Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Cavitatea bucala - Mucoasa, Submucoasa, Mugurii gustativi, Dintele

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Bazele biochimice ale imunitatii umorale
SCHELETUL CORPULUI UMAN
Sangele transporta oxigen, metaboliti si hormoni
ANAMNEZA HOMEOPATICA
TEMATICA PENTRU COLOCVIUL DE MATERIALE STOMATOLOGICE
INVELISUL CORPULUI UMAN – PIELEA
TRATAMENTUL OZENEI
FIZIOPATOLOGIA MUCOASEI NAZALE SI A SINUSURILOR PARANAZALE
DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE REFERITOARE LA CAPACITATEA DE MANAGEMENT A TRATAMENTULUI IN PEDODONTIE
Digestia - Structura organelor digestive

Cavitatea bucala



- este primul segment al tubului digestiv

- participa la : - articularea cuvintelor (limba, buzele si dintii)

- determinarea expresiei fetei (muschii obrajilor)

- primul act al digestiei

- examenul cavitatii bucale e obligatoriu ; se realizeaza la sfarsit

- in aceasta regiune isi au originea aproximativ 5% din totalitatea cancerelor (destul de mult) ; tumoarea maligna trebuie cunoscuta foarte bine de timpuriu

- este alcatuita din urmatoarele elemente :- vestibul (marginit de buze si obraji)

- arcadele dentare si dintii

- cavitatea bucala propriu-zisa ce contineT tavanul – alcatuit din palat dur si palat moale

­T podea – din care proemina limba

­T istmul buco-faringian – ce se deschide posterior in faringe

Structura histologica generala

1. Mucoasa – alcatuita din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat, keratinizat sau parakeratinizat(are strat cornos iar celulele cornoase, desi au keratina, isi pastreaza nucleii)

- lamina propria alcatuita din tesut conjunctiv lax

2. Submucoasa- tesut conjunctiv lax

- contine glande salivare mici

3. Musculara- muschi striati

4. Raport cu pielea si epiteliul respirator

Mucoasa

1. Masticatorie – acopera palatul dur si gingia

2. De captusire- acopera peretii vestibulului (buze si obraji)

- e reprezentata si de mucoasa alveolara

- acopera podeaua cavitatii bucale, fatainferioara a limbii, palatul moale

3. Specializata (gustativa) – fata superioara a limbii

1. Mucoasa masticatorie din palatul dur

- inextensibila, legata ferm de os

- epiteliu pavimentos stratificat – keratinizat, nekeratinizat, parakeratinizat

- lamina propria alcatuita din tesut conjunctiv lax cu: strat papilar cu multe papile, capilare sanguine, fibre nervoase, corpusculi Meissner; strat reticular (profund) alcatuit din tesut dens semiordonat

- fibrile de ancorare cu epiteliul

Submucoasa palatului dur

- nu exista pe rafeul median si pe gingie

- e asezata pe osul palatin

- acolo unde exista, in partea anterioara are tesut adipos si in partea posterioara are multe glande salivare mici

2. Mucoasa de captusire

- este extensibila si elastica si se adapteaza

- este alcatuita din epiteliu pavimentos nekeratinizat cu trei straturi : bazal, spinos, superficial, si celule din urmatoarele tipuri: keratinocite, Langerhans, melanocite, celule Merkel (receptori mecanici).

- este alcatuita si din epiteliu parakeratinizat

- lamina propria este alcatuita din tesut conjunctiv lax cu papile, contine fibre nervoase TNL ce patrund in epiteliu si corpi Meissner

Submucoasa

- este alcatuita din tesut conjunctiv lax

- este prezenta cu exceptia fetei inferioare a limbii

- are benzi de colagen ceea ce implica o rezistenta crescuta

- are fibre elastice T elasticitate necesara mai ales la obraji (pentru ca ei sa nu fie mestecati)

- este legata de muschi sau de os

- contine glande salivare mici, ce se extind in muschi, vase sanguine, limfatice, nervi

Raporturi: cu mucoasa respiratorie, pielea, osul, arcadele dentare.

- Pe fata interna a obrajlor, in apropierea comisurii labiale, exista glande sebacee de culoare galbena (granulele Cordance)

- Mucoasa de captusire prezinta zone de trecere intre mucoasa bucala si cea respiratorie (pe fata posterioara a palatului moale) si intre mucoasa bucala si cea digestiva (in faringe)

- orice zona de trecere intre tipuri diferite de epitelii prezinta o rata mai mare de diviziune a celulelor, aceste zone avand un risc mai mare de aparitie a cancerelor (D.E. canalul cervical al colului uterin si epiteliul extern al vaginului – cancerul de col uterin

3. Mucoasa specializata

- se afla pe fata superioara a limbii

- este alcatuita din epiteliu stratificat pavimentos

- lamina propria este un tesut conjunctiv lax

­T 1/3 posterioara corespunde bazei limbii



- este alcatuit din tesut pavimentos stratificat nekeratinizat cu cripte (invaginari adanci)

- lamina propria contine amigdalele linguale (aglomerari de foliculi limfatici) si glande salivare mici

T 1/3 posterioara si 2/3 anterioare sunt separate de V-ul lingual – santul terminal (vestigiu al ductului tiro-glos)

T 2/3 anterioare corespund corpului si varfului limbii

Papilele linguale

- sunt ridicaturi ale epiteliulu si ale laminei propria de dedesupt

- axul lor consine tesut conjunctiv lax, iar epiteliul lor este stratificat pavimentos

- sunt de patru tipuri: filiforme, fungiforme, circumvalate (inconjurate de un sant la baza), foliate (numai la sugari)

Papilele Filiforme

- sunt cele mai multe (pe toata suprafata limbii), au forma conica

- contin epiteliu stratificat pavimentos keratinizat

- nu au muguri gustativi, au rol mecanic

Papilele Fungiforme

- sunt mai rare pe suprafata, dar mai frecvente pe margini

- sunt formate din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat

- au muguri gustativi

Papilele Circumvalate

- sunt in numar de 8-12 situate anterior de V-ul lingual

- sunt alcatuite din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat

- au muguri gustativi

- au glande salivare mici (von Elmer) in lamina propria

Mugurii gustativi

- se gasesc in epiteliul palpilelor fungiforme, foliate si circumvalate, precum si in epiteliul faringian

- au un corp palid ovoidal, cu trei tipuri de celule la MICROSCOPUL OPTIC :

- de sustinere (inalte)

- neuroepiteliale senzoriale (inalte)

- bazale (mici, scunde)

- celulele inalte converg spre suprafata si delimiteaza un por gustativ

- la fiecare por vin fibre nervoase senzoriale din nervii VII sau IX.

La MICROSCOPUL ELECTRONIC:

- celule de sustinere ce contin granule de secretie (proteoglicani)

- neuroepiteliu ce prezinta microvili spre por si unul singur e lung si gros (spre por)

Din celulele bazale (generatoare) apar celulele de sustinere apoi celuleleneuroepiteliale cu microvili multi si celulele neuroepiteliale cu un microvil mare

Celulele cu un microvil mare elibereaza la polul bazal (spre fibra nervoasa) osubstanta cu rol de madiator atunci cand exista substante sapide.

- gustul acru e dat de substante acide (actioneaza prin canalul de K ­T deschidere T depolarizare)

- substantele sarate se presupune ca ar actiona prin canale de Na ­T deschidere T depolarizare

- substantele dulci si amare se pare ca ar avea receptorii in membrana celulelor neuroepiteliale

Muschii limbii

Sunt muschi striati extrinseci si intrinseci asezati pe 3 planuri : longitudinal, orizontal, longitudinal, oblic.

Inervatia limbii

- motorie prin nervul XII

- senzoriala : 2/3 anterioare prin nervul VII, iar 1/3 posterioara prin nervul IX

- senzitiva (tact, durere, cald, rece) : 2/3 anterioare prin nervul V, iar 1/3 posterioara prin nervul IX

- vegetativa –simpatica si parasimpatica– pentru vase si glande salivare

- neuronii postganglionari simpatici se afla in ganglionul cervical simpatic, iar cei postganglionari parasimpatici sunt intramurali

Dintele si structurile asociate

- exista doua tipuri de dinti :

- dintii deciduali : (2 incisivi, 1 canin, 2 premolari)x4,

- dintii permanenti : (2 incisivi, 1 canin, 2 pemolari, 3 molari)x2

- sunt formati din- perete dur : dentina acoperita de smalt (acopera dentina la nivelul coroanei) si cement (acopera dentina la nivelul radacinii)

- cavitatea pulpara ce se continua cu canalul apical ce se deschide prin foramen apical (la varful radacinii) T contine pulpa dentara, vase si nervi




Smaltul

- este un material extracelular foarte mult mineralizat, continand: 96% mineral de hidroxi-apatita, 4% materie organica + apa

- e format din prisme adamantine + substanta interprismatica

- ia nastere numai in timpul vietii intrauterine de ameloblasti

- prezinta:- linii incrementale Retzius (sunt aproape paralele cu suprafata smaltului)

- tufele(?) smaltului, care sunt neregularitati intre smalt si dentina

- liniile Retzius sunt de mai joasa mineralizare (reprezinta etape in depunerea calciului)

- matricea organica este alcatuita din enameline si are rol in protejarea tufelor

Dentina

- este alcatuita din 70% apatita

- prezinta:- linii incrementale (de crestere) von Ebner (una e mai groasa si se numeste linia Owen)

- tubuli dentinali (Tomes) : adapostesc 1 prelungire apicala a unui odontoblast (celula ce secreta dentina)

- strat granulos (Tomes)

- lacune (Czermak)

- 30% materie organica cu 90% colagen I si 10% glicoz-amino-glicani si fosfo-proteine

Celulele

- sunt odontoblasti cu:- corp cilindric ce contine retiul endoplasmatic rugos, aparat Golgi, granule de secretie (secreta colagenul,GLICOZ-AMINO-GLICANI, fosfoproteine), mitocondrii si corpusculii abac

- odontoblastii participa la mineralizare

- prelungire (Tomes) in tubulii dentinali, microtubuli, microfilamente, granule de secretie, mitocondrii

- complexe jonctionale apico-laterale

- spatiile intercelulare sunt strabatute de fibre de colagen (von Korf) si fibre nervoase

Pulpa dentara

- celulele sunt odontoblasti la periferie, fibroblasti, macrofage, mastocite, leucocite migrate

- matricea este formata din fascicule mici de fibre de colagen, proteoglicani sulfatati si nu are fibre elastice

Inervatie

- fibre vegetative din ganglionul cervical simpatic (pentru vase)

- fibre senzitive din ganglionul nervului V care vin la corpul si prelungirea apicala a odontoblastului

Vascularizatia

- retea capilara subodontoblastica din care pornesc anse capilare in stratul odontoblastilor = capilare fenestrate, asezate pe o membrana bazala

- prelungirile odontoblastilorvce sunt senzori de durere

Cementul

- este un tesut similar cu osul

- realizeaza atasarea dintelui de osul alveolar

- este alcatuit din 45-50% apatita, 50-55% colagen I si proteoglicani

- are zone acelulare si zone celulare reprezentate de cementocite

- nu este vascularizat si se hraneste prin difuziune de la nivelul alveolei dentare

Ligamentul periodontal

- este echivalent cu periostul osului alveolar

- are 3 componente:

1. tesut conjunctiv dens alcatuit din fibre de colagen transversale ce ies din cement, traverseaza spatiul dintre radacina si os si ajung in os; fibre de oxytalan logitudinale (confera elasticitate); fibroblasti (secreta sau resorb colagenul)

2. tesut conjunctiv lax alcatuit din fibroblasti si vase sanguine, terminatii nervoase (vasele au rol de hranire prin difuzie a cimentului)

3. epiteliu alcatuit din insule epiteliale Malassez = vestigiu al dezvoltarii ligamentului

- are urmatoarele functii: de atasare, suport, mobilitate, transmite fortele mecanice de la dinte la osul alveolar, in remodelarea osului, in nutritia cementului, in proprioceptie, in eruptia dintelui

Alveola dentara

- este alcatuita din osul alveolar, care este format dintr-un strat nelamelar (insetia ligamentului periodontal) si un strat lamelar

- osul de sustinere alcatuit dintr-un strat lamelar

Gingia

- contine mucoasa masticatorie alcatuita din epiteliu stratificat pavimentos (keratinizat, nekeratinizat, parakeratinizat)

- epiteliul este atasat prin hemidesmozomi de o membrana bazala ce adera de smalt alcatuind acest dispozitiv de atasare epitelial (Gottlieb)

- lamina propria ce contine foarte multe papile conjunctive ce o ataseaza de epiteliu si fibre de colagen ce o ataseaza de osul alveolar

- periodontiumul este format din urmatoarele elemente: cement, os alveolar, ligament periodontal, gingie

- boala periodontala (paradontoza) afecteaza toate aceste componenete ce sunt interdependente



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1686
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site