Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


INSTRUCTIUNI DE PUNERE IN FUNCTIUNE, INTRETINERE SI EXPLOATARE A BATERIEI DE PORNIRE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Amplificator de putere in clasa A
Simularea numerica a campului magnetic cvasistationar
Osciloscoape catodice
NOTIUNEA DE EFICIENTA ENERGETICA
CODUL INTERNATIONAL AL CULORILOR FOLOSIT LA REZISTOARE SI CAPACITOARE
PROPRIETATI CALITATIVE IN CIRCUITELE ELECTRICE NELINIARE IN REGIM TRANZITORIU
Numarator binar sincron de tip paralel
PROBLEMA LABORATOR ILUMINAT
Curba de cavitatie exterioara σPl=f(QP)a turbinei Kaplan prototip instalata in CHE-PF-I
Aplicatii ale legii fluxului electric: Campul electric al unei sarcini punctiforme

INSTRUCTIUNI DE PUNERE IN FUNCTIUNE, INTRETINERE SI EXPLOATARE A BATERIEI DE PORNIRE




DESCRIEREA BATERIEI

Pentru lansarea motorului diesel se foloseste generatorul principal ca motor serie, in care o baterie cu plumb tip 144 Es 320 serveste lca sursa de energie.

Bateria de acumulatoare serveste si pentru alimentarea unor motoare electrice din schema circuitelor auxiliare.

Tensiunea totala a intregi baterii este de 144 V in circuit deschis.

Capacitatea normala este de 320 Ah la descarcare in 10 ore.

Se folosesc acumulatoare de plumb cu placi tip Es, gratare subtiri, care functioneaza bine chiar la temperaturi scazute. Intreaga baterie se compune din 72 elemente duble 2 Es 320.

Fiecare element simplu de 2 V si 160 Ah are 14 placi positive si 15 negative.

Masa activa, constand din oxid de plumb pe placile pozitive si plumb spongios pe placile negative, este presata sub forma de pasta pe gratarele respective.

Pentru despartirea placilor se folosesc separatoare speciale, din cauciuc foarte poros, cu aplicatie de vata de sticla, lipita. La montaj separatoarele se aseaza cu vata de stica pozitiva. Fiecare element are un capac din ebonita, cu doua orificii pentru poli si un stut pentru umplere .

Un element dublu de 2 V 320 Ah se obtine nu numai prin legarea in paralel (legatura intermediara intre elemente-H), ci si prin gaurirea peretilor despartitori intre ambele elemente simple. Aceasta legatura permite o buna amestecare s electrolitului si o descarcare si incarcare uniforma.

Peretele despartitor serveste deci numai ca reazim, in asea fel incat din punct de vedere pur mecanic, un asemenea element dublu este mult mai rezistent decat un element simplu, de aceeasi marime.

CONSTRUCTIA BATERIEI

Un monobloc de ebonita foarte robust, cu sase despartituri de elemente, formeaza o unitate. Cate doua despartituri de 2 V si 160 Ah sunt legate in paralel, ceea de da un element dublu, de 2 V si 320 Ah. La cele doua borne ale monoblocului de ebonita rezulta in acest fel 6 Vsi 320 Ah.

Fig.1

Doua asemenea monoblocuri de 6 V sunt montate intr-o cutie metalica (fig.1). Intreaga baterie de pornire consta din 12 asemenea cutii metalice. Fiecare cutie metalica are 12 V si 320 Ah.

Toate cutiile metalice sunt legate in serie, pentru ca sa se obtina tensiune totala de 144 V si 320 Ah capacitate (fig. 2).

Cutiile metalice in care sunt plasate cele doua din aceste monoblocuri de 6 V, se captusesc cu cate sapte straturi de microtex (fig. 3).

Peretii exteriori ai acestor cutii sunt acoperiti cu vopsea gri, antiacida

Fiecare cutie are trei manere pentru deplasaree, o borna de legatura negativa si una negativa, montate pe cate o placa de textolit precum si doua bride pentru cablu. Aceste bride impiedica atingerea sistemului de legatura cu cablu si suruburi de conexiune.

Aceste cutii metalice sunt asezate cate doua bucati in nisele cutiei locomotivei. Cate trei din aceste nise se afla pe partea stanga si pe partea dreapta a locomotivei. Cutiile metalice stau intr-un cadru asezat pe role, ceea ce face posibila scoaterea fiecareia pentru control, fara un efort prea mare.

1.3. MONTAREA BATERIEI PE LOCOMOTIVA

Bateria se monteaza pe locomotiva in stare incarcata si plina. Inainte de a fii pusa prima data in functiune, trebuie verificata daca :

-la toate elementale, nivelul electrolitului se afla la inaltimea de 20 mm deasupra placutei protectoare din P.V.C. perforat.

-la toate elementele, densitatea sunt legate in succesiune corecta a polilor.

-toate cablurile de legatura sunt egale cu cel putin 1,22 g/ cm3 (26Bč) calculat la 15.

1.4. INTRETINEREA BATERIEI IN EXPLOATARE

Pentru toate lucrarile la baterie se va tine seama de urmatoarele :

-Nu se va lucra niciodata la baterie, fara a se desface in prealabil intrerupatorul bateriei.

-Nici o scula nu se va pune pe cutia bateriei.

La baza unei bune functionari stau urmatoarele reguli simple, care trebuie respectate:

1.Bateria se tine in permanenta in stare bine incarcata, evitanduse insa supraincarcarile.

2.Placile trebuie sa fie permanent acoperite de electrolit, in care scop se va face regulat completarea cu apa distilata.

3.Bateria se va tine in curata.

1.5. STAREA DE INCARCARE

In acest fel, prin masurarea greutati specifice se masoara cu ajutorul densimetrului sau cu ajutorul aerometrului, in grade BČ. Din tabelul 1, functie de concurenta electrolitului, se poate deduce gradul de incarcare.

Densitatea acidului masurat

Greutatea specifica

Starea de incarcare

30

23

16

1,263 g/cm3

g/cm3

1,125 g/cm3

Complet incarcat

Incarcata pe jumate

Descarcata

Valorile de mai sus sunt valabile pentru temperatura de 15 C   

1.6. INCARCAREA

1.Bateria se incarca de la generatorul auxiliar, prin rezistenta de incarcare.Valoarea rezistentei de incarcare la reglajul stabilit este de 0,09Ω.

Tensiunea generatorului de incarcare se mentine constant la o valoare fixata cu ajutorul rezistentelor de incarcare.

2.Tensiunea generatorului auxiliar si valoarea rezistentei de incarcare sunt reglate numai atunci cand curentul de incarcare este de 5 A, la temperaturi de 15 C a electrolitului sau de 8 A, la temperatura de 30 C a electrolitului, cand densitatea este prea ridicata.

Locomotiva va fi receptionata din uzina producatoare numai daca se realizeaza curentul de incarcare specificat mai sus.

3.Tensiunea maxima reglata a generatorului auxiliar pentru sectii de remorcare prea lungi si cu declitate mare, (de ex. Sectia Brasov-ploiesti) 172 V, iar pentru sectii de remorcare de ses -170V.

4.Intrucat conditiile de explorare a locomotivei nu sunt aceleasi tot timpul, iar tensiunea de la bornele bateriei scade in decursul exploararii ei pe locomotiva.

5.Astfel, tensiunea generatorului auxiliar trebuie reglata periodic in functie de :

-consum de apa;

-densitatea electrolitului;



-temperatura electrolitului;

6.Tensiunea generatorului auxiliar trebuie reglata corect numai atunci cand :

-consumul de apa distilata este normal ;

-densitatea electrolitului se mentine, pe cat posibil 30 Bč (calculat la 15 C).

7.Incarcarea insuficienta se face observata prin scaderea densitatii electrolitului care are ca urmare o baterie descarcata si prin acesta perturba pornira.

8.O scadere prea puternica provoaca un consum exagerat de apa distilata, temperaturi ridicate si scurteaza viata bateriei.

In anumita masura si numai pana la sosirea in depou, prin modul potrivit de conducere, are posibilitatea sa tina incarcarea la

valoarea justa. Daca exista o tendinta de supraincarcare, atunci va opri motorul diesel la orice ocazie, ex. la oprirea in statii, mers in gol pe pante, sau circulatiei pe ses la mai mult de circa 10 minute se va pune compresorul sa functioneze pe baterie.

La o incarcare slaba, motorul se va lasa sa mearga i0n gol in continuare.

9.La imbatranirea bateriei apare un consum exagerat de apa si uneori si temperatura mare. In acest caz se reduce tensiunea generatorului auxiliar in asa fel, incat consumul de apa sa fie normal, curentul remanent sa revina la valoarea normala si lansarea motorului diesel sa se faca fara dificultati.

1.7. DESCARCAREA

Prin descarcare lenta cu curenti mici se poate obtine de la baterie o cantitate mai mare de amperi pe ora decat la o descarcare rapida cu curenti mari .

De ex: Daca compresorul functioneaza la o baterie, ea se va descarca cu circa 180 A. La acest curent de descarcare, capacitatea este numai de circa 50% din capacitatea nominala, adica 50 % din 320 Ah -160 Ah.

Dupa 20 de minute motorul diesel se va lasa, dupa necesitate, sa functioneze atat pana se va incarca bateria.

Curentii de descarcare mari nu vatama bateria. Valoarea maxima a curentului de descarcare este determinata de dimensiunile conductoarelor , masinilor electrice si bornele bateriilor si nu de placile bateriilor.

1.8. MASURATORI CU DENSIMETRU

Trebuie folosit un densimetru de precizie. Nu se va face nici o masuratoare cu densimetru imediat dupa completarea cu apa .

Pentru a exista siguranta ca electrolitul are acelasi densitate intre placi si deasupra lor, masuratorile cu densimetru se vor face la doua ore dupa oprirea motorului diesel.

In fiecare luna se va schimba elementul, in felul acesta evenimentele pierderi se vor repartiza pe toate elementele.

1.9. COMPLETAREA CU APA DISTILATA

La fiecare element se va face regulat completarea cu apa distilata . Apa trebuie sa fie distilata. Apa de ploaie, apa fiarta sau filtrata nu corespunde. Niciodata nu se va folosii apa de fantana, acid sau adaosuri speciale.

Nivelul maxim al electrolitului este de 20 mm deasupra placutei protectoare, din P.V.C. perforat. Nu se va umple mai mult, pentru ca apa de prisos va deversa la incarcarea urmatoare prin stuturile de umplere si bateria se va murdari.

Inainte de completarea cu apa, se vor desface toate dopurile si se va astepta pana cand bateria se va aerisi bine. Daca aceasta nu se va respecta riguros. Exista riscul unor explozi mai mici sau mai mari in elementele sau in jurul elementelor .

Completarea rapida si corecta se executa cu ajutorul dispozitivului de umplere si acesta se face in felul urmator.

Aparatul de umplere se va lega, cu ajutorul unui tub flexibil, potrivit cu un vas asezat mai sus, continand apa distilata. Gura aparatului se introduce in stutul de umplere a elementului respectiv, pana la atingere.

In acest fel, toate elementele pot fi aduse repede si fara sa se revarse apa distilata pana la nivelul corect al electrolitului.

Inainte de folosirea aparatului de umplere, trebuie verificata intotdeauna buna functionare a lui.

Daca apa distilata se adauga si bateria este lasata sa stea la temperaturi joase, apa poate ingheta si bateria poate suferi vatamari.

1.10. CONSUMUL DE APA DISTILATA

Cantitatea de electrolit corespunzatoare diferentei dintre nivelul maxim si minim al electrolitului, 20 mm respectiv 5 mm deasupra placilor protectoare de P.V.C. perforat, este suficienta pentru exploatarea normala timp de 1-2 luni.

Nu se adauga apa distilata mai mult decat o data pe luna. In caz contrar, trebuie verificate conditiile la incarcare.

In cazul cand se consuma cantitati de apa distilata mai mari decat cele maxime, aceasta denota supraincarcarea. Daca la o baterie aflata in exploatare normala se consuma mai putina apa distilata decat cantitati minime, se presupune ca bateria se incarca prea putin.

Consumul de apa pe luna : -minim circa 15 l

-maxim circa 25 l

1.11. CURATAREA BATERIEI IN EXPLOATARE

Pentru asigurarea functionari bateriei timp indelungat si in bune conditii, este obligatoriu ca bateria, bornele sale si spatiul inconjurator sa fie mentinute curate si uscate.

Dat fiind curentul mare la pornirea motorului diesel, este foarte important ca piulitele de fixare a papucilor de cablul pe placa metalica si in masa bateriei.

Mentinerea bateriei in stare buna de curatare in exploatare, intre doua revizii, constituie sarcina personalului de locomotiva.

Personalul de locomotiva trebuie sa aiba grija ca dopurile din material plastic sa fie intotdeauna bine insurubate.

Orice nereguli in functionarea elementelor, ca: deversarilor de electrolit, consum de apa si temperaturi la unele elemente, repetat, mai mari decat la restul elementelor vor fii aduse la cunostinta salariatilor din atelierul de acumulare al depoului.

2. INREGISTRARI

2.1. INREGISTRARI PE LOCOMOTIVA

Pentru urmarirea functionarilor bateriei de acumulare pe locomotiva se vor face de catre personalul de locomotiva zilnic notari constiincioase, privind: densitatea, temperatura si nivelul electrolitului, curentul de incarcare, tensiunea bateriei si curentul de incarcare de durata, notarile se vor trece in caietul (bateria de acumulare)

Masuratori la elementele etalon

Temperatura electrolitului. Pentru densitatea temperaturi electrolitu- lui se va folosii termometrul din trusa locomotivei.

Nivelul electrolitului. Trebuie constatat la cati milimetri deasupra placutei protectoare, din P.V.C. perforat, se afla electrolitul.

In acest scop, se va introduce tubul subtire de sticla gradat, aflat in trusa locomotivei, se va apasa pe placuta protectoare, de P.V.C. perforat, pana ce acesta ajunge pe separatoarele de vata de sticla, dupa care se va scoate cu atentie afara si se va citi nivelul electrolitului.

Curentul de incarcare a bateriei. Mecanicul de locomotiva trebuie sa faca citirea curentului de incarcare a bateriei dupa terminarea serviciului zilnic, pompa auxiliara fiind in functiune, insa cu compresorul oprit. Daca curentul este sub 30 A, valoarea respectiva se inregistreaza si motorul diesel poate fi oprit. Daca curentul este mai mare de 30 A motorul trebuie lasat sa mearga mai departe, pana ce curentul va scadea la circa 30 A.



2.2. TEMPERATURILE BATERIEI

Temperaturile joase ale electrolitului reduc temporar capacitatea bateriei. La revenirea temperaturilor normale, bateria revine la capacitatea normala. Temperatura de durata si frecventa peste 45 C.

3.INSTRUCTIUNI SPECIALE SUPLIMENTARE

3.1. PUNEREA IN FUNCTIUNE A BATERIEI

Bateriile livrate de furnizori uscate si formate nu pot inca presta vreun fel de serviciu si trebuie mai intai uscate.

3.1.1. PREGATIREA BATERIEI PENTRU INCARCARE

Se aseaza bateria intr-o incapere rece si bine ventilata. Depourile de inchidere se desurubeaza , iar rondele de masa plastica se inlatura definitiv.

Toate elementele de umplere cu electrolit de 1,22 g/cm3 – 26 Bč calculat la 15 C , preparat cu acid sulfuric STAS 164 – 51 si apa distilata.

Nivelul electrolitului in fiecare element trebuie sa fie cu 20 mm deasupra placutei de protectie din P.V.C. perforat.

Dupa ce sa completat bateria electrolit, nu se porneste incarcarea decat dupa ce temperatura electrolitului scade sub 30 C.

3.1.2. INCARCAREA BATERIEI

Incarcarea se face numai cu curent continuu. Toate cele 12 cutii se leaga intre ele in serie, astfel incat polul pozitiv al unei cutii se leaga la polul negativ al cutiei urmatoare. Se va controla daca legaturile la sursa de curent este continua.

Incarcarea se face cu un curent constant de 32 A, pana cant tensiunea pe fiecare element atinge valoare de 2,4 V, atunci curentul se reduce la 16 A. Se continua incarcarea, pana cand tensiunea si concentratia electrolitului raman constante timp de 2 ore.

Tot timpul incarcari se masoara , din 2 in 2 ore.

3.1.3. INCARCAREA BATERIEI IN AFARA LOCOMOTIVEI

Daca o baterie incarcata dar nu pe locomotiva ce se afla in serviciu se va proceda

Se considera timp normal de incarcare al unei bateri, 11 ore se foloseste o intensitate de curent 10% din numaru de amperi, astfel incat pentru o baterie 144 Es 320 este necesara un curent de incarcare de 32 A timp de 11 ore.

Cu aceasta ocazie, trebuie ca, spre sfarsitul primei perioade, sa nu se produca o emanatie prea violenta de gaze in celule. Dupa incarcare bateria este imediat gata pentru intrebuintare.

3.2. INTRETINEREA BATERIEI DE CATRE

ATELIERUL DEPOULUI

Cu ocazia efectuari reviziilor planificate sau intre acestea, atelierul de acumulare al depoului efectueaza operatiile de intretinere a bateriei, in functie de: starea ei, prestatia efectuata, felul trenurilor.

Aceste operatii sunt urmatoarele:

-curatirea exterioara a cutiilor;

-reglarea tensiuni generatorului auxiliar;

-efectuarea masurilor si completarea cu apa distilata;

-incarcarea de egalizare;

-descarcarea rapida de control;

-incarcari de desunflare si de regenerare.

Astfel pentru locomotivele depourile ce deservesc sectii pe care motorul diesel se opreste cu compresorul functioneaza 15 pana la 20 minute de la bateria de acumulare, ex depoul Brasov, la bateria de acumulare se aplica urmatoarele operatii de intretinere in depou:

-incarcarea de egalizare, la fiecare R2, la care nu se executa masurarea de capacitate si la fiecare R1, daca starea bateriei o reclama.

-descarcarea rapida de control dupa primi 60 000 km de functionare si apoi de fiecare R1.

-determinarea capacitatii si, eventual, regruparea cutiilor de acumulare, dupa 120 000 si 150 000 km de functionare si apoi din 15 000 in 15 000 km, in functie de starea bateriei.

3.2.1. CURATIREA EXTERIOARA A CUTIILOR

Aceasta curatire se va executa la introducerea locomotivelor in fiecare revizie RT, R1, R2, RR si intre revizii cand personalul de locomotive nu reuseste sa realizeze rezistenta minima de izolatie a bateriei.

Deservarile de electrolit si depunerile reduse de electrolit pe capacele de ebonita, monoblocuri, legaturi terminale etc. se vor indeparta prin stergere cu o solutie de amoniac sau lesie de soda, avand grija ca aceasta sa nu partunda in element.

  • la fiecare completare cu apa distilata, orifiicile depourilor infundate cu murdarie se vor desfunda pentru a nu impiedica iesirea gazelor;
  • la fiecare R1 si R2 murdaria din cutiile si nisa bateriei se va sufla cu o usoara presiune de aer;
  • la fiecare revizie se va verifica starea placilor de borne de pe cutiile metalice, starea de functionare a cablurilor de placa si starea placilor de fixare a cablurilor pe cutia locomotivei;

Trusa pentru bateria de acumulatoare se va mentine in stare de curatenie perfecta.

Inainte de a se verifica izolatia, bateria se va scoate de sub orice sarcina, eblul 8 se va aduce in pozitia “deconectat”, grupul va fi oprit, iar intrerupatorul E-159 va fi aseazat in pozitia “generator auxiliar”. De mentionat ca, atunci cand cablurile 301 si 305 nu sunt demontate de pe baterie, in valoarea citita a rezistentei intra si rezistenta de izolatie a cablurilor 301 si 302 si a sigurantei 140.

In cazul cand se foloseste un voltmetru cu rezistenta exterioara cunoscuta, se va proceda in felul urmator:

-se va masura cu aceast voltmetru tensiunea U la bornele bateriei, intre cablurile 302 si 305 si se va nota;

-se va masura cu acelasi aparat succesiv tensiunea U1 dintre borna “+” a bateriei si masa locomotivei si tensiunea U2 dintre borna “–“ a bateriei si masa locomotivei valori ce se va nota;

-rezistenta izolatiei bateriei se va afla din relatia:

Reducerea tensiuni generatorului auxiliar se efectueaza ori decate ori pe o lacomotiva in exploatare, chiar cand motorul diesel sa aflat in continu in exploatare de mult timp, se citeste in mod continuu un curent mare de incarcare, mai mare de 10 A pentru temperaturile electrolitului de 30 C sau mai mult.

Pentru reglarea tensiuni generatorului auxiliay, se procedeaza astfel:

-Bateriile se descarca, in timp ce compresorul este tinut in functiune circa 15 min, motorul diesel este oprit, iar robinetele conductei generale a locomotivei sunt deschise. In ultimele minute de descarcare, se masoara tensiunea fiecarui element, in scopul depistari elementelor defecte.

-Dupa masuratoare, se opreste compresorul si se incarca bateria de la statia fixa de incarcare sau de la generatorul auxiliar al locomotivei, efectuanduse, dupa cum sa aratat mai sus. Incarcarea continua sa se faca, pana cand densitatea nu mai creste timp de doua ore succesive , temperatura, in schimb, incepand sa creasca.



Acumulatorul este o bila care acumuleaza energia electricasub forma chimica la incarcare si ce delimiteaza sub forma de curent continuu la descarcare

Acumulatoarele sunt de doua tipuri:

- acide – cu olaci de plumb

- alcamine

Acumulatoarele acide are urmatoarea componenta:

Un elan de accumulator are mai multe placi negative.

Numarul placilor negative este intotdeauna cu 1 in plus pentru ca o placa pozitiva trebuie sa se afle intre doua placi negative.

Electrolitul (acid sulfuric) concentratia acestuia electrolid prin gradul de incarcare a acumulatorului un element de acumulator se completeaza, incarca avand tensiune la borne de 2 V daca are concentratia electrolitului 1263 gr/cm3

Bateria de acumulator

Caracteristicile acumulatoarelor acide

1. rezistenta interioara ri [Ω]

2. tensiunea electromotoare [V]

3. tensiunea la borne:

-in repaus la urcare U = E + J X ri

-la descarcare U = E – J X ri

4. capacitatea C = J X T (ah)

5. randamentul:

- capacituv

- energetic

4. MEMORIU JUSTIFICATIV

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr-un sistem coerent, obtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective.

Descoperirea si studierea legilor si teoremelor electromagnetismului cu un secol si jumatate in urma au deschis o era noua a civilizatiei omenesti

Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnica a proceselor de respective si a condus la uriase cresteri ale productivitatii muncii. Datorita mecanizarii, s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor.

Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a

unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util.

Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si optimizare.

Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor de desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti.

Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime.

Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul liceului, consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de ,,tehnician electronist’’, cunostinte dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant.

In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma.

Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitatea de tehnician operator tehnica de calcul dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea mea.

5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Protectia muncii este o problema de stat, urmarind imbunatatirea continua a conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pun in pericol viata si sanatatea oamenilor muncii in procesul de productie. Protectia muncii are un rol insemnat in organizarea productiei, cresterea productivitatii muncii si intarirea disciplinei in productie.

Organizarea protectiei muncii este reglementata prin acte normative, intre care: Legea nr. 5/ 1965, Decretul 971/ 1965, HCM 304/ 1975, Normele departamentale de protectia a muncii in telecomunicatii, cu Ordinul MTTc 1809/ 1979.

S-au stabilit o serie de indatoriri generale, intre care:

- totii oamenii muncii trebuie sa-si insuseasca normele de protectie a muncii si sa le aplice cu strictete;

- trebuie sa semnaleze toate defectele instalatiilor sau aparitia de situatii periculoase;

- sa asigure buna functionare a instalatiilor, uneltelor si incaperilor la care lucreaza;

- sa foloseasca in timpul lucrului echipamentul de protectie prevazut in normativ, precum si echipamentul de lucru;

- sa cunoasca masurile de prim ajutor ce trebuie luate in caz de accidentari sau imbolnaviri profesionale;

- sa respecte disciplina la locul de munca, evitand orice actiune ar duce la accidentari sau pericole;

- conducerile intreprinderilor trebuie sa asigure aplicarea masurilor de protectie a muncii pentru toti angajatii lor, inclusiv pentru studenti, elevi si ucenicii aflati in practica de productie;

- conducerile intreprinderilor stabilesc instructiuni proprii de protectie a muncii, extrase din normele departamentale si completate cu masuri suplimentare de protectie, corespunzand specificului locului de munca.

Astfel, pentru lucrul in centrele autonome, statiile de frecventa atelierele de reparatii si altele cu specific apropiat, se stabilesc intre altele:

- interzicerea depozitarii diferitelor aparate si materiale pe culoarele de trecere sau intre echipamente;

- verificarea periodica a punerii la pamant a echipamentelor si protectia contra supratensiunilor si supracurentilor (protectoare si bobine termice);

- nu se admit in electroalimentarea echipamentelor improvizatii sau fire innadite, dezizolate etc.

- spalarea pieselor si contactelor se face numai cu alcool, pastrat in bidoane mici din tabla;

- ciocanele de lipit se vor tine in timpul lucrului in cosuri metalice de protectie;

- se vor folosi numai sigurante fuzibile calibrate;

- documentatiile tehnice si alte acte se vor pastra in dulapuri metalice;

- stingerea inceputurilor de incendii se va face numai cu stingatoare cu dioxid de carbon (CO2), fiind interzise cele cu spuma chimica, apa sau nisip;

- se vor verifica periodic toate punctele de conexiune (imbinari, borne) pentru asigurarea contactelor stabile la instalatiilor de electroalimentare;

- toate interventiile la electroalimentare vor fi facute numai de personal calificat si autorizat si numai dupa scoaterea de sub tensiune;

- se interzice folosirea focului deschis sau a corpurilor incandescente in salile de acumulatoare;

- salile de acumulatoare vor fi prevazute cu ventilatie eficienta;

- toate uneltele de lucru trebuie sa fie in buna stare, fara improvizatii sau uzura puternica;

- prezenta tensiunii electrice se va verifica numai cu becul cu neon sau instrumente de masura.

Trebuie respectate strict si normele de circulatie pe drumurile publice, atat la sosirea si plecarea de la serviciu, cat si cu ocazia deplasarilor in timpul orelor de serviciu.

Oamenii muncii din telecomunicatii trebuie sa aplice de asemenea Normele de Prevenirea si Stingerea Incendiilor, din care se mentioneaza:

- formarea de grupe de interventie si grupe de salvare si evacuare;

- pastrarea cu deosebita atentie si numai in locurile permise a materialelor inflamabile;

- interzicerea fumatului in afara locului special marcate;

- cunoasterea manuirii si specificului stingatoarelor de incendii si a celorlalte mijloace de stingere;

- verificarea periodica a instalatiilor electrice, evitarea improvizatiilor si sigurantelor necalibrate;

- evitarea lucrului cu flacara deschisa fara supravegherea atenta si numai in locurile admise.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 809
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site