VINURI DIN ROMANIA

vinuri din romania

Multumita unor autori recenti - in primul rand lui Mihai Macici (autorul unei lucrari de referinta, "Vinurile Romaniei') si lui M. Ogrinji si I. Neamtu ("Sub zodia lui Bachus') - multumita si articolelor si cartilor prof, Valeriu Cotea, prof. Nicolai Pomohaci, prof. loan Namolosanu, dr, Stoian Viorel, prof. Avram Todosie, dr. Ion Pusca, avem azi o anume imagine a viniculturii romanesti, destui de clara chiar daca incompleta. Extrem de rezumativ si numai sub beneficiu de inventar de amator, insir aici numele marilor podgorii si a vinurilor din Romania (asta numai ca sa stiti unde sa cautati vinul preferat),

Ciclul vegetal al vitei de vie, lung de aproximativ o jumatate de an, incepe la sfarsitul lunii ianuarie si inceputul lunii februarie si marcat de sarbatori si obiceiuri dedicate ursului, vitei de vie si pomilor fructiferi (Martinii de Iarna, Arezanul Viilor, Tarcolitul Viei, Ziua Ursului, Ziua Omizilor, Trif Nebunul si altele).

Dupa aproximativ doua luni de zile, in preajma echinoctiului de primavara, se dezgroapa vita de vie, ingropata toamna, si i se taie corzile. La Santamarie se angajeaza pandari si se "leaga' magic plantatiile de vita. La Schimbarea la Fata se gusta poama noua.

De Ziua Crucii sau Cristovul Viilor se incepe culesul strugurilor si se bat nucii plantati la vie.

Ciclul fermentarii si limpezirii vinului in butoaie este viata ascunsa si miraculoasa a vitei de vie care continua sa traiasca si "dincolo', dupa moartea plantei, la incheierea ciclului sau vegetal. Bautura fermentata, vinul este considerata o "licoare a tineretii', o "apa vie' care alunga starea mohorata a omului si realizeaza, prin betiile rituale, legatura mistica intre participantii alaiurilor cu zeul trac Dyo'nisos.

Vinul este astazi o bautura rituala consumata obligatoriu in noptile de An Nou, lordanitul Femeilor, Santion, ingropatul Craciunului, Macinici.

(dupa ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an')

COTNARI (nord-vest de Iasi) - vinuri albe

Soiuri principale: GRASA DE COTNARI si FRANCUSA, apoi FETEASCA ALBA si TAMAIOASA ROMANEASCA

IASI - dominant albe (in nord) rosii (in sud)

Soiuri principale albe (BUCIUM): ALIGOTE si FETEASCA ALBA, FETEASCA REGALA, SAUVIGNON si MUSCAT OTTONEL

Soiuri principale rosii (URICANI): FETEASCA NEAGRA, Babeasca Neagra, Pinot Noir, CABERNET SAUVIGNON si Merlot

HUSI (sud de Iasi) - albe si rosii

Soiuri principale albe (nord): ZGHIHARA DE HUSI Feteasca Alba, Riesling Italian, Feteasca Regala, Aligote

Soiuri principale rosii:

BUSUIOACA DE BOHOTIN (nord) si FETEASCA NEAGRA (sud)

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir

VASLUI - vinuri albe

IANA (sud de Vaslui) - vinuri rosii

DEALURILE BUJORULUI (Galati) - rosii si albe

Soiuri principale rosii- MERLOT si FETEASCA NEAGRA

Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra

Soiuri principale albe: Feteasca Alba, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Aligote, Sarba, Babeasca Gri

ZELETIN (nord de Nicoresti) - vinuri albe
TUTOVA (nord-est de Nicoresti) - vinuri albe si rosii

NICORESTHVESTI (jud. Galati) - rosii si albe

Soiuri principale rosii: BABEASCA NEAGRA, FETEASCA NEAGRA, Cabernet Sauvignon, Merlot, Oporto

Soiuri albe: Feteasca Alba, Riesling Italian, Feteasca Regala, Aligote RACACIUNI (nord de Panciu) - vinuri albe

PANCIU (Vrancea) - albe si rosii

Soiuri prefiloxerice locale albe: VERDEA (rar) PLAVAIE, GALBENA,

Soiuri principale albe: FETEASCA ALBA, FETEASCA REGALA, ALIGOTE, Sauvignon, Riesling Italian, Muscat Ottonel

Soiuri principale rosii: BABEASCA NEAGRA, Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon, Alicante Bouschet, Malbec, Grand Noir de la Calmette

COTESTI (Vrancea Sud) - rosii si albe

Soiuri principale rosii: FETEASCA NEAGRA, Cabernet Sauvignon, Merlot, Babeasca Neagra

Soiuri albe: Feteasca Alba, Riesling Italian, Sauvignon, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Aligote

ODOBESTI (Vrancea) - albe si rosii

Soiuri principale albe: GALBENA, PLAVAIE, Feteasca Regala, Aligote, Feteasca Alba, Riesling Italian, Sauvignon, Muscat Ottonel, Sarba, Babeasca Gri

Soiuri rosii; Babeasca Neagra, Alicante Bouschet, Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon, Codana

DEALURILE BUZAULUI - vinuri rosii

DEALUL MARE (Buzau-Prahova) -rosii (si albe):VALEA CALUGAREASCA, TOHANI, URLATI, MEREI, SAHATENI, CEPTURA

Soiuri principale rosii: CABERNET-SAUVIGNON, FETEASCA NEAGRA, MERLOT, PINOT NOIR, Burgund Mare

Soiuri albe: BASICATA sau BESICATA (prefiloxeric, rar, local), Riesling Italian, Feteasca Alba, Pinot Gris, SAUVIGNON, Feteasca Regala, Muscat Ottonel

PIETROASA (Buzau-Prahova) - albe si rosii

Soiuri principale albe: TAMAIOASA ROMANEASCA, Grasa, Riesling, Feteasca Alba si Regala

Soiuri rosii: Busuioaca de Bohotin, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir

Arezanul viilor e un alt ceremonial bahic, de origine tracica, desfasurat in plantatiile de vita de vie in ziua mortii Anului Vechi si renasterii Anului Nou Viticol. In ziua de 1 februarie, barbatii merg la plantatiile de vita de vie, de obicei cu saniile trase de cai impodobiti cu coardele de vita. Fiecare proprietar isi taie, de la vita sa, cateva corzi cu care se incinge peste piept si din care isi face cununita pe cap si cingatoare la brau. Dezgroapa o sticla cu vin ingropata toamna si merge la petrecerea comuna, in jurul focului aprins pe o inaltime.

Acolo se mananca, se bea, se joaca in jurul flacarilor, se sare peste foc, se stropeste cu vin jagaraiul incins. Seara, barbatii se intorc in sat, cu faclii aprinse in mana, si continua petrecerea pe grupe de familii.

Jertfa incinerata sunt coardele uscate ale vitei taiate cu un an inainte si produsul acesteia, vinul, aruncat in foc (este posibil ca in vechime sa se fi jerfit si o oaie sau un berbec, asa cum indica un alt nume al obiceiului, Gurban).

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an')

MURFATLAR - MEDGIDIA (Constanta) - albe si rosii

Soiuri principale albe: CHARDONNAY si PINOT GRIS, Muscat Ottonel, Sauvignon, Feteasca Regala, Riesling Italian, COLUMNA

Soiuri rosii; CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir, Merlot

OLTINA (Constanta) - rosii si albe

Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir

Soiuri albe: Pinot Gris, Riesling Italian, Sauvignon, Feteasca Alba

ISTRIA - BABADAG (Constanta-Tidcea) - rosii si albe

Soi local prefiloxeric NEGRU DE SARICHIOI (foarte rar)

Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare

Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Aligote, Feteasca Regala

SARICA - NICULITEL (Tulcea) - albe si rosii

Soi local prefiloxeric: SOMOVEANCA (aproape disparut)

Soiuri albe: ALIGOTE, Riesiing, Sauvignon, Feteasca Regala

Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, Merlot, Pinot Noir, Burgund Mare

Mosit de vara e o sarbatoare populara cu data mobila dedicata mortilor, in sambata dinaintea Rusaliilor (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banatul de est). Se crede ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele la  Joimari si s-au plimbat nestingherite printre cei vii, se intorc suparate la casele lor subpamantene.

Pentru a fi imbunate U se da de pomana vase din lemn sau din lut, cumparate in sudul tarii de la Targurile Mosilor, pline cu vin bun, apa, lapte, cu mancare gatita, paine, flori si lumanari aprinse. Aceste pomeni sunt facute dupa un ritual respectat cu strictete (pronuntarea formulelor consacrate, impartirea mancarurilor si bauturilor, cu vase cu tot, inainte ca vreun membru al familiei sa guste din acestea).

De respectarea ritualului si abundenta ofrandelor depinde impacarea si intoarcerea mortilor, fara incidente, in lumea lor subpamanteana.

(I.Ghinoiu - "Obiceiuri')

STEFANESTI (Arges) - albe si rosii

Soiuri albe; Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba, Riesling Italian, Feteasca Regala, Aligote, Muscat Ottonel

Soiuri rosii: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund Mare

SAMBURESTI - DOBROTEASA (Valcea-Oli) - rosii si albe

Soiuri principale rosii: CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare

Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Feteasca Alba si Regala

CRUSETU (Oltenia) - vinuri albe si rosii

DRAGASANI (Olt) -albe si rosii

Soiuri vechi: BRAGHINA, GORDAN, CRAMPOSIE

Soiuri principale (albe)- SAUVIGNON, TAMAIOASA, CRAMPOSIE SELECTIONATA, Riesling, Pinot Gris, Feteasca Alba, Feteasca Regala

Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, NOVAC (o noua creatie), Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare

DOLJ - SADOVA, CORABIA, SEGARCEA, BANU MARACINE, BRADESTI, DRABOVA - rosii si albe

Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Sangiovese, Rkatiteli Soiuri albe: Sauvignon, Riesling, Tamaioasa, Feteasca Regala, Muscat Ottonel
Soi vechi prefiloxeric: ROSIOARA

GORJ - albe si rosii

Soi vechi, local (rar): vin alb de CORDESTI, VARATEC (aproape disparute)

Soiuri albe: Sauvignon, Rieslinig Italian, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Tamaioasa romaneasca, Muscat Ottonel

Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir

MEHEDINTI: PLAIURILE DRANCEI, SEVERIN, CORCOVA,

PODGORIA DACILOR - rosii si albe

Soiuri rosii prefiloxerice: Negru moale (SEINA) Negru vartos (CORB)

Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Sangiovese, Babeasca Neagra, Alicante Bouschet

Soiuri albe: Riesiing Italian, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba, Muscat Ottonel, ROSIOARA, Rkatiteli

Mosii schimbarii la fata, ofrande pentru morti la Probejenie (6 august) constand din struguri, must si faguri de albine. Boabele de struguri curatate de pe ciorchine si duse la biserica pentru a fi sfintite se numesc,in unele zone, "coliva de struguri'.

Cel care gusta prima boaba de struguri trebuie sa pronunte cu voce tare formula consacrata: "Boaba noua in gura veche'.

TARNAVE (BLAJ, JIDVEI) - albe

Soiuri principale: TRAMINER ROZ, MUSCAT OTTONEL, FETEASCA REGALA, FETEASCA ALBA, RIESLING ITALIAN, Sauvignon, Pinot Gris, Neuburger

ALBA - albe

Soiuri principale: FETEASCA ALBA, PINOT GRIS, TRAMINER, SAUVIGNON, RIESLING ITALIAN, FETEASCA REGALA, MUSCAT OTTONEL

Vin vechi alb prefiloxeric:IORDANA (IORDOVAN)

AIUD - albe

Soiuri principale: FETEASCA ALBA, RIESLING DE RIN, PINOT GRIS, TRAMINER ROZ, SAUVIGNON, RIESLING ITALIAN, FETEASCA REGALA, MUSCAT OTTONEL

SEBES-APQLD (sud de Blaj) - vinuri albe

LECHINTA-TEACA (Bistrita Nasaud) - albe

Soiuri principale: FETEASCA ALBA (de Steiniger)

Pinot Gris, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Feteasca Regala

SILVANIA - SEINI (Salaj, Maramures) - albe si rosii

Soiuri vechi locale prefiloxerice: SEINA (sau NEGRU MOALE), CORB (sau NEGRU TARE), IORDANA (alb)

Soiuri albe: Feteasca Alba, Riesling Italian, Furmint, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Mustoasa, Pinot Gris, Traminer Roz.

Boul impanat sau Boul instrutat e alaiul nuptial al zeului Mithra in ipostaza zoomorfa a boului impodobit, celebrat la solstitiul de vara (Sanziene, Rusalii),

Cultul preistoric al taurului se regaseste si in scenariul ritual de innoire a anului la solstitiul de iarna, cand moare si renaste simbolic: e reprezentat de masca taurina, numita Turca sau Sorita (feminine populare ale taurului si boului), care insoteste cetele de feciori la Craciun, sau in cetele de Plugusor la Anul Nou, de Buhaiul ce imita ragetul sau infricosator.

Cultul este intretinut si prin alte sarbatori si obiceiuri specifice: Marcul Boilor, Sangiorzul Vacilor si altele.

Dupa aparitia crestinismului, parintii Bisericii au suprapus peste moartea si renasterea zeului Mithra nasterea Pruncului lisus, iar peste alaiul sau nuptial moartea si invierea Mantuitorului, Daca nasterea zeului precrestin Mithra a fost compatibila, intr-un anumit sens, cu nasterea lui lisus, motiv pentru care Biserica crestina a tolerat, tacit, pana astazi dansul ritual al Turcii sau Boritei la Craciun, alaiul nuptial al zeului detronat nu putea sa se desfasoare in paralel cu jertfa lui Hristos la Paste, Din acest motiv, marile sarbatori precrestine dedicate zeului fertilizator al Universului, substituit de cal (Calusul) sau de taur au fost impinse in afara ciclului pascal, vara, la Sanziene si Rusalii.

Feciorii imbracati provocator in draci aleg un bou pe care il impodobesc si il plimba pe ulitele satului.

La apropierea alaiului gazda deschide larg portile. Boul inconjoara de trei ori, impreuna cu insotitorii sai, masa din mijlocul curtii pe care se gaseste un blid cu grau si o sticla de bautura, ritual asemanator cu Dansul Isaiei din ceremonia nuptiala ortodoxa dar si cu jocul ritual din timpul nuntii taranesti numit "De tei ori pe dupa masa'.

Se scoate crucea de pe fruntea boului si se bate in peretele grajdului, i se scot tesaturile si podoabele de pe corp si dus sa se odihneasca. Feciorii mascati merg la rau unde isi dezbraca hainele de draci si se calda in apa sfintita cu o zi inainte de preot. Dupa Scalda Dracilor se grabesc sa intre in rau si alti membri ai obstei cu convingerea ca vor deveni sanatosi, voinici si norocosi daca vor atinge apa in care s-au spalat feciorii din alai.

Urmeaza apoi ospatul propriu-zis cu mancare, bautura, joc si voie buna. Ceremonialul a fost atestat, in diferite variante locale, in Tara Oltului, Tara Barsei, Tara Hategului, Valea TibesuluL Podisul Tarnavelor, Campia Transilvaniei, zonele Sibiu, Alba lulia si altele.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri pop u la re de peste an'}

MOLDOVA NOUA si TIROL (Caras Banat)

Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare

Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Muscat Ottonel, Feteasca Regala

RECAS (Banat)

Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir, Merlot, Cadarca, Burgund Mare

Soiuri albe: Riesling Italian, Feteasca Regala, Muscat Ottonel

TEREMIA MARE (Banat) - vinuri vechi prefiloxerice: CREATA (sau Riesling de Banat) MAJARCA, STEINSCHILLER
Soiuri albe (toate in cultura, dar in declin grav)
Alte soiuri: Feteasca Regala, Muscat Ottonel

ARAD (MINIS - MADERAT, BARATCA) - rosii si albe

Soiuri vechi prefiloxerice: CADARCA (rosu), MUSTOASA DE MADERAT (alb)

Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Burgund Mare, Oporto, Sangiovese

Soiuri albe: Riesling Italian, Furmint, Muscat Ottonel, Feteasca Regala

DIOSIG - BIHARIA (Bihor) - albe

VALEA LUI MIHAI (Bihor, Satu Mare) - albe

Mosii de Joimari, pomeni abundente in joia din Saptamana Patimilor, cand se deschid mormintele, cerul, usile iadului si raiului si se intorc printre cei vii sufletele mortilor.

Femeile impart, de obicei la Focurile de Joimari, colaci, vase de lut sau de lemn, impodobite cu flori si umplute cu vin, mancare gatita si insotite de lumanari aprinse.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an"

BUNDARETE - O "PORCARIE' DE PRIMAVARA

Mai putin cunoscuta si raspandita, toba e una din numeroasele gateli rituale ale podgoriei valahe, unde porcul nu se taie la solstitiul de iarna, ci mai tarziu, in general la inceputul Anului Viticol, inainte cu putin de 2 februarie.

Daca "porcariile' de Craciun si-au pierdut "puterile sacre' (probabil ca la inceput caltabosul si toba erau si ele mancate ceremonial, fiind bucate simbolice, incarcate cu mesaje si forte divine) si au devenit doar o fericita ghiftuiala sarbatoreasca ("post postica'!) BUNDARETELE (vedeti ca il scriu in semn de respect cu majuscule), a ramas o gateala solemna, a carei pregatire si mancare sacramentala, dupa un ceremonial precis, apara si face roditoare via si aduce primavara,

Bundarete - Sacrificiul ritual al porcului de Anul Nou Viticol februarie - sau de Anul Nou Agrar - 9 martie - are semnificatii stravechi. Podgorenii din Muntenia si Oltenia, intr-o atmosfera de profunda religiozitate si speranta, prepara si mananca Bundaretele, aliment sacru, simbol al prosperitatii si abundentei.

Mosul (simbolul primaverii, cel ce vine in 10 martie, imediat dupa Baba, dar si numele matului gros al porcului) se umple cu elementele vitale - carne, ficat, inima, splina si slanina fiarta - si se pune sa clocoteasca.

Se sfinteste, se taie felii si se mananca in vie dupa un ritual exact - fiind purtator de forte magice si innoitoare.

Tarcolitul viilor este un ritual al podgorenilor ce are loc la stravechi incerjut de An Nou Viticol.

in deplina curatenie trupeasca si sufleteasca, capul familiei merge la vie in dimineata zilei de 2 februarie (numita Ziua Ursului, Martinul cel Mare, Trif Nebunul sau Ziua Omizilor) cu Bundaretele si plosca de vin in traista. Acolo da ocol locului o data sau de trei ori si se opreste la colturi unde oficiaza urmatorul cult: taie cate o bucata din bundarete si o pune pe Pamant, langa butuc; reteaza o coarda de vita, unge taietura cu funingine amestecata cu untura, picura vin peste butucul de vita, mananca o bucata de bundarete si bea o gura de vin.

in final, pronunta o formula magica sub forma de monolog: "Doamne, sa-mi faci strugurii cat bundaretele!'; "Cum este bundaretele de mare, asa sa se faca strugurii de mari'; "- Buna dimineata, vie!'

"-Multumesc, IIie!'"-Faci vin sau te tai?'"-Fac!' Coardele taiate se pun in crucis pe piept, se fac cununi asezate peste caciuli, se aduc acasa unde se planteaza devenind "Norocul vitei'.

Proprietarii se cinstesc din belsug impreuna cu intreaga familie, c-asa in Muntenia silenica si se intorc acasa cu chiote si mare veselie, c-asa e in Oltenia dionisiaca.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an')