Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Tubul digestiv - Planul de organizare al tubului digestiv

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Dezobstructia cailor aeriene superioare
PSIHODIAGNOZA CA DOMENIU SPECIFIC
PREZENTAREA PLANTEI ALOE VERA BARBADENSIS MILLER
Diabetul zaharat - test grila cu raspunsuri corecte
INGRIJIREA PACIENTULUI CU TULBURARE AFECTIVA BIPOLARA - EPISODUL MANIACAL (LUCRARE DE DIPLOMA)
Analize tiroida
ANATOMIE PATOLOGICA - OZENE
Tulburǎrile somnului
SIDA - Riscul de contaminare
DISPROPORTIA CEFALO-PELVICA

Tubul digestiv




Planul de organizare al tubului digestiv:

Mucoasa

- Este formata din :

1. epiteliu de acoperire - ce vine in contact direct cu lumenul si este de doua tipuri stratificat pavimentos nekeratinizat sau simplu cilindric. De-a lungul tubului digestiv exista si zone unde tranzitia nu se face brusc.

2. corion (lamina propria) - alcatuita din tesut conjunctiv lax, continand: celule imuno-competente cu activitate imunologica, capilare sanguine si limfatice ce preiau moleculele absorbite, terminatii nervoase, glande.

3. musculara mucoasei - ce apare ca o patura subtire de musculatura neteda. Este dispusa pe doua straturi : unul circular - intern si altul longitudinal extern; prin contractie da posibilitatea realizarii unor miscari ale mucoasei.

- Actioneaza ca o bariera, protejand organismul de migrarea unor celule neoplazice.

- Dintre componentele sale, epiteliul de acoperire difera de la un segment la altul.

- La anumite nivele mucoasa formeaza evaginari sau invaginari:

T evaginarile sunt formate de vilozitati (numai mucoasa) sau pliuri (mucoasa si submucoasa), cu rol in cresterea suprafetei de contact al mucoasei cu continutul lumenului

T invaginarile formeaza: a) glande: - patrunde spre corion fara a depasi musculara mucoasei si formeaza glande mucoase

- depaseste musculara mucoasei si patrunde pana in submucoasa formand glande submucoase

- au rol in cresterea suprafetei de secretie

b) canale de excretie ce strabat toata grosimea peretelui digestiv si ajung la ficat si pancreas

Tunica submucoasa

Din punct de vedere structural e formata din tesut conjunctiv moderat dens la nivelul caruia numarul de celule e scazut fata de corion. Elementele fibrilare sunt fibre de colagen si cateva fibre de elastina.

- apar vase sanguine cu calibrul cel mai mare din tot peretele tubului digestiv si vase limfatice; apare tesut limfoid ca noduli ; gasim plexul intrinsec Meissner, iar la nivelul esofagului si duodenului glande

Tunica musculara

- cu exceptia partii superioare a esofagului si a sfincterului anal extern, este alcatuita din tesut muscular neted

- se organizeaza in doua straturi : unul circularTintern si altul longitudinalT extern

- contractiile musculaturii circulare asigura micsorarea lumenului tubului digestiv, comprimand continutul si amestecandu-l cu sucurile digestive

- contractiile musculaturii longitudinale genereaza undele peristaltice ce asigura progresia continutului

- prin ingrosarea musculaturii circulare se formeaza sfinctere digestive (sfincterul faringo-esofagian este striat)

- intre cele doua straturi de musculatura se afla tesut conjunctiv lax ce contine vase si plexul nervos Auerbach

Tunica externa

- este formata din tesut conjunctiv cu vase si nervi

- poate fi adventice sau seroasa

- adventice este daca este alcatuita din tesut conjunctiv lax ce inconjura structura si o ancoreaza de organele vecine: esofagul toracic, rectul, duodenul, colonul ascendent, colonul descendent au adventice; in rest organele tubului digestiv au seroasa

- seroasa este tesut conjunctiv acoperit de mezoteliu (tesut epitelial simplu pavimentos)-foita viscerala a peritoneului

Vascularizatia

- vasele provin de la nivelul tesutului conjunctiv din adventice si de la nivelul mezourilor

- cele mai mari arteriole se afla in tunica submucoasa si au dispozitie longitudinala

- arteriole cu aceasi dispozitie, dar de calibru mai mic se afla si in tunica externa

- din ele pornesc ramuri spre mucoasa si musculara, in mucoasa formand plexuri periglandular iar in intestin formand capilare fenestrate in axul vilozitatii

- venulele postcapilare se varsa in vene si acestea se afla in tunica submucoasa, trec in tunica musculara si apoi in tunica externa

- circulatia limfatica incepe prin capilare limfatice ce se ramifica in submucoasa (sunt prevazute cu numeroase valvule) apoi ajung in musculara si apoi in tunica externa

Tesutul limfoid

- poate apare sub doua forme : tesut limfatic difuz si tesut limfatic in foliculi

- apare initial in structura corionului, ulterior se poate extinde si in submucoasa



a) Tesutul limfatic difuz

- se afla la nivelul corionului, predomina limfocitele T , contine monocite, plasmocite, eozinofile, mastocite

- asigura corionului sediul major in procesele de aparare la nivelul tubului digestiv

b) Tesut limfatic in foliculi

- apare initial in mucoasa si se poate extinde pana in submucoasa

- foliculii pot fi T izolati (solitari): esofag, stomac-regiune pilorica, intestin subtire si gros

T grupati : ileon (placi Peyer), apendice

- contin limfocite T si limfocite B

- in epiteliul de acoperire ce se afla in dreptul agregatelor nodulare se afla celule M cu rol in initierea raspunsului imun local

- acest tesut are la polul apical microfalduri sau microvili in functie de momentul functional al celulei; microvilii sunt mai lungi, mai putini ca la celulele absorbante

- corpul celulei e adanc invaginat de limfocite migrate sau de pseudopodele unor monocite

La aparitia in lumenul intestinal a antigenului, celulele M preiau prin endocitoza molecula de antigen si o elimina in spatiul extracelular adiacent unde se afla limfocite migrate si pseudopodele monocitelor. Aici antigenul este preluat de monocite prezentatoare de antigen, care le prezinta limfocitelor adiacente . Limfocitele migreaza apoi in nodulii limfatici din corion, apoi prin duct toracic in circulatia sanguina. Limfocitele sunt readuse in corion prin circulatia sanguina. Limfocitele se diferentiaza in plasmocite ce secreta imunoglobulinele si in special Imunoglobulina A.

Imunoglobulina A interactioneaza cu receptorii specifici ce se afla la baza celulei epiteliale, patrund si traverseaza celula epiteliala. In timpul traversarii Imunoglobulina A se completeaza cu o glicoproteina secretoare ce protejeaza Imunoglobulina A de actiunea proteolitica a enzimelor din tubul digestiv. Imunoglobulina A se afla in glicocalix, spre lumen.

Inervatia

- este asigurata de sistemul nervos vegetativ si de plexurile intramurale

Plexurile intramurale:

- se intind de la esofag pana la sfincterul anal intern pe toata lungimea tubului digestiv

- au un numar mare de neuroni T aproximativ 100 de milioane de neuroni

- neuroni sunt asemanatori din punct de vedere functional cu cei din sistemul nervos central si pot actiona independent de actiunea SNC T constituie creierul tubului digestiv

- initial s-a considerat ca ele reprezinta eferenta vegetativa, ulterior demonstrandu-se ca multi neuroni de aici nu sunt conectati cu fibrele preganglionare

- reprezinta partea componeneta a SNC migrata in peretele tubului digestiv cu capacitatea de a functiona independent

- plexurile mentin legatura cu SNC, legatura prin fibre vegetative

- realizeaza un control local al activitatii tublui digestiv, control ce poate fi influentat de centrii din nevrax

- asigura: controlul secretiei exo si endocrine al mucoasei digestive, controlul microcirculatiei din tubul digestiv, controlul motilitatii tubului digestiv, reglarea raspunsului imun

- e alcatuit din ganglioni mici ce contin 3 pana la 50 de neuroni, neuroni ce pot fi din punct de vedere functional de mai multe tipuri, contin fibre nervoase amielinice ce stabilesc conexiuni cu ganglionii si formeaza o retea, contin celule gliale in numar mai mare decat neuronii, asemanatoare unor astrocite fibroase, cu rol in desfasurarea raspunsului imun din peretele tubului digestiv, secretand interleukine si unele exprima antigeni din clasa 2 de histocompatibilitate

- neuronii sunt : aferenti intrinseci, interneuroni, motori T se ofera posibilitatea realizarii unor reflexe scurte locale

- neuronii aferenti intrinseci vor forma componenta aferenta a reflexului local

- interneuronii fac legatura dintre cei aferenti si cei locali

- neuronii motori sunt excitatori sau inhibitori

- axonii neuronilor motori se pot distribui direct la efectori sau indirect folosind o celula intermediara din tubul digestiv, o celula endocrina, celula din sistemul imun (mastocit), celula intermediara Cajal (nu sunt neuroni, dar au capacitatea de pace-maker si sustin activitatea spontana a tubului digestiv)

- conexiunile plexurilor se realizeaza prin : T fibre senzitive, in cazul parasimpaticului, prin fibre vagale cu originea in ganglionul nodal al vagului; duc informatiile de la organele digestive in nevrax, sunt stimuli de distensie, variatie de compozitie chimica

T fibre senzitive simpatice ce au originea in ganglionul spinal, sunt stimulate de durere, informatiile ajung in nevrax, de unde prin eferenta influenteaza neuronii din plexul intramural

T fibre parasimpatice cu efect excitator pe neuroni motori din plex

T fibre simpatice ce sunt fibre postganglionare adrenergice si se distribuie direct la neuronii secretori, direct spre efector (musculatura sau vase sanguine)

Patologie

- lipsa sau distrugerea selectiva a neuronilor motori din plexul mienteric

1. Atalazia :

- leziune a neuronilor motori din plexurile intramurale ce se afla la nivelul esofagului, leziune de tip inhibitor

- ca urmare, sfincterul cardia si musculatura esofagiana nu se mai relaxeaza, se produce o dilatare a esofagului terminal prin hipertrofia musculaturii esofagiene ce se vor manifesta prin varsaturi, reflux esofagian etc.

2. Boala Hirschprung

- leziune inhibitorie a neuronilor motori, leziune congenitala, selectiva de la nivelul colonului sigmoid, rect



- ramane contractat tot colonul sigmoid si rectul

- constipatie rebela care din cand in cand, la intervale de zile sau saptamani este urmata de scaune abundente

- distensie abundenta insotita uneori de dureri abdominale datorita acumularii gazelor

- megacolon

Esofagul

- este un tub muscular cu lungimea de 25 cm la adult

- se afla cea mai mare parte in cavitatea toracica, cu un traiect abdominal de 2-4 cm strabatand diafragma

Mucoasa

- este mai groasa decat in restul tubului digestiv, are un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat alcatuit din 1-3 straturi de celule bazale

- celulele de deasupra celulelor bazale contin granule de keratohialina

- cand mucoasa esofagiana e supusa traumelor mecanice granulele de keratohialina pot realiza zone de keratina

- mai exista si alte tipuri de celule: T 25% din indivizii sanatosi au si celule ce apartin sistemului nervos endocrin difuz cu posibilitatea aparitiei in conditii patologice de carcinoame cu celule mici, originare in mucoasa esofagiana

T 8% din subiectii normali au melanocite, cu posibilitatea producerii unor tumori rapide numite melanoame primare esofagiene

- in stratul bazal se afla celule Langerhans

- uneori pot exista insule de epiteliu cilindric ciliat din viata embrionara, formatiune numita 'Esofag Barret' , cu risc de declansare a inflamatiei si ulceratiei in caz de reflux gastro-esofagian

- tranzitia spre epiteliul gastric e brusca, realizandu-se la 1-1,5 cm deasupra orificiului cardial

Corionul mucoasei

- este alcatuit din tesut conjunctiv formand spre epiteliu papile conjunctive inalte la contactul cu acestea

- tesutul conjunctiv este mai sarac in celule

- apar glande esofagiene mucoase doar in partea inferioara si partea superioara a esofagului

- glandele esofagiene sunt glande simple, tubulare ramificate, de tip mucos, produsul mucos eliminandu-se in lumenul esofagului

- contine tesut limfatic nodular, noduli ce apar in jurul canalelor de excretie ale glandelor si la nivelul jonctiunii eso-gastrice

Musculara mucoasei

- este alcatuita in cea mai mare parte din fibre musculare longitudinale

- partea inferioara a esofagului are si strat circular intern

- apare mai groasa cand se organizeaza pe doua straturi

Submucoasa

- are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului alimentar

- esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat

- o parte din venele esofagului se deschid in venele gastrice formand o anastomoza porto-cava, astfel incat o presiune crescuta sau scazuta in sistemul port exista repercusiuni asupra venelor esofagiene

- glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate in ˝ superioara a esofagului , sunt glande simple, tubulo-acinoase, de tip mucos, secretand un mucus acid

- canalele lor de excretie se deschid in lumenul esofagului

- canalele de excretie au o parte dilatata cand se deschid in lumen chisturi esofagiene (partea dilatata e obstruata de mucus)

- celula mucoasa predomina in aceste glande

- mai exista celule secretoare de lizozim, pepsinogen si oncocite, care sunt celule epiteliale alterate, exista abia dupa varsta de 50 de ani

- oncocitele sunt celule cu citoplasma abundenta, granulara, eozinofila, mitocondrii, suferind un proces de alterare

Musculara

- in Ľ superioara a esofagului e alcatuita din fibre musculare striate

- in a doua patrime apar si fibre musculare netede, proportia lor crescand pe masura ce se apropie de mijlocul esofagului

- in ultimele doua patrimi musculatura este exclusiv neteda

- tesutul muscular se organizeaza pe cele doua straturi, inclusiv la nivelul musculaturii striate

Stomacul

- este localizat sub diafragm, delimitat de orificiile cardia si pilor, cu rol de rezervor de alimente, cu o importanta functie exocrina (1000-1500 ml suc gastric/24h), endocrina : peptide si amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz

- are rol in procesele de digestie si de absorbtie: unii ioni, apa, unele medicamente

Mucoasa

a) Epiteliul



- din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardiala, regiunea fundica si a corpului, regiunea pilorica cu antrum si canal piloric

- formeaza cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar cand stomacul se destinde

- la suprafata se afla santuri putin adanci ce delimiteaza ariile gastrice

- la nivelul fiecarei arii gastrice se afla numeroase orificii cripte(foveole) gastrice, ce sunt invaginari ale epiteliului de acoperire

- epitelii simple cilindrice

- epitelii de acoperire formate dintr-un rand de celule celule mucoase de suprafata

- acest tip de celule se afla si la nivelul criptelor

- celulele mucoase de suprafata : au forma cilindrica, nucleii usor oval si situat pre polul bazal al celulei; citoplasma are mucina spre polul apical dand o culoare palida, are apical granule de secretie mici delimitate de membrane golgiene si dense la fluxul de electroni; are reticul endoplasmatic rugos in zona bazala, cu mitocondrii printre cisternele lui; aparatul Golgi se afla supranuclear; are microvili scurti; pentru cele ce delimiteaza criptele gastrice numarul de granule de secretie este scazut; au rol in secretia de mucus neutru o parte in sucul gastric, iar alta parte formeaza o pelicula protectoare de mucus ce protejeaza mucoasa de aparitia ulcerului gastric

b) Corionul

- are continut mare in celule imunocompetente si in foliculi limfocitari solitari in regiunea pilorica

- are continut in glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice

- valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitara

- glandele gastrice sunt simple, tubulare si ramificate, clasificandu-se dupa regiunea in care se afla : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice

- glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundica si a corpului gastric

- intre criptele gastrice si glandele gastrice se creaza un anumit raport

Regiunea cardiala

- criptele sunt putin adanci, acopera 1 din grosimea mucoasei

- glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen larg

Regiunea pilorica

- cripta e adanca, acopera 1 din grosimea mucoasei

- glanda e scurta, sinuoasa cu lumen larg

- ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomina celulele mucoase)

- ocazional exista : celule parietale ce secreta HCl, celule secretoare de lizozim, celule endocrine(in regiunea pilorica), celule nediferentiate

Regiunea fundica si corpul gastric

- cripta e putin adanca, 1 din grosimea mucoasei

- glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate in partea profunda, cu lumen ingust

- aici gasim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale (pepsinogen, zimogene), celule nediferentiate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin difuz

- glanda gastrica este alcatuita din corp, col ce vine in raport cu cripta, baza

i) Celulele mucoase ale colului:

- Se afla printre celulele parietale in partea superioara a glandei gastrice propriu-zise, seamana foarte bine cu celulele mucoase de suprafata, au nucleul situat spre polul bazal si e rotund

- citoplasma din zona nucleului e mai putin intens bazofila, cu continut crescut in reticul endoplasmatic rugos

- granulele de secretie de la polul apical sunt mai putin dense la fluxul de electroni

- au rol in secretia mucusului acid

ii) Celulele parietale:

- se afla pe toata lungimea glandei

- predomina in partea superioara a glandei

- apar izolate sau in grupuri mici

- sunt celule sferice sau piramidale cu nucleu mare, rotund, central, pot fi binucleate

- citoplasma este intens acidofila

- polul bazal e in raport cu membrana bazala

- polul apical comunica cu glanda, gnu atinge suprafata epiteliului

- are mitocondrii, reticul endoplasmatic neted bine organizat

- reticulul endoplasmatic rugos, complexul Golgi slab reprezentat, sunt situate spre polul bazal

- apare un sistem canalicular cu microvili si altul tubulo-vezicular ce are membrane netede ce sintetizeaza rezerve membranoase ce pot fi transferate la nivelul canaliculelor formand microvili

- celula e implicata in sinteza si secretia de HCl

- in sinteza sistemul canalicular e bogat, cu microvili , iar sistemul tubulo-vezicular e aproape absent

- in repaus sistemul canalicular e redus, numarul microvililor e scazut, iar sistemul tubulo-vezicular e intens reprezentat

- celulele mai secreta si factor intrinsec

- contin multa anhidraza carbonica

- preia prin difuziune CO2 din sange , formeaza acidul carbonic(H2CO3), disociaza in ioni de hidrogen si de bicarbonat, acesta din urma intorcandu-se in mediul intern, iar cel de H este pompat activ la nivel apical datorita pompei hidrogen/potasiu (omeprazolul inhiba activitatea pompei)

- clorul e transportat activ de-a lungul celulei parietale

- prin combinarea hidrogenului si clorului se formeaza HCl la suprafata sistemului canalicular , la nivelul microvililor

- celulele au receptori pentru histamina, gastrina

- factorul intrinsec este o glico-proteina indispensabila absorbtiei la nivelul ileonului de vitamina B12

- aclorhidria poate fi provocata de : lipsa celulelor parietale, anemia perinicioasa Birmer

- in ficat se afla depozite importante de vitamina B12








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1330
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site