoria socio-profesionala - are sanse mari de a fi reprezentativ acestei populatii, din punct de vedere al caracteristicilor - atitudini, opinii, comportamente - pe care ancheta este insarcinata sa le estimeze.

7. Ancheta pilot. Etapa consta in verificarea metodologiei de cercetare si realizarea unor imbunatatiri acolo unde se dovedeste ca este necesar.

8. Desfasurarea cercetarii. Chestionarul a fost aplicat in perioada 1-30 mai 2009 pe un lot reprezentativ, constituit din 100 de persoane.

9. Prelucrarea datelor. Chestionarul a fost aplicat unor categorii diverse de persoane, de toate varstele, profesiile, nivelul de educatie,  cu venituri mici, medii sau mari, s.a.m.d.,  ponderea raspunsurilor este urmatoarea:

a)     La intrebarea nr.1, au raspuns ca au calatorit atat in tara cat si in strainatate 54 de

persoane, reprezentand 54% din  numarul persoanelor chestionate, in timp ce numai 32 (32%) persoane au calatorit numai pe litoralul romanesc, 6 (6%) persoane nu au  mers  in calitate turist nici in tara nici in afara, iar 8 (8%) persoane numai in strainatate.

b)     Dintre cei care  au calatorit atat in tara cat si in strainatate reprezentand 94 de

persoane (94%)  prefera ca destinatie strainatatea circa 35 de persoane, 19 persoane ambele, si 40 de persoane Romania .

c)     Rezultatele obtinute in urma chestionarii celor 54 de respondenti care au preferat ca

destinatie turistica de litoral strainatatea sunt prezentate in  continuare:

 

Tabelul nr. 1 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.4) referitor la:  principalele motive pentru care turistii prefera strainatatea in sezonul estival.

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Pentru calitatea serviciilor

15

0,27

Pentru soare si mare

5

0,093

Pentru sanatate

-

-

Pentru frumusetea peisajelor

7

0,13

Pentru distractie

-

-

Este mai ieftin

-

-

Pentru noutate, varietate

10

0,19

Este la moda

3

0,06

Pentru obiective turistice

7

0,13

Pentru activitati de agrement

7

0,13

Altele

-

-

 Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

  Se remarca, in principal, ca repartitia valorilor este  neomogena, existand o predilectie clara pentru un anumit motiv: calitatea serviciilor fiind cel mai important, urmat de noutate si varietate, frumusetea peisajelor, obiectivele turistice, activitatile de agrement, etc, care  determina turistul sa prefere strainatatea in detrimentul litoralului romanesc

          

 Graficul nr 1 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.4

Tabelul nr.2.  Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.5) referitor la: motivul alegerii  produsului  turistic„Litoralul romanesc” pentru petrecerea sezonului estival

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Pentru calitatea serviciilor

7

0,12

Pentru soare si mare

19

0,32

Pentru sanatate

5

0,085

Pentru frumusetea peisajelor

0

0

Pentru distractie

6

0,10

Este mai ieftin

12

0,20

Din obijnuinta

10

0,17

Din comoditate

0

0

Din motive de ordin sentimental, emotional, national, etc.

0

0

Pentru activitati de agrement

0

0

Altele

0

0

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr.2. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.5

   

 In acest caz repartitia raspunsurilor este, in principiu, asemanatoare, in sensul ca este neomogena, ceea ce sugereaza ca turistii, in privinta, litoralului romanesc  au in vedere alte caracteristici si pun in prim plan pentru alegerea acestuia atribute diferite. Ei  cauta calitatea insa nu este pe primul loc; motivul principal s-a dovedit a fi soarele si marea  urmat de pret, care este implicit mai mic si chiar de obijnuinta( turistii psihocentrici[3] care prefera sa mearga in locurile cunoscute, sigure, nu foarte departe de casa si care nu cauta necunoscutul, ineditul, aventura s.a.m.d. Tot in randul motivelor pentru care turistii aleg litoralul romanesc se remarca si distractia(dupa cum bine se stie romanul este un petrecaret si un  iubitor de distractie, pentru care fara muzica si bairam vacanta nu are niciun farmec), dar si sanatatea(se observa ca din ce in ce mai multi turisti tin cont in alegerea unei destinatii de vacanta si de posibilitatea unei cure de sanatate).

Tabelul nr. 3 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.6) referitoare  la: principalul motiv de nemultumire al turistilor  cu privire la  litoralul romanesc;

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Este prea scump

6

0,12

Este murdar

10

0,17

Este prea aglomerat

7

0,14

Calitatea slaba a serviciilor

19

0,35

Lipsa activitatilor de recreere, divertisment

17

0,32

Altele

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr.3 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.6

Repartitia opiniilor exprimate arata clar interesul crescut al consumatorilor pentru calitatea serviciilor, pentru activitatile de recreere si divertisment, si pentru curatenie in ceea ce priveste acest produs turistic. Practic, aceste trei principale nemultumiri sunt apreciate de peste 79% dintre respondenti. Cea mai slaba calitate este reprezentata de pret care multumeste doar 12% dintre consumatori.

Tabelul nr. 4 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.7) referitor la calitatea  produsului turistic  „litoralul romanesc”

Varianta

Calitatea  foarte slaba

Calitatea slaba

Calitatea buna

Calitatea foarte  buna                                             

1

2

3

4

Nr de raspunsuri

2

12

38

7

Frecventa

0,03

0,17

0,64

0,12

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Se observa ca din punct de vedere al calitatii turistii au o viziune foarte impartita. Produsul turistic este considerat, in principiu, ca avand o calitate buna ,64% dintre persoanele supuse chestionarului apreciind aceast lucru; 17 procente  din total apreciaza  produsul turistic ca fiind de o calitate slaba, in timp ce  12% il percep de o calitate foarte buna. Nesemnificativ este procentul celor care ii asociaza o calitate foarte slaba insa nu lipsit de importanta.  Astfel produsul turistic „litoralul romanesc, ar putea fi descris ca fiind nici exceptional, nici extraordinar ci satisfacator dar cu nevoie de imbunatatiri;

    Graficul nr. 4 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.7

 

.

Tabelul nr. 5 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.8) referitor la: numarul noptilor petrecute de turisti pe litoralul romanesc in sezonul estival.

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa  (%)

1-2 nopti

4

0,07

3-4 nopti

9

0,15

5-7 nopti

19

0,38

8-10 nopti

13

0,25

Peste 10 nopti

9

0,15

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

            Graficul nr.5. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.8

 

Numarul noptilor petrecute de turisti pe litoralul romanesc in sezonul estival estimat pe baza raspunsurilor inregistrate in tabelul de mai sus are drept coordonate de baza, urmatoarele insusiri: 1-2 nopti 7%, 3-4 nopti 15%, 5-7 nopti 38%, 8-10 nopti 25%, peste 10 nopti 15.  Se remarca totusi ca,  numarul de turisti care petrec 3-4 nopti este identic cu cel care petrec peste 10 nopti,  ceea ce arata ca repartitia raspunsurilor este omogena desi exista o diferenta considerabila intre cele 2 categorii de turisti. 

Tabelul nr. 6. Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.9) referitoare la: cat sunt dispusi turistii sa cheltuiasca  pentru un sejur pe litoralul romanesc sunt urmatoarele:

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Sub 500RoN

12

0,20

500 – 1000 RoN

17

0,29

1001-1500 RoN

17

0,29

1501-2000RoN

8

0,14

Peste 2000RoN

5

0,08

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr. 6. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.9

In ceea ce priveste disponibilitatea turistilor de a cheltui pentru un sejur pe litoralul romanesc distributia raspunsurilor pune in evidenta situatia economica actuala a populatiei; astfel turistii prefera, in medie, sa cheltuiasca intre 500 si 1500 lei pe sejur, suma depasita de un numar relativ mic de persoane si probabil de acelea pentru care recesiunea actuala nu se simte intr-o masura in care sa le disturbe vacanta. Lipsa unei orientari clare catre una dintre extreme poate fi insa acceptata ca fiind un aspect pozitiv.

Tabelul nr. 7 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.10) referitor la:  care este statiunea de pe litoralul romanesc preferata de turisti. 

Varianta

Nr raspunsuri

Frecventa (%)

Mamaia

24

0,41

Eforie Nord

7

0,12

Eforie Sud

10

0,17

Costinesti

5

0,07

Neptun

3

0,05

Jupiter

2

0,03

Venus

2

0,03

Saturn

5

0,07

Mangalia

1

0,02

Vama Veche

2

0,03

Altele

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.            

    In ceea ce priveste statiunea preferata de turistii care isi petrec sejurul pe litoralul romanesc  cei mai multi opteaza pentru Mamaia, in procent de 41%, urmata de Eforie Sud 17% si Eforie Nord 12%. Costinesti si Saturn se gasesc la egalitate in preferintele turistilor, respectiv 7%; aceeasi situatie si pentru Jupiter, Venus si Vama Veche dar in alt procent 3%, cel mai mic procent asociindu-se Mangaliei 2%.

         Graficul nr. 7 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.10

Tabelul nr. 8 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.11) referitor la: posibilitatea revenirii pe litoralul romanesc  in 2009 a turistilor  care au mers si in 2008.

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Voi reveni si in acest an

28

0,48

Revin in fiecare an

20

0,34

Nu voi reveni in acest an

6

0,10

Nu mai revin niciodata

-

-

Nu stiu

5

0,08

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

           Graficul nr.8. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.11

Cea mai mare parte a turistilor care au mers cel putin o data pe litoralul romanesc, au afirmat in urma studiului ca vor reveni si in 2009, acestia reprezentand un procent de 48%. De asemenea, un numar semnificativ, 20 persoane din totalul intervievat, respectiv 34% alege pentru petrecerea sezonului estival litoralul romanesc. 10% dintre respondenti infirma revenirea in anul 2009 pe litoralul romanesc, posibil ca urmare a situatiei actuale a economiei si numai 8%  sunt inca nehotarati. Ỉmbucurator este ca nicio persoana supusa chestionaului nu a raspuns la aceasta intrebare cu varianta „nu mai revin niciodata”;

Tabelul nr. 9. Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.12) referitor la: care este perioada preferata din an pentru a calatori in sezonul estival pe litoralul romanesc

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa  (%)

Mai

3

0,05

Iunie

11

0,19

Iulie

20

0,34

August

25

0,42

Septembrie

-

-

Altele

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Se observa ca  iulie si august sunt lunile preferate ale turistilor pentru petrecerea sezonului estival, fiind si cele mai  insorite luni ale verii; mai putini sunt cei care vin pe litoralul romanesc inca din iunie si cu atat mai putini sunt cei care prefera  plaja in luna mai. Este absolut normal in conditiile in care s-a observat la primele intrebari ca  unul dintre motivele principale pentru care turistii aleg litoralul pentru petrecerea concediilor, vacantelor, etc este pentru  „mare si soare”, iar iunie, iulie si august sunt cele mai insorite luni ale anului.

Graficul nr.9. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.12

Tabelul nr. 10 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.13) referitor la : cum prefera turistii sa calatoreasca in sezonul estival .

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa

Singur

-

-

Cu familia

20

0,34

Cu grup de prieteni

39

0,66

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr. 10 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.13

Ỉn cea mai mare parte, dupa cum se si observa, turistii prefera sa calatoreasca in sezonul estival cu prietenii; asa  au raspuns  mai mult de jumatate, respectiv 66%, in timp ce mai putin de 40%, reprezentand 20 de persoane din total prefera compania familiei.

Tabelul nr.11 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.14) referitor la: ce tip de unitate de cazare prefera turistii pe litoralul romanesc .

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Hotel

30

0,51

Vila turistica

10

0,17

Pensiune

13

0,22

Camping

6

0,10

Altele

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Ỉn ceea ce priveste unitatea de cazare preferata, turistii care isi petrec sezonul estival pe litoralul romanesc 51% prefera hotelurile, 22% pensiunile, 17% vilele  turistice si numai 10% campingurile; pentru varianta „alte” unitati de cazare neinregistrandu-se nici un raspuns din randul celor chestionati;

Graficul nr. 11 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.14

 

Tabelul nr. 12 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.15) referitor la: ce categorie de comfort prefera turistii pentru cazare in sezonul estival.

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

1* stea

8

0,14

2*stele

24

0,41

3* stele

12

0,20

4* stele

10

0,17

5* stele

5

0,08

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr. 12. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.15

Tinand seama de raspunsurile de la intrebarea anterioara se observa ca cei mai multi dintre turisti opteaza pentru unitatile de cazare de 2*(41%),  3*(20%) si 4*(17%) stele urmati de cei care se cazeaza in unitati de 1 stea, cei mai putini cazandu-se in hoteluri de 5* stele.

Tabelul nr. 13 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.16) referitor la: care  sunt preferintele in ceea ce priveste cazarea cu sau fara masa inclusa .

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Doar mic dejun

8

0,14

Demipensiune

22

Pensiune completa

18

All inclusive

8

0,14

Nicio masa inclusa

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr. 13 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.16

Repartitia raspunsurilor exprimate arata clar ca turistii prefera, la mare, sa beneficieze de cel putin o masa, varianta de „raspuns nicio masa” avand nici un respondent. Ỉn principiu, se observa o predilectie a turistilor catre formatul demipensiune( mic-dejun si cina), apropiat acestuia fiind pensiunea completa (mic-dejun, pranz si cina); Exista  de asemenea turisti, in procent de 14% care opteaza pentru pachetul all inclusive, acelasi procent fiind asociat si variantei ”doar mic-dejun”.

Tabelul nr. 14 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.17) referitor la: principalele activitati de agrement turistic preferate de turisti in sezonul estival.

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa  (%)

Plimbari, excursii, drumetii.

-

-

Plimbari cu barca, vapor,

11

0,20

Activitati culturale si artistice

-

-

Activitatisportive(tenis, sporturi nautice)

24

0,44

Activitati de relaxare( discoteca, piscina, Spa)

17

0,32

Jocuri si concursuri

-

-

Parcuri de distractii

4

0,07

Altele

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

      Dupa cum s-a observat din raspunsurile intrebarii numarul 6, un motiv de nemultumire cu privire la produsul turistic „litoralul romanesc” il reprezinta lipsa activitatilor de recreere si agrement. Totusi, turistii care aleg acest produs turistic prefera ca activitati de acest gen, in special activitatile sportive( sporturi nautice in particular), avand un numar de sustinatori de 24 de persoane din totalul chestionat, respectiv 44%, urmate de activitatile de relaxare(discoteca, piscina, Spa) cu un procent de 32%, plimbarile cu barca si vaporul 20% si nu in ultimul rand turistii se orienteaza si catre parcurile de distractii 7%;

Graficul nr.14. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.17

Tabelul nr. 15  Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.18) referitor la: care este modalitate preferata de transport pentru a ajunge la destinatia turistica in sezonul estival:

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Rutier

56

100

Feroviar

-

-

Naval

-

-

Aerian

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr.15. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.18

Ỉn conditiile in care esantionul reprezentativ a fost extras din populatia pitesteana este simplu de interpretat ca din Pitesti si pana in Constanta, care reprezinta destinatia turistica in sezonul estival a persoanelor chestionate, cel mai facil, rapid si ieftin mijloc de transport il reprezinta varianta „rutiera”, care a inregistrat o frecventa de 100%.

Tabelul nr. 16 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.19) referitor la: care este modalitatea prin care dvs, ca turist, va informati in alegerea destinatiei turistice  in sezonul estival?”

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa  (%)

Agentii de turism

16

0,30

Reviste, ziare, publicatii

7

0,13

Internet

15

0,28

TV

2

0,04

Familie, rude

-

-

Prieteni, cunostinte

10

0,19

Propria experienta

4

0,07

Altele

-

-

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Graficul nr. 16 Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.19

Se observa tendinta turistilor, din ce in ce mai proeminenta, de a apela la agentiile de turism pentru a merge in vacanta. Desi inca mai exista un oarecare scepticism in ceea ce priveste agentia, ca si organizator de vacante, multi dintre turisti au inteles ca sentimentul de neincredere este absolut nefondat in ceea ce le priveste, drept dovada si numarul mare de clienti care apeleaza la o agentie de turism atunci cand  doresc sa mearga in vacanta. O a doua sursa de informare a  turistilor o reprezinta internetul, care ofera comoditate turistului de a alege intre o multitudine  de oferte, preturi, conditii etc, in propria lui casa cat si posibilitatea consultarii in familie. De asemenea, prietenii si cunostintele sunt adevarate surse de alegere a unei destinatii pentru ca foarte multi dintre noi avem o mare incredere in experienta prietenilor nostri .pe ultimul loc se afla varianta „propria experienta”, dar nu pentru ca n-am avea incredere in aceasta, ci pentru ca,  nu inotdeauna preferam sa calatorim in  aceleasi locuri;

Tabelul nr. 17 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.20) referitor la: cu cat timp inainte va planificati sau rezervati sejurul in  statiunea de pe litoralul romanesc preferata de dumneavoastra?” 

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

1- 2 luni

21

0,39

1-3 saptamani

6

0,11

Nu planific inainte

4

0,07

3 luni sau mai mult

25

0,46

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Se remarca in special ca turistii,  in cazul rezervarii sejurului pe „litoralul romanesc” isi planifica vacantele  dinainte. Repartitia raspunsurilor este relativ omogena in cazul variantelor: 1-2 luni si 3 luni inainte, respectiv 39% (21 de persoane) si  46% (25 de persoane) dintre turisti; un procent mult prea mic, 7% adica 4 persoane nu isi planifica sejururile dinainte, aceasta neinteresare pentru rezervarea unui loc de petrecere a sejurului din timp a turistilor este apreciata ca fiind un efect negativ.

Graficul nr.17. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.20

Tabelul nr. 18 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.21) referitor la: care este ultima scoala absolvita :

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa  (%)

Scoala primara

-

-

Scoala generala

-

-

Liceul

13

0,24

Facultatea

35

0,65

Studii postuniversitare

8

0,15

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Persoanele chestionate au un nivel mediu si superior de studii; cei mai multi situandu-se la nivel superior (facultate), respectiv 35 de persoane adica 65%, urmati de cei cu nivel mediu 13 persoane, circa 25% si cei cu studii postuniversitare 8 persoane, adica un procent de 15%.

          Graficul nr.18. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.21

Tabelul nr. 19 Rezultatele chestionarului (intrebarea nr.22) referitor la: care este intervalul in care se incadreaza venitul dvs lunar net.

Varianta

Nr de raspunsuri

Frecventa (%)

Sub 1000 lei

2

1001 – 1500 lei

10

1501 – 2000 lei

22

2001 – 2500 lei

12

2501 – 3000 lei

6

Peste 3000 lei

4

Sursa: sinteza- prelucrare proprie conform literaturii economice in domeniu.

Este foarte important sa se cunoasca venitul lunar al turistilor care „consuma” produsul turistic „litoralul romanesc”. Rezultatele chestionarului arata ca venitul mediu net lunar al turistilor chestionati este incadrat intre 1501-2500 lei. Se remarca si turisti cu un venit lunar net sub 1000lei dar si peste 2500- 3000 lei, insa numarul acestora este relativ scazut.

Graficul nr. 19. Repartitia raspunsurilor exprimate la intrebarea nr.22

In urma analizei contextului de piata al produsului turistic „litoralul romanesc”, se observa ca :

Produsul turistic  este cunoscut majoritatii consumatorilor, insa frecventa de consum a acestuia este relativ scazuta, datorita pretului mare, a calitatii serviciilor si a lipsei de activitati de recreere si agrement, ambele se situeaza sub nivelul asteptarilor. Desi este destinat consumului estival al  pitestenilor,  produsul turistic „litoralul romanesc” este consumat: frecvent, de doua ori pe an, anual sau ocazional . Cercetarea de piata realizata reprezinta punctul de plecare in ceea ce priveste elaborarea mixului promotional, considerat ca fiind atat adecvat, cat si eficient, pentru activitatea de concepere si comercializare a companiei  Travel S.A.

      Un obiectiv esential pentru dezvoltarea relatiilor cu piata, este un proces de comunicare, privit ca o activitate neintrerupta dintre firma si clientii ei /cumparatorii produsului turistic „litoralul pentru toti” .

      Societatea isi propune atingerea unui grad inalt de loialitate sau angajament din partea clientului. Intre concluziile cercetarii se poate mentiona si  faptul ca intre clienti exista mari diferente in ceea ce priveste necesitatile, preferintele si asteptarile. Clientii incep tot mai mult sa cumpere dupa criteriul valorii, nu numai dupa cel al relatiei cu furnizorul.

Consumatori au devenit selectivi si au invatat sa priveasca fara sa vada, fara sa auda, sau sa asculte. Problema nu e sa lupti cu puzderia de produse, marci si reclame concurente, ci si sa cuceresti un loc in mintea cumparatorului, tot mai inchisa in calea comunicarii comerciale. Ỉn lupta cu saturatia ar trebui sa se promoveze noutatea.[4]  

A fi intelept inseamna nu numai sa observi ceea ce se petrece in momentul de fata la picioarele tale ci si sa prevezi pe acelea care sunt viitoare[5].

Cum isi formeaza clientii asteptarile? Asteptarile se bazeaza pe experientele trecute, pe opiniile prietenilor si ale colegilor, pe informatiile si promisiunile ofertantului si ale concurentilor de pe piata respectiva.

      Pentru ca activitatea promotionala sa fie eficienta, adica sa conduca la cresterea volumului vanzarilor, cercetarea de piata trebuie sa aiba ca scop principal intelegerea nevoilor consumatorilor, care apoi, vor fi reflectate in caracteristicile produselor.

      Produsele vin si se duc. Marea provocare pentru firma este sa-si pastreze clientii mai mult timp decat reuseste sa-si pastreze produsele. Clientii care sunt „numai” satisfacuti  vor schimba foarte usor furnizorii cand va apare alta oferta. S-a observat prin sondaj ca acei clienti care se declarau satisfacuti de un anumit produs  au schimbat mai tarziu marca, in schimb clientii foarte satisfacuti  sunt mult mai putin predispusi la schimbarea marcii. Ỉncantarea clientilor creaza o afinitate emotionala pentru un anumit produs sau serviciu, nu numai o preferinta rationala, iar acest lucru sta la baza inaltei fidelitati a clientilor[6]. Ỉn planificarea si gestionarea experientei clientilor, este important sa avem ca obiectiv depasirea la limita a asteptarilor in domeniul care conteaza intr-adevar pentru client si indeplinirea la limita a celorlalte asteptari [7].

      Un rol esential in planificarea activitatii promotionale il joaca scoaterea in evidenta a principalelor caracteristici ale produselor turistice, care la randul lor vor influenta decizia de cumparare a clientilor. Cercetarea are ca scop identificarea grupurilor de clienti - tinta, in vederea concentrarii atentiei asupra acestora, prin elaborarea unei politici de atragere, atat prin realizarea unor produse de o calitate superioara, cat si printr-o activitate promotionala intensa.

      S.C.  Travel intentioneaza sa-si creeze o pozitie in mintea consumatorului potential, pozitie care trebuie sa ia in calcul nu numai punctele forte si slabiciunile firmei, ci si pe cele ale competitorilor sai.

      Pentru ca decizia de cumparare sa nu fie susceptibila, poate chiar sa devina repetata, este necesara furnizarea de informatii in legatura cu avantajele reale ale produselor turistice catre publicul tinta. Strangerea de informatii cu privire la satisfactia consumatorilor este necesara in procesul de elaborare a mixului promotional, deoarece cu ajutorul acestora se pot pune in evidenta caracteristicile specifice fiecarei marci de produs. Intreaga activitate a S.C.  Travel se desfasoara pe baza unui amplu circuit prin intermediul caruia este asigurat un grad cat mai mare de satisfactie pentru clienti.

      Aceasta isi propune ca obiectiv nu numai sa-i satisfaca pur si simplu, ci sa-i si incante. Orice pas facut pentru a creste interesul catre produsele comercializate trebuie privit cu discernamant, deoarece clientii sunt cei care hotarasc daca vor ramane sau nu loiali.

      Relatiile dintre  Travel si clientii produselor acesteia trebuie sa se bazeze pe existenta unui program de comunicare eficace, care sa duca la mentinerea permanenta si, chiar la imbunatatirea continua a deciziei de cumparare. Feed-back-ul stabilit intre S.C.  Travel  si clienti sai poata sa conduca la o modificare, in sens pozitiv, prin cresterea calitatii si a diversificarii gamei de produse turistice  din nomenclator.

      Atitudinea clientilor fata de produsele turistice poate fi influentata prin aceste modificari care trebuie sa se diferentieze la nivelul procesului de productie, dar si la nivelul procesului de comercializare, comparativ cu firmele concurente. Actiunea de comunicatie are ca obiectiv informarea si atragerea clientului potential spre un anumit produs sau loc de vanzare si asigurarea indeplinirii in conditii de eficienta a nevoilor si preferintelor, in continua diversificare.

      Cercetarea de piata este legatura efectiva dintre mediul extern de desfasurare a activitatii firmei si planificarea unei politici promotionale corespunzatoare domeniului de activitate. O reclama care sa aiba efecte benefice asupra vanzarilor S.C.  Travel trebuie sa fie conceputa in asa fel incat sa atraga si sa mentina marea masa a clientilor potentiali, respectiv traditionali, dar in acelasi timp sa asigure convingerea si atitudinea pozitiva a acestora, pentru ca efectul sa fie de fidelitate. Un scop precis este faptul ca nu pot fi admise erori in elaborarea programelor de publicitate, deoarece acest lucru poate conduce la situatia in care clientii se pot orienta catre firmele concurente.

      In orice reclama este necesar sa fie evidentiate aspectele esentiale atat ale produsului in sine, cat si cele ale firmei careia ii apartine. Avand ca obiect de activitate conceperea si comercializarea de produse turistice S.C.  Travel doreste sa se extinda la nivel national, in domeniul  produselor si servicilor turistice oferind clientilor sai cele mai bune si de calitate produse si servicii la preturi competitive.

      Scopul acesteia este imbunatatirea continua a produselor, pentru a veni in intampinarea cererilor clientilor, ceea ce ii permite sa se dezvolte si sa asigure un castig rezonabil. Urmareste sa-si largeasca nomenclatorul de produse si servicii, sa imbunatateasca din punct de vedere calitativ caracteristicile specifice fiecaruia in parte si sa realizeze o politica promotionala adecvata. In acest sens, un obiectiv important este capacitatea de a evalua obiectiv produsele si de a intelege cum sunt ele percepute de clienti si de consumatorii potentiali.

     

3  Politica promotionala a S.C.  Travel S.A.

      S.C.  Travel isi desfasoara activitatea in domeniul conceperii si comercializarii  produselor turistice, avand ca scop informarea publicului larg despre produsele turistice  oferite si promovarea lor in cadrul unui program de comunicare.

       Obiectivul pe care il are investitia, intr-o comunicare efectiva a imaginii firmei sau a pachetului de produse turistice, este de a consolida perceptiile favorabile ale consumatorului. Pentru aceasta departamentul de marketing are la dispozitie o gama specifica de activitati comunicationale. Motivul principal al comunicarii este crearea unei identitati convingatoare, care sa prezinte un interes clar, pe un ton potrivit si cu un mesaj precis. Consumatorii au diferite motivatii de cumparare si sunt interesati de diversele aspecte ale mixului de produse. Mesajul nu trebuie doar sa-i stimuleze clientului dorinta de a cumpara si sa-l reprezinte exclusiv pe furnizor - el mai trebuie sa fie si credibil. Experienta pe care o capata clientii in ceea ce priveste calitatea produsului sau felul in care il pot cumpara le influenteaza increderea in promisiunea publicitara. O strategie comerciala sigura este de a promite mai putin si de a oferi mai mult. Alegerea mijloacelor de comunicare trebuie precedata in timp de formularea unor ipoteze asupra celor mai adecvate mijloace creative. In acest scop se recurge la utilizarea canalelor de comunicare potrivite produsului turistic  respectiv, si a mesajului ce urmeaza sa il reprezinte.

Agentiile de publicitate cu care S.C.  Travel colaboreaza sunt:  Advertising si Hi Expert care ii ofera servicii de creare si implementare, campanii integrate de comunicare (TV, radio, autdoor), servicii complete de creatie,  media, cercetare si strategie

1 Modalitati de promovare a produselor turistice ale agentiei Travel      

Ca orice alta decizie, adoptarea strategiei de piata este rezultatul unei optiuni dintr-o pluritate de variante; in definitiv a decide inseamna a alege. Drept termeni de referinta servesc, pe de o parte, posibilitatea intreprinderii (factorii endogeni), iar pe de alta parte particularitatile pietei pe care intreprinderea isi desfasoara activitatea (factori exogeni), strategia de piata urmarind tocmai punerea intreprinderii in legatura cu piata, fructificarea oportunitatilor acesteia.

   Promovarea produsului turistic se refera la caile de informare si de convingere prin care clientela  turistica este determinata sa ia decizii de cumparare si are drept componente principale: promovarea vanzarilor, relatiile publice si publicitatea. Combinarea lor eficienta formeaza continutul mixului promotional. Diferentierea acestuia pe sezoane trebuie realizata pornindu-se, pe de o parte, de la natura produsului turistic, iar pe de alta parte, de la caracteristicile pietei in ansamblu si ale segmentelor de populatie avute in vedere.

Elementele esentiale prin care mixul promotional poate fi diferentiat pe sezoane sunt  promovarea vanzarilor si publicitatea.

Transmiterea si receptionarea lor necesita alegerea cu mare grija a unor mijloace  publicitare adecvate. Eficienta maxima se obtine atunci cand acestea sunt alese din randul

celor care sunt proprii segmentului de consumatori vizat. Publicitatea va urmari  furnizarea unor informatii complete si evidentierea caracteristicilor produsului. O mare atentie trebuie acordata punerii intr-o lumina cat mai convingatoare a avantajelor de care beneficiaza turistii prin cumpararea produsului respectiv.

Modalitatile principale de comercializare a produselor turistice de catre agentia  Travel  sunt:

  1.1Editarea de materiale publicitare.  Produsele turistice sunt comercializate in principal prin intermediul cataloagelor si brosurilor

 Brosura turistica este definita drept materialul de prezentare editat intr-un numar mare de exemplare si difuzat prin reteaua de sucursale si de agentii de turism.  Argumentele comerciale utilizate in brosurile turistice sunt:

·        Fotografia, in culori ce suscita intersul pentru voiaj;

·        Pretul de referintaa, vizand sa atraga atentia turistului;

·        Calitatea grafica;

·        Punerea in pagina a imaginilor;

   Etapele realizarii unei brosuri:

1. Conceperea brosurii. Regula conceperii unui material publicitar este urmatoarea: cu cat o tara este mai putin incantatoare, cu atat estetica si calitatea fotografiei trebuie sa permita infrumusetarea realitatii. Desi nu este cazul si pentru conceperea brosurii produsului turistic ”litoralul romanesc” se va respecta aceasta regula.

2. Difuzarea brosurii. Brosurile sunt difuzate prin reteaua de sucursale a realizatorului si agentii de turism sau adresate direct, fie vechilor clienti, fie anumitor clienti potentiali, selectionati in functie de diferite criterii. Tirajul este in functie de reteaua de distributie a firmei si de numarul presupus de clienti. Costul de fabricatie al brosurii trebuie, si va fi,  recuperat prin vanzarea produsului.

 Travel a realizat in acest sens „Ghidul litoralului romanesc” care apare in urmatoarea            formula           :
Publicatie bilingva (romana-engleza), 'Ghidul Litoralului Romaniei 2009' este structurat pe statiuni si prezinta hotelurile, restaurantele, obiectivele turistice, centrele comerciale si de distractie, localurile de noapte, chiar si farmaciile sau oficiile postale.
Ghidul se bazeaza  pe cea mai completa baza de date de profil din Romania. Indrumandu-si cititorii prin istoria fascinanta a litoralului romanesc, invitandu-i la o calatorie prin statiunile de la malul Marii Negre, oferindu-le trasee turistice si obiective inedite, Ghidul litoralului se inchide cu o lista a unitatilor de cazare si restauratie, localizate pe harta fiecarei statiuni in parte.

Prezentarea            fiecarei            statiuni           este      structurata       astfel:
-     descrierea statiunii (asezare, factorii climaterici si curativi, obiective turistice, istoric);
-     lista completa si actualizata de hoteluri, restaurante, unitati de agrement (cu adresa, tel, fax,      e-mail si         clasificatie);
-     totalitatea informatiilor utile (elemente de siguranta turistica, servicii sanitare si de urgenta, transport, rent-a-car,            banci,  shopping,        teatre,  cinematografe);
-     harta desfasurata a statiunii, cuprinzand localizarea obiectivelor.

1.2. Realizarea de campanii publicitare. Ỉn domeniul turismului exista un anumit paralelism intre actiunile de comercializare si cele de promovare: ambele fac insa  apel la aceleasi tehnici.

Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul firmei, in scopul stimularii vanzarilor.

Particularitatile produsului turistic, intangibilitate, nestocabilitate, imaterialitate s.a.m.d. determina utilizarea unor mijloace specifice de posibilitati reduse de cumparare[8].

Travel va face reduceri de comision de 50% (de la o cota a  comisionului de 20% la 10%) celor care cumpara bilete in perioadele de extrasezon si in capetele de sezon. Turistii care calatoresc in aceasta perioada sunt, de obicei persoanele cu venituri scazute spre medii, respectiv studentii si persoanele de varsta a treia, care dispun de mai mult timp liber si beneficiaza de reducere de comision si in sezon.  De asemenea, pentru excursiile organizate de grupuri de elevi si studenti in perioada anului scolar sau universitar, dar si pentru diverse actiuni cum ar fi banchete, conferinte, reuniuni, se acorda gratuitate orgranizatorului. Astfel, la douazeci de turisti se acorda o gratuitate .

Pentru achizitionarea unui pachet de servicii mai complex (cazare, masa, tratament,  transport etc.) cota de comision va fi de 10%-15%, in functie de durata programului.

Pentru pastrarea clientelei deja existente, se poate introduce o „carte de fidelitate”, care  ii va permite posesorului sa cumpere bilete cu o reducere de comision, pentru inceput pe o perioada de un an.

Publicitatea actioneaza asupra clientilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare, al caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de cumparare.

 Mijloacele de promovare utilizate de agentie  se impart in doua categorii:

A) mijloace de promovare care atrag turistul catre firma;

B) mijloace de promovare care stimuleaza revenirea turistilor

Tehnicile cele mai utilizate in promovarea vanzarilor sunt cele prin care se acorda anumite avantaje, atat populatiei in ansamblu, cat si unor segmente distincte ale acesteia.

Trasatura lor comuna o constituie acordarea unor inlesniri, care in ultima instanta duc la  ieftinirea produsului turistic, acesta devenind accesibil unor segmente de consumatori cu venituri mai modeste.

2 Mesajele publicitare vor contine trei argumente principale,referitoare la:

·       Pret;

·       Continut, adica caracteristicile produsului pentru a-l diferentia de cel al concurentilor;

·       Imaginea de marca.

Mesajele    transmise au  urmatoarele   caracteristici:
• sunt transmise simultan, pe diverse cai (radio, televiziune  publicatii, reclame), adresandu-se   publicului       larg;
•sunt    impersonale    (universal        valabile);
• sunt indirecte (persoanele care receptioneaza mesajele nu se afla in contact direct cu emitentii acestora);

4 Comportamentul promotional. Oferta  promotionala

Deoarece un sediu al Agentiei de Turism Travel a fost deschis in cadrul Facultatii de Geografie din cadrul Universitatii Bucuresti, activitatea acesteia s-a orientat spre urmatoarele domenii: organizarea de programe turistice pentru elevi si studenti,

rezervarea si vanzarea serviciilor de  cazare, masa, transport, agrement, tratament si

cura balneara, asistenta turistica, inchirierea de mijloace de transport, organizarea

unui club de turism montan pentru elevi si studenti.

  Tinand seama de eterogenitatea persoanelor care apeleaza la serviciile sale,  agentia de    turism Travel si-a structurat o oferta, astfel incat sa poata satisface o pondere cat mai mare a cerintelor turistilor.

  Cea mai mare parte a ofertei se concentreaza pe doua sezoane: de iarna si de vara,  in restul timpului cererea manifestata fiind slaba. De asemenea, si activitatea de promovare este mai intensa in perioadele de sezon, trebuind ca societatea sa-si faca cunoscuta oferta turistica, care se schimba in functie de sezon. In perioada de iarna, activitatea se concentreaza in special pe statiunile montane, unde se pot practica sporturile de iarna, dar si pe alte statiuni care ofera posibilitatea petrecerii unei vacante placute, sedentare sau realizarea de tratamente si cure balneare. O perioada importanta o reprezinta sarbatorile de iarna, cand populatia dispune de timp liber si  cauta sa-si petreaca minivacanta in mod placut, in afara resedintei.

Perioada cea mai intensa in activitatea agentiei o reprezinta sezonul estival, al  concediilor si vacantelor, cand cererea manifestata atinge cea mai mare valoare. Pe langa statiunile de munte si tratament, agentia include in oferta sa si statiunile de pe litoral, cu o gama variata de posibilitati de cazare si agrement.

Agentia de turism Travel are relatii cu detinatorii de baza materiala din toate  zonele tarii cu care incheie contracte de prestari de servicii pe un anumit contingent de care dispune pe o perioada de un an – in cazul societatilor de turism din zonele de munte si al celor care dispun de baza de tratament sau in cazul societatilor care isi desfasoara activitatea doar intr-o anumita perioada a anului cum ar fi cele de pe litoral, pe o perioada de patru luni.

De asemenea, agentia colaboreaza cu o serie de societati de turism pe baza unei conventii in care nu se specifica un numar de locuri alocat agentiei, valorificarea biletelor facandu-se pe baza unei rezervari prealabile, telefonic sau prin fax.

Pentru anul 2009, Agentia de Turism  a incheiat o serie de contracte de prestari de servicii si conventii de colaborare cu societati din toate zonele tarii. Pe Valea Prahovei, cei mai importanti parteneri ai agentiei sunt: Compania Montana, Sinarom, Luten Construct, Orizont, Predeal, Turism 1110 etc.

In statiunile de tratament si montane s-au incheiat contracte cu urmatoarele societati: Hercules, Sind Romania, Intus, Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Durau, Govora, Borsec, Tusnad etc.

Pentru perioada sezonului estival, pentru zona litoralului s-au incheiat contracte cu o serie de societati, cum ar fi: Complex Perla Majestic, Complex Condor, CHR Piccadilly, Eforie, Neptun-Olimp, Capitol, Venus, Alexis, Saturn, Mangalia, Delta, etc.

In domeniul transportului agentia colaboreaza cu RATB.

Pentru turismul extern, agentia a incheiat contracte cu: Corsa Travel, Adamis Tours, Sithon Travel din Grecia si Umay Tours si Romtur din Turcia.

4.1  Comportamentul pe piata

Clientela agentiei respectiv publicul tinta este impartita in mai multe categorii. O prima categorie este reprezentata de studenti si de fosti studenti, o alta este  alcatuita din membrii sindicatelor cu care agentia colaboreaza in domeniul comercializarii ofertei  sale turistice, cum ar fi sindicatele din cadrul Regiei Autonome de Transport Bucuresti, RomGaz, Timpuri Noi etc. O ultima categorie este cea atrasa in urma publicitatii, destul de importanta ca pondere.

Studentii si elevii solicita locuri de cazare mai ieftine, dar care sa asigure conditii de petrecere a timpului. Cererea lor se orienteaza catre cabane, vile, sate de vacanta, hoteluri de una – doua stele, dar in zonele atractive din punctul de vedere al posibilitatilor de agrement.  Cei care achizitioneaza programele turistice  prin intermediul sindicatului sunt interesati mai ales de confortul oferit, de asigurarea tuturor serviciilor pe care le doresc, de baza sau auxiliare, pretul avand  o importanta mai redusa in decizia de cumparare, datorita faptului ca acestia achita numai partial costului programului.

Pentru turistii care nu fac parte din aceste categorii, atat confortul cat si pretul au o importanta deosebita in decizia de cumparare. Achizitionarea unei vacante se face in functie de bugetul si timpul liber de care dispun si de obiceiurile de consum turistic ale respectivelor persoane.

O forma de publicitate aplicata de Agentia de Turism Travel, a carei eficienta a fost verificata, o constituie publicitatea exterioara, prin plasarea de afise in locuri publice si in institutii. De asemenea, publicitatea prin presa da posibilitatea formularii anuntului publicitar astfel incat acesta sa cuprinda cat mai multe informatii, care sa determine  decizia de cumparare a turistului potential.

Radioul  ne ofera posibilitatea promovarii imaginii si marcii firmei, atunci cand este facuta regulat si pe o perioada lunga. Alegerea postului si a orei de difuzare a spotului se va face  in functie de segmentul de populatie caruia i se adreseaza.

O alta strategie de promovare a ofertei  turistice o constituie publicitatea directa. Aceasta va fi realizata fie prin trimiterea de oferte turistilor potentiali prin fax sau prin posta sau chiar direct, in zonele intens circulate ale orasului. Ea prezinta avantajul ca nu este costisitoare, iar efectul produs este considerabil, personalul agentiei intrand in contact direct cu turistul potential, putandu-se adapta cerintelor sale.

Tinand cont de faptul ca agentia a inregistrat un indice de crestere mic in ultima perioada, piata turistica interna avand o tendinta de scadere, aceasta trebuie sa se orienteze spre mijloace de promovare eficiente, dar cu un cost relativ scazut, pentru a-si atrage noi categorii de turisti si pentru a-i mentine pe cei deja existenti.

Concurenta fiind foarte puternica pe piata turistica in care isi desfasoara activitatea,

agentia a adoptat o strategie ofensiva de crestere a capacitatii pietei, chiar daca ponderea veniturilor incasate in raport cu numarul de turisti va fi mai mica.

3.4.2       Cadrul conceptual pentru programele de comunicare pe care ar putea sa le implementeze S.C.  Travel.

1.Produsul turistic “litoralul romanesc” 2009[9]

VenusLitoral 2009 - oferte litoral 2009 - Romania - Mamaia - Neptun - Costinesti - Eforie Nord - Eforie Sud - Olimp - Saturn - Cap Aurora - Venus - Mangalia - Jupiter - Techirghiol - Vama Veche - Oferte litoral 2009 romanesc - cazare litoral 2009 - litoralul pentru toti - litoral 1 mai 2009 - Programul O saptamana la mare - litoral 2009 Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania - oferte litoral 2009 cu autocar, avion, individual - oferte speciale - sejur la Marea Neagra - cazare litoral 2009 - litoral 2009 de 1 mai - starea vremii pe litoral - Mamaia, Costinesti, Eforie Nord, Venus, Mangalia, Eforie Sud, Olimp, Constanta - last minute litoral 2009 - transport litoral 2009SaturnOlimpMangalia - Eforie SudNeptunCostinestiEforie Nord

Auditoriul tinta: Populatia Municipiului Pitesti, cu un nivel de venit mediu si ridicat, preocupata de petrecerea unui sejur de vis,  relaxant, linistit,  echilibrat, si totodata diversificat, intr-o statiune care promite sa-i incante  prin frumusetea peisajului, gigantismul si gratia marii si  diversitatea activitatilor de recreere si divertisment, pe minunatul si maretul tarm al  litoralului romanesc.

Mijloacele de comunicare:  Outdoor, presa scrisa, internet, materiale promotionale la  punctele de vanzare, bannere, panouri publicitare, etc.

Mesajul  - promisiunea de valoare. Produsul turistic „ litoralul romanesc” este un produs

ce respecta tendintele moderne de consum si este in top cu cele mai noi cerinte de pe piata, ofera clientilor, diversitate, nou, recreere, varietate si multa distractie; de asemenea promite sa va  rasfete pe toata perioada vacantei si  sa va ofere o experienta frumoasa, pe care sigur veti dori sa o repetati cat mai curand.

 Este conceput pentru a satisface clientii traditionali, de a veni in intampinarea dorintelor    si nevoilor lor si de a atrage in acelasi timp potentiali clienti, cu precadere ai concurentei. Este un produs turistic care satisface, in principal, o clientela mai pretetioasa, respectiv turistii alocentrici, cautatori de aventura si nou, de necunoscut  si neatins, carora doreste sa le .

1.Publicitatea prin intermediul presei scrise

Reclamele in ziare este un alt  mijloc de promovare utilizat de catre S.C.  Travel, deoarece ziarele permit multa maleabilitate prin care sa se poata decide efectuarea schimbarilor cu cateva zile inaintea aparitiei anuntului. Atentia si interesul clientilor pot fi atrase de un mesaj relevant si potrivit nevoilor lor. Presa scrisa ii ofera clientului potential posibilitatea de a analiza elementele esentiale ale unui mesaj.

Exemplu:

 


               Pitesti - Arges – Romania

 

Agentia de turism  TRAVEL Pitesti - Arges - ROMANIA va ofera servicii de cazare, transport cu autocarul sau cu avionul, asigurari medicale, super programe turistice interne si externe – sejururi pe litoralul romanesc, pe tarmul fascinant al Marii Negre  in anul 2009 -  Your travel councillor -  Travel agency offers excellent accommodation, coach tickets and air tickets and medical insurance, home and overseas tourist routs


2.     Publicitatea prin outdoor

Exemplu:

 

Bilete avion  |

Exotice |

Hotel si vila   

  Bilete autocar   |

Croaziera  |

 Circuite in tara

undefinedundefined

SEJUR - litoral 2009 – Paralia Katerini – Olimpic Beach – Nei Pori - Thassos – Corfu – Kusadasi - Litoral Marea Adriatica - transport cu autocare moderne - dus - intors - din Pitesti - Grecia - Turcia - Croatia – Informatii suplimentare la Tel: 0248/222 072 sau la sediul  Travel Pitesti

      Marketingul cu panouri publicitare este, fara exceptie, o publicitate a asociatiei cu gandirea, este o publicitate care incearca sa obtina vanzari, starnind gandul la aceasta sau

creand o identitate a firmei. In cazul panourilor publicitare din cadrul intersectiilor trebuie tinut cont de anumite reguli ale publicitatii exterioare, si anume:

·       cuvintele trebuie scrise mari si clar, iar panourile publicitare trebuie dotate cu un

sistem de iluminare, pentru a putea atrage atentia si pe timp de noapte; nu trebuie folosite mai mult de sase cuvinte dat fiind faptul ca oamenii calatoresc pe sosea cu viteze diferite, uneori destul de mari, in momentul in care arunca o privire pe panourile publicitare. Creativitatea este esentiala in obtinerea impactului, deoarece exista riscul de a-i aduce pe clienti la indiferenta, prin repetarea constanta a mesajelor publicitare.[10]

Agentiile de publicitate cu care S.C.  Travel colaboreaza utilizeaza pentru fiecare tip de mesaj, ce urmeaza a fi transmis, un mix de comunicare specific. De exemplu, va exista cate un program diferit de comunicare pentru fiecare dintre produsele turistice.

4.3  Strategii promotionale

Pentru  promovarea ofertei turistice externe in randul turistilor fideli litoralului romanesc, agentia a avut o campanie publicitara agresiva: distribuirea de pliante si fluturasi in piete si statiile de metrou cele mai aglomerate  ( Piata Milea, Unirea, Universitate, Romana, Victoria), expunerea de afise in mijloacele de transport in comun, reclama la radio si in presa locala, anunturi in presa de specialitate si prin ANAT.

   Agentia Travel si-a propus o imbogatire a activitatii turistice  prin introducerea unor produse  turistice noi, si indeosebi iesirea pe piata externa oferind, preturi comparabile cu cele de pe litoralul romanesc si conditii superioare de petrecere a vacantelor.



[1] C. Florescu coordonator, V. Balaure, St Boboc, V. Olteanu, N. Al. Pop ‘’Marketing’’, Editura Marketer, Bucuresti, 2002, pag 418.

[2] Gheorghe Meghisan, Ion Stancu, Georgeta-Madalina Meghisan, “Cercetari de Marketing”Editura Sitech, Craiova, 2008, pag 96.

[3] Stanciulescu Gabriela, „Tehnica operatiunilor de turism”, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pag 373;

[4]  Philip Kotler, Fernando Trias de Bes,  Editura  Codecs, Bucuresti, 2003,pag 13,14,16

[5]  Flaviu Meghisan, “Strategii concurentiale de marketing”, Editura Universitaria, Craiova, 2007, pg 58.

[6] Philip Kotler, John Saunders, Gary Armstrong, Veronica Wong, “Principiile marketingului” Editia Europeana, Editura Teora, 1995,pag 536

[7] Paul R. Gamble, Allan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone, “Revolutia in marketing’’,  Editura Codecs, Bucuresti, 2005, pag 85.

[8] Maria Ioncica, Gabriela Stanciulescu, “ Economia Turismului si serviciilor” Editura Uranus, Bucuresti, 2005, pag 32.

[9] www.rodavicatravel.ro

[10] Popescu Cecilia, „ Comunicare in marketing”, Editura Uranus, Bucuresti, 2001,  pag 78.


loading...
loading...



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2036
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site