Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

CATETERISMUL VENELOR CENTRALE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Examenul radiologic al cordului
TOXICOLOGIE – test grila
TROMBOZA
MALFORMATIILE DIAFRAGMULUI & ESOFAGULUI
Tesutul adipos stocheaza si furnizeaza acizi grasi
Dezobstructia cailor aeriene superioare
Managementul si organizarea servicilor de sanatate
ASPECTE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE PRIVIND CIRCULATIA CORONARIANA
ALCALOIZI – GENERALITATI
STEMI

CATETERISMUL VENELOR CENTRALE

Reprezinta introducerea unui cateter venos, direct, intr-o vena centrala.

Indicatii:



- acces venos, atunci cand nu pot fi canulate vene periferice;

- acces venos pentru perfuzarea unor solutii hipertone;

- monitorizarea presiunii venoase centrale (PVC);

- epurare extrarenala;

- amplasarea cateterelor in artera pulmonara;

- introducerea stimulatoarelor cardiace temporare.

Contraindicatii:

- coagulopatii sau trombocitopenii;

- infectie la locul de punctie;

- anomalii anatomice ale venelor ce urmeaza sa fie abordate;

- mixom cardiac sau alte tumori cardiace (in cazul venelor subclavie si jugulara inter­na);

- tromboze ale venelor centrale.

Venele centrale abordate sunt:

- vena subclavie

- vena jugulara interna

- vena femurala

Optiunea pentru un abord sau altul se face in functie de particularitatile cazului, de anatomia re­giunilor in care pot fi punctionate venele centrale si de experienta medicului care efectueaza ma­nevra.

Materiale necesare:

- trusa de cateter central pentru introducerea acestuia dupa metoda Seldinger; trusa contine ac pentru punc­tio­narea venei centrale, ghid, dilatator, cateter central, dis­pozitive de plastic pentru fixarea cateterului la piele; anumite truse contin si un mic bisturiu, pentru realizarea inciziei la piele, atunci cand cateterul folo­sit este de calibru mare (cateterele pentru epurarea extrarenala);

- solutie antiseptica;

- comprese sterile;

- campuri sterile;

- ac pentru aspirarea anestezicului local;

- ac pentru anestezie locala;

- seriga pentru anestezic local;

- seringa de 5 ml pentru reperarea venei centrale;

- ac, fir, portac, pensa pentru fixarea cateterului la piele;

- echipament steril pentru anestezistul care realizeaza manevra: manusi, halat, ca­lota, masca;

- xilina 1% pentru anestezie locala;

- perfuzor;

- robinet;

- solutie de perfuzat.


1. CATETERISMUL VENEI FEMURALE           

Reprezinta cea mai facila abordare a unei vene centrale. Cu toate acestea, este ultima optiune in privinta localizarii cateterului central, deoarece riscul de infectie si de formare a unui hematom local este cel mai mare; de asemenea, riscul crescut de trom­boflebita trebuie luat in consideratie. Atunci cand se amplaseaza catetere pentru hemo­dia­li­za, se prefera abordul femoral, deoarece a­cestea au calibru mare si sunt greu de tolerat in alte lo­ca­lizari.

Tehnica:

- pacientul este pozitionat in decubit dorsal, cu membrul inferior de partea abor­du­lui venei in u­soa­ra abductie;

- daca exista cale de administrare intravenoasa, este bine ca pacientul sa fie usor sedat;

- se trateaza cu solutie antiseptica regiunea inghinala;

- se pozitioneaza campurile sterile;

- localizarea venei este la 1,5-2 cm medial de artera femurala: se palpeaza artera, dupa care in lo­cul in care se presupune ca este localizata vena se administreaza 2-4 ml xilina 1% subcutanat;

- acul pentru punctionarea venei centrale se ataseaza la seringa de 5 ml;

- ansamblul este luat in mana dominanta; in locul in care s-a efectuat anestezia prin infiltratie, este introdus, sub un unghi de 30 grade fata de piele, cu orientare craniala;

- inaintarea se face concomitent cu incercarea permanenta de aspiratie in seringa;

- cand se obtine flux sanguin venos liber in seringa, vena a fost corect localizata;

- se detaseaza seringa, fara a modifica pozitia acului;

- se acopera orificiul acului cu policele pentru a evita patrunderea aerului;

- se introduce, pe ac, ghidul, cu extremitatea „in J”;

- se retrage acul;

- se introduce, pe ghid, dilatatorul;

- se retrage dilatatorul;

- se introduce, pe ghid, cateterul central, care trebuie sa fie suficient de lung pentru a depasi dia­fragmul;

- se extrage ghidul;

- se acopera orificiul adaptorului cateterului cu policele, pentru a evita patrunderea aerului;

- se aspira cu seringa de 5 ml, pentru a verifica pozitionarea corecta, intravenoasa;

- se cupleaza la perfuzor;

- se monteza accesoriile si se fixeaza cu fir, la piele, prin mai multe orificii;

- se amplaseaza pansament steril, de preferinta transparent, pentru a putea urmari locul de punc­tie.




2. CATETERIZEREA VENEI SUBCLAVII

In acest caz, este indicat ca pacientul sa fie monitorizat prin pulsoximetrie, EKG si sa existe dis­po­nibila o sursa de oxigen.

Trebuie luat, permanent, in consideratie, ca reprezinta abordul cu cel mai mare risc de com­pli­ca­re cu pneumotorax iatrogen.

Materialele necesare sunt cele descrise la cateterizarea venei femurale.

Medicul se afla lateral de pacient, de aceeasi parte cu vena ce va fi punctionata.

Tehnica de introducere a cateterului este aceeasi, folosind metoda Seldinger. Vom descrie doar pozitia pacientului, reperele anatomice caracteristice, locul de punctie si orientarea acului.

Abordul se poate realiza supraclavicular sau infraclavicular. Se prefera abordul sub­cla­viei pe par­tea dreapta, deoarece riscul de a perfora domul pleural este mai mic, in acelasi timp evitandu-se ductul toracic.

a) In varianta supraclaviculara, cel mai folosit abord este cel jonctional:

- pozitia pacientului: Trendelenburg, cu capul usor rotit spre partea opusa;

- punctia se face la jonctiunea dintre clavicula si muschiul sternocleidomestoidian, componenta sa laterala, la 1 cm deasupra fetei superioare a claviculei si lateral de s.c.m.;

- orientarea acului este de 45° fata de marginea s.c.m., spre manubriul sternal.

b) Abordul subclavicular este cel mai folosit; si acesta prezinta mai multe va­riante de punctie:

- pozitia pacientului este similara cu cea din abordul supraclavicular; in plus, bra­tul, antebratul si mana sa vor fi fixate in lungul axei corpului, suportand usoara tractiune; astfel, se va deschide spatiul intercostoclavicular;

- punctia se poate face la jonctiunea dintre treimea mediala si cea intermediara a claviculei, la ju­matatea claviculei sau la jonctiunea dintre treimea externa a claviculei si cea mediala, in toate situatiile la 1-1,5 cm inferior;

- orientarea acului se face, in toate cazurile, spre manubriul sternal;

- acul trebuie sa pastreze o traiectorie cat mai razanta la clavicula, in plan sagital;

- cateterul, introdus dupa metoda Seldinger, trebuie avansat 16-18 cm.

3. CATETERIZAREA VENEI JUGULARE INTERNE

Pregatirea pacientului, monitorizarea sa si materialele necesare sunt aceleasi ca si in cazul venei subclavii. Pozitia pacientului este Trendelemburg, cu capul foarte putin rotit spre prtea opusa. Me­dicul se afla la capul pacientului.

Vena jugulara interna poate fi cateterizata prin abord:

- anterior fata de s.c.m., cel mai fracvent;

- posterior fata de s.c.m.;

- inferior, intre capetele sale de insertie pe clavicula.

a) Abordul anterior:

Repere anatomice: s.c.m. (marginea interna), cartilajul cricoid, artera carotida.

Tehnica:

- dupa pregatirea adecvata a pacientului si realizarea infiltratiei locale cu anes­te­zic, ansamblul ac-se­ringa va fi manevrat cu mana dreapta, cand se abordeaza ju­gu­lara interna dreapta si cu stanga, pentru jugulara interna stanga;

- mana opusa palpeaza artera carotida, la nivelul cartilajului cricoid, indepartand-o de marginea me­­diala a s.c.m.;

- acul va fi introdus sub un unghi de 30° fata de piele, in directia mamelonului ip­si­lateral, in­cer­cand patrunderea sa sub fibrele s.c.m.; se executa aspiratie continua;

- cand se obtine flux venos liber in seringa, aceasta se deconecteaza de ac si se rea­lizeaza in­tro­ducerea cateterului dupa metoda Seldinger.

b) Abordul posterior:

Repere anatomice: s.c.m. (marginea posterioara), cartilajul cricoid, artera ca­ro­ti­da.

Tehnica:

- abordul se face la nivelul cartilajului cricoid, palpand marginea posterioara a s.c.m.;

- acul se introduce sub un unghi de 30 grade, in directia mamelonului ipsilateral.

c) Abordul inferior:

Se realizeaza la nivelul triunghiului format de clavicula si insertiile s.c.m. pe a­ceas­ta. Este me­to­da cu cel mai mare risc de punctie a domului pleural.

OBSERVATII:

- punctionarea venelor jugulara interna si subclavii impune realizarea unei radio­gra­fii toracice post­cateterizare, pentru a urmari pozitionarea corecta a cateterului si aparitia eventualelor com­plicatii rezultate dintr-o posibila perforare a domului pleural;

- trebuie urmarit permanent locul de intrare a cateterului in tesutul subcutanat, pentru a surprinde e­ventualele infectii sau hematoame.

COMPLICATII ALE CATETERISMULUI VENELOR CENTRALE:

- hematom la locul de punctie,

- infectie,

- pneumotorax (pentru abordul subclaviei si al jugularei interne),

- hemotorax,

- chilotorax,

- tromboflebita,

- embolie gazoasa,

- aritmii prin patrunderea cateterului in atriul drept,

- fistule vasculare,

- tamponada cardiaca.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5640
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site