Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


LUCRARE DE LICENTA INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM - CONSUMUL DE ALCOOL LA TINERI

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Notiuni introductive privind aditivii alimentari
Proteinele - Clasificarea proteinelor
LEGE privind produsele alimentare
Glutamatul de sodiu - E 621
Prezentare pentru controlul greutatii
INFLUENTA TEHNICILOR CULINARE ASUPRA A 100 G ALIMENT (CANTARIT CRUD)
Dieta Weight Watchers
Procesul tehnologic general de obtinere a preparatelor din legume diferite
PRINCIPALELE PRODUSE DE LAPTE PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI
FAINA

                    UNIVERSITATEA DIN ORADEA

                FACULTATEA DE PROTECTIE A MEDIULUI

                   SPECIALIZAREA: INGINERIE SI MANAGEMENT



                    IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

                    FORMA DE INVATAMANT: ZI

            LUCRARE DE LICENTA

                    UNIVERSITATEA DIN ORADEA

                FACULTATEA DE PROTECTIE A MEDIULUI

                   SPECIALIZAREA: INGINERIE SI MANAGEMENT

                     IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

                   FORMA DE INVATAMANT: ZI

          CONSUMUL DE ALCOOL LA

                            TINERI


            Introducere

            Alcoolismul reprezinta o boala cu raspandire in masa, o problema de sanatate publica. Alcoolismul cronic constituie totodata o problema sociala, in primul rand prin gradul de raspandire, care, desi nu depaseste 6% in nici o comunitate mare de pe glob, merita toata atentia prin pericolul pe care-l prezinta atat pentru generatiile de astazi, cat si pentru cele de maine.

            Grecii de odinioara aveau un zeu al veseliei si vinului pe Dionysos ,la romani Bachus avea atributii similare si era patronul renumitelor petreceri „bachanalele”.La vechii evrei vinul era utilizat nu numai in practicile religioase ci si larg raspandit in viata populatiei .Herodot marele istoric al antichitatii, arata ca scitii, getiisi agatarsii obisnuiau sa bea mult vin. Istoria este totodata plina de exemple ale unor masuri draconice luate de-a lungul vremurilor pentru starpirea abuzului de alcool, contra celor care predicau binefacerile bauturilor spirtoase valoarea lor stimulatoare energetica , antiinfectioasa, nutritiva. (DR, G.M. Gheorghe)(8)

            Traim intr-o societate care se schimba din ce in ce mai repede. Nu mai avem timp sa ne cunoastem pe noi insine pentru ca trebuie sa indeplinim obligatii care de multe ori ne depasesc capacitatile. Acest lucru este cel mai evident la adolescenti si la tineri, care in plin proces de maturizare, trebuie sa-si formeze personalitatea, intr-o lume fara repere si fara modele, dar, cu cerinte din ce in ce mai complexe. Pe cale de consecinta, refugiul este grupul de prieteni unde autoritatea parintilor si cea a profesorilor nu se manifesta, iar, in anumite cazuri, printre alte „activitati” consuma  alcool. Consecintele sunt evidente si extrem de mediatizate: accidente sau chiar decese in urma conducerii sub influenta bauturilor alcoolice, agresiuni fizice in incinta scolii sau in afara ei, scaderea performantelor scolare,reducerea atentiei si a capacitatii de invatare ,scaderea promptitudinii reflexelor, etc.

            Numarul adolescentilor dependenti de alcool, cu varste sub 20 de ani, este tot mai mare, alarmant fiind faptul ca acestia au inceput sa bea de la varsta de 15 ani, iar la ora actuala 90 % dintre elevi consuma regulat bauturi alcoolice. Un astfel de „grup” il face pe tanar sa se simta important, valoros si in cazul baietilor, cand acestia se afla in prezenta unor fete, ii face sa fie teribilisti si capabili de orice fapta foarte grava. Alcoolul il face pe adolescent sa evadeze din viata de zi cu zi, care i se pare plictisitoare si crede ca tot ceea ce il inconjoara se intampla in contradictie cu ce gandeste acesta.     Perioada de adolescenta este una critica in viata oricarei persoane, majoritatea tinerilor dezvolta un soi de negativism, vad doar partea goala a paharului si cauta sa faca orice este iesit din comun. Este criza de identitate prin care trec majoritatea adolescentilor, pentru ca fiecare vrea sa fie apreciat si integrat. Chestiile acestea care tin de teribilism sunt accentuate de prezenta unui grup cat mai mare de tineri care consuma alcool, iar aceia care nu fac la fel sunt „ridiculizati si dati la o parte'.

            Motivele pentru care tinerii consuma alcool sunt diverse de la curiozitatea specifica varstei, dorinta de a face parte dintr-un grup valorizat social, presiunea grupului de prieteni, modele din familie sau pur si simplu placerea de a consuma aceste substante.         

             Este dificil de a gasi remediul situatiei. Cele mai eficiente strategii includ mesaje care sensibilizeaza individul, grupul sau grupurile din care acesta face parte ori familia, aceste strategii, includ campanii mass-media,campanii de promovare impotriva consumului de alcool si diverse organizatii care se ocupa cu combaterea acestui fenomen. Tinerii se lasa influentati adesea de ceea ce vad in filme sau pe internet, iar obiceiul consumului de alcool odata format, este dupa cum se stie, mai greu de desradacinat.

             Cercetarea de fata isi propune sa studieze motivele pentru care tinerii consuma alcool si sa identifice legatura intre structura motivationala a personalitatii consumatorilor, stima de sine si anxietatea. Avem in vedere de asemenea diferentele ce pot sa apara intre tinerii din mediul urban si cei din mediul rural.

            Se observa diferente importante intre sexe privitor la consumul de alcool si la efectele fizice produse de acesta. Tinerele consuma alcool la fel de frecvent ca tinerii, dar in cantitate mai mica. Continutul mai redus in apa al organismului femeilor face ca acestea sa fie mai vulnerabile decat barbatii la efectele alcoolului. Rezulta ca prin consumarea aceleasi cantitati de alcool consecintele asupra sanatatii vor fi mai grave la femei.

            Nu doar structura motivationala a personalitatii, stima de sine si anxietatea sunt singurele variabile care determina consumul de alcool .Pe langa aceasta pot sa intervina factori externi cum ar fi mass-media prin intermediul publicitatii sau a clipurilor muzicale cu mesaje pro-consum. Nu este de neglijat nici rolul factorilor inhibitori ai comportamentului de consum.

             Concluzionez ca este necesara o atenta monitorizare a consumului de alcool pentru ca acest fenomen ia din ce in ce mai multa amploare in Romania.

        

                    Notiuni teoretice

         Scurt Istoric

            Exista consemnari ale folosirii bauturilor alcoolice de catre vechile civilizatii inca din anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie dadea roade fara ingrijiri speciale. Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita-de-vie, considerandu-l si prima persoana care s-a imbatat.

            In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca bauturi tonice in scop medical si inca din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau bauturi alcoolice si care durau zile intregi.

            Zeul egiptean, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale.

            Un faraon ce a trait acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic. In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr., consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vietii de zi cu zi. Grecii au remarcat si faptul ca, desi vinul poate crea o stare placuta, poate sa-l determine pe un individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut sau chiar sa-si iasa din minti.

            E posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului, in anul 539 i.Hr. persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitorii erau beti.

            Romanii au fost familiarizati cu vinul de catre greci. Ei au transformat sarbatorile bahice in manifestari de o amploare, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice.               

            Consumul bauturilor alcoolice era raspandit printre reprezentantii claselor superioare si printre conducatorii Imperiului Roman, vanzarea si folosirea acestora ajungand pana in Spania, Franta, Germania si Insulele Britanice.

            Oamenii au inceput sa produca bauturi alcoolice din motive practice. Productia vinului a inceput in Egiptul Antic, cand egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica repede, dar ca sucul fermentat sau vinul se pastreaza bine. Ei aveau probleme, de asemenea, cu apa de baut, care era impura, si au observat ca daca beau vin nu se imbolnaveau. Mai tarziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolica, intrucat era folosit la oficierea sfintei liturghii.

             In perioada renasterii, bauturile alcoolice au devenit importante in societatea europeana. Au inceput sa fie produse pe scara larga si promovate de breasla de comercianti care avea controlul productiei lor.

            In jurul anului 1300 a aparut o industrie a 'berii' in Europa Centrala. In aceasta perioada, vinul a continuat sa creasca in popularitate. Au aparut, de asemenea, multe sortimente denumite dupa locul de origine. Desi alcoolul a aparut initial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior.

Oamenii au inceput sa incerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de bauturi alcoolice a devenit o parte din cultura europeana. Utilizarea lui a adus adesea la abuz.

 

          Notiuni generale despre alcool

            Cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilic al carui formula chimica este C2H5OH, avand urmatoarea formula structurala:

                                                           Fig. 1 Structura chimica  a alcoolului

            Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice proportii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice.

            Alcolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere. In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului.

            Alcoolul se obtine si pe cale sintetica prin hidrogenarea catalitica a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avand o larga utilizare in industria chimica, farmaceutica si alimentara.

             Oamenii, in general, incearca sa influenteze mediul pentru a putea duce o viata mai placuta. Aceasta presupune ca individul va incerca pe cat posibil sa-si procure placerea si sa evite neplacerea. Aceste cai de a obtine placerea  prin  modificarea dispozitiei, a emotiilor, sunt diferite de la individ la individ. Una dintre cai este consumul unor substante denumite substante psihotrope. Acestea includ nu numai drogurile „clasice” cum sunt heroina sau marijuana ci si alcoolul, cafeaua sau tutunul. Aceste substante pot fi consumate inca din copilarie, dar cei mai multi le descopera in perioada pubertatii sau a adolescentei.

             Alcoolul in forma pura este un lichid incolor cu efect astringent asupra papilelor gustative, pe care numai un om ajuns in pragul disperarii ar dori sa-l bea ca atare. Pentru ca alcoolul de consum sa aiba un gust placut el trebuie diluat si aromat.

             Cea mai mare greseala facuta de consumatorii de alcool este ca percep alcoolul ca  o parte integranta din viata, cultura si economia noastra si nu ca pe un drog.

              Cuvantul alcool isi are originea in limba araba – al - kohol 'lucru subtil' si inseamna 'cel mai nobil'.  - o traducere de care multi vor fi incantati. Dictionarul de droguri, toxicomanii si dependente (2005) descrie alcoolul ca fiind denumirea populara a etanolului. Alcoolul se obtine prin fermentarea vegetalelor bogate in zaharuri (struguri, mere, pere, sfecla, trestie de zahar, cereale precum orzul si orezul, cartofi, lemn) sau prin distilare. In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului. La produsele alcoolice obtinute prin fermentare concentratia alcoolica nu depaseste 15%, cele cu o concentratie mai mare se obtin prin distilarea produsilor de fermentatie. Alaturi de alcoolul etilic, bauturile mai contin, in unele cazuri, alcooluri superioare sau esente care dau „buchetul” (Porot A. si Porot M., 1999).

Cele mai vechi documente istorice in care sunt mentionate bauturile alcoolice dateaza de aproximativ 6.000 de ani. In toate scrierile vechi din Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum si in Biblie gasim marturii despre folosirea bauturilor alcoolice, dar si despre abuzul in consumul lor.

             Alcoolul poate lua nastere in natura fara nici o interventie din partea omului. Anumite fructe cazute pe pamant si intrate in fermentatie sunt consumate de diferite animale care prezinta apoi semne clare ale starii de ebrietate. Poate asa a cunoscut si omul alcoolul.

                                                                                                                          Clasificarea tipurilor de alcool

         Metanol, furfurol, alcool izobutilic, alcool izoamilic, acetaldehida, formiatul de etil; toate aceste substante sunt extrem de toxice. Etanolul este denumirea chimica pentru alcool (corect: Etanolul, sau alcoolul etilic, este cel mai cunoscut dintre alcooli). Berea are un continut alcoolic de doua pana la patru procente. Vinul contine de regula opt pana la zece, vinurile rosii 'grele' (de ex. soiul Burgunder) douasprezece pana la paisprezece procente. Vinurilor dulci (vin de Porto, vin de Xeres/Sherry) li se adauga alcool, astfel incat ajung la un continut de 18 - 20%. Whisky-ul, romul, ginul si coniacul au, de regula, un continut de etanol (alcool etilic) de 35 - 45 %.

                                                                                                                      Tabelul nr.1

                                                                                  Continutul de alcool al diferitelor bauturi

Sortimentul

Continutul
de alcool [%]

Volumul

[litru]

Alcool pur
[grame]

Bere

cca.5 % vol

0,5 l

20-25 g

Vin

cca.10 % vol

0,125 l

10-13 g

Spumos

cca.12 % vol

0,1 l

12 g

Lichior

30 % vol

0,05 l

15 g

Rachiu alb

25 % vol

0,05 l

12,5 g

Vodca, Rom

33 % vol

0,05 l

17 g       

Palinca de prune, Whisky

45 % vol

0,05 l

22,5 g

                

 In general, bauturile alcoolice se pot imparti in trei categorii (Stavros C,1988) :

                        - Slabe – pana la 12s alcool cum sunt : berea, mustul si vinul slab;

                        - Mijlocii – ce contin intre 12s si 20s alcool (vinuri tari, vechi si dulci, vermut);

                        - Tari – intre 20s si 60s alcool (tuica, vodca, rachiu, rom, gin, lichioruri, etc.).

Bauturile tari se consuma ca atare sau in amestec.     

            Vinul ramane bautura alcoolica cea mai populara. Exista o tendinta ce pare sa favorizeze consumul ocazional de vin poate si datorita recomandarii unor medici care „prescriu” vinul ca „medicament” impotriva bolilor cardio-vasculare. Cum orice consum excesiv este daunator doza de vin care nu trebuie depasita la o masa este de ½ litru pe zi pentru sedentari si un litru pentru muncitorii ce executa munci fizice. Vinurile „de masa” au intre 7s si 14s iar cele „tari” intre 15 s si 25s.

            Putem vorbi de vinuri :

                    -    seci , cu pana la 4g de zahar la un litru;

                    -    demiseci , cu 4,1- 12 g zahar la litru;

                    -    demidulci , cu 12 – 50 g zahar la un litru;

                    -    dulci , cu peste 50 g  zahar la un litru.

              La tineri, principalul concurent al vinului este berea. Berea „slaba” are 2s alcool, iar cea „tare” de la 5s la 9s. Berea se obtine prin fermentatia alcoolica a unui extract din hamei si malt de orz.

LEGISLATIE

         Incidenta consumului de alcool

            Conform statisticilor oficiale, media consumului anual  de alcool pe cap de locuitor se intinde de la 1 litru in Israel la 13,6 litri in Franta (Smart si Mann,1992) .

            In Romania el este in jur de 7,7 litri si a crescut continuu. Se considera ca 80% din toti adultii beau o bautura alcoolica in cursul unui an. Dintr-o alta perspectiva, bautul este totusi o activitate specifica si este facuta in anumite perioade ale saptamanii, in locuri specifice si la ocazii specifice (Vrasti,2001). 

            Aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre acestia, 28%, relateaza episoade  cu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una din cauzele principale de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala necorespunzatoare (sexul neprotejat) si care cresc riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamidya) sau aparitiei unei sarcini nedorite.

            Romania se afla printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa, se arata intr-un raport al Institutului Britanic de studii privitoare la alcool. In Romania, adultii consuma mai mult de 18,5 litri de alcool pe an, in timp ce media in Uniunea Europeana se situeaza in jurul a 15 litri. Sociologii spun ca la baza consumului de alcool sta nivelul de trai scazut.

            O statistica oficiala a Ministerului Sanatatii releva faptul ca 10% din populatia tarii are probleme cu alcoolul, procent ce se afla in plina crestere. Romania este una dintre putinele tari in care birturile au clienti la 7.00 dimineata.

            Potrivit studiului, in Europa, peste 25% dintre decesele inregistrate in randul barbatilor cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani au drept cauza consumul de alcool in exces.

                                                                                                                      Tabelul nr.2

        Dinamica internarilor subiectilor alcoolici pe ani dupa criteriul etnic

Etnia

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Total

Romani

68,88

65,85

69,39

67,76

71,64

69,03

70,23

66,01

70,83

68,53

73,45

68,26

69,46

Rusi -lipoveni

14,44

22,76

21,55

20,24

18,65

27,72

17,75

16,01

14,58

17,06

14,64

14,13

17,59

Ucrainieni

5,55

2,43

1,72

3,72

3,36

3,12

5,22

6,53

4,16

5,99

2,99

5,06

4,14

Aromani

7,77

4,87

4,74

4,54

2,98

2,97

4,7

5,88

4,16

3,37

3,66

5,86

4,43

Turci

1,66

1,62

0,86

1,23

1,2

1,42

0,78

1,3

0

1,12

1,6

1,06

1,14

Tigani

1,11

1,62

1,72

2,06

0,74

0,28

0,52

2,28

4,16

2,24

2,74

4,26

2,02

Italieni

0

0

0



0

0,37

0,28

0

0,65

0

0

0,93

1,06

0,35

Cerchezi

0,55

0,81

0

0,41

0

0,28

0

0,65

0,41

0,37

0,22

0,26

0,29

Tatari

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0,22

0

0,02

Unguri

0

0

0

0

0,37

0,28

0

0

0,41

0,37

0

0,26

0,14

Greci

0

0

0

0

0,74

0,28

0,78

0,65

1,25

0,37

0,22

0

0,38

Total pe ani

5,28

3,61

6,81

7,1

7,86

10,33

11,24

8,98

7,07

7,83

14,83

11

                                                                                                                                                                    

                                                                      

                                                                                                           Tabelul nr. 3

                                                            Consumul de alcool in functie de nivelul studiilor

        

Nivel studii

Numar cazuri

Procente

Studii inferioare

         2725

          80%

Studii medii

          545

          16%

Studii superioare

          146

            4%

                                                                                                                     

                                                                                                          Tabelul nr.4 

     Repartitia cazurilor de consum de alcool dupa confesiune in perioada 1990-2001

Apartenenta religioasa

Nr. cazuri

Procente

Crestini ortodocsi(romani,greci,aromani,tigani)

   2579

    75,71  %

Crestini de rit vechi (rusi –lipoveni)

     599

     17,58 %

Musulmani (tatari,turci)

       40

     11,74 %

Ortodocsi de rit vechi (ucrainieni, cerchezi)

     151

       4,43 %

Romano-catolici(italieni,unguri)

       17

       0,49 %

Crestini dupa evanghelie

         2

       0,05 %

Fara religie

       12

       2,95 %

Alte religii

         6

       0,17 %

         ALCOOLISMUL        

                                                                                                                                                           
           Alcoolismul este o „intoxicatie prin utilizarea repetata a bauturilor alcoolice, boala cronica indusa prin consumul repetat de alcool”. 

            Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept 'dependenta de alcool', este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a bea si neincentarea consumarii bauturii in momentul in care apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu rezultate slabe la invatatura,certuri si chiar agresiuni sau incalcarea legii si consecintele acesteia.

            Ca multe alte boli, are un curs in general previzibil, simptome recunoscute si este influentata de factorii genetici si inconjuratori.  

            Alcoolismul este o boala, nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool. Este o boala a negarii. ( 'Eu nu sunt alcoolic!'- in ciuda tuturor evidentelor ) Alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie religioasa, provenienta sociala sau mediu de viata.

            Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) defineste alcoolismul ca fiind „o stare in care un subiect consuma alcool in detrimentul sanatatii sale, a activitatii sale pe plan socio-profesional pierzand controlul fata de bautura si incapabil de a se abtine de la consum.” ( Stavros,1988).

              Alcoolismul afecteaza aproape toate categoriile de varsta: copii, tineri, adulti, varstnici, el fiind mai frecvent la barbati decat la femei, raportul fiind de 3/1 pana la 10/1, iar numarul femeilor spitalizate fiind de 5 – 6 ori mai mic decat al barbatilor. Astfel, putem spune ca alcoolismul este una dintre cele mai extinse suferinte, constituind a treia problema de sanatate publica.(Constantinescu si colaboratorii, 2001).

             Evident, alcoolic nu poti deveni dupa un singur consum exagerat de alcool.

Alcoolismul se instaleaza in timp, dupa numeroase episoade de betie. De la un pahar ocazional la dependenta drumul este foarte scurt. Si ocazii numeroase exista fara indoiala. La sarbatorile nationale, la zilele de nastere sau onomastice, alcoolul este elementul constant prezent. Acest lucru este explicat si de efectele pe care le are alcoolul.    

            Imediat dupa consum apare o stare de bine, o dezinhibitie sociala care il vor determina pe consumator sa repete comportamentul de consum. Dupa ce este instalata aceasta dependenta fizica alcoolicul va cauta pretexte de a bea. Daca primul pahar este asteptat cu nerabdare si este urmat de altele si altele, daca apar tremurul usor al mainilor si amneziile de scurta durata putem spune ca s-a instalat alcoolismul cronic (Stavros, 1988).

Cu certitudine putem spune ca abuzul de alcool are loc atunci cand se bea:

              - in imprejurari nepotrivite (conducerea masinii, serviciu, sport, sarcina);

              - pana la betie;

              - pentru ameliorarea unei stari sufletesti tulburate ('de necaz');

              - pe termen lung in cantitati mari (la barbati zilnic peste 40 g iar la femei      peste 20 g de alcool pur pe zi).

              Intoxicatia acuta alcoolica (betia) difera de la individ la individ, are diferite grade de manifestare Aceste simptome sunt in directa legatura cu concentratia alcoolului in sange. Concentratia de alcool in sange se exprima in 'promil' (‰).O alcoolemie de 1‰ inseamna un mililitru de alcool pur pe un litru de sange.

         Fazele alcoolismului, dupa Jellinek:

 

1. Faza prealcoolica: obiceiul de a se relaxa cu bautura, cu tendinta de a creste cantitatea ingerata;

2. Faza prodromala: consumul, in secret, de alcool, gandire orientetata mereu spre consum, aparitia sentimentelor de vinovatie, 'rupturi ale filmului';

3. Consumul prin constrangere: pierderea controlului! Deraierea totala in relatiile sociale, accese de furie, gelozie, mila fata de propria persoana, preocupare pentru asigurarea unor cantitati suficiente, bautul de dimineata;

4. Faza cronica: decaderea personalitatii, tulburari cognitive. Individul bea impreuna cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea tolerantei la alcool, tremuraturi, stari de anxietate, stari de colaps.

            Criteriile pentru abuzul de substanta inclusiv de alcool descrise in DSM IV- TR (2003) sunt urmatoarele:

            1. uz curent de substanta ducand la incapacitatea de a indeplini obligatiile rolului major la serviciu, la scoala sau acasa (de ex. absente repetate sau performanta redusa in munca, eliminari sau exmatriculari de la scoala, neglijarea copiilor sau a casei);

            2. uz curent de o substanta in situatii in care acesta este periculos fizic (de ex. condusul unui automobil);

            3. conflicte repetate cu legea in legatura cu uzul de o substanta (de ex. arestari pentru tulburari de conduita);

            4. uzul continuu de o substanta in dispretul faptului ca are probleme sociale sau interpersonale cauzate sau exacerbate de efectele substantei (de ex. certuri cu partenerul de viata, batai).

              Exista trei faze succesive pana la instalarea dependentei. Acestea sunt:

              a. o faza asimptomatica, durand mai multi ani, marcata printr-un debut insidios de dependenta. Anumiti alcoolici devin dependenti in urma unor experiente repetate de betie, altii cresc progresiv consumul de alcool cu betii rare sau absente. Activitatile sociale si profesionale sunt pastrate intacte.

              b. o faza relativ scurta  de pierdere a controlului ingestiei de alcool.

              c. faza de alcoolism propriu-zis in care apar semnele obisnuite de alcoolizare cronica.

            Intoxicatia alcoolica cronica sau alcoolismul se subsumeaza consumului frecvent  si de durata fie si in cantitati moderate a bauturilor alcoolice .Este tendinta irezistibila de a consuma alcool sau ceea ce numim toxicomania alcoolica (Stavros, 1988).

            Semnele clinice sunt:

 - tulburarile nervoase mintale si organice. Individul este euforic, bine dispus, cauta sa-si motiveze cu argumente „logice” comportamentul. In general, pana la urma devine neincrezator, nesociabil, egoist, gelos, banuitor, are tulburari de memorie, devine las, mincinos , ineficient profesional.

 - tulburarile psihice asociate cu intoxicatia cronica de alcool sunt: tulburari psihotice halucinatorii preponderent auditive la inceput sub forma de sunete apoi voci, tulburari afective (depresie), anxietate, fobii, tulburari mnezice (Abraham si colaboratorii, 2004).

 Trecerea la cronicitate se face in mai multe etape: in primul rand prin exaltarea functiilor antitoxice ale ficatului dovedita de hiperglicemie, dezechilibru neuro-vegetativ; apoi hiposensibilitatea celulara le permite neuronilor o ridicare a pragurilor de toleranta, ceea ce provoaca un apel din ce in ce mai mare la alcool pentru refacerea echilibrului functional, de unde obisnuinta si starea de trebuinta. Odata cu dezobisnuirea brusca si inopinata apare asa numita reactie de dezobisnuire ce poate ajunge pana la delirium tremens. Dupa o anumita perioada de tulburari pur functionale pot aparea leziuni ale tesutului nervos, ale ficatului si ale altor organe (ciroza, encefalopatii, sindromul lui Korsakoff, paralizie, epilepsie, dementa, coma hepatica) (Porot A si Porot M,1999).              Exista o perioada de toleranta aparenta numita alcoolism lent  si o perioada de imbibare care poate dura mai multi ani, in decursul caruia individul nu este vazut niciodata beat si in care desfasoara, la un nivel de performanta mai scazut sau mai ridicat, o activitate profesionala .Dupa perioada de imbibare apar semnele alcoolismului cronic: tremuraturi, tulburari digestive, vagi cefalee, oboseala accentuata si impotenta sexuala.    

Dupa un anumit timp apare degradarea morala si intelectuala. Alcoolicul devine indiferent fata de viciu si efectele acestuia pe care le trateaza cu indiferenta.                                                                                                  Degradarea psihica atinge sfera morala si cea afectiva. Exploziile de manie sunt frecvente, discutiile banale pot degenera in scene de violenta, chiar extreme, ajungandu-se la omucideri, sinucideri, maltratari ale copiilor. Datorita randamentului profesional scazut alcoolicii pot fi concediati, acest lucru determinand o escaladare a consumului (Porot A si Porot M,1999).

            DSM IV – TR (2003) descrie urmatoarele criterii pentru dependenta de o substanta inclusiv de alcool:

1. toleranta, asa cum este ea definita de oricare din urmatoarele:

        a. necesitate de cantitati considerabil crescute de substanta pentru a ajunge la intoxicatie sau la efectul dorit;

        b. efect redus considerabil prin continuarea uzului aceleasi cantitati de substanta;

2. abstinenta, manifestata prin :

        a. sindrom de abstinenta caracteristic substantei;

        b. aceeasi substanta este luata pentru a usura si evita simptomele de abstinenta;    

3. substanta este luata adesea in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de timp decat este preconizat;

4. exista o dorinta persistenta sau eforturi infructuoase de a suprima sau controla uzul de substanta;

5. o mare parte a timpului este risipita in activitati necesare obtinerii substantei, uzului substantei sau recuperarii din efectele acesteia;

6. activitatile sociale, profesionale sau recreationale sunt abandonate sau reduse din cauza uzului de substante;

7. uzul de substanta este continuat in dispretul faptului ca stie ca are o problema somatica sau psihologica, persistenta sau recurenta, care este posibil sa fi fost cauzata sau exacerbata de substanta.

Text Box: Manualul DSM IV realizeaza o clasificare in functie de cinci axe:
- axa I: afectiuni psihiatrice                                              - axa IV: functionare sociala si impactul simptomelor
- axa II: tulburari de personalitate si retard mintal             - axa V: evaluare globala a funtionarii, descrisa cu   - axa III; afectiuni medicale 						utilizarea unei  scale de la 1 la 10



								
 

Cauzele alcoolismului

               Alcoolismul este raspandit peste tot in lume si reprezinta a treia cauza de mortalitate in tarile industrializate. La originea acestei probleme gasim factori socio-culturali si individuali. Alcoolismul constituie o problema deosebit de complexa, medicala, sociala, economica, pedagogica si etica in acelasi timp.

 Desi alcoolicul isi da seama, in unele momente de luciditate, ca este victima unei obisnuinte rele, in urma careia este agresionat, el angajeaza batalia in cealalta parte a terenului, in aceea unde incearca sa-si motiveze consumul. Indiferent de legitimitatea acestor motivatii, el bea pentru a compensa – iluzoriu – unele complexe, frustratii pe fondul unei carente ale propriei sale personalitati. La o analiza stiintifica, nici unul dintre pretextele cu care cauta sa justifice consumul nu rezista (Stavros,1988).

 O ancheta printre consumatorii de alcool scoate in evidenta motivatiile consumului. Astfel: 42% beau pentru a scadea tensiunea psihica, 21% pentru a uita ceva neplacut, 12% pentru distractie, 4% din motive de boala sau conflicte familiale si 1% din politete.

Motivatiile pot fi grupate dupa cum urmeaza:

a. motivatii festine cu ocazia sarbatorilor sau a unor evenimente familiale cum ar fi nuntile, botezurile, zilele onomastice,ocazii festive si oficiale;

b. motivatii teologice in cazul unor ceremonii de comemorare;

c. motivatii psihologice in cazul unor esecuri, ca urmare a unor depresii sentimentale;

d. motivatii filosofice pentru inspiratie in creatia artistica de orice gen;

e. motivatii sociale ca urmare a divorturilor, conflictelor familiale, a pierderii locului de munca (Stavros, 1988).

             Exista probleme de natura psiho-somatica, sociala si ideologica, adica trebuie sa existe anumite trasaturi psihice si fizice intr-o anumita situatie data de anturaj in corelatie cu o anumita atitudine fata de viata, ca toxicomania alcoolica sa se poata produce.

                  1. Cauzele genetice. Studiile psihologice asupra personalitatii alcoolicilor concluzioneaza ca acestia au slabiciuni morale, sunt aproape lipsiti de caracter, deseori dezechilibrati, inadaptati social si prezinta tulburari ale sexualitatii .Unele studii au ajuns la concluzia ca exista un factor genetic care predispune la alcoolism, dar, la fel ca si in alte procese unde este implicat factorul ereditar nu trebuie subestimat rolul mediului. Mai exact putem sa spunem ca actiunea complexa intre ereditate si mediu favorizeaza dependenta alcoolica (Porot A. Si Porot M., 1999).

                   2. Cauzele sociale (anturaj, mediu, imitare). Este cunoscut faptul ca un individ devine alcoolic mai mult din cauza anturajului decat a dispozitiei. Toxicomania este secundara, este mai ales un obicei dobandit. Circumstantele legate de mediu, profesie sau meserie, imitare, orgoliu joaca un rol preponderent in crearea unor obisnuinte toxice.               

                 Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca. In timp ce alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor sarbatori, este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea deloc sau putin este considerat slab sau spargator de chef. Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului (Porot A.si Porot M.,1999).

                   3. Cauzele organice. Nu exista o anumita cauza organica responsabila de instalarea alcoolismului si mai ales nu exista o alergie la alcool care sa declanseze dependenta deja de la cea mai mica doza .Rezultatele unor studii arata ca persoanele care au din nastere o cantitate mai redusa de endorfina, substanta de tipul morfinei sintetizata de organism si care influenteaza dispozitia, reactioneaza pozitiv fata de alcool. Abuzul cronic de alcool poate reduce cu pana la 50% concentratia endorfinelor, care sunt atat de necesare pentru instalarea unei stari generale tonice. Acest lucru poate fi o explicatie pentru dorinta puternica de a consuma alcool, intrandu-se de fapt intr-un cerc vicios.

                  4. Cauzele psihice. Nu exista trasaturi universal valabile, dar din acest punct de vedere anumite caracteristici sunt mai des intalnite la persoanele dependente de alcool: tendinta de a evita problemele indiferent de capacitatea reala de a le rezolva, nesiguranta de sine si inhibitie, dependenta de ceilalti, toleranta redusa la frustrare, adesea o proasta dispozitie. Dar aceste trasaturi pot fi la fel de bine si consecinte ale consumului abuziv de alcool. In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La femei se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea dependentei. Se pare ca persoanele care cred ca viata lor ar trebui sa evolueze pe o curba continuu ascendenta sunt mai predispuse la consumul de alcool. Aceste persoane nu accepta ca aceasta atitudine de viata este pierzatoare avand in vedere ca viata se desfasoara asemenea unei curbe, cu suisuri si coborasuri.

                   5. Cauzele profesionale. Exista diferente intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor grupe profesionale. Producatorii si distribuitorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati. De asemenea sunt inclusi in categoria de risc angajatii in constructii, angajatii in transporturi, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si meseriile cu multa rutina .S-a constatat ca solicitarea si suprasolicitarea la locul de munca sunt adesea mai usor de suportat cu ajutorul alcoolului.

                  6. Cauzele educative. Parintii copiilor care consuma alcool cred ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste sau ca au fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare. Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este lasat sa devina independent. Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element important care cauzeaza dependenta. Nu s-a gasit totusi un raspuns sigur de tip cauza-efect.

                   7. Cauzele conflictuale. Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool. Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica intr-un cerc vicios care este foarte greu de rupt.

                   8. Teoria bifactoriala. Aceasta teorie afirma ca exista doi factori in etiologia alcoolismului: vulnerabilitatea si factorii precipitanti(teoria celor doi factori). Aceasta idee sugereaza ca fiecare individ este „inclinat” spre anumite afectiuni.

Vulnerabilitatea ar putea fi definita ca o sensibilitate particulara de a dezvolta o anumita afectiune. Nu se cunoaste de ce unii oameni sunt mai vulnerabili decat altii la anumite afectiuni. Se presupune totusi ca vulnerabilitatea are la baza factori genetici, de personalitate, fiziologici, neurobiologici.

Teoria celor doi factori subliniaza ca pe langa vulnerabilitate spre consumul de alcool trebuie sa existe anumiti triggeri” – precipitanti – care sa contribuie la dezvoltarea problemei. Acesti triggeri sunt: stresul, factorii psihologici si sociali. Exista deci, o anumita categorie de pacienti care sunt mai supusi riscului de a dezvolta probleme legate de alcool (Constantinescu si colaboratorii ,2001).

Cauzele consumului de alcool  la tineri      

        Alcoolul omoara. Mai multe  statistici arata  la nivel national, ca lui i se asociaza mai mult de 30% din accidentele mortale de circulatie (necalculand aici ranitii, dintre care unii raman cu handicapuri pe viata), 20% din accidentele casnice, 15% din accidentele de munca, 5% din accidentele sportive si 80% din agresiunile corporale, certurile si violentele familiale. Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de inec. Este de asemenea unul din factori in unul din trei cazuri de divort si unul din trei cazuri ale molestarii de copii. Alcoolul este un factor determinant in 27- 37% din cauzele de moarte violenta, fara legatura cu accidentele rutiere .Actele de suicid se comit pe fondul consumului de alcool.                                                 Alcoolismul creste morbiditatea, duce la neintelegerea dintre oameni, la invaliditati permanente, el consituie un factor criminogen de prim ordin influentand sau chiar deteminand actele infractionale. La acestea contribuie accesul facil la un numar ridicat de produse de acest gen, eludarea legii care prevede ca minorii sa nu poata cumpara bauturi alcoolice, dezinformarea ca urmare a publicitatii agresive din mass-media si mai ales insuficienta informare a publicului larg referitor la efectele nocive ale alcoolului (Richard si Senon, 2005).   

Alcoolul este un factor important care influenteaza atmosfera familiala si relatia dintre parinti si copii.

         Factori de risc

           Factorii de risc pentru consumul de alcool la adolescenti sunt :

1.factorii individuali. Trebuie consemnate aici suferintele somatice sau psihice cum ar fi tulburarile somnului sau ale alimentatiei sau depresia, tulburari de comportament precum fuga sau furturile.

2.factorii familiali .Se regasesc aici separarea familiala, obiceiurile de consum ale parintilor, tensiunea existenta intre parinti si copii sau decesul unuia dintre parinti.

3.factorii de mediu. In afara emigrarii, trebuie amintite somajul si mizeria sociala sau economica. Totusi, toate fenomenele care conduc la excluderea si marginalizarea tanarului au un efect favorizant si incitant asupra consumului adictiv de produse. Cea mai importanta, de departe este excluderea si ruptura de scoala.

Acesti factori pot actiona individual sau cumulat, prezenta mai multor factori de risc constituie un risc suplimentar.  

Momentele de tranzitie, cum ar fi instalarea pubertatii sau divortul parintilor, pot duce la consumul de alcool de catre copii. Deci e bine ca parintele sa-l invete pe copil ca in situatiile de viata stresante si suparatoare, consumul de alcool poate sa inrautateasca o situatie deja rea. Copiii care au probleme cu autocontrolul sau au o incredere in sine scazuta au un risc mai mare de a consuma alcool. Ei pot sa nu creada ca sunt capabili sa-si rezolve problemele si frustrarile fara sa foloseasca ceva care sa-i faca sa se simta mai bine. Copiii care nu au simtul corectitudinii cu familia sau care se simt diferiti intr-un fel (felul in care arata, circumstante economice) pot de asemeni sa prezinte risc. Cei carora le este greu sa creada in fortele proprii au mare nevoie de afectiunea si sprijinul parintilor si al altor membrii ai familiei. De fapt, dorintele tinerilor de a nu strica relatia buna pe care o au cu parintii este cel mai frecvent motiv pentru care tinerii nu cedeaza in fata consumului de alcool sau alte droguri.

·                     Anumite tipuri de personalitate (hiperemotivi, persoane cu complexe de inferioritate si cu instabilitate psihica); alcoolul faciliteaza debarasarea de dificultati de ordin caracterial, reda increderea si permite afisarea unei false bunastari.

·                     Terenul ereditar (transmiterea genetica a unei enzime implicate in metabolismul alcoolului)

·                     Traditii proalcoolice

·                     Presiunea grupului

·                     Dorinta de experimentare (pentru multi tineri alcoolul este un simbol de maturitate)

·                     Exemplul idolilor

·                     Conflicte cu parintii

·                     Mediul social

·                     Teama de obligatiile impuse de varsta adulta (de ex. cautarea unei slujbe)

Factorii socio-culturali joaca un rol important in problema alcoolismului pentru ca induc o antrenare colectiva de a bea ceea ce e acceptat de toata lumea, recunoscut sau favorizat. Consumul de alcool este aprobat de societatea insasi, ceea ce face din alcool un drog permis. Majoritatea timpului, bauturile alcoolice sunt asociate cu petrecerile, cu placerea; la tineri ele reprezinta adesea un simbol al initierii pentru o alta etapa de viata – cea de adult.

Mediul de prieteni sau familial poate incita consumul de alcool, care marcheaza in aceasta situatie impartasirea momentelor placute si se leaga de o simbolistica a fortei si virilitatii.

Modelul familial de comportament fata de alcool este de asemenea fundamental. Un copil care isi vede parintii abuzand de bauturile alcoolice, mai ales cand sunt confruntati cu dificultatile vietii, va fi susceptibil sa reproduca acelasi tip de comportament la varsta adulta. De altfel, usurinta cu care se pot obtine bauturile alcoolice le favorizeaza consumul.

Desi exista atractie fata de alcool intr-un mediu care admite consumul acestuia, totusi personalitatea individului e determinanta in ceea ce priveste alunecarea pe panta alcoolismului. Persoanele slabe, incapabile sa-si controleze emotivitatea, cu prea putina siguranta de sine si aici fac referire la adolescentii care sunt in cautarea identitatii si sunt mai expusi la consumul repetat de bauturi alcoolice decat persoanele echilibrate, deoarece alcoolul le da impresia ca isi pot stapani starea de anxietate si inhibitie. Vorbim in acest caz de alcoolism “de compensatie”.

               Reactiile psihice in fata dificultatilor vietii joaca de asemenea un rol important in aparitia alcoolismului. Numerosi bautori moderati si ocazionali incep sa se dedea la bautura intr-un mod irational, cu ocazia unor esecuri in dragoste , penru a se “recompensa”  dupa o realizare  (examen,etc).

                Problema toxicomaniei apare mai ales in adolescenta cand tinerii trec printr-o perioada de criza, in urma caruia trebuie sa poata fi capabili sa-si formeze competente si sa-si asume responsabilitati specifice adultilor.

                 Uneori, adolescentii, vad viata adulta ca fiind plictisitoare, rutiniera. Tot ce fac parintii lor este stereotip, determinat de anumite reguli. Toate aceste cerinte pot parea ca fiind prea greu de indeplinit; sa fii adult nu merita efortul. De aceea, pot sa apeleze la consumul de alcool ce le ofera posibilitatea de a experimenta ineditul. Insa, din pacate, acest drum nu le aduce decat izolare de familie, de scoala. In acest caz, dorinta de a fi original si curiozitatea nu aduc nimic constructiv pentru maturizarea adolescentului.

                  Exigenta libertatii apare din procesul de structurare psihica a adolescentului. Acesta trebuie sa se obisnuiasca cu un corp in schimbare, care ii va permite sa acceada la sexualitate, apare necesitatea sa se indeparteze de zona de influenta a parintilor pentru a-si realiza propriile idealuri. Fiecare dintre aceste deziderate pot sa fie vazute ca experiente pozitive care sa ofere un castig, dar constituie si o amenintare posibila : obisnuirea cu un corp pubertin inseamna descoperirea intimitatii sexuale cu riscurile care apar de aici, indepartarea de parinti ofera spectrul abandonului si al singuratatii, implicarea in societate presupune pe langa identificarea cu un grup de varsta cu anumite particularitati si norme si pericolul conformismului si a dependentei exclusive de grup. Astfel adolescentul oscileaza intre dorinta de experiente noi, de cunostinte noi si dorinta de a fi autonom, de a nu avea nevoie de nimic.

Un exemplu tipic in acest sens ar fi relatia cu parintii: cum sa se indeparteze de persoanele cu care doreste sa se identifice?, cum sa-si formeze propria personalitate fara insusirea unor elemente din personalitatea parintilor?

Adolescentul, in relatiile pe care le stabileste cu ceilalti implica dependenta de dorintele celuilalt si nu doar de propriile dorinte. Insa relatia cu alcoolul depinde doar de dorinta sa. Cand este singur si se plictiseste ii este deci, foarte la indemana sa recurga la alcool. Pe de alta parte, relatia cu semenii implica o imitare a celorlalti, importanta pentru integrarea  sociala ulterioara. De aici presiunea pe care prietenii o exercita asupra individului pentru a-l convinge sa faca ce vor ei si consumul de alcool care este strans legat de intensitatea relatiilor cu semenii (Richard si Senon, 2005 ).




             Alcoolul este considerat un drog de tranzitie. S-a constatat ca multi tineri incep prin a consuma alcool si continua prin consumarea drogurilor ilegale.

             Dependenta de alcool este intalnita la un numar din ce in ce mai mare de adolescenti .Este varsta la care vor sa experimenteze, sa-si satisfaca curiozitatea, sa dobandeasca admiratia celor din anturajul lor .La aceste cauze se adauga conflictele cu parintii si exemplul idolilor; de asemenea publicitatea producatorilor de alcool, ce exploateaza dorinta de independenta si rebeliune a copiilor prin asocierea alcoolului cu libertatea .Presiunea grupului din care tanarul face parte nu este de neglijat .De aceea, acesta trebuie facut sa inteleaga ca o persoana puternica are intotdeauna curajul sa spuna „nu” si niciodata nu-si va gasi refugiul in bautura. O persoana puternica este capabila sa asculte opiniile celorlalti sa ia propriile decizii, in timp ce o persoana slaba cedeaza presiunii celor din jur, ajungand sa ignore realitatea, si in cazuri extreme sa-si creeze propriul univers.

Efectele alcoolului asupra organismului

1. Asupra stomacului si intestinelor - spre deosebire de alimente, alcoolul nu este digerat si metabolizat in stomac. O parte din el se resoarbe prin mucoasa gastrica si ajunge in circuitul sanguin, restul trece in intestinul subtire si prin resorbtie intestinala, direct in sange. La nivelul stomacului, alcoolul creste secretia sucurilor digestive, creand o senzatie de foame. Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a mucoasei stomacului).

2. Asupra ficatului - alcoolul este metabolizat la nivelul celulei hepatice, in bioxid de carbon si apa, inainte de a fi eliminat din organism.

Ficatul nu poate metaboliza insa decat cantitati mici de alcool, restul trecand prin sange si transportat catre alte organe importante (creier, sistem muscular). Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum exagerat de alcool poate duce la ciroza hepatica (boala grava in care sunt distruse tesuturile hepatice sanatoase prin fibrozare si incarcare cu grasimi).

3. Asupra creierului - datorita absorbtiei rapide prin peretii stomacului, alcoolul patrunde direct in sange si de aici ajunge in cateva minute la creier. Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma. La copii intarzie dezvoltarea intelectuala.

4. Asupra musculaturii - toti muschii sunt sub controlul creierului. Acest control este tulburat chiar si la ingurgitarea unor cantitati mici de alcool. Consumul excesiv sau frecvent de alcool duce la pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie.

  Alcoolul interfereaza cu perceptia persoanei asupra realitatii si a abilitatii de a lua decizii bune. Acest lucru poate fi mai daunator la copiii si adolescentii care au mai putina experienta in rezolvarea problemelor si luarea de decizii.

   Exista numeroase efecte ale consumului de alcool asupra tinerilor. Dintre acestea amintim:

                       1. accidentele de circulatie in care sunt implicati tinerii aflati sub influenta bauturilor alcoolice. De aceea trebuie informati tinerii sa nu conduca sub influenta alcoolului, sa refuze sa intre intr-o masina a carui conducator a consumat alcool si sa insiste sa conduca masina cineva care nu a consumat alcool.

              2. consumul de alcool creste riscul de raporturi sexuale neprotejate.

Consecintele pot fi uneori dezastruoase pentru ca exista riscul contaminarii cu virusul HIV sau cu alte boli cu transmitere sexuala. De asemenea, apare si riscul aparitiei unei sarcini.

               3. consumul de alcool poate accentua comportamentele agresive. O persoana care a consumat alcool poate sa interpreteze gresit o remarca sau un gest al interlocutorului ceea ce poate duce la agresiuni fizice

            Dupa ce alcoolul a fost baut, acesta ajunge in stomac si in intestine de unde prin absorbtie este preluat de sange si transmis prin aparatul circulator in tot organismul. Din aceasta cauza sunt afectate cu precadere tesuturile puternic irigate de sange.
             Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este in primul rand un toxic celular. El actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau higroscopic, adica alcoolul in concentratii mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in protoplasma si in final la coagularea acesteia distrugand astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si indelungat de alcool.

            Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producand o crestere a tensiunii arteriale si sunt eliberate in organism in masura mult mai mare substante ca lipide, zaharuri si cortizon in circulatia sanguina.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul de proteine, minerale si vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante ca proteine si vitaminele A, B1 si C, acidul folic si mai tarziu sodiu si apa. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale este responsabila si de tulburarile nervoase de origine somatica. S-au observat la alcoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul aparitiei fracturilor.

             Organismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara organelor pentru buna lor functionare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pana la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un 'paralizant metabolic'.

 Celulele cardiace si cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oxigen sufera cel mai mult datorita alcoolului.

            Metabolismul alcoolului in organism

               Alcoolul ingerat ajunge in stomac unde incepe sa fie resorbit. Restul de alcool trece in intestinul subtire unde este absorbit in circulatia sanguina. Absorbtia prin stomac este lenta si mult mai rapida prin intestinul subtire. Odata absorbit la aceste nivele alcoolul este transportat spre ficat prin vena porta. Rata de absorbtie a alcoolului depinde de mai multi factori printre care cei mai importanti sunt cantitatea si concentratia alcoolului si cantitatea si compozitia alimentelor din stomac si intestin. Astfel resorbtia cea mai rapida se produce in cazul consumului unor bauturi calde, dulci si carbogazoase cu o concentratie de alcool de pana la 6% pe stomacul gol. Din punct de vedere al duratei in timp, in general se considera ca dupa 10 pana la 15 minute s-a resorbit jumatate, dupa 20 de minute cam 60%, iar dupa 30 de minute cam doua treimi din cantitatea totala de alcool. Dupa 60 pana la 90 minute, procesul este incheiat. Cam 5 - 10% din alcoolul patruns in sange paraseste corpul nealterat, mai ales prin aerul expirat, iar o cantitate mai mica prin urina si prin transpiratie.

Ficatul ramane principalul loc in care se metabolizeaza alcoolul. Metabolismul alcoolului din mucoasa gastro-intestinala si in ficat se numeste „metabolismul primei treceri”, petrecandu-se la primul pasaj al alcoolului prin organele care stau in fata ajungerii lui in circulatia sanguina generala. Se considera ca doar 10% din alcoolul ingerat se distruge prin metabolismul primei treceri in cazul consumarii unor cantitati moderate.

                Alcoolul care nu a fost metabolizat la prima trecere, ajunge in circulatia generala si de aici in toate lichidele corpului. Eliminarea alcoolului din organism se face in principal prin oxidarea alcoolului in diferite organe datorita enzimei ADH  (alcool-dehidrageneza), in cea mai mare parte in ficat. Aldehida acetica este rapid metabolizata de aldehid-dehidrageneza (ALDH) in acid acetic si apa. In cele din urma acesta este transformat in bioxid de carbon si apa. Cam 90-98% din alcoolul ingerat este complet oxidat (Vrasti,2001). Partea care nu va fi descompusa prin arderile interne isi va indrepta actiunea nociva asupra intregului organism si in special asupra tubului digestiv, ficatului, sistemului nervos.

                   Alcoolul etilic este un drog psihotrop. Datorita consumului unei asemenea substante, viata oricat de stresanta ar fi in realitate, pare mai blanda, consumatorul are o senzatie artificiala a unei stari de bine. In contrast cu aceste satisfactii imediate, urmarile negative ale consumului de alcool sunt mult mai numeroase(Abraham si colaboratorii, 2004).

                 Consumul excesiv de alcool genereaza dependenta, sclavie fata de un compus chimic. Aceasta dependenta se recunoaste prin:

                      • Stabilirea prioritatilor -  Scopul principal al unui alcoolic este acela de a bea, pentru aceasta fiind capabil de orice sacrificii. Orice alta activitate este lasata de o parte, chiar daca efectele negative sunt previzibile.

                      • Toleranta -  Efectul scontat se obtine prin consumul unor cantitati din ce in ce mai mari de alcool.

                       Simptomele abstinentei - In momentul in care se opreste consumul de alcool se instaleaza sevrajul caracterizat de simptome neplacute cum ar fi tremuraturile, insomnia, agitatia. Reluarea consumului duce la incetarea acestor simptome.

                      • Disperarea - Este nevoia coplesitoare de a bea chiar si in momentul in care se consuma alcool.

                       • Conflictul interior - Alcoolicul poate constientiza ca acest consum ii creeaza probleme si incearca sa renunte la alcool. Uneori reuseste, dar daca incepe sa bea din nou nu se mai poate abtine.

                      Problemele exterioare - Alcoolicul se confrunta cu probleme in relatiile personale si profesionale.

         Efectele alcoolului

            Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei.      Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

 Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

            Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar  contine zaharuri 18 %, proteine  0,8%, acizi organici  0,8%, saruri minerale  0,3-0,5% si unele vitamine, dar fermentatia alcoolica le inlatura aproape pe toate, cu exceptia unor mici cantitati de zaharuri si saruri  minerale. Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

            Dependenta poate duce si la problemele secundare acesteia (consecinte ilegale, performante scolare slabe, pierderea prietenilor din anturaj-izolare sociala si nu in ultimul rand, probleme familiale).

            Aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre acestia, 28%, relateaza episoade  cu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una din cauzele principale de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala necorespunzatoare (sexul neprotejat) si care cresc riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamidya) sau aparitiei unei sarcini nedorite.

            Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de inec.

             Consumul de alcool poate favoriza aparitia cirozei la ficat, poate sa afecteze negativ copiii nenascuti si trebuie asociat cu cancerul la san la femei, cancerul gurii, al esofagului, al faringelui si laringelui. Consumul mare de alcool a fost corelat si cu performanta sexuala slaba, dementa si degenerare musculara.

Fig. 1. Efectele consumului de alcool asupra oragnismului

 

(16)

Dupa cum se poate observa alcoolul afecteaza toate organele interne ale organismului.
            Desi rinichii si plamanii sunt bine irigati de sange, pericolul de a fi lipsiti de oxigen nu este atat de mare, fiind astfel mai putin vulnerabili la alcool.

Organul care este intotdeauna afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afectiunile acopera o paleta larga de boli incepand de la steatoza hepatica, hepatita cronica, pana la ciroza hepatica. Atrofierea ficatului poate fi adusa la stagnare prin abstinenta, dar nu este reversibila. Cam 15% dintre alcoolici sufera de aceasta tulburare grava.    

            Complicatiile ei sunt: hemoroizi, varice esofagiene (care prin ruptura duc adesea la moarte) si ascita (colectarea de lichide in cavitatea abdominala).

            Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decat tarziu si uneori doar intamplator la analize de rutina. La inceput se observa doar o stare de balonare si eructatii (ragaieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai tarziu se inregistreaza pierderea poftei de mancare, epuizare rapida, uneori tulburari de potenta si de apetit sexual, precum si stare de greata si voma.

             Prin lezarea progresiva a celulelor hepatice este prejudiciata sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele la probleme de sangerare si la scaderea imunitatii. Traumatismele mici pot declansa sangerari interne si externe intense, alcoolicul devinind tot mai expus infectiilor.   

             Afectiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana in cauza se prezinta rapid la medic si isi impune pauze in comnsumul de bauturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge la diabet. In general, intregul aparat digestiv - de la cavitatea bucala, esofag stomac si pana la intestin -poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De exemplu, consumul permanent de alcool inducand un risc de zece ori mai mare de imbolnavire de cancer esofagian. Si alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzeaza de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel mamar.

            Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaza prin furnicaturi, intepaturi sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sensibilitatea pielii in aceste zone poate fi deosebit de mare sau, dimpotriva, poate lipsi total. In final, apare nesiguranta in mers sau chiar incapacitatea de a merge.

            Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Trebuie tinut cont de faptul ca majoritarea alcoolicilor sunt si mari fumatori, astfel incat cauzele mortalitatii sunt complexe. La toate acestea se adauga proprietatea de a crea hipertensivitatea alcoolului. Aceasta devine periculoasa de la 240g pe saptamana in sus, adica peste un litru de bere pe zi.

            La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual testosteron produsa, astfel incat lipsa apetitului sexual si impotenta ii tulbura viata sexuala. Pierde astfel un intreg domeniu de placeri din viata si se simte si mai legat de drogul sau.

            La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoaca leziuni grave fatului producand embriopatia alcoolica. Chiar si 'inofensivul' paharel inainte de masa este mult mai periculos decat se estima. Fatul este cel mai periclitat in primele luni de sarcina. Aproximativ una din trei femei care abuzeaza episodic de alcool in aceasta perioada, naste un copil cu malformatii. Malformatiile constau in debilitatea mintala, nanism, modificari ale cutiei craniene. In schimb femeile dependente de alcool care traiesc abstinent nu trebuie sa se teama pentru zestrea lor genetica. Ele pot aduce pe lume copii sanatosi la fel ca orice alta femeie, daca nu consuma alcool.

            Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii. Deoarece omul dispune de cateva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimtita abia dupa catva timp si este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului.  

Fig.2   In imaginea alaturata se poate vedea cum se modifica creierul unui alcoolic in timp.

 Psihosindromul organic, cum este denumita aceasta tulburare, decurge in cele mai multe cazuri nespectaculos, performantele creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizeaza in scaderea capacitatii de memorizare, de intelegere, precum si de pierderea spiritului critic si discernamantului. Modificarea caracterului se concretizeaza prin alterarea sentimentelor, prin indispozitii frecvente si o schimbare brusca a placerilor.            Miscarile trupului devin neajutorate si rigide. Expresia fetei este nemiscata, ca o masca.
            Tulburarile cerebrale apar la unii pacienti intr-o masura mai acentuata, sub forma de convulsii si de delirum tremens. Aceste tulburari apar mai ales in timpul dezintoxicarii.
           Este de la sine inteles ca nici sistemul nervos nu este ocolit si din pacate asupra acestuia alcoolul isi exercita cel mai nociv efect.

Alcoolemie

Concentratia de alcool in sange, nivelul de alcool in sange, imbibatie alcoolica, intoxicatie alcoolica sau pe scurt alcoolemia indica cantitatea de alcool in fluxul sanguin al unei persoane.

Alcoolemia se poate masura in respiratie, probe de sange sau urina.

De exemplu, alcoolemia de 0,10% inseamna ca o persoana are o parte de alcool pur la 1000 parti de sange si se poate exprima in miimi sau grame alcool la litru de sange g/l.

Imbibatia alcoolica masurata in respiratie se exprima de regula in micrograme alcool la 100 mililitri aer micrograme/100ml aer.

Din calcule pe care numai chimistii le pricep, relatia intre alcoolemia in sange 'AS' si alcoolemia in respiratie 'AR' este AS (miimi) = 2.1 AR mg/l. Fiolele sau aparatele alcool test au indicat vizibil unitatile de masura si in unele cazuri se pot comuta din procente sau miimi in mg/l dupa necesitati sau legislatia fiecarei tari. In Romania, noua lege a circulatiei Rutiere a coborat limita de la 1 la mie la 0,8 la mie dincolo de care apare raspunderea penala.

Atitudini terapeutice

              Este o boala tratabila si medicamentatia este de asemenea folosita in prevenirea recaderii, dar un leac nu a fost inca descoperit. Asta inseamna ca, desi un alcoolic este de mult timp 'treaz' si si-a recapatat sanatatea, el/ea poate reveni in orice moment la acest viciu si trebuie sa continue sa evite orice fel de legaturi cu alcoolul.

    Boli provocate de consumul de alcool

Unele probleme, pot aparea in urma consumului de alcool pe o perioada scurta de timp. Alte probleme, precum afectiuni ale ficatului, ale inimii, ale pancreasului si anumite forme de cancer, se dezvolta de cele mai multe ori gradat, si pot deveni clare doar dupa o perioada lunga de consum de alcool. Din cauza ca alcoolul afecteaza multe organe din corp, consumul mare de alcool pe o perioada indelungata de timp te pune in pericolul de a suferi de grave probleme de sanatate, precum cele mentionate mai sus.

Boli ale ficatului provocate de consumul de alcool

                            

                                   Ciroza ficatului

Un procent foarte mare al popultiei care consuma alcool prezinta boli ale ficatului provocate de consumul de alcool. Unii pot suferi de hepatite provocate de consumul de alcool si inflamatii ale ficatului. Printre simptomele acestor afectiuni se numara febra, pierderea culorii pielii, a culorii pupilelor, precum si dureri abdominale. Persoanele care sufera de hepatite provocate de alcool pot muri in cazul in care consumul de alcool continua. In cazul contrar, conditia bolii este deseori reversibila. In jur de 15% dintre persoanele consumatoare de alcool sufera de cancer la ficat, sau ciroza. Ciroza este deseori mortala. Chiar daca ciroza nu poate fi vindecata, sansele de supravietuire ale unei persoane care renunta la consumul de alcool cresc considerabil. Cei care sufera de cancer la ficat se pot simti mai bine, iar functionalitatea ficatului poate fi restabilita daca renunta la consumul de alcool. Chiar daca se poate recurge la transplantul de ficat ca ultima optiune, majoritatea celor care sufera de ciroza si se lasa de baut nu vor avea niciodata nevoie de un transplant. In plus, astazi exista si tratamente pentru bolnavii de ciroza.

Boli ale inimii provocate de consumul de alcool

Consumul moderat de alcool poate avea efecte benefice pentru inima, in special pentru cei care sunt in pericol de a suferi de un atac de cord, precum barbatii trecuti de varsta de 45 de ani sau femeile in perioada de dupa menopauza. Dar consumul excesiv de alcool pe o durata indelungata de timp poate duce la diferite boli ale inimii si tesiune ridicata.

                                   Boala a inimii

Cancerul provocat de consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool pe termen lung poate duce la aparitiia diferitelor forme de cancer, care afaceteaza in special esofagul, gura, gatul sau laringele. Femeile prezinta un risc mai mare de aparitie a cancerului la san. Consumul de alcool mareste riscul aparitiei cancerului la colon si rect.

              CANCER DE LARINGE 

 Cancer al faringelui                     Cancer al laringelui

                        Cancer al colonului

Bolile pancreasului provocate de consumul de alcool

Pancreasul ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange prin secretia insulinei. Pancreasul are rol si in digestia mancarii. Consumul indelungat de alcool poate duce la boli precum pancreatita sau inflamarea pancreasului. Aceasta boala provoaca dureri abdominale atroce si pierderea in greutate, fiind uneori fatala.

            Implicarea factorului genetic

            Obiceiul se transmite din generatie in generatie, abia dupa aceea devenind boala, dar factorii genetici explica partial acest tipar. In acest moment, cercetatorii sunt pe drumul cel bun spre gasirea genelor care influenteaza vulnerabilitatea catre alcoolism.                                                                                                                                                                                                                                                         Mediul inconjurator al unei persoane, ca de exemplu influenta prietenilor, nivelul de stres si usurinta de obtinere a alcoolului, de asemenea au impact asupra problemelor legate de bautura si evoluarea acestora. Totusi, alti factori, ca de exemplu suportul social, pot ajuta in evitarea alcoolului chiar si persoanele inclinate spre genul acesta de probleme. Nu este o regula insa. Un copil cu un parinte alcoolic, nu il urmeaza neparat, iar o persoana fara rude cu genul acesta de probleme, poate deveni dependent. 

  Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape :

                      1.etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata.

                      2.etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simptome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.

                      3.etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament.

                      4.etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea la grupuri abstinente este de mare importanta (Porot A. Si Porot M.,1999).

Fenomene de sevraj:

           Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.

            Un sindrom acut de sevraj reprezinta intotdeuana o indicatie pentru internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

 Psihoterapia prelungita si terapeutica in colectiv dau rezultate asociate evident cu tratament medicamentos. Dupa sederi prelungite au fost semnalate vindecari in proportie de 30-60%. Pornind de la principiul ca alcoolicul trebuie sa doreasca vindecarea, si ca ea este sortita esecului daca acesta este izolat s-au creat diverse asociatii ale fostilor alcoolici vindecati. Este modelul american al „Anonymus Alcoolics”, prescurtat AA. Membrii acestei asociatii incurajeaza persoanele aflate in timpul tratamentului si apoi le supravegheaza pentru a evita recaderile.

 Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare.

Profilaxie

              Datorita factorilor care pot sa determine consumul de bauturi alcoolice la tineri s-a creat un cadru legislativ care sa-i protejeze pe tineri prin interzicerea  comercializarii bauturilor alcoolice in incinta unitatilor de invatamant (Abraham si colaboratorii, 2004).

              Prevenirea consumului de alcool de catre tineri se poate face mai ales prin masuri instructiv-educative cum ar fi: introducerea lectiilor referitoare la alcoolism in programa scolara, furnizarea unor informatii despre efectele consumului de alcool prin pliante, brosuri, organizarea unor prezentari, etc. si publicitate negativa a alcoolului.       

               Initierea comportamentului de a consuma alcool se realizeaza prin invatare sociala – copiii si adolescentii invata privind la cei maturi, ca a consuma alcool este ceva placut, oamenii care beau sunt veseli, se simt bine. Alcoolul devine deci un risc major pentru ca poate fi incurajat de anturaj si perceput ca o modalitate prin care pot sa fie considerati maturi. Consumul de alcool devine deci un comportament format pe baza invatarii sociale.

                Invatarea sociala a consumului de alcool presupune urmatoarele dimensiuni (Baban, 2003) :

                             - invatarea acestui comportament se realizeaza prin observarea comportamentelor unor persoane importante pentru copil sau adolescent, cum ar fi membrii familiei, prieteni, celebritati;

                             -  invatarea sociala presupune si formarea unor atitudini pozitive fata de efectele alcoolului; adolescentii invata ca a consuma alcool face parte dintr-un proces natural in urma caruia devii mai „sociabil” si mai „matur” si astfel adolescentii continua sa consume alcool;

                             - influentei grupului- in aceasta etapa se consolideaza comportamentul lor de consum de alcool. Ca si consecinte ale acestora, adolescentii tind sa considere ca relatiile sociale sunt facilitate si favorizate de acest comportament prin faptul ca alcoolul ii determina sa devina mai volubili si mai lipsiti de inhibitii. Un alt mecanism al consumului de alcool este utilizarea acestuia pentru rezolvarea situatiilor de criza pentru care tanarul  nu si-a dezvoltat abilitatile necesare.

 Prevenirea consumului de alcool are ca si componente (Baban,2003) :

                        - informatii privind consecintele sociale si de sanatate de scurta si de lunga durata ale consumului de alcool;

                        -  formarea unor valori si atitudini pozitive fata de un stil de viata sanatos;

                        - discutarea si analizarea rolului influentei grupului, a familiei si a            mass-mediei in formarea si mentinerea atitudinilor fata de alcool;

                        - discutarea modului in care alcoolul poate diminua performantele scolare, profesionale;

                        - dezvoltarea deprinderilor de asertivitate si de a face fata presiunii grupului;

                        - dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor, de gandire critica si de management al stresului;

                        - desfasurarea activitatilor de recreere sanatoase, cum sunt sportul, muzica, artele plastice, voluntariatul.

                 In primele 10 cauze de deces, intr-un raport prezentat de Organizatia Mondiala a Sanatatii la nivel mondial in functie de gravitate, consumul de alcool se claseaza pe locul 5.

                Un studiu  realizat de Ministerul Sanatatii, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate, Directia de Sanatate Publica, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul Suedez de Informatii privind alcoolul si alte droguri, Consiliul Europei in scoli privind consumul de tutun, alcool si droguri a relevat ca in 2003 procentul adolescentilor de 16 ani care au utilizat o bautura alcoolica era de aproximativ 88%, in comparatie cu 1999 cand prevalenta consumului de alcool era stationara. S-a constatat o crestere de 3%. In ceea ce priveste starea de ebrietate, 52% dintre elevi au experimentat aceasta stare fata de 1999 inregistrandu-se o crestere cu 20%. Intre bauturile utilizate cel mai des de catre tineri, acestia au declarat in proportie de 67% ca au consumat bere, 42,5% au consumat vin si 23,5% au consumat bauturi spirtoase. Studiul releva o crestere cu 15% la bauturile spirtoase, cu 22% la bere si in timp ce la consumul de vin se inregistreaza o scadere de 8%. In legatura cu consumul excesiv de alcool se observa, potrivit studiului, ca 23% dintre elevi au consumat 5 sau mai multe pahare consecutiv, iar 48% au atins starea de ebrietate (Richard si Senon, 2005).

                Un studiu realizat de Gilles Ferreol (Ferreol (coord),2000) identifica unii indici ai consumului de alcool la adolescenti. Astfel: 67% dintre tineri beau in compania colegilor si 25% in familie; consumul de alcool are loc la prieteni apropiati 35%, acasa 21%, la bar 17% si in discoteca 14%; in ceea ce priveste ziua din saptamana in care este consumat alcoolul 52% dintre respondenti beau sambata, vineri 19% si duminica 18%.Bauturile alcoolice preferate sunt cele spirtoase 42%, bere 29% si vin 19%. Dintre bauturile spirtoase preferate sunt cocteilurile 29%, aperitivele cu anason 23% si whisky 22%.

             Rezultatele obtinute in urma acestui studiu pot fi sintetizate dupa cum urmeaza in functie de factorii de risc pentru consumul de alcool. Astfel, risc ridicat il prezinta persoanele care au un mediu familial destructurat si destramat, permisiv si in care parintii consuma alcool. Mediul scolar este caracterizat de repetentii, probleme de ordin disciplinar, exmatriculare, presiuni repetate. In sfera particulara intalnim pulsiuni suicidale, lipsa de satisfactie, frustrare, lipsa proiectelor pe termen lung. In ceea ce priveste modul de viata, intalnim un numar crescut de petreceri, marginalitate si autoconformism. Presiunea grupului se dovedeste in mare parte determinanta.

                 Comunicarea asociata cu alcoolul pare a fi mai usoara, inhibitiile sunt depasite. Dincolo de placere e vorba si de dorinta de evadare, opunerea fata de cei mari, depasirea propriilor limite. Astfel se afirma adolescentul in cautarea propriei identitati.

                   Ministerul Sanatatii a decis ca in scopul combaterii consumului excesiv de produse din tutun si bauturi alcoolice sa includa in pachetul de legi privind reforma in sanatate asa numita taxa pe viciu, respectiv pe tutun si alcool, iar banii obtinuti din aceasta taxa sa fie utilizati pentru finantarea cheltuielilor de sanatate.

            In ceea ce priveste persoanele juridice care produc sau importa bauturi alcoolice altele decat bere, vinuri, bauturi fermentate, produse intermediare, s-a convenit ca suma sa fie de 200 de euro pe hectolitru de alcool sau 2 euro pe fiecare litru de alcool pur.

            Aceste taxe, potrivit proiectului de lege, ar trebui sa intre in vigoare o data cu aprobarea de catre Parlament a pachetului legislativ. In ceea ce priveste publicitatea, acelasi proiect de lege prevede taxe si pentru publicitate, dar se propune ca acestea sa fie aplicate din anul 2007 (Abraham si colaboratorii, 2004).

             Pentru prevenirea consumului de alcool sunt recomandabile urmatoarele masuri social-economice:

                     -  restrangerea productiei ilicite;

                     -  limitarea productiei de bauturi alcoolice distilate;

                     -  producerea de bauturi nealcoolice in cantitati mari si variate;

                     -  mentinerea unor preturi ridicate ale bauturilor alcoolice;

                     - stabilirea unor conditii referitoare la publicitatea bauturilor alcoolice prin mass-media;

                     - scrierea pe ambalajele bauturilor alcoolice a unor avertismente privind efectele negative ale acestora;

                     -  interzicerea vanzarii bauturilor alcoolice minorilor;

                     - reducerea numarului de unitati comerciale in care se consuma in exclusivitate bauturi alcoolice si interzicerea functionarii lor in vecinatatea scolilor, caminelor sau a altor locuri frecventate de tineri. 

Cercetari proprii

Scopul studiului:

La ora actuala alcoolismul trebuie privit ca un inamic, pe care  trebuie sa stim sa-l dominam , deoarece o societate care va ignora  previziunea, prognoza si informatia va cadea usor prada acestui drog .Consider ca daca vom reusi sa invingem aceasta patima a consumului de alcool ,vom salva sanatatea si fericirea nu numai a individului ci si a intregii sale familii si, implicit a societatii.

Scopurile urmarite prin studiul intreprins sunt:

-                                 o evaluare reala a situatiei consumului de alcool in randul tinerilor,

-                                 identificarea etiologiei consumului nociv de alcool la tineri,

-                                 conferirea de solutii viabile si compatibile cu viziunea tinerilor din ziua de azi,

-                                 imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.

Obiective urmarite:

- sceening-ul unor grupe populationale cu risc: tineri cu varste cuprinse intre           13 - 19 de ani;

- studierea relatiei existente intre prezenta consumului de alcool la tinerii din mediul urban si din mediul rural;

- semnalarea varstelor destul de fragede la care tinerii incep sa consume alcool;

  - determinarea cauzelor care conduc la deprinderea tinerilor de a consuma alcool;

           - evidentierea diferentelor aparute la nivelul structurii motivationale a personalitatii intre tinerii consumatori de alcool si cei neconsumatori ;

- descoperirea de noi solutii pentru renuntarea la consumul de alcool.

Materiale si metode

Materiale:

- grup de tineri cu varste cuprinse intre 13-19 de ani, format din 150 de subiecti, de sex feminin si masculin, din mediul urban si rural.

            - chestionarul

- foi de observatie

- situatii si circumstante soldate cu consum abuziv de alcool la tineri

Metode :

-                                 interviu

-                                 studiu de caz

-                                 analiza

-                                 studiu statistic

CHESTIONAR – MODEL

Instructiuni:

Cititi cu atentie fiecare intrebare si marcati raspunsul potrivit prin incercuirea cifrei sau cifrelor corespunzatoare (sunt mai multe raspunsuri posibile). Daca nu gasiti un raspuns care sa se potriveasca exact , marcati-l pe cel mai apropiat de acesta.

1. Ce varsta ai avut cand ai consumat pentru prima data bauturi alcoolice mai mult decat cateva inghitituri?

         

                 0) Nu am consumat alcool niciodata                         4) 11-12 ani

                  1) 17 ani sau mai mult                                               5) 9-10 ani

                  2) 15-16 ani                                                               6) 8 sau mai putin

                  3) 13-14 ani

2. Mediul din care provii  si sexul pe care il ai ?

            a) urban                                   c) feminin

            b) rural                        d) masculin

3. Din ce motive consumi bauturi alcoolice?

         

                 a) Nu consum alcool

                 b) Consumul de alcool contribuie la buna dispozitie si inlatura stresul

                 c) Cand consum alcool comunic mai usor cu alte persoane

                 d) Cand ma gasesc intre persoane care consuma alcool, nu vreau sa creez opinie separata

                 e) Pentru a ma recompensa dupa o realizare (examen, altele)

                 f) Pentru ca imi place gustul bauturilor alcoolice

                 g) Pentru ca face parte integranta din ocaziile festive si oficiale

                 h) Pentru ca asa am vazut in familie

                 i) Pentru a depasi situatii conflictuale in familie, la scoala/universitate, cu prietenii  

                 j) Pentru ca sunt o persoana timida

                 k) Din alte motive (va rugam sa le specificati).

4. Ce bauturi alcoolice consumi de obicei?

              

                 0) Nu consum alcool                                               2) Vin

                 1) Bere                                                                    4) Bauturi tari

5. In ultimele 30 de zile, in cate zile ai baut cel putin o portie de alcool (o portie inseamna: 25 ml de tarie=un paharel de tarie, 100ml de vin=1 pahar de vin, 250 ml de bere=1/2 sticla de bere

                0) Niciodata                                                           4) 10-19 zile

                1) 1-2 zile                                                              5) 20-29 zile

                2) 3-5 zile                                                              6) Zilnic

                3) 6-9 zile

6. In ultimele 30 de zile, in cate zile ai baut 5 sau mai multe portii de alcool una dupa alta in decurs de cateva ore?  

            

                0) Niciodata                                                          4) 6-9 zile

               1) 1 zi                                                                   5) 10-19 zile

               2) 2 zile                                                                6) 20 sau mai multe zile

               3) 3-5 zile

7. Pana in prezent de cate ori te-ai imbatat?

                

                   0) Niciodata                                                         4) 10-19 ori

                   1) 1-2 ori                                                              5) 20-39 ori

                   2) 3-5 ori                                                              6) 40 sau de mai multe ori

                   3) 6-9 ori

8.Varsta actuala?

                 a)………………………………………………

9. Unde consumi alcool?

                

   a) Nu consum alcool                                             e) Pe strada, in parc

   b) Acasa                                                                f) In discoteca, in bar, in restaurant

   c) La altcineva acasa                                             g) In alte locuri (va rugam specificati)    

   d) In incinta scolii/universitatii                                 .

    

10. Cu cine consumi alcool?

                

                   a) Nu consum alcool                                                           d) Cu colegii

                   b) Cu familia                                                                       e) Singur

                   c) Cu prietenii                                                                     f) Cu persoane

                                                                                                                 necunoscute

11. De obicei, cum iti procuri alcool?

                 

                   a) Nu consum alcool                                                  d) Il primesc

                   b) Il cumpar singur                                                     e) Il fur

                   c) Mi-l cumpara altcineva                                       f) Alte modalitati(va rugam specificati)   

12. Cand ai cumparat alcool, ti s-a cerut sa dovedesti ce varsta ai?

               

                   0) Nu am cumparat alcool niciodata

                  1) Da

                  2) Nu

13. Ai incercat vreodata sa renunti la consumul de alcool?

                  0) Nu consum alcool

                  1) Da

                  2) Nu

 14. Cunosti alte persoane care nu pot renunta la consumul de alcool?

               

                  a) Nu cunosc dependenti de alcool                                     c) Prieteni

                  b) Membrii ai familiei                                                        d) Colegi

15. Ai fost atentionat in privinta consumului de alcool ? De catre cine ?

                  a)…………………………………………………………………….

                  b)…………………………………………………………………….

16. Au aparut incidente in urma consumului de alcool ?

                  a)……………………………………………………………………

17.Ce sume alocati consumului de alcool pe durata unei luni de zile ?

                 a) …………………………………………………………………….

Interpretatrea datelor obtinute

      1.Repartitia pe varsta a repondentilor

                        Fig 3 Repartitia numerica a repondentilor pe sexe

            Din totalul celor 150 de tineri chestionati :

- 48 de persoane de sex feminin provin din mediul rural,

- 38 de persoane de sex feminin  provin din mediul urban ,

- 25 de persoane de sex masculin provin din mediul rural,

- 39 de persoane de sex masculin provin din mediul urban .

        2. Repartitia persoanelor intervievate pe varsta

Fig 4.Repartizarea repondentilor pe varsta , medii de provenienta si sex

            Cei 150 de repondenti chestionati sunt repartizati pe varste astfel:

- din mediul rural feminin provin   -12 persoane in varsta de 14 ani,

                                                       - 17 persoane in varsta de 15 ani,

                                                       - 9 persoane in varsta de 16 ani,

                                                       - 6 persoane in varsta de 17 ani,

                                                       - 4 persoane in varsta de 18 ani .

- din mediul urban feminin provin  -1 persoana in varsta de 14 ani,

                                                       -15 persoane in varsta de 15 ani,

                                                       - 10 persoane in varsta de 16 ani,



                                                       - 5 persoane in varsta de 17 ani ,

                                                        - 7 persoane in varsta de 18 ani ,

- din mediul rural masculin provin  - 9 persoane in varsta de 14 ani,

                                                        - 6 persoane in varsta de 15 ani,

                                                        - 3 persoane in varsta de 16 ani,

                                                        - 1 persoane in varsta de 17 ani,

                                                        - 4 persoane in varsta de 18 ani ,

                                                         - 2 persoane in varsta de 19 ani ,

- din mediul urban masculin provin  - 10 persoane in varsta de 13 ani,

                                                         - 7 persoane in varsta de 14 ani,

                                                         - 3 persoane in varsta de 16 ani,

                                                         - 6 persoane in varsta de 17 ani,

                                                         - 10 persoane in varsta de 18 ani ,

                                                          - 3 persoane in varsta de 19 ani .

3.                  Sexul si mediul celor chestionati

            Fig. 5. Repartizarea tinerilor chestionati pe medii de provenienta

           

            Exista diferente intre tinerii din mediul urban si din mediul rural consumatori  alcool in ceea ce priveste nevoia de apartenenta. Nevoia de apartenenta se refera la trebuinta de identificare afectiva cu un grup sau cu o categorie sociala. Subiectii cu valori mai mari au legaturi sentimentale cu semenii lor, sunt atrasi de societate, de grup, acorda atentie celor din grup. Subiectii care au valori mai mici sunt mai introvertiti, se descurca singuri, nu au foarte multi prieteni, sunt putin egoisti. 

              Socializarea copiilor cunoaste diferente semnificative in mediile colectiviste fata de cele individualiste. In mediile colectiviste, copii sunt imbratisati mai mult, sunt tratati cu mai multa tandrete dar au mai putina libertate si autonomie in comparatie cu cei din mediile individualiste.      Familiile individualiste sunt mai calde fata de copii dar manifesta si un control mai ridicat asupra acestora. Acestor medii le este caracteristica dependenta fata de parinti, manifestata in toate domeniile importante ale vietii si de asemenea si accentul pe relatiile interpersonale.

            Copiii din mediile individualiste sunt adesea lasati sa-si aleaga singuri un mod de a trai, dupa ce le-au fost schitate in prealabil niste reguli. Aceste reguli pot fi urmate sau incalcate, incalcarea lor nefiind sanctionata foarte sever de catre parinti. Incurajati sa fie autonomi copii din familiile individualiste sunt cei care isi exprima liber trairile, dorintele fiind tratati in consecinta .Independenta este valorizata si incurajata, accentul este pus pe realizarea personala.

              Mediul rural este un mediul prin excelenta colectivist. Copii crescuti in mediul rural sunt invatati sa aprecieze grupul si nevoile acestuia chiar cu riscul de a ignora propriile nevoi.

Apartenenta la un anumit grup este valorizata si pentru ca in mediul rural grupurile sunt putin numeroase. Relatiile in grup sunt apropiate si nu apare intentia membrilor de a-l parasi. Copii crescuti in mediul urban aleg sa fie membrii in mai multe grupuri, relatiile in cadrul grupului fiind mai superficiale .Daca grupul din mediul rural valorizeaza consumul de alcool atunci este cert ca toti membrii acestui grup vor consuma alcool. Presiunea grupului este mare si dorinta de a ramane in grup de asemenea. Astfel , subiectii din mediul rural aleg sa-si mentina apartenenta la un grup chiar daca acesta incurajeaza comportamente de risc. In mediul urban, individualist, presiunea grupului la consumul de alcool este de asemenea mare, dar individul poate sa aleaga sa paraseasca grupul fara sa simta ca este dezradacinat .

   4. Intrebati cu cine consuma alcool subiectii din mediul rural indica grupul de prieteni in proportie 26,1% si colegii in proportie de 16,43 %.Nici nu se pune problema consumului de alcool cu persoane necunoscute, iar consumul solitar nu este intalnit .

Fig. 6. Persoanele alaturi de care tinerii din mediul rural  consuma in mod frecvent alcool

            Din totalul de 73 de tineri care provin din mediul rural 34 de persoane nu consuma alcool,19 persoane consuma alcool alaturi de prieteni, 12 persoane consuma alcool alaturi de colegi si prieteni in baruri,discoteci si restaurante,iar un numar de 8 persoane consuma alcool acasa alaturi de familie.

               Printre tinerii din mediul rural pot sa existe multi care nu indraznesc sa refuze paharul cu bautura de teama de a nu fi izolati, de a nu fi respinsi. Sa fii respins sau expulzat dintr-un grup valorizat poate sa fie o experienta infricosatoare pentru multi tineri, iar posibilitatea de a se integra intr-un alt grup, in mediul rural, nu este certa. Aici grupurile sunt putin numeroase, iar relatiile dintre membrii sunt foarte apropiate. In acelasi timp dorinta de a accepta noi membri este redusa, tocmai din aceasta cauza (a relatiilor stranse dintre membrii).

                Indivizii care nu fac parte din grup pot sa caute posibilitatea de a fi integrati prin intermediul consumul de alcool. Este cazul indivizilor care parasesc un grup in care consumul de alcool nu este valorizat pentru a se integra intre similari, consumatori de alcool.  

          

5. La intrebarea cu cine consuma alcool subiectii din mediul urban raspund ca in compania prietenilor consuma 36,36 %,pe cand in compania prietenilor consuma 11,69 %, aici fiind intalnit si consumul solitar sau cu persoane necunoscute la 3,90 % din numarul celor chestionati.

           In cazul subiectilor din mediul urban  proportia consumului alaturi de prieteni si colegi se mentine la un nivel ridicat, apare insa si consumul alaturi de persoane necunoscute si de asemenea si cel solitar.

Consumul solitar sau alaturi de persoane necunoscute arata o dorinta mai mica de aderare la normele unui grup, cat si o nevoie de rezolvare a problemelor cotidiene prin recursul la alcool.

Fig. 7. Persoanele alaturi de care tinerii din mediul urban consuma alcool in mod frecvent

            Din totalul de 77 de tineri, proveniti din mediul urban participanti la acest chestionar, 28 de persoane sustin ca in prezenta prietenilor consuma alcool,23 de persoane nu consuma alcool ,9 persoane consuma impreuna cu colegii,5 persoane alaturi de familie,prieteni si colegi,9 persoane consuma aceasta substanta alaturi de familie si prieteni ,iar 3 persoane consuma alcool  singure sau cu persoane necunoscute .

6. Cele mai invocate motive pentru consumul de alcool, de catre fete si baieti, sunt: pentru ca fac parte integranta din ocaziile festive, considera ca merita sa se recompenseze dupa anumite realizari, alcoolul contribuie la buna dispozitie , urmata de placere si de dorinta de a brava a preadolescentilor si adolescentilor. Sunt motive suficient de puternice care sa-i determine pe elevi, impreuna sau separat, sa initieze comportamente de risc.

     

Fig. 8. Principalele motive pentru care tinerii consuma alcool

           Raspunsurile date conform diagramei sunt urmatoarele:

- nu consuma alcool 69 de persoane si reprezinta 46 % din totalul repondentilor;

- pentru 14 persoane consumul de alcool  contribuie la buna dispozitie si inlatura stresul, acestia reprezentand 9 % din totalul celor intervievati;

- 6 persoane comunica mai usor atunci cand consuma alcool,reprezinta 4 %din totalul tinerilor chestionati;

- 6 persoane nu doresc sa creeze opinii separate, reprezinta tot 4% din totalul tinerilor intervievati;

-17 persoane se recompenseaza dupa o realizare, in special aici este vorba de anumite examene sau lucrari si este vorba de 12 % din totalul celor intervievati;

- 2 persoane sustin ca ei consuma alcool pentru a putea depasi anumite situatii conflictuale ,doar 1 % din totalul tinerilor ;

- 11 persoane consuma alcool din diverse motive,reprezentand 7 % din totalul tinerilor;

- 25 de persoane spun ca ei consuma deoarece, alcoolul face parte integranta din ocaziile festive si acestia reprezinta 17 % din repondenti.

7.Varsta la care tinerii au inceput sa consume alcool mai mult decat cateva inghitituri :

                            Tabel nr.5 – Varsta la care tinerii au inceput sa consume alcool

VARSTA

NUMARUL PERSOALELOR CHESTIONATE

PROCENTUL %

NU AU CONSUMAT NICIODATA ALCOOL

                    40

         26

9-10 ANI

                     3

           2

11-12 ANI

                     8

           5

13-14 ANI

                   38

          25

15-16 ANI

                   47

           31

 PESTE 17 ANI

                   14

           11

       

    Legat de varsta la care au avut primele experiente privind consumul de alcool,  pozitv este faptul ca un numar mare de tineri   au declarat ca nu au consumat niciodata alcool.

            Se poate observa ca marea majoritate a tinerilor au inceput sa consume bauturi alcoolice in jurul varstei de 13 -16 ani ,de aici putem concluziona faptul ca anturajul si aniversarile sunt cele care dau „startul” acestui  viciu. Aceasta varsta se dovedeste a fi vulnerabila, varsta la care tinerii nu au o personalitate atat de puternica incat sa spuna nu consumului de alcool. Totusi este ingrijorator numarul mare de tineri care la varste de 14–15 ani sau mai devreme au ajuns in stare de ebrietate.

 8. Bauturile alcoolice preferate de tineri

Fig. 10.Bauturile preferate de tineri

Bauturile alcoolice preferate de tinerii chestionati sunt in primul rand bauturile fermentate

- bere11%,

- vin 17 %,

- apoi bauturile distilate -  whisky, vodca, tuica, gin,

-cocktail 3 %,

- 43 % dintre ei nu consuma bauturi alcoolice.

 Sunt cazuri insa si de persoane care consuma in mod frecvent bere si vin 11 %,vin si bauturi tari 3% si un procent de 12 % care consuma bere,vin si bauturi puternic alcoolizate. Este imbucurator faptul ca in preferintele elevilor, ponderea mai mare o au bauturile fermentate fata de cele distilate, ceea ce are efecte mai putin devastatoare asupra sanatatii fiind mai putin alcoolizate.

9. La  intrebarea cu privire la imprejurarile in care tinerii au consumat pentru prima data alcool, acestia au dat urmatoarele raspunsuri:

Fig.11. Locatiile unde tinerii consuma alcool

            Ceea ce este semnificativ la acest item este ca un procent de 41% dintre elevi nu au avut  experiente privind consumul de alcool, iar 47 % dintre ei  au consumat alcool impreuna cu  grupul lor de prieteni.

            Se poate constata ca locul pe care  il mentioneaza tinerii chestionati si care mi se pare oarecum, un fapt  iresponsabil din partea parintilor, este ca 12 % consuma bauturi alcoolice acasa.

10. La intrebarea privind frecventa consumului de alcool , persoanele chestionate au dat urmatoarele raspunsuri :

             Tabel nr.6 Frecventa consumului de alcool si numarul episoadelor de betie

y                 x

13-15 ani

15-17 ani

17-19 ani

19-21 ani

Total

0

       21

        44

        14

        1

        80

1-2

         2

        10

        15

        2

        29

3-5

         1

          7

          5

        1

        14

6-9

         0

          2

          4

        0

          6

10-19

         0

          4

          4

        3

         11

20-29

         0

          0

          3

        7

         10

Total

       24

         67

        45

       14

        150

Y - reprezinta numarul episoadelor de betie

X - varsta la care aceste episoade s-au petrecut

            Tinerii (atat fetele cat si baietii) au raspuns ca doar cu ocazii speciale se intampla acest lucru, fapt ce poate demonstra ca elevii nu deprind  de acasa  comportamentul de consum, altii fiind factorii  care-i determina sa consume alcool. La fel ca si in alti itemi si aici putem observa ca la varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinerii relateaza  un numar mai mare de episoade de betie.

            In ceea ce priveste comportamentul de consum de alcool al tinerilor lor raspunsurile subiectilor la acest item evidentiaza urmatorul lucru : numarul celor care consuma frecvent bauturi alcoolice sau care  se imbata mereu este cu mult  mai mic decat  numarul celor care nu au astfel de comportamente.

11. Cand tinerii au fost intrebati daca li s-a cerut sa-si dovedeasca varsta la achizitionarea bauturilor alcoolice acestia au dat urmatoarele raspunsuri:

Fig.12.  Solicitarea dovedirii varstei legale in momentul achizitionarii alcoolului

RM-MEDIUL RURAL ,MASCULIN

UM –MEDIUL URBAN,MASCULIN

RF-MEDILUL RURAL ,FEMININ

UF-MEDIUL URBAN,FEMININ

                        Diferente semnificative se pot constata  intre  raspunsurile date de fete si baieti dupa cum urmeaza: un numar mai mare de fete din mediul rural afirma ca nu au cumparat niciodata alcool, li s-a cerut sa-si dovedeasca varsta la achizitionarea bauturilor alcoolice unui numar foarte mic de persoane ,iar numarul cel mai mare de gen masculin din mediul urban   precizeaza ca nu  li s-a cerut sa-si dovedeasca varsta la achizitionarea de bauturi alcoolice.La acest item au raspuns ca nu au cumparat niciodata bauturi alcoolice un numar

de 59 de persoane,doar 14 persoane au fost intrebate ce varsta au ,iar 77 de persoane spun ca nu au trebuit sa-si dovedeasca varsta la achizitionarea bauturilor alcoolice. Locurile cele mai accesibile adolescentilor pentru procurarea  bauturilor alcoolice  sunt  : discoteca / bar , supermarket, magazin stradal, precum si alte surse .

12. De obicei cum iti procuri alcool? – a fost o alta intrebare la care tinerii au dat urmatoarele raspunsuri :

                        Fig .13 .Modalitati de procurare a alcoolului de catre tineri

            Tinerii care au mentionat ca:

-  nu  consuma alcool la acest item sunt in numar de 65, reprezentand 43 % din totalul celor chestionati ;

 - 37 de subiecti subliniaza faptul ca isi procura bauturile alcoolice prin achizitionare directa,adica si le cumpara singuri, reprezentand 25 % din totalul celor chestionati ;

- 22 de persoane afirma ca bautura o primesc, reprezentand 15 % din totalul celor chestionati ;

- 2 persoane declara ca fura aceasta bautura, , reprezentand 1% din totalul celor chestionati ;

- 24 dintre ei  precizeaza ca isi procura alcoolul  din alte surse, reprezentand 16 % din totalul celor chestionati ;

 .

            Un semnal de alarma trebuie tras in privinta posibilitatii care li se ofera minorilor de a cumpara produse interzise lor de la unitatile comerciale, aflate in special in proximitatea scolilor, lucru care ingreuneaza activitatea educativa a cadrelor didactice si a parintilor.

            13.Cand tinerii au fost intrebati daca au incercat vreodata sa renunte la consumul de alcool acestia au dat urmatoarele raspunsuri :

14. Incidentele aparute in urma consumului de alcool enumrate de tinerii chestionati au fost urmatoarele :

15 .Pe durata unei luni de zile tinerii aloca ,consumului de alcool urmatoarele sume:

Recomand sa faceti grafice si interpretari si pentru intrebarile 13, 16 si 17.

CONCLUZII

Datele cumulate in urma efectuarii studiului permit identificarea urmatoarelor concluzii:

- Se consuma alcool in randul tinerilor,  de la o varsta  destul de frageda (14, 15 ani),  neprezentand relevanta diferenta pe sexe;

- Marea majoritate a tinerilor consumatori de alcool provin din mediul urban si din mediul rural si sunt de sex masculin si feminin.

- Sunt preferate de catre adolescenti bauturile fermentate in detrimentul celor distilate, chiar daca nu apar aprecieri privind cantitatea consumata ;

- Multi tineri cunosc pericolele / consecintele  consumului de alcool,  dar nu au  intotdeauna puterea de a refuza si renunta sa practice acest comportament de risc ;

- S-a evidentiat ca grupul de prieteni are o mare influenta, la aceasta varsta, in manifestarea comportamentelor de risc in general, in consumul de alcool in special ;

- La nivelul societatii romanesti ar trebui sa se realizeze responsabilizarea agentilor comerciali asupra riscurilor la care ii expun pe copiii carora le vand produse interzise ;

- De asemenea, autoritatile in drept ar trebui sa asigure aplicarea legii privind interzicerea comercializarii de alcool si tutun minorilor ;

- Elevii constientizeaza faptul ca, pe fondul consumului de alcool, creste incidenta actelor indezirabile social;

- In cadrul activitatilor de consiliere si orientare, consilierii scolari si dirigintii ar putea insista  pe managementul resurselor financiare, pentru a diminua , a  gasi alternative mai sanatoase la achizitionarea de alcool si tutun;

- Rolul scolii si al familiei ca sursa de informare asupra efectelor negative ale consumului de alcool ar fi de dorit sa creasca semnificativ; daca s-ar ameliora relationarea si comunicarea din ambele medii - scolar si familial - , gradul de acceptare al informatiilor ar fi mai mare ;

- In ciuda informatiilor detinute de elevi cu privire la efectele consumului de alcool, campaniile de informare si prevenire sunt necesare, insistandu-se si pe dezvoltarea abilitatilor de refuz, a identificarii altor alternative, mai sanatoase de petrecere a timpului liber, de relaxare si distractie .

- Consumul iresponsabil de alcool dauneaza sanatatii si distruge perspectivele educationale si profesionale ale multor tineri si tinere si, in multe cazuri, ucide oameni care ar fi putut avea toata viata inainte.

            Argument

            Romania nu are o legislatie coerenta in privinta protectiei minorilor, aceasta insemnand de fapt ca Romania vadeste, prin structurile ei statale, un dezinteres imens fata de tanara generatie. Aceasta afirmatie reprezinta din pacate purul adevar. Nu exista inca nici un parinte sanctionat, pedepsit ca nu are grija de propriul copil.

            Statisticile - asa sarace cum sunt in acest domeniu - nu surprind nici un cadru didactic dat afara din invatamant pentru ca a permis elevilor sa fumeze, ori sa bea alcool, ori sa faca sex in scoala.

            Politia Romana nu este in stare sa ne spuna cati minori a prins in barurile de noapte in timpul raziilor efectuate pentru prinderea infractorilor. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu a avut niciodata, de cand s-a infiintat, curiozitatea sa efectueze un control agentilor economici, avand ca tema principala vanzarea catre minori a alcoolului si a tutunului. De aplicat amenzi ce sa mai spunem? Rar, daca vreun functionar a vrut cu orice chip sa-i faca zile negre patronului si-a adus aminte de obligativitatea de a avea afisat ca este interzisa vanzarea alcoolului si a tutunului minorilor, si a aplicat amenda al carei cuantum e intre 10 si 50 de milioane.

             Mai presus de toate insa nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adultii care incurajeaza tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant, daca nu chiar spre delincventa.

            In tarile Europei si in America, toate aceste lucruri sunt cat se poate de bine puse la punct. Daca politia, aflata in razie intr-un bar depisteaza in timpul legitimarii persoanelor, printre acestea, minori, cel care sufera consecintele este patronul barului, discotecii ori restaurantului. La noi, Politia nici macar nu-si bate capul sa-i legitimeze pe pustii care sufoca ziua in amiaza mare barurile si cafenelele din buricul targului.

             In Romania, nu exista decat o lege care indirect face o referire explicita la intentia de a proteja tanarul, minorul fata de agresiunea alcoolului si a fumatului. Este vorba despre Legea privind publicitatea, care interzice de fapt 'publicitatea', si nu consumul, iar sanctiunile prevazute sunt neglijabile, in comparatie cu beneficiile aduse de micii consumatori. Nici macar noua lege pentru protectia copilului nu face referire la dreptul acestora de a fi protejati impotriva consumului de alcool, a fumatului, a pornografiei. Sigur, cand apar intamplari „nefericite ”, toata vina o aruncam pe umerii scolii, fiindca acesteia ii cerem in primul rand sa ne educe copiii. Este adevarat, scolii ii revine sarcina de a educa, si educand de a apara copilul, tanarul de orice agresiune din sfera indecentei si imoralitatii. Dar nu numai scoala e de vina.

            CE PUTEM FACE IMPOTRIVA CONSUMULUI DE ALCOOL?

 

- Sa ne informam despre daunele ce ni le aduce consumul de alcool pe termen mediu si lung.

- Sa ne cunoastem mai bine si sa avem mai multa incredere in noi.

- Sa invatam cum sa comunicam mai bine cu cei din jur.

- Sa stabilim o relatie de incredere cu ceilalti.

- Sa ii indrumam si sa ii ajutam pe cei ce au nevoie.

- Sa ne asumam responsabilitati si sa ne implicam in prevenirea consumului de alcool.

ALCOOLUL – o problema pentru tine?

   vin-reclama  

Bibliografie

1.  Andrea M Hussong, Richard E Hicks. Affect and peer context interactively impact adolescent substance use.Journal of Abnormal Child Psychology. New York: Aug 2003.Vol.31, Iss. 4;  pg. 413.

 2.Albu G. (2002). In cautarea educatiei autentice, Iasi  : Editura Polirom

3.Banciu D., Radulescu S., Voicu M. (1987). Adolescentii si familia .Socializare morala si integrare sociala, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica

 4.Baban A. (2003). Consiliere educationala.Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere, Cluj-Napoca : Psychological network

5.Belis, V. (1981). Riscurile consumului de alcool , Bucuresti : Editura Medicala 

 6.Branden N. (1996). Cei sase stalpi ai respectului de sine, Bucuresti : Editura Colosseum

7.Botiu V., Vintila M. (1998). Adolescenta sau caderea in lume, Timisoara : Editura Sedona

 8. DR. George M. Gheorghe (1981). Dialog despre sanatate Vol. II Bucuresti :Editura Ceres

 9. Constantinescu D., Manea M., Ene F. (2001). Incursiuni in problematica alcoolismului, Bucuresti : Editura Tehnica

 10. Cosmovici A. (1996). Psihologie generala, Iasi  :Editura Polirom

11. Ferreol G. (coord.) (2000). Adolescentii si toxicomania, Iasi : Editura Polirom

12.Griffith Edwards (2006) Drogurile –o tentatie ucigasa,Pitesti:Editura Paralela 45

13. Hamilton CJ & Collins JJ.The role of alcohol in wife beating and child abuse:A rereview of literature,in Collins JJ ed.Drinking and crime:Persective on the relationship between alcohol consumption and criminal behavior, New York: Guilford Press,1981 apud Abraham P., Roncov A. L., Carausu C. (2004). Drogurile: aspecte juridice si psihosociale, Timisoara : Editura Mirton

14. http://aer.bro.ro/consecintele%20asupra%20sanatatii.html

15. http://www.alcooliciianonimi.ro/boala.htm

16. http://www.alcoolism.org/alc_efec.html

17.http://www.copilul.ro/a_13_2232_Dependenta_de_alcool_si_abuzul_de_droguri_la_adolescenti.html 18.http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=217&Itemid=1

19.Karatzias A., Power K.G., Swanson V. Predicting use and maintenance of use of substances in Scottish adolescents ,  Journal of Youth and Adolescence. New York: Aug 2001.Vol.30, Iss. 4;  pg. 465, 20 pgs

20.Lelord  Fr., André Ch. (1999). Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege cat mai bine cu ceilalti, Bucuresti : Editura Teora 

 21.Macsinga I. (2000). Psihologia diferentiala a personalitatii, Timisoara : Editura Universitatii de Vest

 22.Miut P. (2001).Psihologie generala.Volumul II , Timisoara : Editura Eurostampa 22.Munteanu A. (2003). Psihologia copilului si a adolescentului, Timisoara : Editura Augusta

23.Nut S.(2003). Anxietate si performanta la tineri (abordare psihoindividuala, experimentala si educationala), Timisoara : Editura Eurostampa

24.Octavian Popescu (1986).Cresterea si educarea copilului, Bucuresti:Editura Medicala

25.Porot A. , Porot M. (1999) . Toxicomaniile , Bucuresti : Editura Stiintifica

26.http://psihiatru.pulsmedia.ro/article--x-Referate              Alcoolismul,_ca_problema_actuala--6662.html

27. Rascanu R. (2000) . Introducere in psihologie aplicata , Bucuresti : Editura Ars Docendi

28.Sava F. (2004). Analiaza datelor in cercetarea psihologica.Metode statistice complementare, Cluj-Napoca : Editura ASCR

 29.Smart, R.G., Mann R. E., Alcohol and epidemiology of liver cirrhosis, Alcohol Health and Research World, 1992 apud Vrasti, Radu (2001). Alcoolismul. Detectie, diagnostic si evaluare. Timisoara : Editura Timpolis.

 30.Stravos C. (1988). Droguri concomitente: alcool, tutun , cafea – factori de risc Bucuresti : Editura Medicala

 31.Stroescu V. (1999). Bazele farmacologice ale practicii medicale, Bucuresti : Editura Medicala apud Abraham P.

  32.Steinberg L. (1993). Adolescence , Temple University, McGraw-Hill Inc. 

 33.Schiopu U., Verza E. (1997), Psihologia varstelor – ciclurile vieti . Bucuresti: Editura Didactica si pedagogica

34.Vintila M. (2004).Igiena si sanatate mentala , Timisoara

35.Vrasti R. (2001) . Alcoolismul . Detectie , diagnostic si evaluare , Timisoara: Editura Timpolis









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4291
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site