Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTELOR CU AVORT

sanatate



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Simptomatologie apendicita
RECOLTAREA URINEI: de dimineata, din 24 de ore
Ghid clinic de preventie si management al osteoporozei de postmenopauza
Bazele neurofiziologice ale hipnozei
Aspectele mentale si emotionale ale SM
FRIGIDITATEA
Motilitatea asociata patologic (sincineziile)
MODALITATI DE TRATAMENT AL DURERII LA SUGAR SI COPIL
TUTUNUL
EMBOLIA MEZENTERICA

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTELOR CU AVORT


CAPITOLUL   I

I.ANATOMIA  APARATULUI GENITAL  FEMININ

Organele carora le revine sarcina de a asigura reproducerea poarta numele de organe genitale.                                                                                                                                                       

Aparatul genital feminin este compus din:

Ø      organe genitale externe

Ø      organe genitale interne

Ø      glande anexe 

 

1.1 Organele genitale externe:

            1.  Muntele lui Venus – este o proeminenta triunghiulara cu varful in jos si baza in sus, situate inaintea simfizei pubiene.

 2. Formatiuni labiale – sunt pliuri tegumentare ce delimiteaza despicatura vulvara.

In functie de dimensiuni, se delimiteaza labiile mari si labiile mici .

Ø      Labiile mari – au o lungime de 7-10 cm. si 2 cm. grosime. In constitutia lor, sub pielea acoperita de par  se gasesc glandele sebacee si sudoripare. La femeia adulta labiile mari sunt groase si rezistente, iar despicatura vulvara este inchisa.

Ø      Labiile mici-au olungime de 3 cm., sunt de culoare rosie-rozata sau bruna si se gasesc inauntrul labiilor mari, ele delimiteaza vestibulul vaginal. Contin glande sebacee si corpusculi tactili speciali, asa numiti ai voluptatii. Pe mucoasa lor se gaseste un numar mare de glande, ce secreta un mucus, care impreuna cu secretia glandelor anexe ale aparatului genital, lubrefiaza vaginul, avand un rol important in actul sexual.

3. Organele erectile – sunt reprezentate de clitoris, corpusculi tactili speciali ai labiilor mici si bulbii vestibulari.

CLITORISUL - este organ nepereche, median, situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare. Este format din doi corpi cavernosi cu volum redus, inveliti intr-o membrane fibroelastica.Rolul principal al clitorisului in actul copulatiei este de a receptiona si transmite stimuli sexuali, fie direct prin actiune mecanica asupra glandului clitoridian fie indirect in timpul contactului sexual. 

1.2 Organele genitale interne

Ø      ovarele

Ø      tubele uterine

Ø      uterul

Ø      vaginul

.  

1.2.1 OVARELE

Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc cellule sexuale feminine -ovulele.  Acestea sunt conduse in tubele uterine, unde se produce fertilizarea.

OVARELE: sunt glande sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. In ovare se produc ovulele. In afara de acest rol, ovarele mai indeplinesc un important rol de glande endocrine, prin secretia hormonilor sexuali. Ovarele impreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului.

ASEZARE: Ovarele sunt asezate in micul bazin, de o parte si de alta a uterului si rectului, sub bifurcatiile arterelor iliace commune.

FORMA: Ovarele au fost comparate cu o migdala verde, ele avand forma unui ovoid putin turtit.

CULOARE: Ovarele au culoare albicioasa la nou-nascuti, roz-palid la fetita, iar la femeia adulta sunt de culoare rosiatica ce se accentueaza in timpul menstruatiei. Dupa menopauza devine albicios-cenusiu.

ASPECTUL: Aspectul este neted si regulat pana la pubertate. Dupa aceasta capata un aspect neregulat, suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni, cicatrici, unele liniare altele neregulate. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni.

CONSISTENTA: La femeia adulta este elastica, dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza capata o consistenta dura, fibroasa.

DIMENSIUNILE: Cresc odata cu varsta pana la maturitate. La femeia adulta are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm. lungime, 3 cm. latime, 1 cm. grosime. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv.

GREUTATEA: La femeia adulta este de aproximativ  6-8g.

STRUCTURA: Pe sectiune ovarul apare constituit in felul urmator: la suprafata este acoperit de un  epiteliu, sub care se gaseste un invelis conjunctiv. Sub acest invelis  se gasesc cele doua zone caracteristice ovarului: una centrala, medulara si alta periferica, corticala.

Substanta medulara - are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata.

Substanta corticala - are culoare galben cenusie si contine foliculi in diferite faze de evolutie sau involutie.

 

1.2.2 TUBELE UTERINE

TUBELE SAU TROMPELE UTERINE

- sunt doua conducte musculo-membranoase care se intind de la coarnele uterine pana la ovare.

Tubele au un important rol in captarea ovulului, apoi in vehicularea acestuia si a spermiilor. In treimea sa laterala se petrece fecundatia. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina.

 

FORMA- portiunile tubei: tuba are o lungime de 10-12 cm. si prezinta patru segmente:

              - infundibilul - compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara 10-15mm.

             - portiunea ampulara sau ampula tubei- este segmentul cel mai lung al ei. 

Masoara 7-9 cm. si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei.

             -istmul - patrunde in cornul uterului, intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Masoara 3-4 mm.diametru.

             - portiunea uterina - strabate peretele uterului, este scurta de 1 cm. si ingusta de 1 mm.O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin.

  VASCULARIZATIA SI INERVATIA OVARELOR SI A TUBELOR UTERINE

-ARTERELE - artera primara a ovarului este artera ovariana, iar a tubei, artera uterina.

-VENELE- urmeaza in general dispozitia arterelor: venele ovarului  in fosa iliaca se  unesc intr-un trunchi unic, vena ovariana care se varsa in  stinga in vena renala, iar in dreapta direct in vena cava inferioara.Venele tubei merg paralel cu  arterele formand o retea subtebara.

-NERVII: sunt de natura organo-vegetativa, pentru ovar, provin in cea mai mare parte din plexul ovarian si in cea mai mica masura din plexul uterin. Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin; ei urmeaza traiectul vaselor

 

1.2.3 UTERUL

UTERUL- este un organ median nepereche, musculos, cavitar, in care se dezvolta oul; la sfarsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui.

FORMA- uterul are forma unui trunchi de con  turtit in  sens antero-posterior, avand baza  orientata in sus si varful trunchiat in jos. In partea sa mijlocie, uterul prezinta o ingustare aproape circulara numita istm, care il imparte in doua portiuni: una superioara mai voluminoasa, numita corp, si alta inferioara numita col.

-corpul uterin- are un aspect conoid, turtit antero-posterior, caruia ii descriem: doua fete, doua margini, fundul, si doua unghiuri tubare.

-colul uterin- are forma cilindrica, usor bombat la mijloc.

DIMENSIUNILE UTERULUI - la femeia adulta, multipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm., latimea la nivelul fundului de 4 cm., grosimea de 2 cm. La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm.

CONSISTENTA UTERULUI - este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic.

GREUTATEA UTERULUI - este in medie de 50-70g, fiind mai usor la nulipare(50-60g), decat la multipare(60-70g).

SITUATIA SI DIRECTIA UTERULUI- uterul se gaseste situat in centrul cavitatii pelvine: inapoia vezicii urinare, inaintea rectului, deasupra vaginului, fundul sau se afla sub planul stramtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decat in sarcina sau in unele procese tumorale. Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe  marginile lui laterale se continua cu ligamente largi.

RAPORTUL DINTRE CORPUL  SI COLUL UTERULUI: Ele formeaza un unghi cu varful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. In cazurile normale unghiul este deschis inainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140-170s, se spune ca uterul se afla in anteflexiune.

RAPORTUL DINTRE COLUL UTERIN SI VAGIN: Anexele lor longitudinale formeaza intre ele unghiul de versiune si masoara 90-110s anteversiune.

RAPORTUL DINTRE UTER SI EXCAVATIA PELVINA: Este curb, cu concavitate orientata anterior.

VARIATII FIZIOLOGICE: Uterul este organ mobil. Corpul se poate misca in raport cu colul la nivelul istmului, ca intr-o articulatie.

VARIATII  PATOLOGICE: sunt acelea in care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definite.

CONFORMATIA INTERIOARA: In interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita in sens antero-posterior, care ocupa atat corpul cat si colul uterin.

CAVITATEA UTERULUI- este divizata printr-o strangulare situata la nivelul istmului in doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical

CAVITATEA CORPULUI - pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara, cu baza spre fundul organului si varful spre canalul cervical. Ea este cuprinsa intre doi pereti anterior si posterior, plani, netezi, aplicati unul pe celalalt. Fiecare perete prezinta un rafeu median. Dintre cele trei margini, una e superioara si doua laterale. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii la nulipare si convexe spre exterior la multipare. Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. Orificiile superioare foarte inguste corespund deschiderii tubelor.Orificiul interior conduce in  canalul cervical.

CANALUL CERVICAL SAU CANALUL COLULUI - are aspect fuziform. Extremitatile  sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce in cavitatea uterina, orificiul extern se deschide in vagin.

Canalul cervical e limitat de doi pereti unul anterior si altul posterior. Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de o parte si de alta o serie de plici oblice. Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun.

VASCULARIZATIA  SI INERVATIA UTERULUI:

 ARTERELE: Irigatia arteriala a uterului este asigurata in primul rand de catre artera uterina; in mica masura participa si  artera ovariana si artera ligamentului rotund.

VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai intai in niste canale speciale, situate in stratul plexiform al miometrului.

 INERVATIA UTERULUI: este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.

  1.2.4 VAGINUL

  VAGINUL - este organul de copulatie al femeii. Este un canal musculo-membranos, extensibil si elastic, turtit antero-posterior, lung de 8-12 cm. si larg de 2,5 cm. El se  insera pe laturile colului uterin, formand funduri de sac (anterior, posterior si doua laterale) si se   deschide la nivelul vulvei.

Vaginul serveste la copulatie, eliminarea produsului de conceptie la nastere, la trecerea fluxului menstrual si al secretiilor normale si patologice ale organelor genitale


II. FIZIOLOGIA APARATULUI  GENITAL FEMININ

       Functiile sexuale feminine constau in:

                       - formarea si maturarea ovulelor in ovar

                       - lansarea ovului capabil de a fi fecundat 

                       - retinerea si dezvoltarea oului

                       - nidarea oului in  uter

                       - asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de conceptie.

   OVARUL - are o dubla functie :

                         -exocrina - de producere a gametului  feminin / ovulul, care prin ovulatie este eliminat in exterior

                         -endocrina - de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec in sange. Ambele functii sunt legate de foliculul ovarian care contine ovulul, iar peretele contine celule cu  proprietati glandulare endocrine.

   COLUL UTERIN - are doua functii importante:

                      a)   - de bariera pentru  mediul septic din vagin, deschizandu-se numai in timpul: -nasterii

                            -menstruatiei

                            -ovulatiei.

                      b)  - de a tractare si asigurare a supravietuirii spermatozoizilor prin glera cervicala.

  CORPUL UTERIN – indeplineste trei roluri:

            -rol in ciclul menstrual

            -loc de nidatie pentru ou

            -rol in timpul nasterii, datorita miometrului.

   VAGINUL - mucoasa vaginului este protejata impotriva infectiilor printr-o usoara aciditate permanenta (ph=4-5), asigurata de acidul lactic – din degradarea glicogenului de catre bacteriile saprofite ce exista in mod normal in vagin.

Mucoasa vaginului prezinta modificari in functie de concentratiile hormonale si are rol de organ copulator. 

FECUNDATIA

Reprezinta  procesul prin care spermatozoidul se uneste cu  ovulul.

Principalele actiuni sunt:

                -recunoasterea ovulului de catre spermie ( acest lucru presupune si faptul ca ambii gamete sa apartina aceleiasi specii)

                 - penetrarea membranei ovulului de catre spermie

                 -contopirea gametilor (contopirea materialului genetic present in nucleii gametilor)

                 -sinteza de substante necesare implantarii zigotului.

   Fecundatia are loc la nivelul portiunii ampulare a trompei uterine (1/3 externa).

Oul rezultat ajunge dupa 3-4 zile in cavitatea uterina, unde nideaza.

   Intre zilele 16 si 42 de la ovulatie are loc embriogeneza, perioada in care se formeaza principalele organe.

   Urmeaza perioada fetala de dezvoltare si dupa 40 de saptamani de la fecundatie se produce nasterea produsului de conceptie.


III.AVORTUL

 

 3.1 DEFINITIE

Avortul - este intreruperea sarcinii, inainte ca produsul de conceptie sa fi atins un grad de maturitate suficienta, care sa-i permita dezvoltarea autonoma (dupa intreruperea conexiunilor sale cu organismul mamei).

Potrivit criteriilor O M S mai poate fi definit ca : Intreruperea sarcinii in primele 28 de  saptamani de gestatie, sau expulzia unui produs de conceptie (fat) a carei greutate este mai mica de 1000g, iar lungimea sub 35cm. Ultimele doua sunt criterii legate – ponderal si al lungimii fatului utilizate in prezent in tara noastra, pentru a delimita nasterea de avort.

 

3.2 CLASIFICARE

In functie de modul in care se desfasoara antreruperea sarcinii sau cum se face evacuarea produsului de conceptie, din punct de vedere anatomo-clinic, avortul poate fi:

Ø      iminent

Ø      incipient

Ø      incomplet

Ø      complet

  

Avortul comple t- presupune expulzia integrala a oului si a caducai, iar de la sfirsitul lunii a  III – a expulzia fatului, placentei si a caducai. Avorturile foarte precoce, asa-numitele “avorturi menstruale”, de regula de cauza genetica, sunt in general avorturi complete. Nici pentru lunile mari de sarcina, avortul complet nu reprezinta, totusi, o exceptie.

Avortul incomplet  efectuat, presupune expulzia doar partiala a continutului (a oului).

In cavitatea uterina sunt retinute fragmente ovulare (in cazul avorturilor precoce), sau sunt retinute placenta si caduca in avorturile tardive. Fragmentele ramase in uter intretin hemoragia. Impreuna cu cheagurile de sange aflate in cavitatea uterina reprezinta un excelent mediu de cultura pentru germeni care ascensioneaza din vagin prin colul deschis.

Avortul in curs de efectuare - se caracterizeaza prin dilatarea colului  (deschiderea inclusiv a orificiului intern), pierderile de sange abundente sau/si ruperea membranelor. In trimestrul  II daca s-au rupt membranele, avortul devine  “inevitabil”, chiar daca nu s-au instalat inca contractiile uterine dureroase si colul nu s-a dilatat. 

  Din punct de vedere clinic, avortul poate sa se desfasoare:

     -intr-un singur timp, in primele doua luni de sarcina (oul este expulzat “in bloc”);

     - in doi timpi in lunile III-VI de sarcina. Intai este expulzat fatul, apoi placenta.

Avortul se desfasoara ca o “nastere in miniatura”.

    In mod obisnuit insa, expulzia fatului si, mai ales, dezlipirea si expulzia placentei sunt departe de a se produce cu aceiasi promptitudine cu care au loc in nasterea la termen. Mai adesea, placenta este retinuta total sau partial(impreuna cu caduca) in interiorul cavitatii uterine.

Amenintarea de avort - se caracterizeaza prin aparitia durerilor lombo-abdominale de intensitate nu prea mare, a metroragiei, reduse insa, iar uneori doar a unei pierderi sero-sanguinolente. Colul ramane inchis  sau, cel mult, se intredeschide orificiul sau extern. Daca vitalitatea oului nu este compromisa, incetarea contractiilor dureroase si a pierderilor de sange echivaleaza cu continuarea evolutiei sarcinii.

Daca, insa, contractiile devin tot mai intense si mai frecvente, metroragia mai abundenta iar colul se deschide, avortul devine “iminent”.

Dupa modalitatile producerii avortului au fost definite:

Avortul spontan - intreruperea sarcinii printr-o cauza naturala

Avortul provocat - care poate fi la randul sau:

·        avort provocat cu indicatie medicala

·        avort la cererea femeii

·        ilegal, delictual sau criminal.

In raport cu varsta sarcinii la care survine avortul acesta poate fi :

Ovular - pe timpul primelor 4 saptamani de sarcina.

Embrionar- in saptamanile 5-12 (acesta mai este cunoscut si sub numele de “avort  precoce”)

Tardiv - din saptamana a 13-a.

       Incidenta avortului, este dificil de stabilit. Se estimeaza insa ca 15-20% din sarcinile diagnosticate pe parcursul primelor saptamani, se soldeaza cu avortul spontan.

Din totalul avorturilor 15% sunt avorturi tardive.

3.3 ETIOLOGIE

Cauzele avortului  spontan sunt multiple si variate:

 Factorii - favorizanti

                - determinanti

 Originea factorilor putand fi din:

                - mediul extern

                - mediul intern

  De origine genetica: - gene

                                     - nuclei

                                     - cromozomiale

 Factorii din mediul extern sunt: eforturile fizice legate de activitatea profesionala a femeii poate produce avortul prin declansarea contractiilor uterine.

                                                      - emotiile negative permanente

                                                      - alimentatia carentata: carentele de vitamine, proteine, fier, calciu, fosfor, pot determina avortul prin aparitia de hemoragii placentare sau cu  necroza vilozitatilor sau prin moartea produsului de  conceptie.

Factorii din mediul intern - aberasiile cromozomiale de la nivelul oului reprezinta un factor important (40%) in etiologia intreruperii spontane a evolutiei sarcinii. De cele mai multe ori este vorba de aberatii cromozomiale la nivelul celulelor sexuale, care produc un ou  ce este de la inceput anormal. Alteori gametii sunt normali, dar  asupra oului actioneaza o serie de  factori, care produc aberatii cromozomiale.

La baza acestor tulburari exista trei grupe de factori:

1. Stari patologice familiale (heredo-colaterale): anomalii de dezvoltare, boli neuro-psihice, boli endocrine si de metabolism.

2. Stari patologice capatate ale gametilor: boli infectioase (virale), boli endocrine, varsta anaintata, intoxicatii endogene, iradiatii ce pot determina perturbari ale functiei gonadelor.

3. Afectiuni ce apar pe  organismul matern in cursul evolutiei sarcinii: infectii, intoxicatii profesionale, unele medicamente administrate la inceputul gestatiei:

a) Aberatii cromozomiale numerice: variatiile numerice ale cromozomilor pot intere setul cromozomial (poliploidie) sau numai o singura pereche de cromozomi (aneuploidiu).

Tulburarile din cadrul aberatiilor cromozomiale numerice s-ar datora unui supradozaj sau defect genetic si in consecinta enzimatic care ar duce la tulburari metabolice, responsabile de diferite anomalii organice, ce determina moartea produsului de conceptie.

 b) Anomalii morfologice: aceste anomalii se refera in special la dilatiune si translocatie, ele fiind  mai putin importante in declansarea avortului, deoarece numarul de gene din celula ramane neschimbat sau variaza putin.

 c) Infectiile cronice: luesul, toxoplasmoza, listerioza, pot determina   avortul  prin leziuni placentare sau prin moartea embrionului sau fatului.

 d) Intoxicatiile cronice: alcool, plumb, tabagism, medicamente (trachilizante, euforizante, etc.) produc frecvente leziuni placentare sau moartea produsului de conceptie.

 e) Afectiuni ale sistemului nervos: in unele situatii pot determina avortul  prin declansarea contractiilor uterine.

 f) Afectiuni ale sistemului endocrine: produc intreruperea sarcinii in procentaj de 30-35%. Dintre toate tulburarile hormonale cele mai importante sunt determinate de anomalii ale steroizilor sexuali si anume: insuficienta estrogenica, insuficienta progestativa, insuficienta globala si hiperandrogenia.

g) Afectiuni ale sistemului hematopoietic: anemiile cronice – produc avortul prin moartea embrionului sau fatului datorita hipoxiei.

    Purpura hemoragica determina hemoragii placentare.

    Incompatibilitatea factorului RH poate produce avortul repetat in caz de imunizare masiva cu anticorpi permanenti cand se ajunge la moartea produsului de conceptie printr-un conflict grav anticorp-antigen.

 h) Afectiuni ale aparatului respirator: bronsita si astmul bronsic pot produce avortul, fie prin declansarea contractiilor uterine fie prin moartea fatului datorita hipoxiei.

 i) Afectiuni ale aparatului circulator: cardiopatiile grave decompensate  pot determina hemoragii placentare prin   tulburari circulatorii pelvine.

 j) Afectiuni ale aparatului urinar: nefritele cronice produc frecvent leziuni placentare (hemoragii, infarcte).

k) Afectiuni ale aparatului genital:

 - malformatii uterine determina avortul prin declansarea contractiilor uterine ca rezultat al incapacitatii de extensie a uterului.

- infectiile cronice determina fixari defectuoase si fragile ale oului.

- tumorile (fibromul uterin) explica determinarea avortului prin reducerea extensibilitatii muschiului uterin.

- cicatricile in special cele de la nivelul corpului pot impiedica extensibilitatea muschiului uterin.

- deplasarile (retroversia, prolapsul) pot determina avortul prin inclavarea uterului gravid in micul bazin

- incompetenta cervico-istmica explica in special avortul fetal (lunile 5-6) cand prin presiunea exercitata de catre ou, se produce o relaxare a istmului si colului. Datorita acestui fenomen membranele de la polul inferior al uterului nu vor mai intalni nici o rezistenta si se vor rupe.

3.4 ANATOMIE   PATOLOGICA

S-a adoptat o diviziune anatomica:

     -  avortul ovular cand expulzia s-a facut in primele saptamani de sarcina;

     - avortul embrionar produs intre a cincea si a doisprezecea saptamana de sarcina;

      - avortul fetal survenit din saptamana a 13-a de sarcina.

In primele saptamani de sarcina de cele mai multe ori partile care constituie oul sunt atat de  infiltrate in sange, incat masa expulzata se prezinta ca un  bloc compact in care nu se recunosc usor elementele anatomice distincte: s-a dat numele de ”mola sangvina” sau “mola cornoasa” acestei mase eliminate intr-un singur timp.

Oul   uman de 3 sau 4 luni are partile constitutive perfect distincte: un ou expulzat la aceasta varsta poate sa se prezinte complet, adica invelit la exterior de o caduca parietala cu  o portiune mult ingrosata. Daca oul este mort de mai mult timp, el sufera modificari de mumifiere, un fat mumifiat este scurtat, pielea de culoare galben-pamantie pe care lichidul amniotic, resorbit in parte, lasa un deposit cremos. La varsta de 5-6 luni, oul are aproape acelasi aspect anatomic ca si la termen. Cand fatul este viu, poate prezenta  pentru putin timp miscari respiratorii si batai ale inimii.

Cand oul a fost mort si retinut, fatul se macereaza, tesuturile se imbiba cu serozitate, pielea devine rosie-bruna, se acopera cu flictene pline de o serozitate rosiatica, consistenta fatului este mult scazuta, oasele craniului sunt incalecate: placenta poate prezenta leziuni degenerative, infiltratii, focare hemoragice.

3.5    SIMPTOMATOLOGIE  

In majoritatea cazurilor, simptomele se succed in doua perioade:

1) Perioada prodromica   numita amenintare de avort;

2) Perioada de stadiu sau de efectuare;

In prima perioada se intalnesc trei simptome importante: disparitia semnelor obiective de sarcina, hemoragii, dureri. 

Femeia care prezinta semne subiective de sarcina ca: greturi, varsaturi, tulburari senzoriale, sani mariti si durerosi, observa disparitia tuturor semnelor.

Cand avortul incepe prin dezlipirea oului, apar pierderi de sange – de la pierderea unei cantitati neinsemnate, repetata zilnic si prelungita in curs de zile si saptamani, pana la hemoragia subita si  foarte abundenta cu alterarea grava a starii generale, se pot intlni toate formele intermediare. Astfel, uneori pierderea incepe printr-o serozitate sangino-lenta, care se coloreaza apoi in rosu-viu putin timp, pentru a se prelungi cu pierderi persistente de culoare bruna, asemanatoare cu drojdia de cafea. Dupa ce dezlipirea oului continua, hemoragia reincepe cu sange rosu in cantitate mai abundenta. De mai multe ori pierderile de sange se produc brutal si sunt foarte abundente la inceput, insotite de cheaguri mari cat oul sau cat portocala si determina o stare de anemie pronuntata.

In perioada  prodomica se produc si dureri care sunt datorate contractiilor uterine, ele au caracter deosebit de cele ale travaliului de nastere, intrucat intensitatea lor este moderata; sediul variabil in abdomenul inferior, in lombe sau perineu, se repeta la intervale neregulate.

De multe ori contractiile dau o stare de indispozitie care sunt insotite de alte tulburari: greturi, varsaturi, urinari frecvente, tenesme vezicale sau rectale.

Perioada prodromica se contureaza cu perioada de stadium in care hemoragiile si  durerile se accentueaza si apar simptome obiective si locale.

 In avortul de doua luni, pierderile de sange sunt aproape continue si oul este eliminat de multe ori in intregime dupa mai multe ore de dureri lombare sau abdominale, insotite de tenesme vezicale si terminate prin colici expulsive. La aceasta varsta se gasesc semne obiective manifestate: corpul uterin marit de volum este coborat, colul moale si intredeschis, fundurile de sac sunt intinse si dureroase, colul poate  fi alternative, moale sau dur, dupa cum se  afla in timpul sau  intre contractii. Orificiul extern deschis permite simtirea oului cand tinde sa fie eliminat, uneori oul se afla in parte in vagin, in parte in cavitatea cervicala.

In lunile a treia si a patra, oul este de marimea unui pumn chiar si mai mare. Evolutia avortului se face mai lent. Contractiile sunt foarte  dureroase se succed regulat, iar pierderile de sange si cheagurile dureaza mai multe ore. Oul se dezlipeste complet, formeaza canalul cervical, care va lua o forma de palnie, orificiul extern se deschide si continutul uterului este expulzat in intregime intr-un timp.

Cand oul se rupe in cursul travaliului abortive eliminarea se face in doi timpi. Se poate ca placenta si membranele sa nu se elimine, fie total sau partial, caz in care rezulta retentia de resturi ovulare.

Semnele obiective la aceste varste de sarcini sunt foarte lente : colul este dehiscent permitand patrunderea degetului la tuseul vaginal,  in canalul cervicalis se simte fie membranele, fie cheagurile, fie parti fetale.

Daca examenul este facut la sfarsitul travaliului sau imediat  dupa expulzia oului, colul este scurtat, iar orificiul dilatat permite usor patrunderea a doua degete.

Avorturile in cursursurile lunilor a 5 si a 6-a, reproduce o nastere in proportii reduse; contractiile sunt foarte dureroase, pierderile de sange sunt foarte mici, iar expulzia se face in doi timpi. In primul timp este expulzat fatul, iar in al doilea timp este expulzata placenta. 

3.6 DIAGNOSTIC

Diagnosticul se bazeaza  pe:  - diagnostic clinic

                                               - examen de laborator

Diagnosticul clinic: - semne subiective ( amenoree, tulburari neuro-vegetative)

                                - semne obiective, semne uterine de sarcina ( uter marit,  moale, pastos)

Daca la o femeie care prezinta amenoree si semne de graviditate apar hemoragii, dureri sau ambele trebuie sa  ne gandim de la inceput la posibilitatea unei intreruperi de sarcina. Prin examinarea completa a femeii trebuie rezolvate urmatoarele probleme:

     -daca femeia este sau a fost gravida

     -daca exista o amenintare de  avort

     -daca este un avort in curs de efectuare sau chiar efectuat

     -daca este complet sau incomplet

     -daca este complicat

     -cauza lui

 Durerile abdominale sau lombare la o gravida pot fi datorate unei colici intestinale, apendiculare, nephrite sau hepatice.

In primele doua luni de sarcina un diagnostic diferential greu de lamurit il ofera sarcina extrauterina care dupa ce determina de la  inceput o amenoree, se manifesta apoi prin dureri abdominale, pierderi de sange persistente marirea uterului si  eliminarea de caduca. Prezenta sau diferenta unei tumori anexiale fixeaza de obicei diagnosticul.

Diagnosticul unui avort in curs de efectuare nu se poate stabili decat prin examen local, constatandu-se ca vaginul este plin de cheaguri, colul deschis oul sau fatul coborat in cavitatea cervicala, corpul uterin contractat intermitent, are volumul micsorat fata de varsta sarcinii.

Examinarea resturilor ovulare se face in apa spre a descoperi fragmente de caduca si  vilozitati coriale acest examen cere multa experienta.

 Nu este intotdeauna usor de precizat daca expulzia fatului a fost completa sau incompleta.

 Chiar atunci cand oul pare eliminat in intregime, este posibil ca fragmente mari de caduca sau cotiledoane sa fie retinute in uter. Pierderile de sange in zilele care urmeaza avortului constitue semnul cel mai sigur al retentiei de resturi. Se adauga semne locale ca: un col moale, intredeschis care permite patrunderea pulpei indexului sau chiar o exploratie intrauterine; corpul uterin marit de  consistenta pastoasa, este dureros la presiune si de multe ori deviat.

Examenul digital lamureste precis diagnosticul de retentie. Diagnosticul de infectie post-avortum se stabileste prin constatarea febrei, a fetiditatii si a purulentei lohiilor, a frisoanelor repetate si a modificarilor patologice locale. Cazurile avorturilor spontane au un prognostic benign cu totul diferit de avortul provocat, unde mortalitatea si morbiditatea au un procent mai ridicat.

Avortul cu retentie este in proportie de 40-50%. Inventia medicala rationala asigura vindecarea. In cazurile cu retentie in care s-a asteptat eliminarea spontana a resturilor si vindecarea in timp. Complicatiile trec de 40-60% cel mai mult se complica cu hemoragii, iar 5-10% se complica cu infectii. Un numar foarte redus se vindeca prin eliminarea spontana a resturilor, iar in cele mai multe cazuri dau nastere la complicatii tardive ca:

-polipi placentari


-metrite

-tulburari menstruale

-sterilitate secundara

3.7 EVOLUTIA AVORTULUI

Durata de timp in care se efectueaza un avort este variabila.Unele se efectueaza rapid in mai putin de o ora, altele dureaza cinci- sase ore chiar si mai mult.

Deseori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine insuficiente, a rezistentei colului sau a aderentei membranelor. In avorturile incomplete, resturile ovulare se elimina treptat in curs de mai multe zile sau se organizeaza si se formeaza polipi placentari, sau produc complicatii hemoragice si septice.

Dupa avorturile complete urmeaza o scurgere de lohii, scurgere putin abundenta a carei durata este in raport cu varsta sarcinii. Uterul involueaza rapid si poate fi considerat vindecat dupa 8-10 zile, pentru avorturile din primele trei luni si dupa 14-15 zile pentru avorturile de cinci, sase luni.

Menstruatia revine dupa patru pana la sase saptamani. La avorturile trecute de trei luni se observa o marire a sanilor si o secretie lactata redusa care dispare dupa 5-10 zile.

3.8 COMPLICATIILE AVORTULUI

Complicatiile imediate sunt reprezentate de hemoragii si infectii.

Avorturile tardive, in lunile a V-a si a VI-a pot sa se soldeze cu leziuni traumatice ale oartilor moi, rupturi ale colului, peretilor vaginului si chiar ale perineului.

Controlul instrumental practicat in avortul incomplet efectuat, poate de asemenea, sa se soldeze cu complicatii traumatice (mecanice) - rupturi ale colului sau perforatii uterine, soldate uneori cu lezarea viscerelor abdominale pelvine.

Complicatiile tardive sunt reprezentate de tulburari menstruale, sterilitate, sindroame alergice pelvine, traume psihoafective generate de imposibilitatea de a avea copii, in avorturile habituale. Tot  printre consecintele tardive se numara cresterea incidentei sarcinilor ectopice si anomaliilor de insertie ale placentei, la sarcinile ulterioare (praevia,accreta ).

3.9 PROGNOSTIC

In avortul spontan prognosticul imediat este bun, in conditiile unei conduite corecte si in absenta complicatiilor. Prognosticul tardiv functional aoare mai nuantat.

Adeseori avortul precoce este de cauza genetica. Ouale al caror bagaj genetic este anormal (datorita unor erori ale gametogenezei, ale fecundatiei sau survenite pe parcursul primelor diviziuni alale zigotului) sunt  expulzate in cea mai mare parte, acest fenomen aparand ca un mijloc de protectie a speciei. Riscul recurentei anomaliilor genetice aleatorii este, in astfel de cazuri mic.

Prognosticul in avortul habitual este insa rezervat, in circumstantele unei cauze netratabile sau dificil de tratat, sau daca nu se poate sa fie identificata cauza bolii abortive. Riscul recurentei (repetarii avortului) creste progresiv, cu numarul de avorturi spontane din antecedentele femeii. Daca femeia a mai prezentat alte trei avorturi spontane anterior, riscul ca sarcina sa se soldeze tot cu avort este de 32-47%.

Perioade mai lungi de timp de infertilitate (avort repetat, sterilitate secundara) sugereaza existenta unei translocatii echilibrate la unul din genitori.

Probleme deosebite terapeutice (si, deci, un prognostic rezervat) implica si cauzele imune ale avorturilor repetate.

Un prognostic favorabil, in schimb, avorturile ce se datoresc unor cauze materne locale si generale tratabile.

3.10  TRATAMENT

Conduita terapeutica in amenintarea de avort consta in:

     -stabilirea vitalitatii ovulare cu ajutorul ultrasunetelor (echografie, tehnica Doppler) si eventual, prin dozarea beta-hCG

     -instituirea repausului fizic si al repausului sexual;

     -spitalizare, in caz ca durerile lombo-abdominale se intensifica sau/si apar pierderile de sange

     -administrarea de spasmolitice uzuale, analgezice, tocolitice din grupul adreno-mimeticelor(Partusisten,Gynipral,Ritodrina, Duvadilan,Salubutamol);

     -administrarea de progestative gestagene ( Alilestrenol, Duphaston) sau de  hidroxiprogesteron caproat (progesterone retard). Asupra eficacitatii derivatiilor progestageni in amenintarea de avort, nu exista probe sigure.

In avortul in curs de efectuare si avortul incomplet efectuat, conduita  consta in controlul instrumental (sau manual in lunile mari de sarcina) al cavitatii uterine.

In avortul in curs este evacuat oul, in cel incomplet placenta (sau fragmentele placentare retinute) si caduca. In hemoragiile mari chiuretajul Imbraca un caracter de urgenta.

In avortul incomplet, chiar daca hemoragia nu este important, controlul instrumental este necesar pentru a preveni instalarea anemiei (daca hemoragia se prelungeste) si complicatiile infectioase.

O  situatie particulara o prezinta avortul “inevitabil” ce se datoreaza ruperii membranelor, daca sarcina este mai mare de 14-16 saptamani. Evacuarea sarcinii prin dilatatie extemporanee a colului (cu bujii dilatatoare HEGAR) nu este intotdeauna posibila, sau poate sa se soldeze cu complicatii traumatice importante. Daca nu se instaleaza contractiile uterine dureroase si nu se produce dilatatia colului intr-un interval de 12-24 de ore, se va recurge la administrarea de prostaglandine E² si F² pentru inducerea dinamicii uterine si/sau la dilatarea colului cu buchete de laminarii sau balonase.

Tratamentul avortului habitual va fi profilactic si se va adresa cauzei lui (daca poate fi depistata si este tratabila):

     -in malformatiile uterine corectia chirurgicala pe cale abdominala sau histeroscopica (pot fi rezecate prin histeroscopie septurile uterine);

     -in incompetenta cervico-istmica, practicarea cerclajului colului;

     -in infectiile vaginale cu streptococi B, a fost propusa antibioticoterapia in asociere cu cerclajul colului;

     -tratarea unor boli infectioase materne, ce pot sa determine avortul habitual (rickettsiozele cu cicline in afara sarcinii, listeriozele cu betalactazinele, micoplasmele de asemenea cu cicline in afara sarcinii);

     -tratamentul unor boli cornice: HTA,diabetul de tip 1 (insulinodependent)

     -tratament hormonal (progesterone retard, gestgene) in hipoplaziile uterine;

     -administrarea de aspirina in doze mici in anomaliile recurente ale placentatiei.

Tratamentul in avortul de cauza imina se afla inca in stadii de debut. Pentru femeile cu avorturi repetate la care nu pot fi identificati anticorpi blocanti, s-a propus iminizarea prin administrarea de limfocite paterne. A fost propusa utilizarea de aspirina sau prednison in doze mici, in prezenta anticorpilor antifosfolipidici.

3.11.  EDUCATIA PENTRU SANATATE, ALIMENTATIE, MEDICATIE SI CONTROLUL MEDICAL PERIODIC

Importanta muncii de educatie sanitara in cadrul sectiei de obstetrica-ginecologie se datoreaza faptului ca femeia gravida, mai ales la prima sarcina este foarte receptiva fata de sfatul medicului si ale moasei, din dorinta de a evita orice complicatie posibila si de a avea o sarcina normala si un copil sanatos la nastere. Dintre sarcinile mai importante enumeram: 

     1. evolutia normala a sarcinii, a nasterii si a perioadei de lauzie

     2. prevenirea si combaterea imbolnavirilor

     3. diminuarea numarului de intreruperi a sarcinii

     4. imformarea asupra mijloacelor si metodelor contraceptive

     5. cresterea si ingrijirea corecta a copilului

Educatia sanitara se desfasoara la serviciile de consultatie, in maternitati, in casa de nasteri, pe teren si in cabinetele de Planing Familial.

Tematica educatiei sanitare se poate axa pe urmatoarele probleme :

     -dezvoltarea intrauterina a fatului;

     -cauzele, urmarile si prevenirea nasterilor premature;

     -igiena individuala a gravidei;

     -igiena odihnei si alimentatiei gravidei;

     -urmarile avortului;

     -mijloace si metode contraceptive;

     -regimul de viata al gravidei in timpul sarcinii si mai ales in timpul concediului prenatal ;

     -profilaxia bolilor ginecologice;

     -importanta controlului ginecologic periodic;

     -importanta controlului urinei;

     -igiena vietii sexuale.

O problema importanta este profilaxia bolilor venerice la gravide :

     -importanta controlului serologic;

     -importanta tratamentului regulat antiluetic in timpul graviditatii.

Depistarea si indepartarea din timp (inainte sau in timpul sarcinii), a factorilor identificati sau banuiti ca generatori de avort, facandu-se un serios si amanuntit examen anamnezic (subiectiv) si obiectiv (general de specilitate).

Se recomanda si examenul sotului su raport genetic si aport conceptional, aceste masuri profilactice nu trebuie sa vizeze numai varsta adulta a femeii in timpul sau in afara sarcinii, ci prenuptial si preconceptional.

Trebuiesc inlaturati factorii nocivi din campul muncii, din familie, din alimentatie, si din modul de viata care pot provoca avort.


Capitolul II –Partea Practica

Cazul Nr. 1

    CULEGEREA   INFORMATIILOR

  

NUME:  G

PRENUME:  V

VARSTA: 28 ani

SEX: F

NATIONALITATE: Romana

RELIGIE: Ortodoxa

GRUPA SANGVINA: A  II; Rh +

DOMICILIU: Galati

OCUPATIA: Vanzatoare

STARE CIVILA: casatorita, 1 copil

SITUATIE  FAMILIALA: buna

RAPORTUL CU FAMILIA: va fi sustinuta  pe toata perioada spitalizarii

COMPORTAMENT: persoana afectiva, nu fumeaza , nu consuma alcool.

DIAGNOSTIC  LA INTERNARE: Sarcina  10-11 saptamani

                                                         Iminenta de avort

MOTIVELE INTERNARII: dureri lombo abdominale, metroragie, contractii uterine dureroase.

ISTORICUL BOLII: Varsta sarcinii este de doua luni si jumatate; prezinta greturi si varsaturi, apetit capricios, dureri lombo-abdominale, scurgeri vaginale sangvinolente.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Nu a mai suferit alte boli, prima sarcina a decurs normal.

ANAMNEZA: Menarha a aparut la varsta de 13 ani, flux moderat, 3-4 zile, N=1, A=0,  C=0

EXAMEN  CLINIC GENERAL: Inaltime  - 1,65 m.;  greutate  61kg 

IFORMATII FIZICE: Capul -par lung, suplete

                                               -urechi : curate,configuratie normala

                                               -nas: mucoasa  umeda

                                               -cavitate bucala: dentitie buna, completa, mucoasa bucala umeda, roz.

Trunchiul:-tesut celular adipos normal

                 -aspectul tegumentelor palide

                 -sistem osteo-articular integru

                 -mers normal

Eliminari: scaun - de culoare inchisa, 1 la 2 zile

                 urina - aspect normal; 5-6 mictiuni pe zi

ELEMENTE DE IGIENA:

-apetit scazut

-numar de mese 1/zi, restul fructele care ii sunt premise de sarcina

-alimentele preferate: carnea de vita, de pui, iaurturi si branza proaspata, legume, fructe.

-lichide preferate: apa minerala,cafea, sucuri acidulate.

INFORMATII MEDICALE: Functiile vitale si vegetative

-temperatura   37s C

-puls: 80p/minut

-T A:  120/70mm Hg

-R:  20 r/min

EXAMEN   OBSTETRICAL:

Vulva si vagin de aspect normal, col usor intredeschis prin care se scurge un lichid sero-sanghinolent.

EXAMENE  PARACLINICE

ECHOGRAFIE: Uter gravid, sarcina monofetala, BCF-rare; lichid amniotic in cantitate redusa. Placenta jos inserata, neomogena. Sarcina 10 saptamani si 2 zile.

Dignostic –avort spontan

ANALIZE DE LABORATOR INDICATE: Hb, Ht,  Sumar urina

TRATAMENT INDICAT:

-Hmostatice – adrenostazin, etamsilat, fitometadion;

-Amestec litic 3cm³/6 ore – (NO-SPA,piafen,scobutil,plegomazin)

                                 

REZULTATUL ANALIZELOR

Analize efectuate

Valori obtinute

Valori normale

Hb-

12g%

15+2g%

Ht

33%

46+6%

Leucocite

6500/mm³

4000-10000mm³

Neutrofile

68%

50-70%

Eozinofile

2%

1-3%

Limfocite

26%

-     %

Monocite

6%

-     %

                               

EXAMEN     URINA

Densitate   =   1015 

Albumina  = Absent

Epitelii plate = Rare

Leucocite = Relativ  rare

Hematii   = Rare

ANALIZA  SI INTERPRETAREA DATELOR

DEPENDINTE  SI  INDEPENDENTE IN CADRUL  NEVOILOR

FUNDAMENTALE

1.NEVOIA  DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE.

Bonlava are o frecventa de 20r/min, toracele este normal cu o sonoritate pulmonara normala.

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA.

Pacienta prezinta  stari de greata si varsaturi, apetit scazut.

3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI.

Din cauza durerilor lombo-abdominale si a contractiilor uterine pacienta nu se poate odihni.

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.

Pacienta se misca greu si are o postura inadecvata datorita contractiilor uterine dureroase.

5.NEVOIA DE A ELIMINA.

Pacienta prezinta varsaturi si metroragie.

6.NEVOIA DE A EVITA PERICOLE.

Lipsa de cunoastere a mijloacelor de interventii posibile (chiuretaj)

7.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.

Pacienta nu are nevoie de ajutor pentru a se imbraca sau dezbraca.

8.NEVOIA DE A SE RECREEA

Pacientei ii place sa se recreeze plimbandu-se in aer liber si citind.

9.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII.

Pacienta isi satisface aceasta nevoie mergand la serviciu si ocupandu-se de treburile gospodaresti.

10.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE.

Pacienta are temperature corpului de 37sC.

11.NEVOIA DE A COMUNICA.

Pacienta este anxioasa datorita spitalizarii.

12.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA:

Pacienta este ortodoxa ,merge la biserica des, se roaga in fiecare zi .

13.NEVOIA DE A MENTINE TEGUMENTELE SI MUCOASELE CURATE SI INTEGRE.

Pacienta este ingrijita, curata, unghii taiate, cavitatea bucala; dentitie alba, curate. Deprinderi igienice bune.

14.NEVOIA DE A SE REALIZA.

Pacienta poate infaptui activitati care-i permit satisfacerea nevoii. Merge la serviciu,  este si o mama si o gospodina desavarsita.

DIAGNOSTICE  DE  NURSING  LA  INTERNARE

1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLE                   

Teama de a nu duce sarcina la termen datorita durerilor lombo-abdominale manifestate prin contractii uterine.

2.NEVOIA DE A MENTINE TEGUMENTELE SI MUCOASELE CURATE SI INTEGRE.

Paliditate datorita metroragiei, manifestata prin tegumente palide.

3.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA.

Alimentatie insuficienta calitativ si cantitativ, datorita sarcinii, manifestata prin anorexie.

4.NEVOIA DE A ELIMINA.

Deshidratare, datorita varsaturilor si metroragiei, manifestata prin ameteli. 

5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA  POSTURA.

Diminuarea mobilitatii datorita metroragiei manifestata prin oboseala si epuizare.

6.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI.

Insomnie datorita alterarii confortului manifestata prin oboseala, ochi incercanati, apatie.

7.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASREZE SANATATEA.

Deficit de cunostinte despre sarcina datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestata prin frica de evolutie a sarcinii.

PROBLEMELE PACIENTEI  G.V.

 

SUBIECTIVE

OBIECTIVE

-dureri lombo-abdominale

-contractii uterine dureroase

-greata

-apetit capricios

-metroragie

-varsaturi

-col usor intredeschis prin care se scurge  un lichid sero-sanghinolent

-tegumente palide

ANALIZA DATELOR PACIENTEI G.V. PE NEVOI IN A I-A SI A II-A ZI DE INGRIJIRE

NEVOILE

CONSIDERATII

1.Nevoia de a evita  pericole

Surse de dificultate

-evenimente amenintatoare (diagnosticul)

-spitalizare,interventii (chiuretajul)

-pierderea fatului

Manifestari de dependenta

-dureri lombo-abdominale

-contractii uterine premature

-neliniste, ingrijorare

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

Sursa de dificultate

-greata, dureri, anxietate

Manifestari de dependenta

-varsaturi

-apetit scazut (anorexie)

3.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

Surse de dificultate

-situatie de criza, stres

-metroragie

Manifestari de dependenta

-tegume si mucoase palide

-palide

4.Nevoia de a elimina

Surse de dificultate

-varsaturi, metroragie

Manifestari de dependenta

Deshidratare, ameteli

5.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Surse de dificultate

-metroragie, dureri

Manifestari de dependenta

-diminuarea mobilitatii, epuizare (oboseala)

6.Nevoia de a dormi si a se odihni

Surse de dificultate

-alterarea confortului (discomfort)

-situatie de criza, pierdere, si sa

Manifestari de dependenta

     -insomnie

    -oboseala, apatie, ochi incercanati

 

7.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Surse de dificultate

   -inaccesibilitatea la informatii

Manifestari de dependenta

-deficit de cunostinte despre sarcina


PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI G.V.IN PRIMA ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

1. de a evita pericole

Teama de a nu duce sarcina la termen datorita durerilor lombo-abdominale, manifestata prin contractii uterine premature, metroragie

Pacienta sa nu mai prezinte dureri lombo-abdominale in urmatoarele trei ore.

-pacienta sa nu mai prezinte metroragie in urmatoarele trei zile

Asigur conditii de mediu adecvate, camera izolata, aerisita, temperatura adecvata 19-21sC

-Linistesc pacienta in legatura cu problema sa

-Masor functiile vitale: TA, puls, respiratie, temperatura si le notez in FO

-Recoltez sange prin punctie venoasa pentru analize:  Hb Ht, leucocite, neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite, monocite; Ex sumar urina.

-Administrez medicatie antispastica si tratament hemostatic:

                 -adrenostazin 1f

                 -fitometadion 1f

                 -etamsilat 1f

-TA=120/70mmHg

-AV=80p/min

-R=20r/min

-T=37sC

-Hb=12g%

-Ht=33%

Leucocite=6500/mm³

Neutrofile68%

Eozinofile=2%

Bazofile=1%

Limfocite=26%

Monocite=6%

Pacienta este mai linistita

2. de a se alimenta,   

Pacienta prezinta alimentatie

Pacienta sa se alimenteze conform

-Am invatat pacienta despre importanta alimentatiei, in

Pacienta a inteles importanta alimentatiei;

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

hidrata

insuficienta calitativ si cantitativ datorita sarcinii manifestata prin anorexie

starii sale fiziologice cuprinzand in alimentatia sa toate principiile nutritive.

mentinerea unei sarcini.

-Ofer pacientei alimente bine pregatite si bine decorate, alimentez pacienta cu glucoza 10%-1000ml.

TEHNICA PERFUZIEI INTRAVENOASE

Introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului

Scopul-perfuzia este in acest caz pentru alimentatie, hidratare si mineralizare a organismului
-Am pregatit materialele

-perfuzorul de unica folosinta, seringi si ace de unica folosinta, solutie de perfuzat la temperatura corpului (glucoza 10%-1000 ml), substanta dezinfectanta (alcool), stativ pentru agatarea flacoanelor, musama, pernita tare, pensa

Starea sa s-a ameliorat.


NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

hemostatica, romplast, vata, manusi sterile.

-am pregatit bonlnava psihic explicandu-i tehnica si importanta ei pentru a putea colabora, am pregatit-o fizic asezand-o in decubit

dorsal, comod. I-am asezat bratul in extensie maxima in abductie si am examinat calitatea si starea venelor

Efectuarea tehnicii am realizat-o in conditii de asepsie: spalandu-mi mainile cu apa si sapun, imbracand manusi sterile pentru a evita contactul cu sangele pacientei. Am pregatit solutia de perfuzat si am montat aparatul de perfuzat la flacon lasand lichidul sa circule prin tub pentru a indeparta aerul.

Am aplicat garoul la 7-8 cm. deasupra locului punctiei, am dezinfectat tegumentele cu alcool si am rugat pacienta sa stranga pumnul pentru ca venele sa devina


NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

turgescente; am fixat vena la 4-5 cm. sub locul punctiei.

Am introdus acul in vena cu policele mainii stangi si am verificat pozitia lui; am indepartat garoul si am deschis imediat pertubul pentru a permite scurgerea lichidului in vena; am fixat rata de flux 60 picaturi pe minut; am fixat cu romplast acul si portiunea tubului

 invecinata acestuia de pielea

Pacientei Am inlocuit flaconul existent cu altul plin inainte ca acesta sa fie gol complet pentru a evita patrunderea de aer in vene. La sfarsitul perfuziei am exercitat presiune asupra venei cu un tampon si am retras acul in directia acestuia

3. de a mentine tegumentele curate si integre

Pacienta prezinta paliditate datorita metroragiei manifestata prin tegumente si

Pacienta sa nu  mai prezinte tegumente si mucoase palide in termen de 48 de ore.

Supraveghez faciesul pacientei, culoarea tegumentelor, mucoaselor, buzelor, unghiilor.

Masor si notez in FO functiile vitale

Administrez perfuzie cu ser

Tegumentele si mucoasele sunt  normal colorate

Pacienta prezinta functii vitale in limite normale

TA=120/60mmHg


NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

mucoase palide.

fiziologic 1000 ml

-mialgin 1f iv/zi

P=80p/min

R=19r/min

T=37sC

4. de a elimina

Deshidratare datorita greturilor si varsaturilor manifestata prin ameteli.

Pacienta sa  nu mai prezinte greturi si varsaturi in termen de 6 ore.

Protejez pacienta in timpul varsaturilor, asezand-o in pozitie sezanda si sustinandu-i  fruntea, ii ofer o tavita renala, un pahar cu apa pentru a-si clati gura si o linistesc.

Administrez perfuzie cu glucoza 10% - 1000 ml

Administrez antiemetice pentru eliminarea senzatiei de voma: emetiral -2 cp/zi per os.

Varsaturile sunt matinale in cantitate mica, in nr. de 2 ; continutul fiind alimentar.

5. de a se misca si a avea o buna postura

Diminuarea mobilitatii datorita metroragiei manifestata prin oboseala si ameteli si datorita perfuziei care nu-i permit satisfacerea nevoii.

Pacienta sa-si exprime diminuarea senzatiei de oboseala in termen de 24 de ore si sa-si mentina celelalte nevoi fundamentale in termen de 3 ore.

Inlatur factorii iritativi, indrum pacienta catre activitati care-i fac placere: cititul unei carti

Servesc pacienta la pat cu plosca pentru satisfacerea nevoilor fiziologice si efectuez toaleta locala.

Pacienta nu mai prezinta semne de epuizare.


NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

6. de a dormi si a se odihni

Insomnie datorita alterarii confortului manifestata prin oboseala, ochi incercanati, apatie.

Pacienta beneficieza de un somn corespunzator si calitativ in termen de 8 ore.

Invat pacienta sa practice tehnici de relaxare prin exercitii respiratorii 5 min.inainte de culcare. Ofer pacientei o cana cu lapte cald inainte de culcare.

-Administrez: diazepam o tableta pe zi seara inainte de culcare per os cu rol de sedativ .

Pacienta este cooperanta.

7. de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

Deficit de cunostiinte despre sarcina datorita inaccesibilitatii la informatii manifestate prin frica de evolutie a sarcinii.

Pacienta sa acumuleze noi cunostiintt despre regulile de mentnerea a unei sarcini.

Educ familia sa creeze un mediu ambient plaut pentru pacienta la domiciliu dupaexternare.

Pacienta prezinta interes pentru acumulare de conosiinte i vederea mentnerii sarcinii.

PLAN   DE   INGRIJIRE A PACIENTEI G. V. IN A DOUA ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING(PROPRII SI DELEGATE)

EVALUARE

1. de a comunica

Comunicare ineficace la nivel afectiv datorita lipsei controlului si a anxietatii manifestata prin frica de evolutie a sarcinii

Pacienta sa comunice atat cu echipa medicala cat si cu celelalte paciente in mod eficace in termen de 12 ore.

Incurajez pacienta si-i dau posibilitatea sa-si exprime nevoile si temerile, sentimentele si dorintele sale incerc sa o fac sa aiba incredere in echipa de ingrijire.-Administrez medicatie tranchilizanta

-antidepresie o tableta pe zi pe ros

-diazepam o tableta pe zi pe ros

Au suferit schimbari in comportamentul pacientei.

2. de a dormi si a se odihni.

Incapacitate de a se odihni datorita grijii legate de pierderea sarcinii manifestata prin anxietate, neliniste.

Pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitativ in termen de 6 ore.

Creez senzatia de bine pacientei prin discutii. Facilitez contactul cu membrii familiei si alte paciente pentru a uita de grijile sale.

Administrez:

-diazepam o tableta seara per os cu rol sedativ.

Pacienta are un somn odihnitor.

3. de a se alimenta si hidrata

Alimentatie inadecvata prin deficit, datorita spitalizarii manifestata prin anxietate

Pacienta sa consume alimente variate care sa contina toate principiile alimentare in termen de 24 h.

Servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator.

Pacienta este echilibrata nutritional.


NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING(PROPRII SI DELEGATE)

EVALUARE

4. de a elimina

Alterarea tranzitului intestinal datorita alimentatiei neadecvate manifestata prin balonare si crampe.

Pacienta sa prezinte restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 h.

Sfatuiesc pacienta sa consume multe lichide si  sa aiba grija in alegerea alimentelor.

Administrez 2 tb dulcolax seara la culcare.

Pacienta afirma ca situatia s-a stabilizat

5. de a evita pericole

1. Avortul spontan datorita efortului fizic manifestat prin metroragie.

2. Anxietate datorita chiuretajului uterin care urmeaza a fi efectuat manifestat prin teama.

Pacienta sa beneficieze de siguranta si logica pentru inlaturarea starii de anxietate in termen de 4 h.

Pregatesc psihic pacienta,

Ii explic necesitatea tehnicii chiuretajului si o incurajez

Administrez medicatie tranchilizanta

- mialgin 1f i.v.

- xilina 1% cu rol anestezic sedative.

Materiale necesare pentru chiuretaj- manusi sterile,

-trusa de chiuretaj care contine: pensa de col Museux, chiurete, dilatatoare de tip Hegar, laminarii, spatula de grataj, bisturiu, foarfece curbat, portac si ace Hagedorn

Pacienta este echilibrata psihic si fizic.


NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING(PROPRII SI DELEGATE)

EVALUARE

pentru eventualele suturi.

Trusa cu materiale de sutura: casolete cu fire bobinate de diferite marimi, matase, setolina.

Fiole de cadgut de diferite marimi.

Casoleta cu comprese de tifon mari si mici.

Casoleta cu vata.

Solutii antiseptice: tinctura de iod, alcool iodat. Permanganat de potasiu.

6. de a ivata cum sa-si pastreze sanatatea

Deficit de cunostinte despre avort datorita inaccesibilitatii la informatii manifestate prin frica.

Pacienta sa acumuleze noi cunostinte despre avort si complicatiile ce pot aparea datorita metroragiei.

Educ familia sa creeze un mediu ambient placut pentru pacienta la domiciliu dupa externare.

Informez pacienta despre importanta continuarii tratamentului dupa externare.

Pacienta prezinta interes pentru acumulare de noi cunostinte, pentru a evita complicatiile care pot surveni dupa chiuretaj.


ANALIZA DATELOR PACIENTEI G.V. PE NEVOI POSTOPERATOR

NEVOIA

CONSIDERATII

1. Nevoia de a evita pericole

Surse de dificultate

-chiuretajul

Manifestari de dependenta

-risc de infectii (complicatii)

2. Nevoia de a dormi si a se odihni

Surse de dificultate

-pierderea sarcinii

Manifestari de dependenta

-tristete, neputinta de a se odihni, de a avea un sonm calitativ si cantitativ.

3. Nevoia de a se recrea

Surse de dificultate

-mediul spitalicesc, pierderea sarcinii

Manifestari de dependenta

Dificultate de a andeplini activitati recreative care sa o ajute sa treaca peste pierderea suferita.

4. Nevoia de a fi preocupata in vederea realizarii

Surse de dificultate

-pierderea sarcinii, esec matern

Manifestari de dependenta

-sentiment de devalorizare,

-perturbarea stimei de sine,

-pesimism

5. Nevoia de a elimina

Surse de dificultate

-avortul

Manifestari de dependenta

- metroragie (eliminare inadecvata)

 

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI G.V.

IN PRIMA ZI POSTOPERATOR SI A TREIA ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING(PROPRII SI DELEGATE)

EVALUARE

1. de a evita pericole

Probabilitatea de atingere a integritatii fizice si psihice datorita tehnicii de chiuretaj, manifestata prin risc de accidente si complicatii (infectii)

Prevenirea complicatiilor, infectiilor in urmatoarele 2 zile.

Asigur pacienta ca totul decurge normal;

Administrez antibiotice:

-efitard i.m.200 u.i. la 12 h

-penicilina G i.v.20 mii u.i./zi in perfuzie

Administrez analgezice pentru reducerea durerilor postoperatorii:

-algocalmin 2f im/zi.

Pacienta este optimista.

2. de a dormi si a se odihni

Incapacitatea de a se odihni datorita pierderii sarcinii manifestata prin anxietate, neliniste, oboseala.

Pacienta sa beneficieze de un somn odihnitor in urmatoarele 12 h.

Recomand pacientei sa faca exercitii de relaxare 5 minute inainte de culcare,o fer un pahar cu lapte cald seara.

Discut cu pacienta pentru a o linisti si o incurajez sa mearga mai departe.

Administrez diazepam 1 tb.

Pacienta reuseste sa se linisteasca, avand un somn odihnitor.

3. de a se recrea

Dificultate in indeplinirea

Pacienta sa recapete increderea in fortele

Planific activitati recreative impreuna cu pacienta.

Pacienta prezinta o stare de bine si o buna dispozitie

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING(PROPRII SI DELEGATE)

EVALUARE

activitatii recreative datorita mediului spitalicesc manifestat prin tristete.

proprii in decurs de  8h.

Amenajez camera de recreere, auditii muzicale, vizionari de filme etc.

4. de fi preocupata in vederea realizarii

Sentiment de devalorizare datorita pierderii sarcinii, manifestat prin pesimism, perturbarea stimei de sine.

Pacienta sa fie constienta de propria sa valoare si sa-si recapete increderea si stima de sine

Am ascultat cu atentie pacienta pentru a-i permite sa-si exprime sentimentele, privind dificultatea de a se realiza.

Am incurajat pacienta sa fie optimista si sa aiba incredere in propriile forte.

Am administrat:       

-alilestrenol  cp.4/zi per os

-progesteron retard 1 f/zi im.

Pacienta este echilibrata psihic.

5. de a elimina

Eliminare indecvata cantitativ si calitativ datorita avortului manifestata prin metroragie

Pacienta sa aiba o stare de bine si confort fizic in termen de 2 zile.

Pacienta sa nu mai prezinte metroragie in termen de 4 zile.

Asigur repaus la pat

Aplic pansamente absorbante si-l schimb ori de cate ori este nevoie.

Administrez hemostatice:

-fitomenadion 1 f/zi im.

-adrenostazin 1 f/zi im.

-etamsilat 1 f/zi im.

Pacienta afirma ca sangerarea este in cantitati mici.


EPICRIZA

Pacienta G.V. in varsta de 28 de ani, se interneaza in sectia de Obstetrica-Ginecologie cu urmatoarele simptome: dureri lombo-abdominale, contractii uterine dureroase metroragie. Bolnava este slabitaa si palida.

In urma consultului se stabilette diagnosticul de: –Iminenta de avort

                                                                               -Avort spontan

Se practica chiuretajul.

Urmeaza tratament cu progestative de sinteza, antibiotice, analgezice, hemostatice.  Evolutia este favorabila.

Se externeaza cu urmatorele recomadari: - evitarea efortului fizic

                                                                  - contact sexual dupa 6-8 saptamani

                                                                  - dieta echilibrata.


CAZUL NR. 2

CULEGEREA INFORMATIILOR

NUME: T

PRENUME: G

VARSTA: 24 de ani

SEX:  F

NATIONALITATE: ROMANA

RELIGIE: ORTODOXA

OCUPATIA: CASNICA

GRUPA SANGVINA: O, RH –

DOMICILIU: GALATI

STARE CIVILA: CASATORITA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Sarcina 22-23 de saptamani

                                                        Iminenta de avort

MOTIVELE INTERNARII: Dureri pelviabdominale

ISTORICUL BOLII: Pacienta in varsta de 24 de ani cu sarcina de 22-23 de saptamani acuza dureri pelviabdominale rare de aproximativ 2 zile, dar in ultimile doua ore s-au accentuat, motiv pentru care se interneaza.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: nu a mai suferit alte boli

ANAMNEZA: antecedente personale fiziologice si patologice:        

- menstruatia la 14 ani, ciclul regulat la 28 de zile/3-4 zile.

N=0        C=0       AV=0

Conditii de munca: bune

Comportamente: nu fumeaza, nu consuma alcool.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

Inaltime - 1,63m

Greutate – 64 kg

STARE GENERALA: relativ buna

Facies: normal

Tegumente: usor palide

Tesut conjunctiv: adipos normal

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem muscular: normoton, normokinetic

Sistem osos: integru

Aparat respirator: murmur vezicular fiziologic

Aparat cardiovascular:TA=110/60mm Hg, P=80 b/min

Aparat digestiv: tranzit intestinal incetinit, constipatie.

Ficat, cai biliare, splina: in limite normale

Aparat oro-genital – mictiuni fiziologice

Sistem nervos, endocrine, organe de simt: - echilibrata, cooperanta.

EXAMENE DE LABORATOR INDICATE

       Hgl, Ht,

       Formula leucocitara,

       Examen urina

 EXAMEN OBSTETRICAL

Examen local: abdomen destins de uter gravid.

Examen valve: vulva, vagin aspect normal, col lung inchis

T.V=vulva, vagin suple, col lung inchis.Uter marit de volum cat o sarcina de 23 saptamani cu tonus crescut, nu pierde sange.

Loje renale nedureroase. Diagnostic: Sarcina 22-23 de saptamani.

                                                            Iminenta de avort

Se sustine diagnosticul se indica investigatii si tratament corespunzator.

                   ECHOGRAFIE

Placenta fundica, normal inserata, normal structurata, DBP(diametrul biparietal) 35,5 mm(23 saptamani)

A C-prezenta, ritmica

MAF-prezenta

LF -23,7 (23 saptamani)

LA- in cantitate normala

REZULTATELE ANALIZELOR

ANALIZE EFECTUATE

VALORI OBTINUTE

VALORI NIRMALE

Hb

12,4

15+2g%

Ht

36%

46+6%

leucocite

6500 mm³

4000-10000 mm³

neutrofile

68%

50-70%


euzinofile

2%

1-3%

bazofile

1%

0,5-1%

limfocite

26%

24-30%

monocite

6%

4-8%

 EXAMEN URINA

       DENSITATE -1016                               GLU-normal

                         PH- 9                                     BIL- negativ

                        LEU-100/ML                             E: rare

                        HIT-negativ                                L: rare

                        Prot-negative                          ERY: negative

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN CADRUL NEVOILOR

FUNDAMENTALE

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE.

Pacienta prezinta torace normal, respiratie ritmica, sonoritate pulmonara normala, TA=110/60mm Hg.

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA.

Pacienta se alimenteaza obisnuit, are mese regulate, consuma 1,5-2l lichide pe zi.

3.NEVOIA DE A ELIMINA.

Pacienta prezinta mictiuni fiziologice normale, nu pierde sange pe cale vaginala.Tranzitul intestinal incetinit- constipatie (1 scaun la 2-3 zile).

4.NEVOIA DE A COMUNICA.

Pacienta comunica insuficient cu personalul medical, datorita anxietatii (este la prima sarcina si ii este frica din cauza durerilor).

5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.

Pacienta prezinta o postura inadecvata si nu se poate misca datorita perfuziei.

6.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI.

Pacienta nu se poate odihni indeajuns datorita durerilor lombo-pelvine.

7.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.

Pacienta se ambraca si se dezbraca singura, nu necesita ajutor.

8.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE.

Pacienta prezinta temperaturi in limite normale.

9.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE.

Pacienta are tegumente curate, mucoasa bucala normal colorata, dentitie alba, completa.

10.NEVOIA DE A EVITA PERICOLE.

Pacienta trebuie sa asculte de sfaturile cadrelor medicale pentru a evita pericolele ce pot aparea.

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI.

Pacienta este crestin – ortodoxa, merge rar la biserica dar se roaga in fiecare zi.

12.NEVOIA DE A SE RECREEA.

Pacientei ii place foarte mult sa se recreeze plimbandu-se in aer liber, sa urmareasca la TV telenovele, rareori citeste cate o carte. Datorita spitalizarii nu-si poate satisface aceasta nevoie.

13.NEVOIA DE A FI PREOCUPATA IN VEDEREA REALIZARII.

Pacienta isi satisface aceasta nevoie ocupandu-se cu treburile din gospodarie.

14.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA.

Pacienta necesita educatie sanitara, deoarece este la prima sarcina si este foarte speriata, din cauza ca nu stie ce o sa i se intample pe mai departe.

DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE

1.NEVOIA DE A COMUNICA.

Comunicare ineficienta datorita durerilor,  manifestata prin anxietate.

2.NEVOIA DE DORMI SI A SE ODIHNI.

Perturbarea somnului datorita durerilor, manifestata prin oboseala, agitatie.

3.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.

Postura diminuata datorita durerilor, manifestata prin imobilizarea la pat datorita perfuziei.

4.NEVOIA DE A ELIMINA.

Diminuarea scaunului datorita constipatiei manifestat prin balonare, flatulenta.

5.NEVOIA DE A SE RECREEA.

Dificultate in a indeplini activitati recreative datorita mediului spitalicesc si a durerilor manifestat prin neliniste, tristete.

6.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA.

Pacienta este la prima sarcina si nu are cunostinte in aceasta privinta, datorita inaccesibilitatii la informatii, manifestata prin frica de evolutie a sarcinii.

7.NEVOIADE A EVITA PERICOLE.

Lipsa de cunoastere a diagnosticului de iminenta de avort.

PROBLEMELE PACIENTEI  T. G.

SUBIECTIVE                     

OBIECTIVE

-dureri pelvi-abdominale

-contractii uterine

-constipatie

-tonus uterin crescut

-tranzit intestinal incetinit

ANALIZA DATELOR PACIENTEI T. G. PE NEVOI

IN I, A II-A SI A III-A ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

CONSIDERATII

1.de a comunica

Surse de dificultate

-durere

Manifestari de dependenta

-comportament neadecvat

-teama

2.de a dormi si a se odihni

Surse de dificultate

-durerea, anxietatea

-lipsa cunostintelor(despre sarcina)

 

Manifestari de dependenta

-neliniste

-oboseala, agitatie

3.de a elimina

Surse de dificultate

-alterarea mucoasei intestinale prin constipatie

-diminuarea peristaltismului intestinal

Manifestari de dependenta

-frecventa (scaun la 2-4 zile din cauza tranzitului intarziat)

-cantitate redusa, consistenta uscata

4.de a se misca si a avea o buna postura

Surse de dificultate

-amxietate, stres

-durere, perfuzie

Manifestari de dependenta

-dificultatea de deplasare datorita perfuziei

5.de a evita pericole

Surse de dificultate

-evenimente amenintatoare

(diagnosticul)

- spitalizare

Manifestari de dependenta

-dureri lombo-abdominale

- neliniste, stres

6.de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Surse de dificultate

-durere, anxietate

-mediul necunoscut

Manifestari de dependenta

-cunostinte insuficiente

-importanta respectarii tratamentului

7.de a se recrea

Surse de dificultate

-durere, anxietate, stres

-neadaptarea la situatie, mediul spitalicesc

Manifestari de dependenta

- tristete,dificultate in a indeplini activitati recreative

-apatie, neliniste


PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI T.G. IN PRIMA ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

1.de a comunica

Comunicare insuficienta datorita anxietatii, manifestata  prin frica de evolutie a bolii

Pacienta sa aiba atitudine receptiva si de incredere in echipa medicala si sa comunice eficient

Incurajez pacienta sa mentina legatura cu persoanele apropiate, sa utilizeze mijloace specifice de exprimare a sentimentelor si a emotiilor.

Comportamentul pacientei este mult mai echilibrat

2. de a dormi si a se odihni

Alterarea somnului datorita durerilor lombo-abdominale si a spitalizarii manifestata prin oboseala

Pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator

Invat pacienta sa evite mesele copioase inainte de culcare.

Ofer pacientei un pahar cu lapte cald inainte de culcare.

Administrez im. 3cm de amestec litic care contine si plegomazin (cu rol sedativ)

Pacienta are un somn mai linistit

3. de a avea o buna postura

Postura inadecvata datorita durerilor si perfuziei manifestata prin mobilizare la pat

Pacienta sa aiba o postura adecvata care sa favorizeze respiratia si circulatia sangelui

Instalez pacienta in pat in pozitie confortabila; ii montez perfuzie cu ser fiziologic 500 ml Gynipral 5f

Pacienta prezinta postura adecvata, comoda.

4. de a elimina

Alterarea eliminarii intestinale datorita scaderii motilitatii intestinale si compresiunii uterului

Pacienta sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

Determin pacienta sa ingere o cantitate suficienta de lichide, sa consume multe fructe si sa aiba grija in alegerea celorlalte alimente.

Pacienta intelege importanta alimentatiei, incearca sa stabilizeze situatia

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

gravid manifestata prin constipatie

tranzitului.

5.de a evita pericole

Teama de a pierde sarcina datorita durerilor lombo-abdominale manifestata prin contractii uterine

Pacienta sa nu mai prezinte dureri lombo-abdominale in urmatoarele 3 h

Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu . Creez conditii de mediu optime, camera aerisita, temperatura adecvata de 20-21sC.

Furnizez mijloace de comunicare adecvate starii sale, furnizez informatiile de care are nevoie. Masor functiile vitale: temperatura, TA, puls, respiratie si le notez in FO. Recoltez sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator Ht,Hb, urina pentru ex. sumar urina.

Administrez antispastice I.M.

TA=110/60mm Hg

P=80 b/min

R=20 r/min

T=36,7s C

Hb=12,4

Ht=36%

Leucocit- 6500mm³

Neutrofile- 68%

Euzinofile- 2%

Bazofile- 1%

Limfocite- 26%

Monocite-6%

Ex. Urina

Leu:100/ml

E:rare

L:rare

Pacienta este mai linistita

6.de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Deficit de cunostinte despre sarcina datorita inaccesibilitatii la informatii manifestata  prin necunoastere, teama.

Pacienta sa acumuleze noi cunostinte despre sarcina pe perioada spitalizarii.

Informez pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea. Verific daca gravida a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit noile cunostinte.

Pacienta a acumulat cunostinte noi. Studiaza revistele si brosurile pe care i le-am dat.

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

7.de a se recreea

Dificultatea de a indeplini activitati recreative datorita mediului spitalicesc manifestat prin neliniste, plictiseala.

Pacienta sa prezinte stare de buna dispozitie.

Distrag atentia pacientei de la evenimentele noi aparute in viata ei indicandu-i citirea unei carti, a unei reviste.

Indrum pacienta sa discute cu celelalte gravide, subiecte care o bine dispun.

Pacienta si-a exprimat sentimentul de a citi o revista si a discutat cu celelalte gravide despre subiecte placute.


PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI T.G. IN A II- A ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

1.de a comunica

Comunicare ineficace la nivel afectiv datorita lipsei controlului si a anxietatii manifestata prin frica de evolutie a bolii.

Pacienta sa comunice atat cu echipa medicala cat si cu celelalte paciente in mod eficace in termen de 12 h.

Incurajez pacienta si-i dau posibilitatea sa-si exprime temerile si nevoile, sentimentele si dorintele sale, incerc sa o fac sa aiba incredere in echipa medicala

Au survenit schimbari in comportamentul pacientei

2.de a dormi si a se odihni

Perturbarea somnului datorita durerilor lombo-abdominale manifestata prin insomnie.

Pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator atat  cantitativ cat si calitativ in termen de 6 h

Discut cu pacienta pentru a-i creea o senzatie de bine. Sfatuiesc gravida sa evite mesele copioase inainte de culcare. Sa evite stimulentele (cafea, ceai, cola ),inainte de culcare, chiar si pe toata perioada sarcinii.

Administrez la indicatia medicului 1tb diazepam per os cu rol sedativ.

Pacienta are un somn odihnitor.

3.de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate de a avea o buna postura datorita durerilor lombo- abdominale manifestata prin

Pacienta sa aiba o pozitie adecvata in decurs de 2 h.

Ajut pacienta sa se instaleze confortabil in pat. Ii sugerez sa stea in pozitie comoda.

Administrez la indicatia medicului amestec litic 3cm.

Durerile s-au ameliorat pacienta prezinta o postura adecvata.

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

pozitie antalgica.

I.M. cu rol antispastic NO-SPA 1f

Piafen 1f

Scobutil 1f

Ser fiziologic 500 ml

Gynipral 5f    /PEV

4. de a elimina

Alterarea tranzitului intestinal datorita lipsei de miscare manifestata prin balonare flatulenta.

Pacienta sa prezinte restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 h.

Sfatuiesc pacienta sa evite alimentele care produc gaze si sa nu consume o cantitate foarte mare de alimente la o singura masa.

Sa consume multe lichide pe zi.

Pacienta afirma ca situatia s-a stabilizat.

5.de a se recreea

Dificultate in a indeplini activitati recreative datorita mediului spitalicesc si a durerilor manifestatǎ prin neliniste, tristete.

Pacienta sǎ prezinte stare de buna dispozitie in decurs de 2 h.

Am incurajat pacienta sa-si depaseasca momentele dificile purtand discutii cu celelalte paciente sau citind ceva placut.

Pacienta prezinta o stare de buna dispozitie.

6.de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Lipsa de cunoastere despre sarcina datorita inaccesibilitatii la informatii manifestata prin frica de evolutie a bolii.

Pacienta sa-si exprime intelegerea informatiilor primite in termen de 3 zile.

Stimulez dorinta de cunoastere a pacientei, despre cum sa-si pastreze sanatatea pe timpul sarcinii oferindu-i brosuri si facand-o sa consti- entizeze propria responsabili- tate privind sanatatea.

Pacienta prezinta interes pentru a acumula noi cunostinte in vederea mentinerii sanatatii.

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI T. G. IN A III-A ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII DE NURSING

EVALUARE

1. de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Lipsa de cunostinte datorita inaccesibilitatii la informatii manifestata prin necunoastere

Pacienta sa-si exprime intentia de a acumula noi cunostinte in legatura cu sarcina.

Stimulez dorinta de cunoastere a pacientei despre cum sa-si pastreze sanatatea pe timpul sarcinii oferindu-i brosuri.

Pacienta prezinta interes pentru a acumula noi cunostinte in vederea mentinerii sanatatii.

2. de a evita pericole

Teama de a nu pierde sarcina  datorita durerilor lombo-abdominale manifestata prin contractii uterine.

Pacienta sa nu mai prezinte dureri lombo-abdominale in urmatoarele 3 h.

Furnizez mijloace de comunicare adecvate starii sale, furnizez informatiile de care are nevoie.

Masor functiile vitale si le notez in FO:

TA=110/60mmHg

P=80b/min

R=20r/min

T=36,5sC.

Dupa administrarea medicatiei timp de doua si repaus la pat pacienta nu mai are dureri, nici contractii uterine, medicul decide externarea indicand concediu medical, evitarea efortului, respectarea regimului si a tratamentului.


EPICRIZA

Pacienta in varsta de 24 de ani, se interneaza cu dureri lombo-abdominale, se indica investigatii si tratament conservator cu antispastice. Evolutie favorabila.

Se externeaza cu stare generala buna, afebrila, tonus uterin normal, nu pierde sange.

        Rp.  Ambulator –NO-SPA 3 tb/zi per os

                                  -Glubifer   3 tb/zi per os

               Revine la control peste o luna.



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 9664
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site