CARE SUNT SEMNELE SI SIMPTOMELE CANCERULUI DE SAN?
Cel mai comun semn de cancer de san este aparitia unui nodul sau a unei tumori
noi in san. Cand aceasta este nedureroasa, dura si neregulata, este foarte
probabil sa fie cancer. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde, elastice si
regulate. Exista totusi, in proportie de pana la 10%, si paciente care au
durere in san, dar fara o masa tumorala palpabila. Ceea ce este important este
ca atunci cand apare ceva neobisnuit in san sa va adresati medicului.
Alte semne ale cancerului de san pot fi:
- modificarile persistente ale
sanului, precum: ingrosarea tegumentului (pielii), tumefactia unei parti a
sanului, iritatia sau retractia tegumentului; ulceratia sanului;
- durerea la nivelul
mamelonului sau retractia acestuia;
Fig. 6. Cancer mamar - stadiul III. Retractie mamelonara.
- eritemul (inrosirea),
scarificarea sau eczematizarea mamelonului;
- scurgerile sau secretiile
mamelonare, diferite de laptele matern;
- adenopatia axilara uni sau
bilaterala;
- adenopatia supraclaviculara;
- edemul bratului.
Fig. 7. Neoplasm mamar avansat suprainfectat.
CE SE INTAMPLA DACA EXISTA SUSPICIUNEA DE CANCER?
Daca se evidentiaza ceva neobisnuit pe mamografia dumneavoastra sau daca
doctorul detecteaza o tumefactie mamara, vor trebui facute alte teste pentru a
vedea daca este cancer. Dupa efectuarea anamnezei (cu istoricul bolii actuale)
si a unui examen fizic complet, incluzand si un examen clinic al sanului, medicul
dumneavoastra poate sugera realizarea unei mamografii sau a unei ecografii a
sanului. Uneori aceste teste imagistice pot arata daca o tumefactie mamara este
benigna.
Desi se efectueaza mai rar, o ductograma este uneori un test util in
depistarea cauzei unei scurgeri mamelonare. Daca exista o scurgere mamelonara,
se poate colecta o parte din lichid pentru a fi examinat microscopic, in scopul
depistarii unor posibile celule maligne.
Singurul mod de a vedea daca intr-adevar aveti cancer mamar este efectuarea
unei biopsii. In timpul biopsiei, celulele de la nivelul sanului sunt recoltate
in asa fel, incat sa poata fi studiate in laborator. Exista cateva tipuri de
biopsii. In unele se utilizeaza un ac foarte subtire pentru a extrage lichid si
celule de la nivelul tumefactiei. Alte metode folosesc un ac mai gros sau
interventia chirurgicala, pentru a obtine mai mult tesut. Intrebati medicul ce
fel de biopsie se va efectua si la ce va puteti astepta in timpul procedurii si
dupa aceasta.
Punctia cu ac fin si examenul citologic (in cazul unei leziuni evidente de
cancer) se pot efectua intr-un cabinet medical sau in ambulatorul din cadrul
unui spital.
Atunci cand, clinic, leziunea este de dimensiuni mici si cand la mamografie
este suspecta, pacienta este anuntata ca va suferi o interventie chirurgicala
cu efectuarea unei biopsii pentru stabilirea diagnosticului, cu examen
extemporaneu (in timpul interventiei chirurgicale) la gheata, care va pune
diagnosticul de cancer sau il va infirma.
Daca pacienta are diagnostic de cancer, interventia chirurgicala poate fi
oprita, urmand ca ulterior pacienta sa consimta la indicatia terapeutica si in
acelasi timp sa discute cu familia. Sau, daca a fost avizata si a consimtit,
atunci interventia chirurgicala va continua cu mamectomia si limfadenectomia
(indepartarea ganglionilor axilari).
Tesutul indepartat in timpul biopsiei este examinat in laborator pentru a
vedea daca cancerul este sau nu invaziv. Biopsia este utilizata pentru a
stabili tipul cancerului depistat. Aceste tipuri de cancer au fost descrise in
capitolul 'Ce este cancerul mamar ?'.
De asemenea, proba biopsica stabileste gradul tumoral. Acestea ajuta la
stabilirea prognosticului pacientei, deoarece cancerele cu un aspect asemanator
tesutului mamar normal tind sa creasca si sa disemineze mult mai lent. In
general, un grad scazut inseamna un cancer cu o crestere lenta, in timp ce un
grad mai inalt inseamna un cancer cu o crestere mai rapida. Gradele sunt notate
de la 1 la 4, 4 insemnand crestere rapida. Esantionul biopsic poate fi testat
si din punctul de vedere al receptorilor hormonali, precum cei pentru estrogen
si progesteron. Daca detine receptori pentru acesti hormoni, este desemnat ca
ER-pozitiv sau PR-pozitiv. Astfel de neoplasme (cancere) tind sa aiba un
prognostic mai bun decat cele fara acesti receptori si probabil ca vor raspunde
mult mai bine la terapia hormonala. (Vezi capitolul 'Tratamentul
cancerului mamar'.)
Exista si alte teste care pot fi utilizate pentru a prevedea cat de repede
se dezvolta un neoplasm (cancer).
