Implicarea comunitatii in problematica delincventei juvenile

Implicarea comunitatii in problematica delincventei juvenile

A. Conventia de parteneriat incheiata in vederea prevenirii si combaterii abuzului, neglijarii, exploatarii copilului, predelincventei si delincventei juvenile

Penitenciarul pentru Minori si Tineri Tichilesti

In baza acestui document, s-a infiintat Echipa intersectoriala locala, constituita din cel putin un reprezentant al fiecarei parti semnatare, respectiv: DGASPC Braila, Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie, Directia de Asistenta Sociala Braila, Inspectoratul de Politie al Judetului Braila, Inspectoratul Scolar Judetean, Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Braila, Parchetul de pe langa Judecatoria Braila, Inspectoratul Judetean de Jandarmi, Autoritatea de Sanatate Publica, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, Centrul de Evaluare, Prevenire si Consiliere Antidrog, Protoeria Braila, Fundatiile "Prohomini", "Lumina" si "Euro 21". Conventia urmareste dezvoltarea si diversificarea retelei de interventie pluridisciplinara si sectoriala locala, avand ca motivatie necesitatea cresterii eficientei solutionarii cazurilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului, de predelincventa si delincventa juvenila.

Obiectivele parteneriatului:

Prin acest demers s-s urmarit abordarea multidisciplinara si intersectoriala in prevenirea si combaterea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului, predelincventei si delincventei. Totodata, s-a avut in vedere si cresterea capacitatii institutionale de a participa la elaborarea si aplicarea politicilor locale, regionale, nationale, comunitare.

Beneficiarii conventiei sunt copiii aflati in risc/situatie de abuz, neglijare, exploatare, de predelincventa si delincventa, familiile acestora si comunitatea.

B. Activitati derulate cu participarea comunitatii

La Centrul de Reeducare Buzias, sarbatorirea Zilei de 1 iunie impreuna cu copii invitati din comunitate a devenit o traditie, fiind una dintre manifestarile asteptate cu nerabdare de catre copiii internati. Cu aceasta ocazie, invitatii sustin un program artistic, urmat de spectacolul cultural pregatit de catre copiii privati de libertate. La finalul activitatilor culturale, concursurilor si competitiilor sportive, copii sunt recompensati cu sucuri, prajituri, fructe etc.

Cu ocazia zilei de Mos Nicolae, care in Banat aduce copiilor bete de alun impodobite, personalul Centrului de Reeducare Buzias ajuta copiii internati sa confectioneze aceste obiecte, care apoi sunt comercializate in targul de la Buzias. Banii astfel obtinuti sunt folositi pentru alte activitati educative si recreative.

Copiii din Centrul de Reeducare Buzias ofera cadouri copiilor proveniti din medii defavorizate din oras, cu ocazia sarbatorilor de Craciun, Paste si 1 Iunie. In acest sens, sunt confectionate diverse obiecte (felicitari, ornamente, oua incondeiate) care sunt oferite celorlalti copii impreuna cu dulciuri, fructe si jucarii.

Cu ajutorul unui lant de cofetarii din Timisoara, care ofera un tort la sfarsitul fiecarei luni, copiii din Centrul de Reeducare Buzias, nascuti in aceea luna, sunt sarbatoriti si primesc cadouri intr-un cadru festiv, la care participa toti copiii din centru.

O initiativa care s-a bucurat de un mare succes in randul copiilor privati de libertate din Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova a fost confectionarea de martisoare. In baza unui parteneriat la care au participat toate liceele din oras, martisoarele au fost vandute elevilor, iar banii obtinuti au fost donati in contul unui tanar din Craiova, bolnav de leucemie, care necesita tratament de specialitate in strainatate.

In atelierele de terapii ocupationale, copiii privati de libertate din Penitenciarul pentru Minori si Tineri Tichilesti au posibilitatea sa confectioneze diverse obiecte: masti, felicitari, icoane, machete, jocuri de tip puzzle etc. A devenit deja traditie ca de 1 Martie si 8 Martie intregul personal feminin din penitenciar sa primeasca martisoare si felicitari. Jocurile confectionate sunt daruite copiilor din gradinite situate in Braila si Tichilesti, iar partenerilor sociali care colaboreaza cu penitenciarul le sunt oferite obiecte confectionate de copii si tineri.

Periodic, copiii privati de libertate din Penitenciarul pentru Minori si Tineri Tichilesti viziteaza caminele de batrani din Lacu Sarat si din Municipiul Braila, sustin spectacole si ofera diverse cadouri.

C. Studii de caz care atesta importanta implicarii comunitatilor locale

in reintegrarea sociala a copiilor privati de libertate

Studiu de caz 1:

Tanara A. este internata in Centrul de Reeducare Gaesti si, in acelasi timp, o eleva foarte buna a unui liceu din localitate.

Acest lucru este posibil datorita, in primul rand, faptului ca o instanta de judecata (Tribunalul Valcea, in speta mentionata) a preferat pronuntarea masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare pedepsei cu inchisoarea in cazul unui copil care a comis o infractiune grava, asa cum este considerat omorul.

Decizia acestui judecator, alaturi de implicarea unor oameni cu suflet si institutii din comunitate au oferit o sansa tinerei A., care in urma unor lovituri generate de un conflict izbucnit intre ea si bunica sa, a provocat moartea acesteia din urma.

La momentul comiterii acestei fapte, adolescenta era eleva in clasa a VIII-a si se pregatea de sustinerea examenului de capacitate. Parintii fiind plecati din tara, se afla in grija bunicii, cunoscuta ca o frecventa consumatoare de bauturi alcoolice, motiv care a stat si la baza altercatiei cu nepoata sa. Fara sa intram in analiza dosarului, mentionam doar ca asupra tinerei a fost luata masura arestarii preventive. La interventia dirigintei, care s-a oferit sa o adaposteasca la domiciliul sau si sa o supravegheze, eleva a fost pusa in libertate, avand posibilitatea sa se pregateasca in continuare si sa sustina testele nationale, pe care le-a promovat cu note foarte bune.

Cauza s-a judecat cu A. in stare de libertate, iar decizia judecatorului a fost ca aceasta sa fie internata la Centrul de Reeducare Gaesti, pana la implinirea varstei de 18 ani.

Dupa internarea in centrul de reeducare, fosta diriginta a luat legatura cu profesorii din centru si a pledat cu multa convingere pentru inscrierea elevei la un liceu din Gaesti. La randul lui, directorul scolii care functioneaza in centrul de reeducare a intreprins demersurile necesare la conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a liceului din localitate, obtinand aprobarile necesare pentru ca tanara A. sa fie inscrisa intr-una din clasele a IX-a.

Atat profesorii, cat si colegii tinerei au fost informati asupra faptului ca este internata in centru pentru comiterea unei fapte penale, fara a se intra in alte detalii. Eleva este insotita zilnic la scoala de catre o persoana din centru, participa la ore, apoi este condusa inapoi la centru, unde isi pregateste lectiile pentru a doua zi. Rezultatele la invatatura sunt bune, la fel ca si relatiile cu colegii, care o trateaza fara nici un fel de diferente.

Chiar in timpul vizitei echipei proiectului la Gaesti, fosta si actuala diriginta a tinerei A. au venit in vizita, au vorbit cu directorul scolii din centru, cu psihologul si cu personalul de aici, au facut schimb de informatii cu privire la eventualele probleme care s-ar putea ivi cu privire la situatiei tinerei si la cele mai potrivite masuri ce trebuie luate pentru reintegrarea ei in societate, dupa terminarea masurii educative.

Acesta este un adevarat exemplu de buna practica in care instanta de judecata, centrul de reeducare, scoala generala unde a absolvit eleva, liceul unde este in prezent inscrisa, comunitatea de la locul de domiciliu al acesteia si cea din localitatea in care se afla acum (colegii, parintii si profesorii lor) au lucrat impreuna si au considerat ca un copil care a gresit merita o sansa pentru a-si crea un viitor mai bun.

Din pacate insa, asa cum a rezultat si din interviul realizat cu un profesor care are o experienta de peste 30 de ani in centrul de reeducare, este prima data cand un cadru didactic al unui elev care a fost internat in centru se intereseaza de situatia acestuia.

Studiu de caz 2

"Pavaroti" este un tanar de 25 de ani, aflat in Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova de la varsta de 15 ani. Practic, a crescut si s-a maturizat in aceasta institutie, unde executa o pedeapsa cu inchisoarea de 20 de ani, pentru comiterea unei infractiuni de omor. Provine din judetul Prahova, parintii lui sunt plecati undeva la munca in strainatate, insa mai are o sora care il viziteaza din cand in cand.

Anul trecut a sustinut examenul de capacitate si acum este elev in clasa a IX-a, in cadrul Scolii de arte si meserii care functioneaza in incinta penitenciarului. In acelasi timp, este elev la Scoala Populara de Arta din Craiova. Are o voce cu un timbru deosebit si un repertoriu impresionant. Ii place muzica folk si dispune de un talent care face publicul sa se ridice in picioare atunci cand acesta canta.

Avand in vedere calitatile vocale de exceptie, tanarul a fost sprijinit sa se inscrie la cursurile Scolii Populare de Arta Craiova. In acest sens, Consiliul Judetean Dolj a fost de acord ca scolarizarea sa se faca fara plata taxelor aferente, in baza unui protocol incheiat intre Scoala Populara de Arta si Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova. In conformitate cu prevederile aceluiasi protocol, un profesor al scolii se deplaseaza 3 ore pe saptamana la penitenciar, in vederea sustinerii cursurilor cu elevul sau.

Dupa executarea pedepsei, "Pavaroti" intentioneaza sa se stabileasca in Craiova si, cu ajutorul persoanelor care l-au ajutat si in timpul privarii de libertate, sa se reintegreze in comunitate.

Studiu de caz 3

"Pictorul" este un tanar din Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova, care si-a descoperit talentul la desen cu ajutorul personalului si al unui profesor, colaborator al Fundatiei "Cuvantul care zideste". Aceasta fundatie, in baza unui protocol incheiat cu penitenciarul, desfasoara activitati de terapie ocupationala prin arta cu copiii privati de libertate.

Tanarul a participat la concursul cu tema "Dialogul intercultural si diversitatea", organizat de Agentia pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale.

Concursul s-a desfasurat in perioada aprilie-iunie 2008, in contextul Anului European al Dialogului Intercultural, iar cei aproximativ 450 de concurenti si-au exprimat viziunea cu privire la aceasta tema prin mijloace artistice variate: creion, acuarela, pastel, tus, carbune, pictura pe sticla si grafica pe calculator, transpuse in 590 de lucrari.

Au fost invitate sa participe la concurs persoane rezidente in Romania, indiferent de varsta, sex, origine sau pregatire profesionala, singura limita fiind cea a imaginatiei si inspiratiei fiecareia.

S-au primit lucrari de la copii, elevi si absolventi aflati in toate tipurile de unitati de invatamant, de la gradinite pana la colegii nationale, cluburi ale copiilor, centre de reeducare si fundatii, aflate in principal in mediul urban, dar si din mediul rural.

Mesajele trimise de concurenti, precum si tematica abordata pentru exprimarea acestora, dar mai ales titlurile lucrarilor au constituit cele mai interesante aspecte ale concursului.

Locul II a fost obtinut de "Pictorul" din Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova, cu lucrarea intitulata "Atelier", insotita de urmatoarele randuri:

"Ma numesc I.A., sunt un tanar de 22 de ani si, din pacate, ma aflu intr-un penitenciar de minori si tineri pentru o greseala a copilariei.

Prin intermediul educatorilor mei am aflat de desfasurarea acestui concurs si m-am gandit sa particip cu doua lucrari.

Cateva cuvinte despre mine:

Nu sunt profesionist in ale artei, in penitenciar am pus pentru prima data mana pe o pensula si un carbune, imi plac culorile, natura, viata, libertatea si inca ceva aici, in penitenciar (pare paradoxal, nu?!), am inteles ce inseamna diversitatea, dialogul, toleranta, acceptarea celui de langa tine, cunoasterea

Cateva cuvinte despre lucrari:

1. "Cheie de Bolta" a fost inspirata de figurile reprezentative ale culturii europene - Beethoven, Shakespeare, Da Vinci, Brincusi, toti atat de diferiti dar admirati, recunoscuti, acceptati de intreaga lume! Ei au devenit simboluri eterne ale culturii, ale valorii, asa cum porumbelul, mainile, cartea, poarta deschisa simbolizeaza valori universal valabile - pacea, iubirea, cunoasterea, libertatea.

Toate acestea alcatuiesc un nucleu, un soare care ar trebui sa guverneze existenta omului pe pamant.

2. "Atelier": Prin cea de-a doua lucrare am vrut sa redau ideea diversitatii creatiilor - pictura, sculptura, muzica, literatura, teatru, stiinta prin instrumentele acestora - sevalet, piatra, penet, corzi, masca, harta, carte - toate puse in acelasi spatiu - ce dialog perfect pe care sa-l tot auzi si sa-l vezi indiferent de natie, etnie, rasa, cultura, sex, apartenenta religioasa sau alte bariere pe care omul le-a inventat pentru a se lupta cu ele mai apoi!"

Observatii:

In ceea ce priveste Conventia pentru prevenirea si combaterea abuzului, neglijarii, exploatarii copilului, predelincventei si delincventei juvenile, aceasta a fost incheiata recent (2008), neputandu-se face inca referiri la rezultatele obtinute. Prin urmare, nu avem foarte multe informatii cu privire la eficienta sau dificultatile intampinate in cadrul parteneriatului. Este insa cert ca abordarea recuperarii copiilor delincventi, precum si a celor aflati in situatii vulnerabile, impune colaborarea tuturor actorilor sociali. Conventia incheiata la Tichilesti este un exemplu in acest sens, implicand atat serviciile si institutiile publice sociale, educationale, juridice, de sanatate, cele din sfera fortei de munca, cat si societatea civila, implicit Biserica. Ramane insa de vazut cum va raspunde acest parteneriat problematicii pentru care a fost creat si in special probei timpului.

Analizand actiunile derulate prin implicarea comunitatii, se constata ca atat centrele de reeducare cat si penitenciarele pentru minori si tineri urmaresc apropierea de comunitatea locala si dezvoltarea relatiilor cu aceasta. Sunt create oportunitati pentru a sensibiliza copiii internati cu privire la faptul ca si alti copii sau persoane (spre exemplu, batranii din centrele specifice) se confrunta cu dificultati, necesitand sprijin. Se poate spune ca acestor copii, care au ales cai gresite de rezolvare a problemelor care ii afecteaza, li se dezvolta perspectiva ca exista uneori situatii, poate la fel sau chiar mai dificile, pe care cei din jur sunt nevoiti sa le traiasca.

De asemenea, din activitatile descrise rezulta ca acesti copii sunt invatati sa-si valorifice talentele si abilitatile si ca se incearca conturarea imaginii de comunitate suport, care ofera posibilitati de obtinere a venitului.

Prin activitati comune se creeaza parghii de comunicare intre copiii din centre si comunitate si se subliniaza ideea ca toti copiii, indiferent de conditia sociala, religie sau rasa sunt egali in drepturi.

Studiile de caz prezentate sunt o dovada a cat de mult se poate face pentru un copil care a savarsit o infractiune daca cei din comunitate sunt dispusi sa-i acorde o noua sansa, sa-i valorifice potentialul si sa sustina, pe perioada detentiei si dupa, reintegrarea sociala a acestuia. Rezultatele mentionate in exemplele date subliniaza importanta deosebita a comunitatii si invita la dezvoltarea de parteneriate in interesul copilului si implicit al societatii.