Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

RADIOLOGIA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ASTMUL BRONSIC
Aspirina. Acetaminofenul. Antiinflamatoarele. Nesteroidiene
CANCERUL BRONHO-PULMONAR
Hemodializa
CORPUL VITROS Sl CAMERA POSTERIOARA A OCHIULUI
Ruptura uterina
BIOETICA, EUTANASIA si DEMNITATEA MORTII
Tintele de volum prospective pentru internarile in spital
Glomerulonefrita asociata cu virusul imunodeficientei imune (HIV)
Tulburarile circulatiei coronariene

RADIOLOGIA

Definitie

   Stiinta utilizarii in medicina a radiatiilor profund penetrante si ionizante.

Radiodiagnosticul

    -Segmentul radiologiei medicale ce studiaza structurile organismului prin intermediul imaginilor radiologice

IMAGISTICA MEDICALA

      TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT VIZUALIZAREA, IN  VIVO, A STRUCTURII CORPULUI OMENESC, A ORGANELOR SI SISTEMELOR - NORMALE SAU PATOLOGICE, IN CORELATIE CU FUNCTIONALITATEA ACESTORA DUPA PRELUCRAREA IMAGINILOR DE CATRE CALCULATOR

METODE
RADIO-IMAGISTICE

RADIO-IMAGISTICA CU RAZE X
- radiatia electromagnetica -

      Radiatia electromagnetica – forma de transport a energiei; (radiatia electromagnetica = unda transversala, in care campurile electric si magnetic oscileaza perpendicular pe directia de propagare a undei);

      radiatia electromagnetica este caracterizata prin:

    Lungimea de unda (λ) – distanta dintre doua unde succesive (masurata in metri);

    Amplitudinea – intensitatea, caracterizata de inaltimea undei;

    Frecventa (f) – numarul de oscilatii in unitatea de timp; se masoara in hertz-i (Hz);

    viteza c = f x λ (m/s); viteza de deplasare a radiatiei electromagnetice  este de 3x108 m/s (viteza luminii in vid);

RAZELE X

      RAZELE X – descoperite in 1895 de Röntgen – sunt o forma de radiatie electromagnetica cu lungimea de unda in domeniul angströmilor – 0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10-10 m);

      In aplicatiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen in instalatii specializate.

TUBUL DE RAZE X

Razele X sunt produse in tubul radiogen



Acesta converteste energia electrica in raze X, cu producerea concomitenta de caldura.

      Electronii furnizati de catod prin incalzirea unui filament – focalizati si accelerati catre anod prin aplicarea unei diferente de potential de ordinul zecilor de kV;

      Anodul de Cu (bun conducator de caldura) – pe  suprafata sa o pastila de tungsten (focar), care produce razele X in urma “bombardamentului” cu  electroni;

      anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea focarului de catre fasciculul de electroni;

      suprafata anodului este inclinata (7-20°) – controleaza largimea fasciculului generat (aceasta influentand netitatea geometrica a imaginii);

      suprafata focarului: mica (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) functie de aplicatie; tuburile pentru fluoroscopie si radiografie au in general doua focare;

      Intregul ansamblu e situat intr-o incinta vidata care la randul ei este plasata intr-o cupola plumbata continand un fluid schimbator de caldura (ulei).

      Fasciculul de raze X obtinut este policrom (contine fotoni cu energie variabila) fiind mai departe filtrat (sunt retinuti fotonii cu energie joasa) si colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.

      Caldura este disipata prin intermediul anodului de cupru si a fluidului de racire;

      Caracteristicile tubului variaza functie de destinatia acestuia (echipament pentru explorari generale - radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie).

      Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea anatomica  de examinat si, trecand prin corp, este absorbit diferentiat in functie de compozitia chimica a structurilor (numarul atomic Z al atomilor componenti), densitate (ñ), grosime (d) si distanta de emisie a fasciculului;

      La iesirea din pacient, fasciculul de radiatii (emergent) este atenuat energetic, neomogenitatea sa exprimand diferentele de absorbtie ale organelor/tesuturilor strabatute;

      Fasciculul emergent intalneste apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori) care transforma – pe baza efectelor ionizat si fotochimic - informatia latenta transportata de fotonii X in imagine structurata, utila. Imaginea obtinuta poate fi analogica (radiografia standard, fluoroscopia clasica) sau digitala (radiografia si fluoroscopia digitala, computer-tomografia), directa (radiografia, fluoroscopia) sau reconstruita (computer-tomografia).

- Proprietatile razelor X -

      Intensitatea – scade cu patratul distantei;

      Penetrabilitatea – exprima calitatea radiatiei; este dependenta de lungimea de unda (functie de diferenta de potential aplicata tubului – cu cat mai mare cu atat raze mai “dure”, lungime de unda mica);

      Atenuarea – diminuarea intensitatii radiatiei ce strabate un corp material prin absorbtie si difuziune (imprastiere);

      Absorbtia – cantitatea de radiatii “sustrasa” radiatiei incidente:

                                    absorbtia=Z4xë3xñxd

      Efectul de luminiscenta – emisia unei radiatii optic vizibile albastru-verde de catre unele materiale cand sunt expuse la raze X (foliile intaritoare, ecranul fluoroscopic);

      Efectul fotochimic – utilizat in radiografie.


 Legile formarii imaginii radiologice

      Proiectia conica: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile si forma corpului radiografiat variaza in raport cu:

      Sumatia (si substractia) planurilor: imaginea radiologica este o imagine bidimensionala a unui corp tridimensional, fiind in acelasi timp o sumatie a tuturor straturilor – daca sunt opace = sumatie pozitiva, daca sunt si structuri transparente = substractie

      Paralaxa: proiectiile a doua elemente structurale suprapuse, dar situate la adancimi diferite in corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat functie de inclinarea fasciculului fata de planul corpului, obtinuta:

      Incidentele tangentiale: conturul unei imagini este net atunci cand raza incidenta este tangentiala la conturul structurii respective (scizura, tablie osoasa);

Metodele radio-imagistice care folosesc razele X

      Radiografia standard sau digitalizata

      Fluoroscopia SAU Radioscopia

      Tomografia plana

      Computer tomografia

      Angiografia

-Radiografia -

   Standard

   imaginea obtinuta este analogica;

   suportul utilizat pentru imagine – filmul radiologic;

   acesta este plasat intr-o caseta intre doua ecrane intensificatoare, care, stimulate de fotonii X continuti de fasciculul emergent, emit o lumina fluorescenta ce impresioneaza filmul radiologic; acesta este apoi developat obtinandu-se imaginea radiologica a corpului radiografiat;

   Digitala

   Imaginea obtinuta este digitala (obtinuta prin conversia unei imagini analogice);

   suportul pentru imagine este o placa fotostimulabila;

   imaginea analogica astfel obtinuta este “citita” cu un fascicul laser si numerizata de computer prin suprapunerea cu o matrice de n linii si m coloane (obisnuit 512x512 sau 1024x1024), calitatea imaginii digitale astfel realizate depinzand de matricea utilizata;
   imaginea radiologica digitala este afisata pe monitorul computerului; aceasta poate fi salvata pe HDD, CD-R/RW, MOD sau printata pe diverse dispozitive hardcopy (film, hartie);

   Direct digitala

   Imaginea obtinuta este digitala;

   Suportul pentru imagine este o placa cu diode fotosensibile acoperite de un material scintilator, incluse intr-o pelicula fina de silicon, fiecare din acestea fiind raspunzatoare pentru un pixel din imaginea afisata pe monitorul computerului (direct digital radiography – dDR);

   imaginea radiologica digitala este afisata pe monitorul computerului; aceasta poate fi salvata pe HDD, CD-R/RW, MOD sau printata pe diverse dispozitive hardcopy;

- Radioscopia(fluoroscopia) -

      Examinarea in timp real a structurilor in miscare din corp, cu sau fara utilizarea de substante de contrast;

    Vechile echipamente de fluoroscopie furnizau o imagine pe un ecran fluorescent, operau la intuneric, necesitand astfel o perioada de adaptare a examinatorului la aceste conditii; imaginea obtinuta era analogica, dozele de expunere mari;

    Echipamentele moderne sunt dotate cu amplificatoare de imagine si lant TV, astfel incat nu se mai lucreaza la intuneric, dozele de expunere necesare pentru o imagine de calitate sunt mult mai mici, aparatele fiind dotate cu variate dispozitive de stocare a imaginilor; imaginea obtinuta poate fi analogica sau digitala; echipamentele fluoroscopice direct digitale sunt in curs de elaborare si standardizare.

- fluoroscopia – aplicatii clinice -

       Examenul dinamic simplu (fara substante de contrast) al toracelui, abdomenului, etc.

       Studiile cu contrast ale tubului digestiv:

    Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal;

    Enterocliza;

    Clisma baritata, s.a.;

       Proceduri de radiologie interventionala:

    Diagnostice:

    Angiografia; DSA – angiografia cu substractie digitala (digital substraction angiography)

    CPT – colangiografia percutana transhepatica, s.a..

    Terapeutice:

    CHEAT – chemoembolizarea arteriala terapeutica

    Drenajele biliare, externe sau interne; s.a.

- computer tomografia -

      Computer tomografia (CT) este o tehnica imagistica care genereaza imagini sectionale in plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X in jurul corpului de examinat;

      CT se bazeaza pe determinarea coeficientilor de atenuare (absorbtie) liniara in tesuturi – densitate – a unui fascicul de raze X ce strabate corpul, imaginea CT fiind astfel o “harta” a distributiei densitatilor tisulare in volumul sectiunii examinate;

    Un fascicul colimat (ingust) de raze X strabate corpul pacientului iar intensitatea fasciculului emergent este masurata de catre o coroana de detectori, dispusi diametral opus fata de tubul de raze X;

    pentru o pozitie data a tubului radiogen valoarea masurata a intensitatii fasciculului emergent se numeste proiectie;

    imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITA de computer prin analiza matematica a multiplelor sale proiectii.

- computer tomografia – aparatura -

       Gantry (tunel) – avand o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm si putandu-se inclina cu 15-40°, contine:

     Tubul de raze X

     Detectorii; sistemul de achizitie a datelor (DAS)

     Circuitele de racire

     Sistemele de colimare (la iesirea din tub si la intrarea in detectori)

       Masa mobila

       Generatorul de raze X

       Computer (reconstruieste pe baza datelor furnizate de detectori si a software-ului imaginea CT); stocheaza datele pe HDD;

       Consola cu monitorul TV

       Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe filme de imagistica – cu developare umeda sau uscata – sau hartie).

IMAGISTICA CU RAZE X - computer tomografia – aparatura -

      V GENERATII

      Generatia Ia:

    primul CT (EMI, 1972)

    utiliza un fascicul fin (“pencil beam”) si un detector care realizau o miscare de translatie in timpul careia se obtinea o proiectie apoi o rotatie de un grad si se achizitionau datele unei noi proiectii;

    in total 180 de proiectii; generarea unei singure imagini dura 5 min;

      CT este o metoda imagistica sectionala; sectiunile se realizeaza in plan axial, grosimea lor fiind de 1-10 mm;

      CT a eliminat sumatia planurilor;

      CT lucreaza cu notiunea de densitate, derivata din coeficientul de atenuare;

      Unitatea de masura a densitatii este denumita Unitate Hounsfield (UH), dupa numele initiatorului metodei; prin conventie apa are densitatea de 0 UH, aerul de – 1000 UH, osul +1000 UH.

       Imaginea obtinuta este formata din pixel-i (picture elements); dimensiunea pixel-ului este obtinuta impartind diametrul ariei examinate la dimensiunea matricei;

      Imaginea in CT este o imagine reconstruita de computer pe baza datelor achizitionate de detectori; utilizand diversi algoritmi matematici acesta aranjeaza in matrice coeficientii de atenuare realizand o imagine numerica (digitala) care este apoi afisata pe monitor in nuante de gri-uri;

      numarul de nuante de gri afisate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de a le diferentia;

      calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afisat de acest numar limitat de nuante de gri;

      se utilizeaza ferestre de densitate (window width – WW) si mediana ferestrei (window level – WL);

IMAGISTICA prin REZONANTA MAGNETICA (IRM )

      PRINCIPIU: metoda de explorare imagistica care consta in obtinerea de sectiuni tomografice de 1-30 mm grosime in orice plan al spatiului, prin utilizarea unor impulsuri de radiofrecventa (RF) intr-un camp magnetic intens (0,2-3T) si omogen.

      Se bazeaza pe comportamentul nucleilor atomilor intr-un camp magnetic intens – in particular a nucleilor de hidrogen care se gasesc din abundenta in corpul uman – si pe fenomenul de rezonanta a acestora in camp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecventa specifica;

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI - medicina nucleara; scintigrafia -

      PRINCIPIU: introducere de izotopi radioactivi=>raze α, β, γ si captarea cu o camera de scintilatie a radiatiei rezultate dupa fixarea izotopului in tesuturi; fixarea detectata este analizata si redata de computer in imagine analogica pe monitor TV;

    fixare normala;

    hiperfixare (zone “calde”);

    hipofixare (zone reci).

      SPECT =SINGLE PHOTON EMISSION CT

      PET=POSITRON  EMISSION TOMOGRAPHY

SCINTIGRAFIA  SPECT

      IZOTOPI UZUALI:

     99Tc, 201Ta, 67Ga, 131I, 111In

      APLICATII  CLINICE

    FICAT

    SPLINA

    CORD/MIOCARD;

    SCHELET=“WHOLE BODY SCAN”;

    RINICHI

    PULMON=>PERFUZIE, VENTILATIE

    TIROIDA/PARATIROIDE

    INFECTII (abcese)

    DETECTIE CANCER

SCINTIGRAFIA  PET

      PRINCIPIU: emisie de positroni de catre izotopi cu viata scurta, (minute) sintetizati in laboratorul anexat aparatului detector.

      RADIOTRASORI:           C-11…..+ metionina;

                                                N-13…..+amoniu

                                                F-18…+deoxiglucoza

                                                O-15; RUBIDIUM 82

      APLICATII CLINICE:

    cuantificare flux sanguin => creer, miocard

    utilizarea tisulara acizi grasi,glucoza,aminoacizi; reperaj & functionalitate

    neuroreceptori cerebrali, etc;

    epilepsie focala, tumori, AVC, dementa, IMA.

SUBSTANTE DE CONTRAST IN RADIO-IMAGISTICA

      Radiologia conventionala si CT

    Negative – aer, dioxid de carbon

    Pozitive

   suspensie de sulfat de bariu

   substante de contrast iodate

   Pentru examenul organelor cavitare – ex. Gastrografin
   Pentru uz intravenos/intrarterial – hidrosolubile, ionice si non-ionice (de preferat acestea din urma, care desi mai scumpe au mult mai putine r.a.) – utilizate la U.I.V., angiografie, CT, s.a.

    Mixt (combinatii de agenti de contrast pozitivi si negativi)

    studiile cu dublu contrast ale tubului digestiv (aer + sulfat de Ba)

      Reactii adverse la substantele de contrast iodate

    Usoare

    greata, senzatie de caldura, stranut, acufene, s.a.

    nu necesita tratament, doar supraveghere; eventual un anxiolitic (Diazepam/Valium 5-10 mg iv lent)

    Moderate

    Urticarie (cu sau fara prurit), rash cutanat;

    Tratament:

   Antihistaminice iv (Tavegyl, 5 ml=2 mg)
   Derivati de cortizon (Solu-Decortin/Hidrocortizon 50-200 mg)
   Inhibitori H2 iv (Tagamet – 2 ml=200 mg)

      Reactii adverse la substantele de contrast iodate

    Grave, fiind amenintatoare de viata necesita interventia serviciului de Terapie Intensiva!

    Simptome:

   Generale: senzatie de anxietate, agitatie, urticarie generalizata, varsaturi, dureri de spate, pierderea constientei;
   Respiratorii: tahipnee, dispnee expiratorie, tuse spastica, spasm laringian-glotic, bronhospasm;
   Cardio-vasculare: tahicardie, bradicardie, racirea extremitatilor, cadere tensionala, colaps, soc.

    Tratament (masuri imediate):

   Antihipotensive: Suprarenin iv 1ml (0,1 mg) diluat 1/9 in ser fiziologic; se poate repeta la 2 min, eventual in adm. s.c. 0,3-0,5 ml;
   Corticoizi: Hidrocortizon 500-1500 mg iv;
   Oxigen; Eufilin pentru combaterea bronhospasmului;
   Solutii iv pentru combaterea colapsului, substituente de plasma.

SUBSTANTE DE CONTRAST IN RADIO-IMAGISTICA

      Ultrasonografie

    Pentru uz intravascular – diverse suspensii de microparticule ce contin gaz (dimensiuni 1-8 µm), care amplifica semnalul Doppler color ºi spectral;

    unele substanþe imbunataþesc contrastul ºi in mod B – aºa-numitele substanþe schimbatoare de faza (lichid la temperatura mediului ambiant, se transforma in microbule de gaz la temperatura corpului);

    altele – specifice tisulare – sunt captate de celulele sistemului reticulo-endotelial (ex. cel. Kuppfer);

    Agenþi de contrast oral – in studiu;

      IRM

    substante de contrast paramagnetice (chelati pe baza de Gadolinium – scurteaza T1) – pentru uz i.v.;

    exista si alte substante de contrast, inclusiv pentru tubul digestiv, aplicatiile ce le utilizeaza fiind in studiu si in curs de standardizare.

      Semiologia radiologica generala

    Leziuni – localizare, numar, forma, structura, contur, raporturi cu structurile invecinate.

Radiologia toracelui

      Opacitati

      Hipertransparente

Radiologia sistemului osteo-articular

    Osteocondensare

    Reducere a intensitatii structurii osoase

                  osteoliza

                  lacuna

                  geoda

Radiologia aparatului digestiv( dupa administrarea substantei de contrast)

      Plus sau minus de umplere

                  Imagine lacunara

                  Imaginea de nisa

   

Radiologia aparatului reno-urinar( dupa administrarea substantei de contrast )

      Imagini de aditie

      Imagini lacunare

      Notiuni de tehnica radiologica elementara

      Notiuni de anatomie radiologica

      Semiologie radiologica

      Algoritmul de examinare radiologica

      Tipuri de patologie

   Traumatica

   Inflamatorie infectioasa

   Congenitala

   Tumorala



CURS NR 2. Radio- imagistica sistemului osteo-articular. METODE RADIO-IMAGISTICE. Aspectul radiologic normal

      Tesutul osos compact si tesutul osos spongios

      Oase lungi

      Oase plate

      Oase scurte

      Modificari ale tesuturilor moi

      Modificari de forma

      Modificari de dimensiuni

      Modificari de contur

      Modificari de pozitie si ax

      Modificari de structura

SEMIOLOGIE  RADIOLOGICA OSOASA

I.MODIFICARI STRUCTURALE

   1.REZORBTIA:        -osteoporoza

                                       -osteoliza

                                       -osteonecroza

  2.OSTEOCONDENSAREA(OSTEOSCLEROZE):

                                  

   -PERIOSTOZA

                                       -ENDOSTOZA

                                       -SPONGIOSCLEROZA

Osteoliza

      Lacuna osoasa- in interiorul structurii osoase

      Caria osoasa- intreruperea structurii osoase

      Geoda- imagine sub corticala osoasa

II.MODIFICARI  DE ORGANOGENEZA:

        -hiperostoza-hipostoza

        -oedostoza

        -scoliostoza

        -hiperplazie-hipoplazie

        -aplazie-agenezie

DISTROFII

DISPLAZII

PATOLOGIE OSOASA

•TRAUMATISME:-fracturi, luxatii, entorse;

•BOLI INFLAMATORII:acute, cronice; osteite, osteomielite;

•TUMORI: benigne; potential maligne; maligne: primitive,                      metastatice

•NECROZE ASEPTICE

•DISPLAZII; DISTROFII

PATOLOGIE OSTEO-ARTICULARA

AFECTIUNI ARTICULARE ACUTE:

            -nesupurate=>RAA

            -supurate=>artrite (stafilo/streptococ);

AFECTIUNI ARTICULARE CRONICE:

            -nesupurate: PR, SA, artroze, metabolice, neuropatice;

            -supurate: tbc.

TRAUMATISMELE

•Fracturile osoase- intreruperea continuitatii  structurii                                         osoase

•Focarul de fractura- numarul de fragmente, aspectul traiectului de fractura, angulatia sau intrepatrunderea  fragmentelor in focar.

•Politraumatismele

Evolutia fracturilor – vindecare – aparitia calusului osos

•Complicatii- intarziere in aparitia calusului, pseudartroza, calusul vicios, osteoporoza de imobilizare, necroza aseptica, osteomielita si osificarile heterotope.

OSTEOMIELITA

EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode;

-reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia endosteala / periosteala; focare osteolitice mici, sechestre mici;

COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ;

                             -fracturi=>scurtari de os;

     -tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiperplazii unilaterale de                                                                                                                                  membru;

                             -septico-pioemie:abcese viscerale secundare;

FORME PARTICULARE

ABCES OSOS CENTRAL (BRODIE):

-SEDIU: tibie, metafiza superioara;

-ASPECT Rx:-geoda ovala, inel scleroza; fara sechestre/r.periostala

-EVOLUTIE: cronica, cu pusee de acutizare.

PANARITIU OSOS (osteita / osteomielita=>contiguitate de la p.moi)

-SEDIU:-falange terminale

-ASPECT RADIOLOGIC:-liza osoasa din afara spre canal medular;

                                              -fara reactie periostala.

TUMORI OSOASE

BENIGNE  PRIMARE                           MALIGNE PRIMARE

OSTEOM                                                 OSTEOSARCOM

FIBROM                                                   FIBROSARCOM

HEMANGIOM                                        ANGIOSARCOM

CONDROM                                             CONDROSARCOM

T.MIELOPLAXE                                    SARCOM MEDULAR

                                                                        -EWING;

                                                                        -JAKSON-PARKER

                                                                   MIELOM

        MALIGNE SECUNDARE: metastaze, leucemii, limfoame

Tumorile osoase benigne

      Localizare predominant metafizara cu extensie diafizara

      Contur net bine precizat

      Sufla si subtiaza corticala dar nu o intrerup

      Nu prezinta reactie periostala

      Modificarile pot fi de tip litic, osteosclerotic, mixt

      Tumora impinge structurile moi dar nu le infiltreaza

      Osul din vecinatate este normal

T. Benigne -clasificare

      T. osteogenice-osteom, osteom osteoid, exostoza, fibromul osifiant

      T. cartilaginoase- condrom, osteocondrom, condroblastomul benign, fibromul condromixoid

      T. vasculare- hemangiom, limfangiom

      T. conjunctive- lipom, fibrom

      Pseudotumori-chistul osos, chist anevrismal, displazia fibroasa

OSTEOM

ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign.

CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza !




SEDIU: sinus frontal, oase craniene.

ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur policiclic;

DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.

VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si nu tumora…!

SEDIU: diafiza os lung

ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic central; hiperostoza / scleroza in jur, bombeaza subperiostal, in partile moi.

FIBROM

ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos

SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi

             -mandibula=>”epulis”

ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de                     scleroza in jur;

                       -contur ciclic

                       -osul adiacenr nemodificat

                       -fara reactie periostala

HEMANGIOM

ORIGINE: VASCULARA; BENIGNA.

HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernos

SEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos;

ASPECTE RADIOLOGICE:

-Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (“spite de roata”)

-Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire cranio-podala,”butoi”); discuri vertebrale intacte;

SE COMPLICA CU  FRACTURA INTRASPONGIOASA/ INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALVÈ).

OSTEOCONDROM

ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT

SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene

TIPURI: -central = encondrom

                -periceric = eccondrom

ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata,    cu inel fin de sleroza periferica; absenta reactiei periostale.

Condroame multiple = boala Ollier

TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE)

SEDIU: epifiza oase lungi(tibie, femur), os plat.

ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (“bule de sapun”), bombare periostica epifizo-metafizara,

-aspect multiloculat, contur net  corticala subtiata dar vizibila, aspect de “os suflat”

EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/   raresc, dispar; corticala poate fi lizata complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.

DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos esential

Tumorile osoase maligne

      Sunt mai frecvente decat cele benigne

      Tumora are contur neregulat si imprecis delimitat

      Prezinta reactie periostala

      Modificarile de structura osoasa pot fi litice, osteosclerotice si mixte.

      Invadeaza partile moi

T. Maligne - clasificare

      T. osteogenice- osteosarcom, osterosarcom parostal, osteosarcom periostal

      T. cartilaginoase- condrosarcom

      T. conjunctive- liposarcom, fibrosarcom

      Hemopatii- sarcomul Ewing, limfoame, mielom multiplu

OSTEOSARCOM

ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze

TIPURI: osteolitic, osteoplastic

SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi

ASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic sau central; lacuna cu contur neregulat

-pinten sarcomatos CODMANN (“triunghiul mortii”)=reactia periostala   limitata + decolarea periostului / distructie periostala;

TIP OSTEOPLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (“spiculi perpendiculari pe diafiza”,in   perie”); respecta epifiza

EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat)

                      - fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.

CONDROSARCOM

ORIGINE: tesut cartilaginos (..condrom..?); exostoze osteogenice (b. Ombredanne)

SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste

ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; invazie de parti moi

FIBROSARCOM   OSOS

ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !)

ASPECT RADIOLOGIC:

            Tip central = osteoliza os lung;

            Tip periferic = sarcom periostal (parostal)

MIELOM (PLASMOCITOM)

ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI

ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala)

                   -marker: proteinurie BENCE JONES.

SEDIU: -maduva hematogena=>adult

Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER

Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)

ASPECT RADIOLOGIC:

-zone osteolitice -aspect de “panou gaurit” (tipic la craniu)

                            -tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect                            suflat

TUMORI MALIGNE SECUNDARE

METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)

CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc).

LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste.

TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTE

OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara delimitare, fara reactie periostala

-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.

OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (“pete de ceara” descrise de REBOUL), confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sinului.

MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.

II.LEUCEMII;LIMFOAME

1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil)

2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult)

3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA    GANGLIONII RETROPERITONEALI =>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRA”DE IVORIU”

NECROZE ASEPTICE

MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale

                        -post-traumatice

                        -embolii gazoase (boala de cheson).

1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG-      CALVE-PERTHES):-distructie progresiva a capului fem.; spatiu   articular pastrat, cavitate cotiloida normala

--evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza

2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG): -cioc, ”nas de tapir”, decolare si osteosinteza (realipire) sau detasare de fragment(“soricel..”).

3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN)

            -vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii                   intraspongioase (noduli Schmorl), (platouri vertebrale                     ancosate)

            -evolutie--spondilartroza precoce.

AFECTIUNI OSTEO-ARTICULARE

      ARTRITE SUPURATE-ACUTE

      OSTEO-ARTRITE CRONICE

-NESUPURATE

-SUPURATE:TBC

ARTRITE  SUPURATE

AG.ETIOLOGIC:-STAFILO,STREPTOCOC

MECANISM:SEPTICEMIE;CONTIGUITATE(OSTEOMIEL)

ASPECTE RX.:-sinovita:eco+IRMN;

-linia transparenta condro-articulara(dunga de doliu MENARD)

-osteoporoza difuza;ingustare interliniu;osteoliza epifizara;

-subluxatii;

DG.CERT:-punctie ac fin,ghidat fluoro/eco;aspiratie;antibiogr

DISPLAZIILE OSOASE

Sunt tulburari de crestere, osificare  si dezvoltare a scheletului ce produc modificarea formei, structurii sau opacitatii scheletului.

 In functie de mecanismul de crestere perturbat,exista:

            -displazii periostale-  alterarea cresterii in grosime:

       Boala tip:-osteogeneza imperfecta letalis(b.Vrolick);

            -displazii encondrale- alterarea cresterii in lungime -prin deficit al cartilagiului de crestere si nucleilor epifizari:    Boli tip:acondroplazia, boala Morquio         

-displazii directionale- cartilajul de crestere se dezvolta in alt   sens decit lungimea osului; boala tip:exostoze osteogenice (Boala Ombredanne)

Osteogeneza imperfecta

-lipsa de opacitate a scheletului- corticala foarte subtire, canal medular largit, spongioasa lipseste/e foarte laxa

-oase lungi gracile, subtiri (imagine de tub de sticla pe Rgf)

-forma neonatala (b. Vrolik)- nou nascut-- diafiza oaselor lungi cu focare           de fractura consolidate vicios, nuclei de osificare normali

            -craniu in mozaic (lipsa de osificare a boltii), platispondilie

            -coaste subtiri, cu “matanii” datorita calusurilor

-forma tardiva (b. Lobstein)- surditate, fragilitate  osoasa, sclere albastre

            -fracturi mai rare, oase lungi incurbate, epifize latite in paleta

            -platispondilie

            -oasele boltii craniului cu mineralizare retardata si incompleta

            -bazin- protruzie acetabulare, aripi iliace evazate

Acondroplazia- apare la nastere

--pitici cu membre scurte, cap mare, trunchi cu dezvoltare normala

--oase lungi cu diafiza scurta datorita lipsei de crestere in lungime

            --metafize evazate brusc, epifize cu osificare intarziata,

            voluminoase, in ciuperca

            --femur-col scurt, gros, coxa vara; trohantere masive

                         -condili asimetrici, genu valg

                         -cartilajul extremitatii inferioare-in accent circumflex

            --lungimea tibiei egala cu a peroneului (peroneul pare sa            participe la articulatia genunchiului)

--bazin in inima de carte de joc

--scheletul miinii- scurt, ultimele 4 degete egale ca lungime (mina in         trident)

--craniu- oase frontale proeminente, amprente digitale

--vertebre cuneiforme

Displazie spondilo-epifizara precoce (b. Morquio)                             

-se observa la 2-4 ani

--trunchi mic, gibus toraco-lombar, coaste aproape de bazin, craniu       normal

--vertebre- platispondilie, vertebre insuficient dezvoltate anterior- cifoza

            --platouri neregulate, discuri cu inaltime usor crescuta

--oase lungi— ramin scurte (osificare metafizara deficitara)

            --nuclei epifizari dezvoltati in timp normal, neregulati, turtiti,        prea mari / mici

-- metacarpiene 2-5 cu epifize distale conice / crenelate

DIAGNOSTIC: sebazeaza pe:platispondilia generalizata + anomalii epifizare + eliminare            urinara de keratosulfat

BOALA PAGET

Distrofie  a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronica:

-oase lungi- debut  diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters);                -compacta se ingroasa prin apozitie periostala,remaniere                spongioasa ( “se spongiozeaza”)= structura fibrilara cu trabecule groase. Oasele lungi se alungesc, se ingroasa, se curbeaza, apar fracturi.

-craniu- creste in dimensiune

--demineralizat, cu zone transparente---se condenseaza, oasele             boltii se ingroasa pe seama tabliei externe

-vertebre- aspect scamosat, patat de atrofie hipertrofica, tutite

            --vertebra cu chenar, vertebra de fildes

-bazin- structura scamosata, vatoasa

            --oasele sunt moi---deformare in inima de carte de joc

RADIO-IMAGISTICA PULMONARA-1

RADIO-IMAGISTICA PULMONULUI SI MEDIASTINULUI

METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE

IMAGISTICA CU RAZE X:RÖNTGENDIAGNOSTIC

     -RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM);

     -FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA;

     -RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;

     -TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA);

     -COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.);

     -ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara,

                                                                         -bronsica

     -BRONHOGRAFIA….

IMAGISTICA TORACELUI APARATUL RESPIRATOR

METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI

   S.P.E.C.T.= Single  Photon Emission CT

                     -scintigrafie de perfuzie - Tc 99;

                     -scintigrafie de ventilatie - Xe 133

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

                                       (I.R.M.)

   -METODA NEINVAZIVA;

   -FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO,

     2 D  si reconstructii 3D:

                   -PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET;

                  -MEDIASTIN;

                 -VASE==>ANGIO-R.M.

ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S.

   -TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural;

                                                   -formatiuni expansive la                                                                      perete;

   -TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase

   -INTRAVASCULARA (I.V.U.S.).

APARAT  RESPIRATOR SEMIOLOGIE RADIOLOGICA

SEDIUL MODIFICARILOR PATOLOGICE  MORFO FUNCTIONALE

              

  - SPATIUL AERIAN BRONHO-PULMONAR                       

              

  - INTERSTITIUL PULMONAR;

                        - SECTOR VASCULAR;

                        - PLEURA   

MODIFICARI ELEMENTARE

I.  OPACITATI  PATOLOGICE

        II. HIPERTRANSPARENTE

        III.IMAGINI  MIXTE

        IV.IMAGINI  COMPLEXE

CRITERII  DE  CLASIFICARE A PROCESELOR  PATOLOGICE

1.MARIMEA LEZIUNII

2.FORMA

3.STRUCTURA: omogena, neomogena;

4.TOPOGRAFIA: segmentara, lobara;

5.CONTUR; INTERFATA; VECINATATE;

6.STAREA ELEMENTELOR ANATOMICE VECINE: influenta, tipul raportului fata de        procesul patologic.

APARAT RESPIRATOR    SEMIOLOGIE RADIOLOGICA

                                 I).OPACITATI

    A. MECANISME                         B. CLASIFICARE

 1  cantitatii de aer alveolar:                  1 nodulare               

    -inlocuire (pneumonia)                      2 intinse

    -rezorbtie (atelectazia)                       3 liniare

 

2 ­densitatii tesutului interstitial

       (fibroze,inflamatii)

 3 ­volumului vascular(staza)

 4  lichide patologice in: alveole, bronhii, pleura

OPACITATI NODULARE

       CLASIFICARE:

        =>MARIME:-grad I :micronoduli, 1 - 3 mm=>miliara tbc.

                                -grad II : 3 - 10 mm =>infiltrat tbc.

                                -grad III : 10 - 30 mm =>cancer nodular

                               

        -grad  IV : 30 - ¥  mm =>chist hidatic

        =>NUMAR:  -unici;

                               -multipli; tipul diseminarii

        =>NATURA:(apreciind detaliile descriptive)

                               -exsudativi…………bronho-pneumonie; 

                               -productivi………… tbc;

                               -chisturi lichidiene…chist hidatic,bronhocel;

                               -tumori………………primitive,metastatice.                            

        DESCRIERE:    marime,numar,sediu,structura,contur,                                                         starea elementelor anatomice                                                          vecine;etiologie.

 

OPACITATI  INTINSE

      a Voal: -opacitate discreta,intensitate minimala;origine

                     pleurala, parenchimatoasa;

      b Pulmonare:- sistematizate => lob, segment ;

                              - nesistematizate;

     c Pleurale: - lichidiene, pahipleurite;

   DESCRIERE:- gradul opacitatii (intensitatea):

                                         -minimala => voal

                                         -medie      => condensare pneumonica

                                         

     -mare       => pleurezie, atelectazie.

 

OPACITATI  LINIARE

     DESCRIERE:



             -  FINE

             - TRABECULARE

    

              -  IN BANDA

              - RETICULARE

 

  

  ORIGINEA: - VASCULARA;

                           -  INTERSTITIALA;

                           - PLEURALA;

                          -  PERICARDICA.

 

HIPERTRANSPARENTE

  A  MECANISME

    1 CRESTEREA TRANSPARENTEI  PULMONARE

           - ­ aer alveolar, aer bronsic

                -  ¯  vascularizatiei

                -      distructii tisulare

       2 AER IN PLEURA - PNEUMOTORAX

    3 AER IN MEDIASTIN - PNEUMOMEDIASTIN

    4 GAZE IN CAVITATI  JUXTA-FRENICE

             ( pneumoperitoneu, eventratii, hernii)

 

   B CLASIFICARE

      - HIPERTRANSPARENTE  INTINSE

                                                           - DIFUZE    

                                                                              - SISTEMATIZATE

                                                                              - PLEURALE

         - LOCALIZATE (CIRCUMSCRISE)

          => BULOASE…………bula de emfizem

             => CAVITARE………..caverna tbc; chist aerian;

            => TUBULARE………..bronsiectazii;

            => LINIARE……………pneumotorax, pneumomediastin.

IMAGINI  MIXTE

- DEFINITIE: combinatia intre imagini opace si hipertransparente in acelasi

                         proces patologic; exemplu : IMAGINE HIDROAERICA.

- CLASIFICARE: ( criteriul - apartenenta anatomica)

         PULMONARE………….chist hidatic, abces, caverna, cancer excavat;

         PLEURALE……………. hidro-/pio-/hemo-/ pneumotorax;

         MEDIASTINALE………mediastinite, perforatii esofag;

         PERICARDICE…………hidro-/pio-/hemo-/ pneumopericard;

         DE VECINATATE…….. eventratii, hernii diafragmatice.

- DESCRIERE: SEDIU; MARIME; FORMA;

      Elemente specifice etiologic:-aspectul nivelului lichidian;

                                                     -aspectul peretilor cavitatii;

                                                     -starea parenchimului juxta-lezional.

 

IMAGINI COMPLEXE

- PULMONARE…noduli+focare intinse                                                                       (bronhopneumonie  pseudolobara);

- PLEURO-PULMONARE…pneumonie + pleurezie;

- MEDIASTINO-PULMONARE….complex primar tuberculos                                                                  (afect+adenita);

- CARDIO-PULMONARE…cardiomegalie+edem pulmonar                                                          ( IC decompensata)

Sindroame radiologice pulmonare

SEMIOLOGIE SPECIALA. FIZIOPATOLOGIE

SINDROAME ALVEOLARE:    I - hiperaeratie;

                                                         II - alveolar retractil;

                                                         III - alveolar neretractil.

 SINDROM INTERSTITIAL:    - peribronhovascular;

                                                        - parenchimatos.

 SINDROM DE OBSTRUCTIE BRONSICA: - bronsii mici;

                                                                               - bronsii mari.

 SINDROM VASCULAR:  - hipovascularizatie;

                                               - hipervascularizatie

SINDROAME ALVEOLARE

I SINDROMUL DE HIPERAERATIE ( hiperinflatie).

       Definitie:­ cantitatii de aer alveolar ± modificari ale peretilor                      alveolari.

   ASPECT RADIOLOGIC:

- Distensia pulmonara:-aplatizare diafragm;-­ Æ cranio-podal;

                                      - deschiderea sinusurilor;

                                      -rotunjirea domului;

                                      -aspect de “clopot”,”butoi”

- Hipertransparenta:  ¯ gradului de absorbtie la Rx prin:

                                   - ­ cantitatii de aer alveolar;

                                   - ¯ patului vascular si a fluxului sanguin

                                       arteriolo-capilar.

EXEMPLE:

1 EMFIZEMUL DIN BPOC: bronsita cronica, astm intricat;

   Mecanism: obstructie bronsiolara (congestie, edem, mucus)=>

                      incarcerare (supapa,”AIR TRAPPING”)=>emfizem

                      centrolobular, centroacinar.

2 EMFIZEM SENIL, ATROFIC: panacinar; alveole indemne.

3 ASTMUL ALERGIC: hiperinflatie doar in criza !

4 OBSTRUCTIE BRONSIE MARE: supapa, ventil expirator,

   =>emfizem localizat/ sistematizat: cancer endobronsic,

                                                              corp strain.

5 EMFIZEMUL VICARIANT: atelectazie lob/ pulmon.

                                   

II Sindrom alveolar retractile

Definitie: disparitia aerului alveolar prin rezorbtie ± lipsa de umplere, pe teritorii variabile (acin=>pulmon).

CUPRINDE:

    ATELECTAZIA:    -intinsa, sistematizata=> lob, segment;

                                      -perilezionala (chist,tumora);

                                      -lamelara (bazala);

                                      -acinara (bronsiolita);

    COLAPS PASIV:   -pneumotorax, pleurezii, toracoplastie;

    ATELECTAZIE ADEZIVA:- retractie alveolara in lipsa

                                       surfactantului pulmonar (nou nascut)

EXEMPLE: Atelectazia sistematizata - cancer bronhopulmonar

SEMNE RADIOLOGICE:

       - DIRECTE: condensare - opacitate pulmonara

                             diminuare volumului pulmonar ocupat:

                                  -”in evantai” - pleura libera,

                                  -”aspiratie” retractila, plamin fixat la                                                                 hil=>pleura simfizata

       - INDIRECTE: - tractionari, retractii, deplasari( pleura,

                                     scizuri, coaste, mediastin, diafragm);

                                  - emfizem compensator controlateral;

                                  - hernie pulmonara transmediastinala                           

 

III Sindrom alveolar neretractil

Definitie: obturatie ( umplere) alveolara cu lichid/tesuturi pato -

                logice, fara reducere a volumului pulmonar ocupat.

Cauze:- exsudat  (inflamator,alergic);

            - transsudat (edem pulmonar);

            - bronho-aspirat;

            - singe;

            - substante straine (proteinoze, litiaza alveolara)

• BOALA TIP: PNEUMONIA FRANCA BACTERIANA !

Semne radiologice: - OPACITATE SISTEMATIZATA

                            LOBARA/SEGMENTAR/ SUB-SEGMENTAR=

                             Ñ  PNEUMONIC  Weil & Mouriquand;       

                              - OPACITATE NESISTEMATIZATA-infiltrat,

                                                            aripi de fluture,”nouros”etc.

Semne ajutatoare: bronhograma, alveolograma aerica

SINDROMUL INTERSTITIAL

Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara, colagenoze, pneumoconioze etc.

1 IMAGINI PERIBRONHOVASCULARE

 - ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;

 - opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”;

 - linii KERLEY A  => limfatice turgide, cimp mijlociu => È ;

 - linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept                                          interlobular =>^ perete axilar, ”trepte                                                                                    de scara”;

 - linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice

2 IMAGINI INTERSTITIALE PARENCHIMATOASE

   Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;

                                    - lipsa sistematizarii;

                                    - contur sters, aspect neomogen;

                                    - intensitate mica, medie.

  Aspecte radiologice: -”sticla mata”-infiltratia sept alveolar;

                                    - imagini miliare;

                                    - imagini nodulare gr.II (silicoza, carcinoza);

                                    - imagini reticulare -“fagure”(viroze,colagenoze)

                                    - imagini reticulo-nodulare.

          CT => detalii de finete prin tehnica  High Resolution  ( HR)

SINDROMUL DE OBSTRUCTIE BRONSICA

OBSTRUCTIA BRONSIILOR MARI

SEDIUL LEZIUNII:

- extrabronsic=>compresie,tractiune,indoire;

-         mural=>tumori,inflamatie;

-         intrabronsic=>secretii,corp strain,tumori;

-         mural + intrabronsic=>cancer

SEMNE RADIOLOGICE:

-Dinamice-                                          - Statice

-

fenomen ”pendul mediastinal”   -emfizem sistematizat(debut)

(Holzknecht&Jacobson)             -atelectazie sistematizata:

prin stenoza cu ventil.                    segment, lob, pulmon.

SINDROMUL VASCULAR

SEDIUL LEZIUNII:

- extrabronsic=>compresie,tractiune,indoire;

                                       

- mural=>tumori,inflamatie;

                                  

- intrabronsic=>secretii,corp strain,tumori;

                                  

- mural + intrabronsic=>cancer

SEMNE RADIOLOGICE:

       -Dinamice-                                          - Statice-

fenomen

 ”pendul mediastinal”                  -emfizem sistematizat(debut)

(Holzknecht&Jacobson)                -atelectazie sistematizata:

prin stenoza cu ventil.                    segment, lob, pulmon.

PLAMINUL HIPOVASCULARIZAT

Cauze:     -hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod;

                 -stenoza artera pulmonara (congenitala, dobindita);

                 -embolia pulmonara;

                 -shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot)

Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara;

                                  - desen pulmonar sarac, difuz/ localizat.

Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSA

Rad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara +

                           tromboliza (mecanica, urokinaza)

 

PLAMINUL HIPERVASCULARIZAT

 a Tip arterial: - cord “sportiv”: marire calibru vascular  =>­ flux  fara ­ rezistentei periferice;

                         -shunt stg - dr. cu­ rezistentei periferice                                                                              (centralizare)

                        exemple - DSA;DSV

 

b Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza vasculara

                      

- linii Kerley B;

                       - apicalizarea desenului vascular  prin dilatare

                         venoasa (redistributie apicala)

      BOALA TIP: STENOZA MITRALA








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2204
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site