Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Algoritmi de codare rapida utilizati in cuantizarea vectoriala

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CLASIFICAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
Caracteristicile generatorului sincron
Consumatori In curent alternativ (AC)
Curentul electric
Componente utilizate in conversia de energie
Clasificarea masinilor de c.c potrivit procedeului de excitatie a lor
JONCTIUNEA P-N
PREDETERMINAREA TIPULUI DE CORP SI LAMPA LA LUMINATUL EXTERIOR
Masurarea directa cu wattmetrul
Reactantele masinii sincrone

Algoritmi de codare rapida utilizati in cuantizarea vectoriala

Cuantizarea vectoriala reprezinta o tehnica eficienta de compresie a semnalelor video. Un factor important pentru reusita utilizarii cuantizarii vectoriale in aplicatiile in timp real o reprezinta timpul necesar algoritmului de codare de a gasi cel mai apropiat vector de cod pentru un vector de intrare dat.




Avand un vector de cod si un vector de test , distanta euclidiana se calculeaza cu relatia:

(3.1)

Din relatia anterioara, fiecare distanta dintre vectorul si un vector de cod necesita multiplicari (M) si adunari (A). Pentru intreg setul de vectori de cod este necesar a se calcula distorsiuni si comparatii (C). Astfel, pentru un algoritm de cautare exhaustiv sunt necesare multiplicari, adunari si comparatii. De exemplu, pentru si , fiecare vector de intrare necesita 16384 (M), 31744 (A) si 1023 (C). Acest lucru inseamna ca, pentru performante bune ale cuantizarii vectoriale, ceea ce inseamna dimensiuni mari ale vectorilor si seturi mari de vectori de cod, algoritmul de codare necesita un efort computational consistent. In literatura exista metode care pot accelera procesul de codare. Aceste metode pot fi clasificate in cateva categorii.

O prima strategie consta in proiectarea unui cuantizor vectorial sub forma de arbore in spatiul . Cuantizorul vectorial este compus dintr-un set de hyper-plane in spatiul ortogonale pe una din axele de coordonate. Procesul de cautare este simplificat, deoarece in fiecare nod din arbore se ia decizia daca un vector de intrare se afla de o parte sau alta a hyper-planului. Cautarea poate fi eficienta, dar necesita o procedura complexa de determinare a hyper-planelor, astfel incat distorsiunea medie sa fie minimizata. Dezavantajul major al acestei metode este acela ca se ajunge la o solutie suboptimala din perspectiva raportului rata/distorsiune, comparativ cu algoritmul LBG. Din aceeasi categorie mai face parte si metoda proiectiilor. De mentionat ca secventa de cautare este dependenta de setul de vectori de cod.

O a doua categorie de algoritmi este independenta de setul de vectori si foloseste inegalitatea triunghiului pentru a rejecta acei vectori de cod care nu pot fi cei mai apropiati de vectorul de test. Dezavantajul major al acestei metode este memoria de date necesara stocarii a distante, intre oricare doi vectori de cod.

O a treia categorie, ce face obiectul proiectarii din sectiunea aceasta, este independenta de setul de vectori de cod si se bazeaza pe rejectarea, dupa un anumit criteriu, a vectorilor de cod care nu pot fi cei mai apropiati vecini ai unui vector de test. Necesarul de memorie pentru aceasta clasa de algoritmi este redus ( unde ).

O a patra categorie are in vedere gasirea unui vector de cod care este statistic cel mai apropiat de vectorul de test. Astfel vectorul de cod prin care va fi codat vectorul de intrare nu va fi cel mai apropiat, ceea ce inseamna ca algoritmul de cautare va introduce un nou factor de distorsiune in distorsiunea finala a sistemului de compresie. Avantajul metodei este acela ca timpul de cautare poate fi substantial imbunatatit fata de algoritmii rapizi care gasesc, cu probabilitate unu, cel mai apropiat vector de cod.

Un algoritm eficient de gasire a celui mai apropiat vecin este cel de cautare cu distanta partiala. Algoritmul se bazeaza pe monotonia distantei euclidiene (distanta creste cu dimensiunea), ceea ce inseamna ca daca distanta partiala este mai mare decat cea mai mica distanta atunci vectorul nu poate fi cel mai apropiat vector de cod si, evident, va fi eliminat. Performantele algoritmului pot fi imbunatatite daca se utilizeaza in prealabil o proiectie pe componente principale si daca vectorii de cod sunt aranjati in ordinea descrescatoare a probabilitatii lor de aparitie. De mentionat ca algoritmul prezentat mai sus nu necesita stocarea unor date precalculate si poate oferi o scadere de pana la un sfert din volumul de calcule necesar cautarii exhaustive.

Rutina pentru algoritmul de cautare cu distanta partiala este urmatoarea

Pentru a gasi o secventa de cautare care necesita un volum minim de calcule, ideal ar fi sa existe o functie (mapare), astfel incat:

(3.2)

O astfel de functie ar trebui sa fie bijectiva, lucru ce nu poate fi realizat, deoarece functia nu este bijectiva. In schimb, se pot defini mai multe functii:

. (3.3)

in scopul gasirii unei secvente de cautare care sa reduca domeniul de cautare din la un volum cat mai mic, iar vectorul de cod care este cel mai apropiat de vectorul de test sa apartina acelui domeniu. Matematic:

daca . (3.4)

este definit ca:

,

unde sunt astfel alese incat .

Functiile trebuie sa respecte urmatoarele proprietati:

(i)          corelatia dintre ele sa fie cat mai mica. Ideal , daca ;

(ii)        sa fie cat mai mare;

(iii)       sa se poata calcula usor.

O prima functie care poate fi utilizata in acest sens este media vectorului :

. (3.5)

Se stie ca pentru orice vector de intrare si orice vector de cod are loc urmatoarea inegalitate

(3.6)

Daca la un moment dat , unde , este distorsiunea minima curenta, algoritmul ENNS (. Equal average Nearest Neighbor encoding Search; . cautarea celui mai apropiat vecin prin cea mai apropiata medie) poate fi formulat astfel:

Daca , atunci si vectorul de cod va fi eliminat deoarece nu poate fi cel mai apropiat vector de cod pentru vectorul de intrare .

Rutina care descrie algoritmul este prezentata mai jos:

Pas 0: Pentru fiecare vector de cod , , se calculeaza .Vectorii de cod sunt aranjati in ordine crescatoare a mediei. Acest pas este operat off-line. Pentru pasii urmatori memoria pentru , este disponibila; se trece la Pas 1.

Pentru fiecare vector de intrare se parcurg pasii urmatori:

Pas 1: Se calculeaza ; se trece la Pas 2;

Pas 2: Se cauta vectorul de cod a carui index Se calculeaza distanta euclidiana si se initializeaza ; se trece la Pas 3;

Pas 3: Daca sau vectorii de cod pana la au fost eliminati se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 3.1;

Pas 3.1: Daca se elimina vectorii de cod de la la si se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 3.2;

Pas 3.2: Se recalculeaza ; Se trece la Pas 4;

Pas 4: Daca sau vectorii de cod pana la au fost eliminati se trece la Pas 5; Altfel se trece la Pas 5.1;

Pas 4.1: Daca se elimina vectorii de cod de la la si se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 4.2;

Pas 4.2: Se recalculeaza ; Se trece la Pas 5;



Pas 5: ; Daca si sau toti vectorii de cod au fost eliminati se termina cautarea si se returneaza cel mai apropiat vector de cod; Altfel se trece la Pas 3.

Daca este o transformata ortonormata de forma:

, (3.7)

se poate deriva o a doua inegalitate:

(3.8)

Algoritmul prezentat anterior poate fi reformulat astfel:

Daca , atunci si vectorul de cod va fi eliminat.

In cazul in care este transformata Walsh-Hadamard, si pentru se obtine inegalitatea din (3.6).

In scopul eliminarii a cat mai multi vectori de cod care nu pot fi cei mai apropiati de vectorul de test , se utilizeaza a doua functie:

, unde , (3.9)

iar urmatoarea inegalitate are loc pentru orice vectori si :

. (3.10)

Algoritmul poate fi formulat astfel:

Daca , atunci si va fi eliminat.

Algoritmul care include si inegalitatea (3.10) pe langa (3.6) poarta numele de EENNS (Equal average Equal variance Nearest Neighbor Search; cautarea celui mai apropiat vecin prin cea mai apropiata medie si cea mai apropiata varianta).

O varianta imbunatatita a algoritmului EENNS consta in gasirea unei noi inegalitati de forma:

(3.11)

Algoritmul poarta numele de IEENNS. Daca la ENNS necesarul de memorie este de locatii, la EENNS si IEENNS este nevoie de locatii de memorie pentru stocarea valorilor precalculate ale lui si .

In figura 3.1a si 3.1b se reprezinta regiunile de cautare ramase, dat fiind un , la fiecare din metodele expuse anterior. In 3.1b vectorii de cod sunt bidimensionali si sunt uniform distribuiti in . In cazul algoritmului IEENNS numarul vectorilor de cod eliminati este cel mai mare, ceea ce inseamna ca aceasta metoda va da cele mai bune rezultate.

(a)

(b)

Figura 3.1 Regiunile de cautare pentru fiecare metoda

Algoritmii expusi anterior pot reduce volumul de calcule pana la 10-25 % din volumul de calcul necesar cautarii exhaustive. De mentionat ca performantele acestor algoritmi depind, de asemenea, de statistica vectorilor de cod si de statistica vectorilor din intrare.

In scopul gasirii unei secvente ce poate reduce si mai mult timpul de cautare, ceea ce inseamna a gasi o noua inegalitate care poate elimina vectori de cod care nu pot fi eliminati cu ajutorul inegalitatilor anterioare, se defineste functionala:

, (3.12)

unde , iar este transformata liniara din (3.7). Evident .

O noua inegalitate este de forma:

. (3.13)

In acest caz algoritmul poate fi formulat astfel:

Daca atunci si vectorul va fi eliminat.

Algoritmul prezentat a fost imbunatatit prin folosirea ca functii a momentelor spatiale ale imaginilor-bloc. In acest fel se poate dispune si de o informatie ce tine cont de repartitia spatiala a pixelilor in blocurile-imagine.

Rutina care descrie algoritmul de cautare este prezentata in cele ce urmeaza pentru cazul in care , ceea ce inseamna ca nu pot fi eliminati vectorii de cod dupa medie.

Pas 0: Pentru fiecare vector de cod , , se calculeaza . Vectorii de cod sunt sortati in ordine crescatoare dupa . Acest pas se realizeaza off-line. In pasii urmatori memoria pentru , , este disponibila; se trece la Pas 1;

Pentru fiecare vector de intrare se parcurg urmatorii pasi:

Pas 1: Se calculeaza ; se trece la Pas 2;

Pas 2: Se cauta vectorul de cod a carui index Se calculeaza distanta euclidiana si se initializeaza ; se trece la Pas 3;

Pas 3: Daca sau vectorii de cod pana la au fost eliminati se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 3.1;

Pas 3.1: Daca se elimina vectorii de cod de la pana la si se trece la Pas 4; Altfel se trece la pas 3.2;

Pas 3.2: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 3.3;

Pas 3.3: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 3.4;

Pas 3.4: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 4; Altfel se trece la Pas 3.5;

Pas 3.5: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 4; Altfel se utilizeaza PDS pentru a gasi distanta minima si se trece la Pas 4;

Pas 4: Daca sau vectorii de cod pana la au fost eliminati se trece la Pas 5; Altfel se trece la Pas 4.1;

Pas 4.1: Daca se elimina vectorii de cod de la pana la si se trece la Pas 5; Altfel se trece la Pas 4.2;

Pas 4.2: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 5; Altfel se trece la Pas 4.3;

Pas 4.3: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 5; Altfel se trece la Pas 4.4;



Pas 4.4: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 5; Altfel se trece la Pas 4.5;

Pas 4.5: Daca se elimina vectorul de cod si se trece la Pas 5; Altfel se utilizeaza PDS pentru a gasi distanta minima si se trece la Pas 5;

Pas 5: ; Daca si sau toti vectorii de cod au fost rejectati se termina cautarea si se returneaza cel mai apropiat vector de cod; Altfel se trece la Pas 3.

Performantele algoritmilor propusi au fost testate prin experimente pe un set de imagini cu niveluri de gri si rezolutie de 512×512 pixeli. Trei imagini standard “boat”, ”goldhill” si ”lena” au fost utilizate ca imagini de antrenare pentru obtinerea setului de vectori de cod. Imaginile au fost impartite in blocuri de 4×4 pixeli iar vectorii de antrenare au fost obtinuti prin extragerea mediei din blocurile respective. Deoarece, in multe aplicatii de compresie a imaginilor, media unui bloc-imagine se extrage din pixelii acelui bloc, tehnica denumita MRVQ (Mean Removal Vector Quantization), vectorii de antrenare si vectorii de cod vor avea medie nula, iar algoritmul ENNS nu va putea fi folosit. este transformata Walsh-Hadamard, transformata separabila, unitara, care exista doar pentru , unde este intreg.

Primii 5 vectori de baza ai transformatei Hadamard in ordine descrescatoare a variantei proiectiilor imaginilor-bloc sunt dati in matricea urmatoare:

Matricea are elementele +1 si -1, ceea ce inseamna ca proiectiile pe primii doi vectori vor fi usor de calculat.

In Tabelul 3.1 se prezinta numarul de multiplicari, adunari si comparatii pe pixel necesare pentru a coda un bloc-imagine pentru doua imagini “peppers” si “baboon”. Se observa ca metoda ce utilizeaza inegalitatea (3.13) foloseste cele mai putine operatii. De asemenea, pentru “peppers” numarul de operatii este de aproximativ trei ori mai mic decat numarul de operatii pentru codarea imaginii “baboon”. Acest lucru se explica prin statistica diferita a vectorilor din intrare. Cu cat dispersia vectorilor din intrare este mai mare, cu atat timpul de codare a unei imagini creste.

Tabel 3.1

Numarul mediu de operatii necesare codarii unui pixel

N

Metoda

Imagine codata

Peppers

Baboon

Mult.

Add.

Comp.

Mult.

Add.

Comp.

Cautare exhaustiva

PDS

IEENNS

Cautare exhaustiva



PDS

IEENNS

In tabelul 3.2 se prezinta numarul mediu de distante calculate pentru a coda o imagine.

Tabel 3.2

Numarul mediu de distante calculate pentru a coda un bloc-imagine

N

Metoda

Imagine codata

Peppers

Baboon

Cautare exhaustiva

PDS

IEENNS

Cautare exhaustiva

PDS

IEENNS

Concluzii

Au fost testate diverse metode de cautare rapida a celui mai apropiat vector de cod prin introducerea unor inegalitati care permit ca dupa un numar redus de operatii sa elimine cat mai multi vectori de cod. In relatia (3.13) s-a prezentat o noua inegalitate in scopul eliminarii a cat mai multi vectori de cod ce nu pot avea statutul de cel mai apropiat vector de cod fata de vectorul din intrare si care nu pot fi eliminati cu ajutorul algoritmilor prezentati. Rezultatele experimentale confirma faptul ca metoda propusa este superioara algoritmului IEENNS. In comparatie cu IEENNS numarul mediu de operatii matematice si numarul mediu de distorsiuni evaluate scade cu 9-13 %. Algoritmul prezentat a fost imbunatatit prin folosirea ca functii a momentelor spatiale ale imaginilor-bloc.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 608
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site