Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Modulator delta cu dubla integrare (m.d.d.i.)

Comunicatii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LINII DE TRANSMISIUNI
NOTIUNI FUNDAMENTALE COMUNICATII DE DATE
Coduri de linie utilizate in retelele de comunicatii: AMI, HDB3
SISTEME DIFERENTIALE. ECOUL LA TRANSMITERE SI RECEPTIE
Reteaua GSM
RETELE PENTRU COMUNICATII DE DATE
SERVICII DE COMUNICATII
NOKIA Firmware Codes - Code List
Ierarhii digitale sincrone
WiMAX interoperabilitate de acces prin microunde

Modulator delta cu dubla integrare (m.d.d.i.)

Varianta fara predictie.



Daca in bucla de reactie se pun doua integratoare (fig.3.15.), semnalul refacut y(t) este mai apropiat de semnalul analogic x(t), deci zc este mai mic .

Fig 3.15. Schema variantei fara predictie

Fiecare treapta din y1(t) produce o rampa in y2(t) de marime :

, (3.19.)

valoare care reprezinta energia acestei rampe.

Din schema decoderului rezulta ca diferenta intre viteza de aparitie a fiecarui impuls binar este proportianala cu derivata a doua a semnalului de intrare .

Pentru o intrare sinusoidala, viteza maxima de schimbare a pantei este proportionala cu derivata a doua , adica . Din graficul semnalului y2(t) se observa ca panta maxima a acestuia este sau γfe. Conditia de urmarire devine:

(3.20.)

Fig 3.16. Schema semnalelor L(t), y1(t) si y2(t)

Daca prin doua integrari s-a imbunatatit procesul de urmarire la variatii insemnate ale semnalului, in schimb s-a inrautatit procesul pe timpul cand nu avem semnal (sau cand acesta are valoare constanta), datorita caracterului oscillator al m.d.d.i.

 

Comportarea in pauza, x(t) = 0

Cand semnalul y2(t) isi schimba polaritatea de la negativ la pozitiv, semnalul eroare e(t) = x(t) y2(t) devine negativ si la momentul urmator de tact se genereaza un impuls negativ. Desi y1(t) se micsoreaza cu o treapta, continua sa ramana pozitiv si y2(t) continua sa creasca, dar cu o panta mai mica. Eroarea continua sa ramana negativa si la tactul urmator y1(t) scade cu o treapta, iar y2(t) isi micsoreaza cresterea cu o rampa.

Fig. 3.17. Schema de comportarea in pauza

Dupa generarea a m impulsuri negative , y2(t) trece prin zero de la pozitiv la negativ cu rampa maxima si vor trebui generate inca m im

pulsuri pozitive pentru ca eroarea sa-si schimbe semnul .

Caracteristica oscilatorie a coderului se datoreaza pantei lui y2(t) care este maxima cand modulul semnalului este egal cu zero . In locul modelului binar 101010specific MDSI se obtine un model 111111000000111111 Semnalul de repaus contine o componenta de curent continuu,datorita nesimetriei procesului, spre deosebire de MDSI unde nu exista .

Pentru determinarea parametrilor semnalului de repaus vom analiza un esantion din acesta .

Fig. 3.18. Schema de analiza a contributiei primei rampe

Consideram cazul m = par .

In punctul a y2(t) < 0 deci se va genera un impuls pozitiv si y2(t) isi va creste panta la valoarea (sa zicem) , (panta maxima cand y2(t) trece

prin zero) . Aceasta alegere a valorii pantei maxime corespunde modului de repaus m de 1 urmat de m de 0 .

Pentru determinarea valorii A se observa ca panta rampei este tocmai :

; deci :

Valoarea maxima , pozitiva a lui y2(t) este ŷ2(t) si este dat de relatia :

Folosind artificii in relatia lui ŷ2(t) se obtine o

progresie aritmetica .

Cunoscand ca primul termen este m s numarul termenilor este m/2 iar ultimul termen este 2 , suma termenilor progresiei este :

deci :

Analog se obtine pentru valoarea maxima negativa

Rezulta valoarea varf la varf :



Perioada completa a unei oscilatii este :

Tosc = Tab + Tbc = 2mTe

fos =1-Tosc = fe / 2m

Componenta de curent continuu are valoarea data de valoarea medie in timpul perioadei de oscilatie :

daca : μ = 0,5. y2cc = 0

μ = 1 y2cc = max. poz. = mγTe / 4

μ = 0 y2cc = max. neg. = - mγTe / 4

Cazul cand m = impar rezulta :

; acelasi ca la m = par

Pentru a minimiza caracterul oscilatoriu al semnalului de reactie y2(t) in bucla de reactie se introduce un predictor simplu .

Modulatia delta cu dubla integrare si predictie (m.d.d.i.-p.)

Fg 3.19. Schema modulatiei delta cu dubla integrare si predictie

Aproximarea semnalului x(t) se face in acest caz de :

in care P = constanta de predictie (0 < P < 1)

Daca predictia se aplica la inceputul variatiei pozitive a semnalului y2(t) se poate demonstra pentru constanta de predictie expresia :

; m > 2 a.)

iar in cazul aplicarii la inceputul variatiei negative :

; m > 2 b.)

Reprezentarea grafica a celor 2 relatii arata domeniul de valori a lui P , pentru a produce atenuarea oscilatiilor din y2(t)

Fig. 3.20. Determinarea zonei de valori a constantei de predictie

Din analiza relatiilor rezulta :

;

; Aplicarea predictiei la inceputul variatiei pozitive sau negative depinde de existenta componentei continue negative,respectiv pozitive .P

Parametrii modulatorului delta cu dubla integrare

a.)    depasirea de panta este inlaturata daca :

sau exprimata in dB

Aceasta caracteristica cade cu 12dB/octava cu variatia semnalului( frec-

ventei acestuia) .

Caracteristica de depasire a m.d.s.i. are relatia :

cu 6 dB/octava si este mai bine adaptata semnalului de vorbire a carui spectru are aceeasi cadere peste 800Hz .

Este deci de dorit ca acesta caracteristica de depasire sa aiba urmatoarea variatie .

Daca se ia in considerare functia transfer (castig),ale celor doua integratoare se obtine relatia cunoscuta :




Fig. 3.21. Diagrama Baude a MDDI si predictie

Care este reprezentata in grafic si f1 si f2 sunt frecventele de taiere ale celor doua integratoare ;

G(0) castigul in c.c. al buclei ;iar f0 = frecventa de taiere a circuitului de predictie din coder .

Trecandu-se relatia in planul S adica : se obtine

care prin teorema rezidurilor devine :

Daca acestei relatii (decoder local) , i se aplica semnalul in impulsuri L(t) , raspunsul este dat de h(t) = L-1 .

pentru t > 0 si h(t) = 0 pentru t < 0

Astfel daca la iesirea m.d.d.i. apare un impuls , y3(t) creste instantaneu , cu valoarea

In coderul cu predictie ;

Decoderul are 2 integratoare cu frecventele de frangere f1 si f2 . Functiade transfer a decoderului (ii lipseste termenul cu f0) are expresia :

in planul S devine :

Raspunsul la impuls are forma :

si pentru adica cand decoderul primeste un impuls iesirea sa nu mai creste instantaneu pentru

In practica se alege pentru bucla de reactie a coderului cu predictie, schema :

Fig.3.22 Schema coderului cu predictie

unde i este curentul care strabate R2 .

Din figura decoderului rezulta ca

b.)    Deoarece in banda mesajului decoderul functioneaza ca un m.d.s.i. determinarea se face cu argumente similare ca la m.d.s.i. adica :

-         densitatea spectrala a erorii are spectrul plat in banda mesajului rezulta ca

-         o data cu cresterea fe se reduce ;

-         modificand marimea treptelor se modifica mult ;

deci ;

reyulta ca unde Cc = constanta cu valoarea 20

Cum amplitudinea maxima a unei sinusoide data de cond. de urmarire la m.d.s.i. este

Valoarea medie patratica a sa este deci :

atunci rszc =

Deci : Cc este aproximativ cu 60 mai mare ca Kc de la m.d.s.i. , rszc la m.d.d.i. este mai mare cu 5-10dB din cauza modului complex in care sunt legati parametrii coderului de rszc .








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 613
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site