Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


APROVIZIONARE CU CRUDITATI

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
BAUTURA RACORITOARE CARBOGAZOASA “ICE COFFEE”
Dieta in rezectia gastrica totala
Alimentatie si sport
REGIMUL PENTRU DIABETUL ZAHARAT FARA COMPLICATII
PRODUSE ALIMENTARE DE PROTECTIE
Recomandari speciale pentru vegetarieni
BAUTURILE DULCI NEALCOOLICE
Topul intreprinderiolr mici si mijlocii din domeniul aimentatiei
REGIM PENTRU GASTRITA ACUTA SI CRONICA, BOALA ULCEROASA
Regimul alimentar in colopatiile functionale

APROVIZIONARE CU CRUDITATI

           

           

            Exista parerea ca o alimentatie cu cruditati ar consta numai din fructe si salate si nu ar fi recomandata din cauza stropirilor dese cu tot felul de substante toxice. Alimentatia cu cruditati este asa de variata si are atatea posibilitati de preparare, incat si oraseanul poate beneficia de ia. Pe linga zarzavaturi si fructe, exista nenumarate preparate din cereale care constituie mancarea principala, apoi semintele uleioase, nuci, naut, branza de vaca din lapte nefiert. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate voi reveni.



            Cine nu este fericitul posesor al unei gradini dar care vrea sa se aprovizioneze singur cu salata in timpul iernii, sa foloseasca metoda prepararii germenilor de seminte. Se pun semintele sau samburii, cu rapiditate si putere mare de germinare, in apa, sa se umfle si se aseaza pe o farfurie mare, intinsa, unele langa altele sau daca nu se poate astfel, unele peste altele,  sa nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelasi format. Pentru o cantitate mai mare, se aseaza mai multe astfel de perechi de farfurii, unele peste altele deoarece semintele nu trebuie sa pluteasca, surplusul de apa se lasa sa se scurga printre farfurii. Daca semintele dezvolta (este si in functie de temperatura) in doua trei zile, embrionii de pana la trei centimetri, se descopera farfuriile si se lasa putin la geam pentru ca sa inverzeasca putin si plantutele sa se imbogateasca in vitamine.

            Unii embrioni (cei de grau) trebuie lasati mai mult sa creasca si de la ei se folosesc numai tijele. Altii pot fi recoltati de indata ce ating lungimea de un centimetru si se valorifica impreuna cu semintele. De obicei se toaca si se prepara impreuna cu alte salate sau frunze. Pot fi pregatite si cu mixerul.

            Si mai simpla este metoda urmatoare:  se imprastie seminte pe o panza groasa, umeda, intinsa pe o planseta tare. Trebuie tinuta umeda tot timpul si, la inceput, dupa imprejurari, sa fie acoperita planseta.

            In  China si Japonia metoda este cunoscuta de mult. Chinezii planteaza special in acest scop, fasole verde care incolteste dupa cateva ore . Se poate procura si la noi, dar e gresit numita soia. Pentru incoltire se preteaza cel mai bine nasturelul de gradina, lucerna, mustarul, soia, mazarea si cerealele.

                         Cine i-si poate face timp , poate planta salata si mirodenii in ladite ce trebuie asezate in „gradina de iarna” intr-o incapere incalzita sau la fereastra, intr-o camera expusa la lumina. Laditele se acopera la exterior cu folie de plastic si se umplu cu cernoziom (pamant negru) ..In  timp ce zarzavaturile de bucatarie sunt rezistente , la salata trebuie sa fie mereu  refacute rasadurile si trecute in alte ladite. Se poate semana grau. Cand firele ajung la  cinci – sapte  cm. lungime,pot fi recoltate. Se taie cate putin din ele si se folosesc fie tocate marunt, ca salata, fie ca adaosuri, amestecate cu mixerul. Nefaramitate sunt prea tari.

            Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide, insecticide, pesticide nu este o problema. In prezent, livezile mai mici nu se prea stropesc. Pentru a fi siguri ca este vorba de fructe „curate” ele se cumpara de la tarani care le cultiva dupa metoda biologica.

                    INGREDIENTELE NECESARE LA PREPARAREA REGIMULUI

                                                                 DE CRUDITATI

                        Proteinele

            S-a constatat ca naturistii au nevoie de mult mai putine proteine decat cei ce mananca combinat, deoarece 23 din proteine devin, prin fierbere, nedigerabile sau sunt distruse coagulandu-se. Carnea, de exemplu, contine 25% proteine dar, dupa fierbere, doar 9% mai sunt utilizabile.

                                                    

            Ovazul crud , cu 15% proteine, ne ofera deci mai multe proteine decat carnea fiarta. In afara de proteine, carnea fiarta nu are alta valoare nutritiva, pe cand ovazul si samburii (mieji)

uleiosi (alune, nuci, seminte de floarea soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul carora, alaturi de fructe si salate, ne putem alimenta pe durata lunga, complet si sanatos.

            Dintre toate soiurile de cereale, ovazul cu 15% proteine, este cel mai bogat. Alti furnizori de proteine mai bogati decat carnea fiarta sunt: soia, nautul, arahidele crude, semintele uleioase, nucile, ouale crude, embrionii de cereale, laptele crud, laptele acru si branza de vaci(nefiarta); celelalte feluri de branzeturi se incalzesc la preparare.

            Deoarece soia cruda nu are gust placut, acesta poate fi  modificat fie prin metoda germinarii, fie prin combinarea ei cu alte ingrediente, in salate sau alte feluri de preparare prelucrate cu mixerul.

            Fasolea verde ,necoapta, nu poate fi consumata ca atare, fiind otravitoare.

                                       Semintele sa fie crude!

            Indiferent despre ce fel de seminte este vorba, valoarea lor poate fi testata prin puterea de germinare. Cine cumpara grau de la tarani sa se intereseze  daca nu a fost recoltat cu combina, pentru ca in acest caz a fost uscat, de cele mai multe ori, cu aer cald.

            Tot atat de multe dificultati vom intampina si la cumpararea ovazului crud.

            Din asa numitul mei auriu se indeparteaza industrial gustul amarui. Desi aceasta lucrare se face la o temperatura destul de scazuta , nu mai poate fi socotit crud. In comert  se gaseste numai mei decorticat. Prin decorticare, la fel ca la ovaz, embrionul poate fi sfaramat sau eliminat. Daca nu se poate obtine mei auriu nedecorticat, este de preferat cel care se foloseste la hrana papagalilor si a unor animale cu blana. Invelisul este asa de moale , incat dupa faramitarea lui intr-un mixer sau cu o rasnita de cafea, nu mai ramane nici urma din el. Pe linga siliciu, meiul mai contine mult magneziu si potasiu. Acestea sunt elementele bazice foarte importante. Ar fi de dorit ca macar o data pe zi sa mancati doua-trei linguri de mei. In cea ce priveste orezul, sa se cumpere numai orez ce poate inca sa incolteasca, deoarece cel glasat este destul de devitalizat ; dovada certa este ca, in orient, unde se consuma numai acest sortiment, a produs boala beri-beri (avitaminoza B) . De aceia este de preferat sa mancati orez obisnuit.

            Semintele de floarea soarelui si de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturistilor. Semintele de dovleac neprajite sunt grozave la „rontait” si foarte sanatoase.

                                       Fulgii si germenii

            Din pacate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale. Chiar si fulgii de ovaz si de mei sunt tinuti in abur in momentul fabricarii. Pentru comparatie, se poate remarca ce deosebire este intre gustul fulgilor de fabrica si al acelorasi graunte pisate in casa. Gemenii de grau cruzi, proaspeti, reprezinta alimentul cel MAI BOGAT IN ENZIME,cel mai valoros si mai ieftin. Au valoare nutritiva mai mare chiar decat nucile si semintele uleioase. Din pacate germenii de grau si de orez destinati comertului sunt distrusi de caldura, asa incat rancezesc repede.

                                   Uleiuri cu valoare nutritiva integrala.

           

            Uleiul trebuie sa fie obtinut prin presare la rece si lasat asa, in starea lui naturala, fara sa mai fie supus nici unui alt  proces industrial. Obisnuit este vorba de uleiul de floarea soarelui, de masline  si de in deoarece, dupa cercetarile mele, alte soiuri de ulei nu pot fi preparate la rece.

            Grasimile vegetale si margarinele sunt incalzite la temperaturi mari. Gasiti si margarine modificate, care sunt sanatoase.

                                   Lamaile si otetul natural

            Folosite in masura mica sunt, ca si mierea, o doctorie ;utilizate cu regularitate  si in cantitati mari conduce la hiperaciditate.

                        Praf de verdeturi completare la salate si ca inlocuitor de condimente

            Praful de verdeturi este recomandat pentru iarna si e bine sa se prepare din patrunjel uscat si nasturel de gradina ; se mai pot adauga si alte verdeturi ca: urzici, papadie si plante medicinale. Atunci cand s-au uscat complet si tulpinile si frunzele si sunt aspre la pipait, se pot pulveriza. 

                                               Mirodenii si plante medicinale

           

            Noi facem deosebire intre mirodeniile proaspete si cele uscate. Daca este posibil, vom consuma mereu din cele proaspete .Am cunoscut o doamna din America a carei mandrie era o gradinita cu plante – mirodenii. A aranjato frumos nelipsind din ia nici cateva soiuri de plante medicinale. Pe fiecare din aceste plante ,le cunostea si dupa denumirea stiintifica. Nu este oare un stimulent pentru cititorii nostri sa-si realizeze si ei o astfel de gradinita? Cine a fost curios sa stie care sunt proprietatile medicinale ale acestora va acorda cu placere o parte din timpul sau liber realizarii unei astfel de gradinite. Cele mai multe sunt rezistente la frig si nu cer multa munca. Pentru usurinta cultivarii, cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. O gradinita in miniatura de plante pentru mirodenii se poate realiza si in ladite. Semintele de plante medicinale si mirodenii se gasesc in magazinele de seminte. Unii gradinari dispun chiar si de rasaduri. Exista carti de plante medicinale si mirodenii care pot fi de folos incepatorilor.

           

            In continuare dam lista celor mai folositoare plante mirodenii:

            Telina – sunt doua feluri de telina, de la ambele se pot usca frunze pentru iarna. Au un gust foarte bun si sunt foarte sanatoase.

Patrunjelul – este una din mirodeniile cele mai bune si mai sanatoase. Sa nu lipseasca din salate. Sa se usuce mult pentru iarna.

            Arpagicul (verde) – este sanatos si pentru rinichi si pentru glande.

            Hasmatuchi – seamana cu patrunjelul, dilueaza sangele, curatindu-l de reziduuri, ca si usturoiul si nu trebuie trecut cu vederea.

            Peperoni – cunoscut si sub denumirea de piper verde, are niste fructe mari, goale pe dinauntru, aromate.

            Mararul – impiedica balonarile si stimuleaza digestia . Se folosesc frunzulitele subtiri care se pot usca. Proaspat, este foarte bogat in vitamina C.

            Anasonul – are proprietati asemanatoare cu cele ale mararului. Se foloseste cu succes in salata de ridichi. Semintele se folosesc la ceai contra tusei.

            Nasturelul – din care, se seamana la fiecare a treia saptamana o alta brazda, pentru a avea permanent frunze fragede. Se foloseste atat ca adaos la orice fel de mancare, cat si ca salata. Se poate usca si pentru iarna. Curata sangele.

            Maghiranul si cimbrul – se potrivesc la orice fel de salate. Sunt foarte aromate, curata foarte bine sangele si stimuleaza activitatea glandelor. Sub forma de praf este indispensabil.

            Chimenul – are insusiri asemanatoare cu ale anasonului, la fel si ceaiul pregatit din el. In salate este mai bine sa fie utilizat ca pulbere.

            Busuiocul – are o mare putere de condimentare. Este usor stimulator al nervilor.

            Tarhonul – uscat, se poate gasi in orice bucatarie, este foarte sanatos.

            Rozmarinul – sa fie folosit cu economie. Are proprietati asemanatoare cu usturoiul si este foarte sanatos, chiar si in ceai. Ca multe altele, se poate gasi si sub forma de pulbere.

            Salvia – este o planta medicinala cu efecte terapeutice multiple si se folosesc mai mult ca ceai, dar in cantitati mici poate fi adaugata si in preparatele noastre.

            Menta – Se foloseste mai mult ca ceai, dar lastarii tineri se pot folosi si drept condiment.

            Limba mielului – este mai putin cunoscuta ca mirodenie dar, pentru ca este foarte buna pentru tratarea bolilor de vezica, de rinichi, impotriva retentei urinare, a bronsitelor,frunzele sau florile proaspat culese se pot utiliza in preparatele facute cu mixerul sau in salate. Se inmulteste singur prin caderea semintelor.

            Mustarul – atat frunzele cat si semintele sunt, in aceiasi masura, un medicament si un condiment excelent. Semintele se folosesc sub forma de praf. Consumarea in fiecare zi a unei lingurite de mustar ajuta digestiei.



            Pelinul – este ceaiul amar pentru stimularea activitatii vezicii biliare, a stomacului si a intestinelor , dar se foloseste si in amestecuri de ceaiuri. Ca adaos la regimul de cruditati se intrebuinteaza doar in cantitate mica,de preferat in amestecurile de mixer.

            Roinita – se utilizeaza, de obicei sub forma de ceai pentru nervi, rinichi si glande. Nu trebuie insa sa lipseasca din nici un preparat de mixer.

            Ridichea – se foloseste ca salata sau ca adaos la salata. Are o mare putere de fluidizare a mucozitatilor cailor respiratorii, se recomanda pentru topirea calculilor biliari, impotriva reumatismului si a bolilor de ficat. Se seamana la fiecare trei saptamani cateva seminte, ca sa avem mereu la dispozitie plante tinere.

            Hreanul – are aceleasi insusiri ca si ridichile, dar efectul lui este ceva mai puternic.

            Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarna. Se maruntesc cu un tocator de lemn, deasupra unei site.

            In afara de aceste mirodenii obtinute din plante autohtone, care se pot si cumpara, se mai gasesc in comert si altele, exotice, dintre care recomandam:

            Praf de Curry – un amestec de plante originare din India, destul de intens aromat.

            Paprica – pentru salate si sosuri de salate.

            Coriandru – se foloseste mai ales pentru prajituri si cruditati si pentru preparate din fructe.

            Vanilia – se foloseste mai ales pentru preparate dulci.

            Daca, pe linga acestea , mai saditi si un numar de plante medicinale ce cresc sub forma de arbori, arbusti sau tufe, atunci puteti avea o gradina adevarata. Dar nu este neaparat necesar. Exista, de asemenea, multe alte plante care, conform determinatoarelor botanice farmaceutice, sunt recunoscute drept plante medicinale. In gradinile noastre taranesti se gasesc vreo 20 de astfel de plante. Cine ar fi crezut ca scanteiuta, spanacul salbatic, urzica si multe altele, toate buruieni aproape de nedezradacinat, sunt plante vindecatoare, ca frunzele multor tufe cu boabe au mare putere vindecatoare? Toate se pot orandui frumos in gradina de plante, potrivit scopului urmarit. Daca intr-un colt plantam cativa nuci, vom avea frunze de nuc.

In alt loc se planteaza un mesteacan, un tei si cateva tufe. Prin acumulare si schimb de plante, gradina se largeste de la un an la altul. Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinta lor.

            In casa noastra se serveste intotdeauna la pranz, un preparat de mixer. Inainte de masa cineva culege din gradina intr-un cosulet, tot felul de frunzulite si flori care, impreuna cu alte radacinoase, frunze de salata si zarzavaturi, ofera o masa intaritoare si aromata.

            De abia acum inteleg ce gandea Hipocrate cand spunea: „Plantele noastre medicinale sa constituie alimentele noastre” In acest preparat sunt cuprinse, probabil, cele mai multe saruri minerale, care ne dau putere de vindecare, vitaminele , enzimele . Cum sa nu fii sanatos cu o astfel de alimentatie? Ce bolnav sa nu se vindece? Pot sa spun ca este o mancare cu gust deosebit de placut si variat, fiind, totodata si cea mai ieftina si cea mai sanatoasa.

            Din pacate, numai putini oameni au posibilitatea sa-si faca o gradina de verdeturi. Sa fie ei atunci pagubiti din punct de vedere al sanatatii ? In nici un caz, pentru ca toate aceste plante medicinale si mirodenii se pot procura din comert, sub forma de pulberi. Daca ne gandim cat de multe sunt  cheltuielile pe care le facem cu mancarurile si preparatele de carne, putem sacrifica banuti pentru o astfel de alimentatie. Mai ales ca este vorba de investirea unui capital pentru sanatate.

                                   Sarea in calitate de condiment

            Pentru naturisti, sarea intra prea putin in discutie. Recomandam sarea de mare si sarea de plante. Cei grav bolnavi, reumaticii, bolnavii de rinichi trebuie sa o evite chiar si pe aceasta,pe cat este posibil, deoarece contine mai mult de jumatate sare de bucatarie.

                       

                                   Drojdia alimentara.

            Deoarece drojdia de bere nu este cruda, naturistul o foloseste numai ca si condiment. Oricum, poate fi recunoscuta drept cel mai bogat izvor de vitamina B.

            Nu trebuie folosita mai mult de o lingurita pe zi, de persoana.

                                   Zahar, miere, smochine.

            Zaharul alb nu trebuie sa se gaseasca in casa, nici chiar pentru musafiri. Dar poate fi folosit zaharul cafeniu, nerafinat, din trestie de zahar, mierea, sucul concentrat de pere si de mere, agar-agarul si altele asemanatoare. Zaharina este mai daunatoare decat zaharul alb rafinat.

            Prin zahar, in retetele noastre, se intelege numai unul din cele intalnite ca admise.

            Zaharul sub orice forma, ca si mult apreciata miere, provoaca acizi. Mierea contine relativ putin din substantele bazice care sant foarte necesare pentru metabolizarea zaharului. De aceia trebuie sa fie folosita cu economie, cel mult o lingurita o dada pe zi. Diluata in mancaruri si bauturi este mai putin daunatoare pentru dinti. Ca medicament, in cantitati mici este sanatoasa.

            Marmelada preparata cu zahar rafinat este interzisa. Smochinele, curmalele etc. maresc si ele aciditatea, dar cantitatea de substante minerale pe care o contin este atat de ridicata, incat sunt recomandate. Cu greu mai putem gasi alt aliment, poate cu exceptia laptelui, care sa aiba mai mult calciu decat smochinele. Dupa consumarea fructelor dulci uscate, sa se curete bine dintii. Saliva omului corect hranit este atat de bazica incat, practic, inlocuieste periuta. Prin amestecarea de pulbere din substante minerale bazice in alimente sanatatea dintilor poate fi deosebit de asigurata.

            La zaharul cafeniu se mai poate adauga o lingurita lactoza, deoarece ajuta digestia si actioneaza in intestin impotriva putrefactiei.

                                   Lapte, branza proaspata

Laptele crud, proaspat, este o „delicatesa” . Din el se prepara si branza proaspata. In acest scop, laptele trebuie sa se lase la prins la temperatura de 25 grade C.,timp de 24 de ore. La cateva ore dupa ce sa prins, incepe sa se decanteze. Substanta grasa face branza, iar zerul care se separa este acru. Pentru a le desparti se toarna totul intr-un tifon si se lasa cateva ore sa se scurga. Branza este gata. Aproape tot acidul a ramas in zer. Deoarece acest zer este destul de acru, nu trebuie sa se consume inainte de a i se adauga o substanta minerala pentru neutralizare.

            Amestecaturi de uruiala (crupe) uscata sau inmuiata

Uruiala din grau exista intotdeauna in intreprinderile de morarit si se preteaza foarte bine sa fie inmuiata. Daca se urmareste obtinerea unui amestec de fulgi naturali, facuti in casa, din tot felul de cereale, la ea se adauga  uruiala de seminte de in,mei, orez si orice alte feluri de seminte oleaginoase, toate trebuind sa fie foarte bine faramitate cu mixerul sau cu o rasnita de cafea. Crupele uscate sa fie foarte fine, deoarece nu se inmoaie. Pentru obtinerea lor se folosesc mai ales seminte de in, hrisca, ovaz, susan. Amestecul respectiv trebuie sa existe permanent in casa noastra pentru al putea prepara pe loc, rapid, ori de cate ori avem nevoie.

Adaosuri: ulei, lapte, drojdie de bere, mirodenii, putina ceapa si sare de mare. Unora le plac si stafidele in amestec. Daca in afara de stafide si ceapa tocata, cineva vrea sa aiba ceva mai tare de mestecat, poate adauga seminte de floarea soarelui sau de pin coconar ;daca vrea ca preparatul sa fie dulce, se poate folosi o lingurita cu miere, lactoza foarte putina, drojdie de bere si cateva cubulete de mere.

Crupele inmuiate sunt preparate din seminte macinate mai mare (grau, de porumb, de secara etc. ) cu adaos de nuci, hrisca si seminte de floarea soarelui.

Peste amestec se adauga atata apa cat sa cuprinda totul fara sa fie terci. Cei fara dinti vor trebui sa dea prin masina si semintele uleioase. La acestea se mai adauga si germeni de grau si tarate.

                        Painea

Deoarece naturistii folosesc cerealele mai ales sub forma de amestec de uruiala, painea joaca  un rol mai putin insemnat. Pentru sandvisuri sau pentru gustarea de la orele 10 .00 este ideala painea coapta la soare. Orice paine industriala este total devitalizata si cu un mare continut de acizi. Enzimele, proteinele si amidonul sunt distruse complet.

                        Ceapa si usturoiul

Este foarte bine sa consumam zilnic o jumatate de ceapa si doi – trei catei de usturoi. Daca la inceput aveti senzatia de balonare si ragaiti des inseamna ca s-au format gaze in stomac si trebuie restrans consumul de proteine, iar in locul lor se bea un pahar cu apa. Balonarile si gazele sunt indicatii ca in general se mananca prea mult. Atunci cand exista tulburari de digestie este preferabil sa se manance mai putin si mai des. Ceapa este foarte satioasa, asa ca mesele de cruditati ce contin proportie mare de ceapa nu trebuie sa fie prea dese. Aceleasi recomandari sunt valabile si pentru usturoi. Boabele de ienupar , salata verde, laptele crud atenueaza intr-o oarecare masura mirosul neplacut al gurii. Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. O cantitate mai mare de usturoi ne face sa dormim bine si profund, curata si regenereaza sangele, are efecte terapeutice multiple si ,impreuna cu ceapa, reprezinta unul din cele mai sanatoase alimente. O cunostinta , in varsta de 100 de ani , care a mancat toata viata si alimente fierte si cruditati, dar intotdeauna in cantitati mici, a fost intrebat asupra tainei varstei sale inaintate. El a raspuns: usturoiul.

Pentru cititorii nostri dam un moto:

Mananca putin si nu uita usturoiul. Din pacate, se intampla ca oamenii sa nu-l prea manance din cauza mirosului. Pentru a scapa de acest inconvenient, usturoiul se piseaza si se inmoaie in ulei (este valabil si pentru ceapa).

           

            Ce adaosuri nu se potrivesc?  

Dupa decenii de alimentatie necorespunzatoare, este clar ca unele organisme reactioneaza prompt, uneori chiar violent, la schimbarea de regim deoarece atat ficatul cat si glandele sunt slabite – anumite fructe, de pilda, daca sunt consumate impreuna cu zarzavaturi crude, pot provoca fermentatii. Se intampla mai ales daca este vorba de fructe dulci cum sunt strugurii, ciresele, perele, caisele, piersicile, prunele, smochinele, curmalele si portocalele, in timp ce merele, bananele, lamaile, ananasul si toate fructele de padure sunt bine suportate impreuna cu zarzavaturile. Aparitia fermentilor se poate evita daca mancarea este mestecata bine, incet, temeinic si daca nu se mananca mult deodata. Dupa cum am mai amintit, se recomanda mese mici si dese. Este uimitor cat de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric dupa acest fel de alimentatie si cum sunt stimulate glandele digestive. Exista persoane foarte sensibile in ceea ce priveste toleranta fata de alimente, care vor trebui sa manance fructele sau zarzavaturile separat. Dar sa nu exageram, caci nu exista o regula universal valabila nici in aceasta privinta. Salatele de pilda, se pot folosi singure ca aperitiv dar si ele trebuie mestecate foarte bine.

            

              Mixerul si aparatul de facut sucuri

              Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. Il folosesc mai ales persoanele in varsta, ce au proteza dentara. Este masina de gatit a naturistului. Cei grav bolnavi, caci persoanele cu afectiuni gastrice sau intestinale, mai au nevoie si de storcator pentru fructe sau legume. O cura de suc de varza creata poate vindeca ulcerul in zece zile. Dar si naturistilor sanatosi le place sucul de zarzavaturi.

                          Naturistul si laptele

                Pentru lamurire, inca un cuvant despre proteina animala. Renuntam cu totul la alimentatia cu carne, pentru ca provoaca aciditate. Dar nu la lapte desi este de origine animala, deoarece proteinele pe care le contine sunt substante cu cea mai completa structura; el trebuie baut NEFIERT SAU NEPASTEURIZAT. Totodata, laptele are o mai mare cantitate de substante bazice, incat curata corpul de acizi daunatori si, asemenea zarzavaturilor crude si taratelor, vindeca multe boli.                 

                            

                          Referitor la retetele care urmeaza

                  Stimatele cititoare sunt rugate sa nu considere retetele „litera de Evanghelie”; ele pot sa le combine si sa le imbunatateasca dupa propria lor placere. O pacienta i-mi scrie: „Ceea ce-mi place indeosebi la alimentatia cruda este ca permite o deosebita variatie, i-ti stimuleaza fantezia ca sa incerci tot felul de retete noi si ne ofera o varietate atat de mare de combinatii, cum nici nu mi-as fi inchipuit vreodata ca ar fi fost posibil la un atare regim.”




                  O problema o constituie germenii de grau. Daca sunt foarte proaspat pregatiti, au un gust dulce, minunat, care se schimba insa rapid chiar la o temperatura normala. De aceea, trebuie sa ne procuram o cantitate mai mare si sa o tinem la frigider, graul pastrandu-si puterea de germinare intacta, germenii avand aceeasi valoare nutritiva; cruzi, ei reprezinta o hrana ce mareste rezistenta si vigoarea organismului. Preparatele care trebuie mancate uscate, pentru a putea fi mestecate usor, se omogenizeaza bine cu lingurita si se sfarama. De exemplu, daca vrem sa adaugam miere, preparatul se amesteca mai intai; daca in loc de stafide vrem sa folosim si alte fructe uscate, ele trebuie maruntite. Daca este vorba de mai multe feluri de mancare la masa, sa nu fie aduse toate o data, ci unul dupa altul. De preferat sa se inceapa cu salate sau amestecuri de mixer.

                   Preparatele gata de servire sa fie intotdeauna frumos garnisite. 

Produs

Continut

Sare %

Porozitate

     %

Umiditate

     %

Aciditate

     %

Paine

Naturala

-

-

10,8

1,4

Tarate

-

-

14,5

    -

Paine

Neagra

    1,4

   62-65

  43-48

  6-6,5

Paine

intermed.

    1,4

    65-70

   42-47

  4,5-5

Paine

Alba

     1,2

    72-75

   43-45

  2-4

                        RETETE SI PLAN DE MENIU

            Pentru a putea folosi toate retetele din aceasta carte, trebuie neaparat sa fie citit capitolul adausuri.

            Cateva lamuriri

            lg= lingura

            lgt=lingurita

            Faina=faina integrala de graham

            Fulgi=sunt numite astfel oricare din cruditatile obisnuite regimului naturist care se taie marunt, se zdrobesc, sau se macina mare, dupa ce au fost in prealabil inmuiate: deci este vorba de fulgi preparati natural, dar care  sunt foarte scumpe.

            Ou=intotdeauna crud, de preferat doar galbenusul.

            Sare= este vorba doar de sare de mare sau sarea vegetala.

            Uruiala (crupe)= amestecuri de diferite cereale macinate mare, plus mei.

            Uruiala moale= amestec de crupe inmuiate.

            Zahar= lactoza sau zahar nerafinat

I.                    RETETELE CLASICE

Reteta de ovaz

4 lg. de uruiala de ovaz,2 lg. Crupe de susan sau de migdale, 2 lg. ulei, 1 lg. de miere sau de zahar, 1 lgt. de anason sau de chimion si miezi de floarea soarelui cruzi.

            Reteta de uruiala moale (muiata)

            Uruiala dulce

            4 lg. de uruiala, 2 lg. ulei sau smantana, 2 lg. stafide, 1 lg. banana zdrobita sau un mar ras, 1 lgt. miere sau zahar, putina ceapa, 1 lgt. suc de lamaie 1 lgt. drojdie. Se amesteca totul bine si se presara nuci sau migdale date prin masina. Sa se puna mai putin grau, pentru ca este greu de mestecat, iar porumbul trebuie dat prin masina de tocat

            Uruiala picanta

            6 lg. uruiala, 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. verdeturi, mirodenii, 1 lg. ulei, 2-3 legaturi ceapa, usturoi, sare, mustar sau hrean ras si boia.

            Uruiala cu branza de vaci

            3 lg. uruiala, 3 lg. branza de vaci, 2 lg. germeni de grau(se pot inlocui cu tarate de grau si de ovaz), 1 lg. ulei, 1 lg. drojdie de bere, sare, ceapa, mirodenii.

            Altfel de uruiala moale.

            2 lg. uruiala, 1 ou, 2 lg. germeni de grau, 2 lg. uruiala de in,1 lg. hrisca, 1,lg. pulbere verde, 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. ulei, sare, ceapa, mustar.

            Retete cu tarate

           

            Preparat uscat de tarate

            2 lg. tarate, 1 lg. mieji de floarea soarelui, 2 lg. migdale sau nuci taiate marunt, 1 lg. seminte de in pisate, 1 lg. stafide putin inmuiate, 1 lg. uruiala de ovaz, miere. Amestecul trebuie sa fie foarte bine mestecat in gura.

            Tarate picante

            2 lg. tarate , 2 lg. uruiala de ovaz, 2 lg. seminte de susan zdrobite, 1 lg. de seminte decojite de floare soarelui, pulbere verde sau verdeata, 2 lg. ulei, 2 lg. ceapa, 1 lg. drojdie de bere, sare, mirodenii, hrean, usturoi, hrisca.

            RETETE CU GERMENI DE GRAU

           

            Germeni de grau cu banane

            Sa se puna putin grau, pentru ca este greu de mestecat, iar porumbul trebuie dat prin masina de tocat. O banana zdrobita sau un mar ras, 2 lg, germeni de grau, 1 lgt. lamaie, 1 lg. stafide, scortisoara. Lamaia se amesteca imediat cu banana. dupa plac, se adauga inca 1 lg. hrisca, pulbere minerala, un ou, 1 lg. chimen.

            Germeni de grau cu rosii.

            3 lg. germeni, 1 lg. seminte de in macinate, 1 rosie maruntita, 1 lg. ulei, 1 lg. drojdie de bere, ceapa, sare,mirodenii, eventual putin suc de lamaie si smantana.

            Germeni picanti.

            5 lg. germeni, 1 lg. seminte de in macinate, 1 lg. pulbere de plante medicinale sau verdeata, 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. ulei, 3 lg. lapte, 1 lg. ceapa rasa si usturoi, sare. Amestecul se aranjeaza si se orneaza cu patrunjel sau arpagic verde.

            Germeni de grau dulce.

            Se amesteca germeni cu lapte crud sau acru, sau cu branza de vaci la care am adaugat suc de portocale, putin ulei si miere.

            RETETE CU BRANZA DE VACI

           

            Branza de vaci cu morcovi

            3 lg. de branza de vaci, 2-5 morcovi potriviti, de preferat din soiul carote, rasi marunt, 1 lg. germeni de grau, 1 lg. ulei, 1 lg. drojdie de bere, 2 lg. ceapa, sare ,mirodenii, 1 lgt. cu suc de lamaie, pulbere minerala. Se garniseste cu felii de morcov.

            Branza de vaci cu rosii.

            2 lg. de branza, 1 lg. de ulei , 1 rosie maruntita, 1 lg. seminte decojite de floarea soarelui sau nuci taiate marunt, putina ridiche si ceapa, sare si mirodenii; se garniseste cu nuci sau alune

            Branza de vaci cu banane.

            3 lg. branza proaspata, 1 lg. ulei, 3 lg. germeni de grau, 1 banana zdrobita, 1 lgt. suc de lamaie, 1 lg. stafide, miere, pulbere minerala. Se garniseste cu felii de banana.



            Branza de vaci cu ceapa.

            3 lg. branza proaspata, 3 lg. ceapa, 2 lg. germeni de grau, 1 lg. seminte de in pisate marunt, 2 lg. ulei, 1 lg. drojdie de bere, sare, pulbere verde. Se garniseste cu patrunjel.

            Branza de vaci cu drojdie de bere.

            Are gust de creier pane. 4 lg. branza ,2 lg. ulei, 1 lg. drojdie de bere, dupa plac putina sare. Bine amestecat.

            RETETA CU NAUT

            (aliment pentru cei cu munci grele)

            2-3 lg. naut bine inmuiat se zdrobesc bine cu un facalet, se storc si se trec prin rasnita de cafea sau prin mixer. Totul se pune in vasul de la mixer. Se adauga 1 lg. de tarate. Nu se umple recipientul. Nautul maruntit se amesteca cu 1 lg. drojdie de bere, 2 lg. germeni de grau, 3 lg. ulei, 1 lg. ceapa, sare, 1 lgt. cu praf de mirodenii din rozmarin si cimbru si dupa gust paprica.

            Reteta cu soia

            1 lg. soia, 1 lg. grau, 1 ltg. Orez, 1 lg. mei, 1 lg. seminte in. Totul se marunteste si se tine 12 ore la inmuiat. Apoi se amesteca cu 2 lg. ceapa, 1 lg. plante medicinale praf, 2 lgt. ulei, 1 lg. drojdie de bere, putin hrean ras, mustar, putina sare. Se garniseste cu frunze de patrunjel.

            RETETA CU MEI SAU OREZ

            2 lg. mei, orez crud, 1 lg. boabe crude de ovaz, 2 lg. susan, totul bine faramitat (cei cu proteza folosesc faina fina de mei), 1-2 lg. tarate, 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. ulei, 1 rosie bucatele, sare, mirodenii, hrean. Se garniseste cu felii de rosii.

            Mei sau orez dulce.

            Acelasi amestec, dar in loc de rosii, sare si mirodenii, se adauga miere, bucatele mici de mere, 2 lg. smantana. Se garniseste cu felii de banana.

                                 

                        

                                   PREPARATE FACUTE CU MIXERUL

            Mixerul este masina de gatit a naturistului. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe, ci mai ales din zarzavaturi bogate in substante bazice, din radacini, frunze, plante erbacee salbatice ca urzicile si papadia, la care se pot adauga tot felul de mirodenii si plante medicinale.

            Preparatul la mixer cere putina munca si cu adaosurile corespunzatoare poate conta drept masa principala.

            Cantitatea de lichid trebuie sa fie astfel potrivita incat amestecul sa nu fie prea dens, ca sa nu fortam motorul; fructele cer mai putin lichid, in timp ce zarzavaturile cer mai mult. Daca amestecul este prea subtire, nu se marunteste bine. Pentru diluare, cel mai bine se preteaza mustul dulce sau laptele crud. Pentru „a drege” preparatul, se pot adauga, peste toate cele necesare, o jumatate de mar ori o jumatate de banana, dupa care se mai lasa mixerul sa functioneze, pentru a omogeniza amestecul. Dupa gust, se pot adauga fructe maruntite sau ceapa, ca sa existe si ceva crocant „de rontait”.

            Adaosurile de oua, castraveti, ulei si rosii se pun de la inceput in aparat. Daca totusi motorul este prea solicitat , se mai poate adauga putin lichid. Cu cat terciul este mai fin cu atat el impovareaza mai putin stomacul. Mixerele cu turatie mica sa fie incarcate numai cu jumatate din cantitatea standard pe care o pot tura.

            Dupa ce terciul este suficient de bine omogenizat, dupa gust se mai pot adauga seminte de in maruntite, germeni de grau, tarate sau faina. De indata ce observam insa ca motorul este fortat prea mult si merge greu, scoatem aparatul din priza. Vasul in care se afla preparatul poate fi si el golit.

            Reteta I.

            Deoarece acest amestec poate sa constituie masa principala mai adaugam (pentru o persoana) 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. ulei, 1 lg. germeni de grau sau uruiala de mei, seminte din 1-2 lg. miez de floarea soarelui, nuci sau seminte de cocos maruntite, mirodenii, paprica, rosii taiate, soia. Dupa experienta personala, se poate pregati o masa foarte buna.

            Preparatul se garniseste cu felii de mere sau de banane, sau patrunjel si alte zarzavaturi; cei fara dinti pot pune si ei in mixer alimentele mai tari, dar sa le inmoaie inainte.

            Prin maruntire cu mixerul zarzavaturile pierd putina vitamina C ,pierdere neglijabila fata de avantajele pe care le ofera un atare amestec. Incepatorii sa adauge (initial), pentru  imbunatatirea gustului, mere si banane.  Dupa scoaterea din mixer sa se adauge multe rosii si pepperoni. Daca gustul este satisfacator, se mai poate pune si o banana zdrobita.

            Reteta II. (doua persoane)

            3 mere rase marunt se pun in mixer cu o cana de lapte crud, 1 lg. de stafide inmuiate si 1 lg. susan. Se amesteca terciul cu 4-5 lg. tarate, 1-2 lg. germeni de grau, 1 lg. miez de floarea soarelui inmuiati , 1 lg. banane uscate in feliute. Cei fara dinti renunta la adaosurile tari. Acest preparat serveste ca mic dejun.

                        Retete de fulgi.

            Fulgi de mei.

            2 lg. uruiala de mei, 1 lg. seminte decojite de floarea soarelui, 1 lg. uruiala de seminte de in, 1 mar razuit maruntit(sau fructe de padure) , 1 lg. de stafide, putina lamaie, 2 lg. smantana  sau pasta de migdale si, dupa cerinta, lactoza sau miere. Totul bine amestecat si presarat cu pulbere de nuci.

            Fulgi de crupe

            3 lg. crupe inmuiate ,1 banana zdrobita, 1 mar razuit, 2 lg. smantana, 1 lg. stafide, zahar, se amesteca, se presara cu faina de migdale, se amesteca cu banane.

            Fulgi de banane

 Un mar si o banana taiata bucatele, 3-4 lg. smantana si ceva germeni de grau si seminte de pin coconar.

            Fulgi de smochine sau de curmale

            O cana smochine sau curmale inmuiate mai dinainte , 2 lg. seminte de floarea soarelui sau nuci, 2-3 lg. smantana, iar deasupra se pun migdale date prin masina.

            Fulgi de susan

            2 lg. seminte de susan macinate impreuna  cu cativa germeni de grau, 1 lg. stafide, 1 cana fructe( sau fructe de padure ), 2 lg. branza de vaci, lactoza, pulbere minerala.

            Fulgi de castraveti

            2 lg. de nuci sau seminte de pin coconar, 2 lg. ceapa tocata marunt, 1 cana plina de cubulete de castraveti taiati mic, germeni de grau, 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. ulei, sare si 1 lg. stafide

            Fulgi de cartofi cruzi(vezi in capitolul 1, subcapitol Masa de seara)

            Fulgi din boabe intregi

            2 lg. boabe intregi de cereale inmuiate, 50 grame carote, 1 lgt. miere, 1 lgt. hrean ras, 1 lg frisca batuta.

            Fulgi de smochine

            Se inmoaie de seara 2-4 smochine, o mana de stafide, 1 lg. seminte decojite de floarea soarelui, putine tarate . Dimineata se adauga 1 lg. germeni de grau si eventual zeama la o portocala. Smochinele se maruntesc si se pune si o banana tocata. Este foarte bun la gust si relativ ieftin.

            Fulgi uscati

            1 lg. crupe de ovaz, 1 lg. tarate, 1 lg. ulei, 2 lgt. miere, suc de portocale, 1 lg. stafide inmuiate si 1 lgt. chimen, lapte crud.

                                RETETE DE SUPE

            Supa de rosii

            O cana si jumatate de rosii, 3 lg. ceapa tocata, 2 lg. smantana , arpagic verde,praf de verdeata, eventual putina sare. Daca supa trebuie incalzita pe plita sau la foc mic, se amesteca

Continuu. De preferat sa se incalzeasca intr-un vas cu apa.

            Supa de zarzavat

            1 cana de suc de zarzavat sau de piure de carote amestecate si doi catei de usturoi se pun in mixer cu 12-1 cana de lapte, 1-2 lg. seminte decojite de floarea soarelui si miez de nuca 

alune, drojdie de bere, ulei si mirodenii, sare.

            Preparat de linte

            3 lg. linte inmuiate, 3 lg. tarate, 2 lg. uruiala de seminte de in sau susan, putina boia de ardei, 1 banana, 1 lg. drojdie de bere, putina sare, 1 lgt. chimen, totul bine amestecat, garnisit cu felii de rosii.

                                               Paine coapta la soare

            Aceasta paine gustoasa se prepara din crupe de cereale macinate proaspat cu ajutorul unei rasnite electrice de cafea. Daca crupele sunt prea vechi, painea capata un gust amar.

            Varianta clasica: 500 g crupe de secara, 200 g stafide, 1 lg. ulei, 2 lgt. sare, putin chimen.

            Totul se inmoaie cu foarte putina apa; in cazul in care coca este prea moale, se mai presara crupe. Se framanta bine sau se da prin masina de tocat. Coca trebuie sa fie asa de tare , incat sa nu se lipeasca de maini. Deoarece acest aluat se usuca, nu se coace, el se intinde in tavi de 4 mm grosime. Eu am comandat unui meserias  un adaos la masina de tocat, sub forma unei palnii cu gura lata de 4 mm 8 cm ;o mica banda rulanta transporta coca, aceasta iesind sub forma unei benzi late din masina de tocat

                   Pentru ca turta sau felia sa se poata usca si dedesubt, se procura site corespunzatoare.  Cit timp aceste turte sunt inca umede, se cresteaza adanc cu un cutit marimea feliilor, pentru ca sa se preteze bine pentru sandvisuri. Dupa ce se usuca, painea se rupe mai usor la locul crestaturi . Vara, painea se poate usca foarte bine la soare si poate fi folosita dupa 3 ore. Iarna se poate gasi un loc pe calorifer unde aluatul sa fie incalzit la o temperatura care sa nu depaseasca 40  grade Celsius. Intre sita si sursa de incalzire se pun niste sipculite de lemn.  Painea este mai gustoasa cand nu este inca uscata de tot. Daca vrem sa o pastram  cand inca nu sa uscat bine – bine, se pune in frigider in pungi de plastic, altfel se inacreste in cateva zile; desigur ca feliile pot fi lasate sa se usuce bine de tot.

                       

                  








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 634
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site