Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Trichineloza in Romania

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEMATICA PENTRU COLOCVIUL DE MATERIALE STOMATOLOGICE
SIFILISUL
RETETA TIBETANA CU USTUROI.
Etapele montarii lentilelor in rama de ochelari
BOALA CROHN
POLIPI NAZALI (polipoza nazo-sinusala)
Medicamentele si sarcina
Comele - Profilaxia comei
GENETICA SI CANCERUL MAMAR
HEMOFILIA B

Trichineloza in Romania

      In Romania, trichineloza la om a fost semnalata pe toata suprafata tarii, nai ales sub forma de focare cu caracter familial. Sursa de imbolnavire este constituita in principal de carnea de porc si cea de vanat, necontrolata sub aportul trichinelozei. incepand din anul 1874, cand s-au semnalat primele cazuri de trichineloza la om in Romania, anual s-au inregistrat din ce in ce mai multe focare, in diferite judete ale tarii. in general, de-a lungul anilor, frecventa cazurilor si focarelor a fost mai mare in Crisana, Banat, centrul Transilvaniei, nord-estul Olteniei, nord-vestul Munteniei si mai recent in centrul si sudul Moldovei.



incepand cu anul 1961, in Romania, declararea trichinelozei la om a devenit obligatorie si ca atare se poate discuta despre o evidenta a cazurilor. Sunt cunoscute o serie de episoade familiale de trichineloza in urma consumului de carne de porc sau preparate culinare (inclusiv din carne de mistret si urs). Astfel in 1954 in Avrig, un focar de trichineloza cu 5 imbolnaviri, toate cu sfarsit letal. in anul 1955 un episod epidemic a fost descris in judetul Brasov, la Jibert, cand in decurs de 30 zile s-au imbolnavit 24 de persoane, prezentand diverse forme de boala. O persoana a decedat cu o forma encefalitica mortala.

      In 1957 a avut loc la Orsova, judet Mehedinti, un episod de imbolnavire de trichineloza cu caracter epidemic, cu un numar de 124 bolnavi, din care mai mult de jumatate au consumat mezeluri crude-afumate. in perioada 1963-1968 s-au inregistrat 71 de focare de trichineloza, din care 70 au fost consecinta consumului de carne de mistret. Numarul mediu anual de cazuri pe aceasta perioada a fost de 79,7. Frecventa cea mai mare a fost inregistrata in judetele Sibiu, Valcea, Timis, Brasov, Bihor, Salaj.

      In 1966 s-a inregistrat un focar de trichineloza la Viseu, iar in 1967 la Campulung Moldovenesc, ambele fiind determinate de consumul de carne de mistret necontrolat trichineloscopic. in perioada 1969-1980, media anuala a numarului de cazuri a fost de 250-400. in perioada ianuarie-martie 1973, in judetul Arad a evoluat o epidemie de trichineloza cu 757 cazuri manifestate clinic din care 94% in orasul Arad, iar 6% in alte 20 de localitati din judet, imbolnavirea a avut la baza consumul de carnati cruzi afumati proveniti din sectorul comercial, care au fost produsi cu carne de porc neexaminata din punct de vedere trichineloscopic. in urma examenului trichineloscopic efectuat pe carnati s-au gasit sute de larve pe gramul de carne examinata.

incepand cu anul 1983, asa cum subliniaza Olteanu Gh, Gherman I, Panaitescu D si colab., (1994), cand s-au inregistrat numai 217 imbolnaviri, cazurile de trichineloza in randurile consumatorilor au prezentat un curs ascendent, ajungand in mod spectaculos ca in 1993 sa atinga un numar de 3.649 de imbolnaviri umane, de 17 ori mai mult decat cu 11 ani in urma.

      In anul 1993 nu au fost semnalate frecvente episoade de trichineloza cu caracter epidemic, cum au fost cele din Tarnavenu - Mures cu 361 persoane bolnave, Tg Jiu cu peste 250 consumatori la o nunta, 5 localitati miniere din Valea Jiului cu 305 cazuri, Popesti Leordeni - Ilfov cu 38 imbolnaviri.

      In intervalul 1982 - 1999 s-au inregistrat 20.296 imbolnaviri umane de trichineloza, din care peste 80% au aparut in perioada 1990 - 1999. Pana in prezent nu au fost semnalate imbolnaviri la om in Romania prin consum de carne de cal si de nutrie. in schimb sunt descrise o serie de episoade de imbolnavire in urma consumului de carne de vanat - mistret si urs. Astfel in 1960, I. Gherman si S. Constantinescu descriu un episod endemic de trichineloza cu 9 imbolnaviri si un deces, produs in urma consumului de carne de urs infestata, in zona Paineni, de pe Valea Oltului.

      In 1993, la o carmangerie din Transilvania, carnea de porc controlata sanitar veterinar a fost amestecata cu carne de mistret necontrolata trichineloscopic, producand imbolnaviri grave la un numar mare de consumatori. Din datele raportate, infectia cu Trichinella este frecventa in Romania si are o incidenta raportata de 7,2/100 000 de locuitori in anul 1998.

      La porc, odata cu introducerea examenului trichineloscopic obligatoriu in abatoarele din tara (1913), se poate discuta despre o cunoastere reala a incidentei trichinelozei. Din datele serviciilor sanitar veterinare din abatoare, se poate constata o imagine cuprinzatoare asupra raspandirii, frecventei si dinamicii trichinelozei la porcine.

in perioada 1932 - 1939 din 4 066 112 porci examinati 2 231 (0,55%) au prezentat larve de Trichinella spiralis in musculatura. Zonele de cea mai mare extensivitate (0,1%) erau Moldova, Dobrogea si Oltenia, in timp ce Transilvania, Maramures, Crisana, Banat erau zonele de cea mai mica extesivitate (0,02%).

      Intre 1956 - 1967 s-a inregistrat o scadere de pana la 0,026% si chiar pana la 0,001 % a incidentei trichinelozei la porcii sacrificati in abatoarele din Romania. In perioada 1980 - 1993 incidenta trichinelozei la porcii sacrificati in abatoare a fost de 0,08 - 0,12%, valoarea cea mai ridicata inregistrandu-se in ultima parte a acestei perioade, ceea ce coincide cu cresterea numarului de cazuri de imbolnaviri la om(8,9). De asemenea, in ultimii ani s-a constatat o crestere a incidentei trichinelozei la porcii din gospodariile populatiei (0,22 - 0,16%), fata de cei crescuti in ferme mari si taiati in abatoare (0,06 - 0,1%). Din studiile epidemiologice efectuate la nivelul tarii in perioada 1990-2001 de catre lonescu V. se constata o scadere a incidentei trichinelozei in anul 2001 si totodata ca numarul focarelor de trichineloza porcina incepand cu acest an a fost de 86, cel mai mic din ultimii 10 ani.



      In privinta raspandirii geografice a trichinelozei la porcine, in anul 2001, autorul constata urmatoarele: 11 judete incidenta bolii este mai mare decat procentul pe tara (Braila 0,19%, Caras-Severin 0,32%, Constanta 0,21%, Dolj 0,12%, Galati 0,16%, Ialomita 0,18%, Mehedinti 0,25%, Olt 0,23%, Prahova 1,1%, Timis 0,18%, Valcea 0,19%). Fata de anul 1999 se constata o crestere cu 3 judete. Se mentin in aceasta categorie judetele Prahova, Constanta, Olt si Ialomita, sub 0,1% se situeaza 25 de judete (Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor,, Bistrita, Botosani, Brasov, Buzau, Calarasi, Cluj, Dambovita, Giurgiu, Harghita, lasi, Ilfov, Maramures, Mures, Neamt, Satu Mare, Salaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea, Mun. Bucuresti). Restul de 6 judete au o prevalenta a bolii cuprinsa intre 0,10% si 1,01 %.

      Judetele cu cel mai mic procent al bolii sunt: Botosani 0,001%, Bacau 0,002%, Teleorman 0,005%, Maramures 0,007%, Satu Mare 0,01%, Vrancea 0,1%, Harghita 0,016%, lasi 0,02%, Suceava 0,02%, Arges 0,03%.

      La om in anul 2001 au fost suspectate ca fiind infectate cu Trichinella spiralis 804 persoane, confirmate 642 din acestea decedand o persoana. Numarul de imbolnaviri in 2001 este mai mare cu 18 cazuri fata de 2000, dar mai mic cu 206 cazuri fata de 1999. Judetele in care cazuistica la om este mai mare sunt urmatoarele: Prahova 222, Bihor 115, Brasov 106, Satu Mare 63, Maramures 54, Constanta 49, Olt 30, Bistrita Nasaud 26, Calarasi 24, Gorj 23, Salaj 21, Arges 18, Mures 18, Galati 17, Buzau 9.

      La vanat (mistret, urs) procentul de infestatie este mai ridicat decat la porcul domestic, la aceasta contribuind varsta lor mai mare in momentul vanzarii, modul de hranire, ca si existenta unor rezervoare de infestatie silvatice in anumite zone ale tarii.

Pana in 1970, incidenta trichinelozei la mistretii din tara noastra a fost de 0,088% la cei din regiunea Transilvaniei si 0,35% la cei din zonele Tecuci si Neamt. in judetele din sudul tarii, Arad si Brasov nu s-a gasit trichineloza la niciunul din cei 1761 de mistreti examinati. Intre 1860-1993, incidenta a fost cuprinsa intre 0,1-0,5%, examinandu-se anual 8488 - 16.736 mistreti.

      Ca raspandire geografica, in 1980 toate cazurile de trichineloza la mistreti apareau in rezervatiile silvice din Ardeal si Moldova, iar in 1983 au aparut si in Banat, Valcea si nordul Mun. Bucuresti. in anii 1985-1987 s-au semnalat si in rezervatiile silvice din sudul tarii, in principal in cele din Oltenia.

      Dupa Lupascu si colab., 1970 si Olteanu Gh. si colab., 1965, inainte de 1970 trichineloza la urs era de 10,2%, investigatiile referindu-se la un numar mic de animale. In perioada 1980-1993, incidenta trichinelozei a fost urmarita mai atent si a variat de la an la an in limite largi: 1,5% in 1980 si 25-25,6% in anul 1987, respectiv 1985. De asemenea, intre 1985-1987 s-a constatat cea mai ridicata incidenta si la mistreti.

      La caini s-a urmarit incidenta in diferite din diferite localitati din judetele Hunedoara, lasi, Bacau, cu urmatoarele rezultate: 5-10% incidenta si chiar 14-15% (Cironeanu I., 1965, Lupascu si colab., 1970., Olteanu Gh., si colab., 1965)

La pisicile domestice s-au gasit incidente de 5-14%, cu o medie de 9,58% (Cironeanu I., 1965; Olteanu Gh., si col., 1965).

La sobolanii din unele abatoare au prezentat o incidenta intre 1-29% si chiar 35% (Cironeanu I., 1965; Gh. Olteanu si col., 1965).

La soarecii de casa, la cel de camp, chitcan si altele s-au pus in evidenta trichinele, concluzionand ca si aceste animale contribuie la mentinerea si raspandirea focarelor naturale de trichineloza.




      La carnivorele salbatice - in urma cercetarilor facute pana in 1958 (Lupu, Cironeanu si col., 1960; Lupascu, Cironeanu si col., 1970) s-au identificat infectii cu Thchinella spiralis surprinzator de mare.

La 2.519 animale carnivore, apartinand la 8 specii lup - Canis lupus; vulpe - Vulpes vulpes; pisica salbatica - Felis silvestris; jder - Martes martes; dihor - Putorius putorius; viezure sau bursuc - Meles meles; nurca - Lustela lutreola; vidra - Lutra lutra, de peste tot cuprinsul tarii s-au identificat 510 (21,42%) infestate. Cea mai ridicata rata de infectie s-a inregistrat la lup 38,5%, la vulpe 22%, la pisica salbatica 23 %.

        La cabaline - in urma aparitiei a mai multor episoade explozive de trichineloza la om in Franta, Italia si in alte tari in urma consumului de carne de cal, alarmand populatia, dar si specialistii , s-a constatat ca acest soliped este purtator de Trichinella.

in 1983, in Romania (jud. Harghita) s-au descoperit patru cai infestati cu Trichinella, din 11 examinati prin digestie peptica. De asemenea, la 2.370 probe de ser si carne de cal, examinate prin testul ELISA trusa Elitrich s-au constatat 12 (0,5% reactii pozitive) (Diaconu si colab., 1994).

      De subliniat este faptul ca in Romania, specia obisnuita este Trichinella spiralis, intalnita destul de frecvent la numeroase specii de animale domestice si salbatice, ca si la om. in tara noastra, in 1962, Olteanu si colab., (1994) au diagnosticat doua cazuri de infectie cu Trichinella in spatiile interfibrirale ale musculaturii striate la cioara de semanatura (Corvus frugilegus). Larvele identificate erau necapsulate, dar momentul respectiv autorii nu au acordat atentia cuvenita acestei constatari, considerand ca este vorba de Trichinella spiralis. Mai tarziu, au fost convinsi ca larvele gasite in musculatura carnii de semanatura erau de Trichinella pseudospiralis (130).

      In 1986, tot Olteanu Gh. si colab., mentioneaza un caz cert de infectie cu Trichinella pseudospiralis diagnosticat in musculatura unei pisici, proprietatea unui circ polonez venit la Bucuresti in luna iunie 1985, dupa un turneu de lunga durata prin tarile Africii (130).

      La intalnirile internationale, aspectele legate de importanta intensitatii infectiei pentru aprecierea reala a incidentei trichinelozei, constituie o problema deosebita pe larg la ultimele conferinte asupra trichinelozei, tinute in 1980 si 1993 la Bruxelles si la Ovieto - Italia. S-a constatat ca dupa introducerea digestiei peptice si a metodelor serologice in diagnosticul trichinelozei la porc, s-a decelat o mai mare proportie de porci infestati decat se diagnosticau numai prin trichineloscopie.      Trichineloscopia nu permite decelarea infectiilor foarte slabe, ea fiind mai putin sensibila de cel putin 10 ori decat digestia peptica si de 1000 de ori decat testul imunoenzimatic ELISA. Folosindu-se noile metode, mult mai sensibile, s-a reusit sa se deceleze si cazurile de infectii foarte slabe, iar tari care se considerau a fi libere de trichineloza, au fost gasite a avea aceasta parazitoza. in Olanda, in perioada 1926-1962, folosindu-se trichineloscopie, s-a gasit un singur porc infestat, ceea ce nega ca tara este libera de trichineloza. Examinandu-se prin digestie peptica cate 400 g carne de la 46 de porci pozitivi la testul ELISA, s-a confirmat ca acestia prezentau larve de Trichinella spiralis in carne dar in numar foarte mic. La 35 din cei 46 de porci examinati s-au constatat mai putin de 10 larve in 400 g tesut muscular (0,025 larve/g) ceea ce arata ca nu se puteau detecta prin trichineloscopie, care are o capacitate de detectie de aproximativ o larva pe gram tesut muscular. Rezultatele acestei investigatii a determinat o reevaluarea situatiei epidemiologice a trichinelozei in Olanda si ar trebui sa fie un semnal de alarma si pentru celelalte tari. Problema intensitatii infectiei priveste si omul. Studiile facute in SUA in perioada 1966-1970 au aratat ca 37,9% din 335 de cazuri umane examinate post mortem, avea mai putin de o larva pe gram tesut muscular, 51,9% aveau intre 1 si 10 larve pe gram tesut muscular si 10,2% din cazurile detectate aveau mai mult de 11 larve pe gram tesut muscular, depasind in acest fel nivelul critic peste care trichineloza la om este simptomatica (Murell K.D., 1985). (120).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1141
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site