Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Functionarea transformatorelor
DEFORMARE MAGNETICA - PROIECT
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI
PROIECT COMUNICATII OPTICE
Transformatorul de retea
Proiect - Schema electrica de comanda, protectie si semnalizare a unui motor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit, cu pornire stea-triunghi (c
PROBLEMA LABORATOR ILUMINAT

TERMENI importanti pentru acest document

: corpuri de iluminat cladiri scolare : iluminat in desen tehnic : iluminat de veghe salon : stalpi de iluminat in plan :


NORMATIV PENTRU  PROIECTAREA  SI  EXECUTAREA SISTEMELOR  DE  ILUMINAT  ARTIFICIAL DIN  CLADIRI

CUPRINS

1. Obiect, domeniu de aplicare

2. Terminologie

3. Conditii cantitative si calitative pentru  realizarea mediului luminos

    in  interiorul cladirilor

4. Alegerea surselor de lumina (lampilor)

5. Alegerea corpurilor  de  iluminat

6. Sisteme  si  instalatii  de  iluminat

7. Proiectarea  sistemelor de iluminat normal

8. Sisteme  de  iluminat  local

9. Iluminatul  spatiilor  de  invatamant

10. Iluminatul  in  spitale  si  spatii destinate  activitatii  medicale

11. Iluminatul  spatiilor  destinate  activitatiilor  de  lucru  intelectual

12. Iluminatul  industrial

13. Realizarea  lucrarilor  pentru  sistemele  si  instalatiile  de  iluminat

14. Masuri  de  prevenire  a  incendiilor  si  exploziilor

          ANEXA  1 - Reglementari  privind  proiectarea  si  executarea instalatiilor 

 de  iluminat  din  cladiri

ANEXA  2 - Valori  recomandate  pentru  proiectarea sistemelor  de 

 iluminat normal – general

ANEXA  3 - Valori  recomandate  pentru  proiectarea sistemelor  de 

 iluminat de siguranta


NORMATIV PENTRU  PROIECTAREA  SI

EXECUTAREA SISTEMELOR  DE  ILUMINAT

ARTIFICIAL DIN  CLADIRI

Indicativ:

NP – 061 - 02

          1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE

          1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea sistemelor si instalatiilor de iluminat din constructiile civile, industriale (de productie, depozitare, etc.) cat si producatorilor de surse si corpuri de iluminat.

          1.2. Prevederile normativului se aplica la:

          - instalatiile noi;

          - instalatiile care se modernizeaza sau se transforma prin schimbarea

  destinatiei;

- instalatiile efectuate in urma reparatiilor capitale.

1.3. Prin proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se va asigura realizarea urmatoarelor cerinte de calitate*):

A. Rezistenta si stabilitate.

B. Siguranta in exploatare.

C. Siguranta la foc.

D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

E. Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie

F. Protectia impotriva zgomotului.

1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se vor respecta si prevederile cuprinse in reglementarile mentionate in ANEXA 1 a normativului.

Elaborat de:

UNIVERSITATEA  TEHNICA  DE

CONSTRUCTII  BUCURESTI

FACULTATEA DE INSTALATII

Aprobat de:

MINISTERUL  LUCRARILOR  PUBLICE,  TRANSPORTULUI  SI  LOCUINTEI

cu ordinul nr. 939/2.07.2002

________

*) prevazute de Legea calitatii lucrarilor de constructii, L 10/1995.

1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de iluminat cum ar fi instalatiile tehnologice de iluminat ce fac parte integranta din alte instalatii si echipamente (de exemplu: iluminatul spatiilor din mijloacele de transport, iluminatul tehnologic din crescatoriile de animale mici etc.).

                   2. TERMINOLOGIE

          2.1. Termeni folositi in prezentul normativ:

          a. sarcina vizuala: obiectul sau detaliile sale asupra carora se efectueaza o

   activitate vizuala (exemple: litere si cifre, fibre, filete, carti, note muzicale

   pe portativ, tablouri, etc);

          b. zona sarcinii vizuale: zona apartinand zonei de munca in care este

   localizata si efectuata (indeplinita) sarcina vizuala;

          c. zona invecinata /apropiata/ sarcinii vizuale: o banda cu latimea de 0,5 m

   care este alaturata zonei sarcinii vizuale si se afla in campul vizual;

          d. iluminare mentinuta (Em in ℓx): valoare sub care iluminarea medie pe

    suprafata considerata nu trebuie sa coboare;

    iluminare minima (Emin): iluminare minima pe o suprafata (plan util,

    plan efectiv de lucru etc);

    iluminare maxima (Emax): iluminare maxima pe o suprafata (plan

    util,  plan efectiv de lucru etc);

    iluminare medie (Emed): iluminare medie pe o suprafata;

    flux inferior - fluxul luminos  emis de un sistem de iluminat in

    semispatiul inferior (in procente) fata de planul de montare;

    flux superior - fluxul luminos  emis de un sistem de iluminat in

    semispatiul superior (in procente) fata de planul de montare;

          e. indice global de evaluare a orbirii (UGR): valoarea indicelui de evaluare a

    orbirii psihologice data de un sistem de iluminat;

          f. indice global limita de evaluare a orbirii (UGRL): valoarea maxima a UGR

   pentru un sistem de iluminat;

          g. contrast pozitiv: se produce cand luminanta obiectului este mai mare decat

    cea a fondului (zona alaturata);

          h. constrast negativ: se produce cand luminanta obiectului este mai mica

    decat cea a fondului (zona alaturata);

          i. plan de munca (plan util): plan de referinta pe care se desfasoara

   activitatea dintr-o incapere (pe care se afla sarcinile vizuale principale);

          j. plan efectiv de lucru: suprafata, din planul util, pe care se afla sarcina

   vizuala (banca scolara, masa de birou, masa bancului de lucru, etc);

k. culoare aparenta: senzatia vizuala prin care observatorul este capabil

    sa distinga diferentele dintre doua obiecte sau surse identice ca

    dimensiune, forma, structura, diferentele fiind produse de compozitia

    spectrala a radiatiilor emise;

          l. temperatura de culoare (T): temperatura (in K) pe care ar avea-o

   corpul negru ca sa emita o lumina de o compozitie cromatica similara cu a

   sursei considerate (a unui stimul de culoare dat);

   temperatura de culoare corelata (Tcp): temperatura (in K) corpului negru a

   carui culoare perceputa se aseamana cel mai mult (in conditii de observare

   precizate) cu culoarea perceputa a unui stimul de culoare dat, de aceiasi

   stralucire (utilizata in special pentru sursele cu radiatii produse prin

   agitatie moleculara – cu descarcari in gaze si/sau vapori metalici, cu

   inductie);

          m. indice de redare a culorilor (Ra): este expresia obiectiva a redarii culorii

     obiectelor de catre lumina lampilor electrice. Variaza de la 0 – 100,

     Ra = 100 exprimand o redare naturala a culorilor. Ra descreste pe masura

     ce scade calitatea de redare a culorilor;

          n. orbirea: este efectul asupra vederii in care se produce o senzatie de

    jena sau o reducere a capacitatii de a distinge detalii sau obiecte,

    datorata distributiei necorespunzatoare a luminantelor sau contrastelor

    excesive din campul vizual (directe sau prin reflexii de voal);

              orbire fiziologica (de incapacitate): orbire care tulbura vederea, fara a

    provoca (obligatoriu) o senzatie dezagreabila si care se manifesta direct,

    prin efectul sau fiziologic asupra sistemului vizual;

    orbire psihologica (de inconfort): orbire care produce o senzatie

    dezagreabila fara a degrada (obligatoriu) vederea normala si care se

    manifesta in special in timp, prin efectul sau psihologic asupra sistemului

    vizual;

              orbire directa: orbire produsa de obiecte luminoase situate in campul

    vizual, de regula apropiate de directia de privire;

              orbire indirecta: orbire produsa prin reflexii ale luminii, de regula

    atunci cand imaginile reflectate sunt situate in aceiasi directie sau

    directie apropiata cu obiectul privit.

          2.2. In prezentul normativ este folosita si terminologia din domeniile iluminatului, stabilita prin:

          STAS 3687/1 … 6       Tehnica iluminatului. Terminologie.

          STAS 2849/1 … 6       Radiometrie, fotometrie, colorimetrie. Terminologie.

          SR 6646/1 … 5  Iluminat  artificial

          STAS 11621       Metoda de calcul a iluminarii medii in cladiri

          SR 12294           Iluminatul de siguranta in industrie

          STAS 6221                  Iluminatul natural al incaperilor

         STAS 8313                   Constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Iluminatul in cladiri si in spatiile exterioare. Metoda de masurare a iluminarii.

          SR EN 60529         Grade normale de protectie asigurate prin carcase.

Clasificare si metode de verificare.

          STAS 3009            Lampi electrice cu incandescenta de format normal.

Tensiuni si puteri nominale.

          STAS 6824            Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general.

Conditii tehnice generale de calitate.

          STAS 7290            Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificare si

terminologie.

          STAS 7832            Lampi electrice cu descarcari in gaze. Lampi cu vapori

de mercur de inalta presiune. Conditii tehnice generale de

calitate.

          STAS 10515          Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune.

          STAS 8114/1-4      Corpuri de iluminat

          SR CEI 50(826) + A1       Vocabular electrotehnic international. Instalatii

electrice in constructii.

          CEI 50 (845)                   Vocabular electrotehnic international. Luminotehnica.

          SR CEI 598-2-22    Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta.

Conditii tehnice speciale.

          SR CEI 364           Instalatii electrice ale cladirilor

          STAS 10515          Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune.


                   3. CONDITII CANTITATIVE SI CALITATIVE PENTRU

                       REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS IN

   INTERIORUL CLADIRILOR

          3.1. Iluminatul dintr-o incapere sau zona de lucru trebuie sa asigure vizibilitatea buna a sarcinilor vizuale si realizarea acesteia in conditii de confort vizual.

          3.2. Iluminatul dintr-o incapere trebuie sa asigure:

                   - confortul vizual al persoanelor ce lucreaza in incapere: lucratori,

  operatori, prin inducerea acestora de senzatii pozitive in timpul

  activitatii;

                   - performanta vizuala, care determina efectuarea sau perceperea

  sarcinii vizuale cu rapiditate si acuratete, chiar si in conditii dificile

  si pentru perioade indelungate;

                   - siguranta vizuala, astfel incat lucratorii sa fie capabili de a percepe

  vizual spatiul inconjurator.

          3.3. Pentru realizarea unui sistem de iluminat ce sa ofere in incapere un mediu luminos confortabil, este necesar sa se acorde atentie urmatorilor factori:

                   - nivelului de iluminare si uniformitatii acesteia;

                   - culorii luminii si redarii culorilor;

                   - directionarii fluxului luminos;

                   - distributiei luminantelor;

                   - orbirii;

                   - fenomenului de palpaire;

                   - prezentei luminii de zi;

                   - consideratiilor energetice;

                   - mentinerii sistemului de iluminat in timp.

          3.4. Performanta vizuala (a lucratorilor, observatorilor) este influentata si de alti factori cum ar fi:

                   a) proprietatile intrinseci ale sarcinii vizuale: marimea, forma, pozitia,

    culoarea, reflectanta detaliilor si fondului;

                   b) capacitatea vizuala a lucratorilor (operatorilor): acuitatea vizuala,

    perceptia culorilor.

          Atentia acordata si acestor factori poate duce la cresterea performantei vizuale fara a mari nivelul de iluminare.

          Nivelul de iluminare

          3.5. Iluminarea sarcinii vizuale si distributia ei in jurul acesteia decid cat de repede, sigur si confortabil o persoana percepe, distinge si efectueaza o sarcina vizuala.

          3.6. Toate valorile iluminarii specificate in acest normativ reprezinta valori minime necesare obtinerii sigurantei vizuale si necesarului obtinerii performantei vizuale in activitatile de munca.

          3.7. Valorile specificate in ANEXA 2 reprezinta iluminarile necesare in zona sarcinii vizuale pe suprafata de referinta (planul util) care poate fi orizontala (masa, birou), verticala (raft, oglinda), sau inclinata (planseta, pupitru).

          3.8. Iluminarea medie pentru fiecare sarcina nu trebuie sa coboare sub aceste valori, indiferent de durata si de conditiile de functionare ale sistemului si instalatiei de iluminat.

          3.9. In ANEXA 3 sunt date nivelurile de iluminare ce trebuie sa fie asigurate de sistemele de iluminat de siguranta.

          3.10. Valorile iluminarii medii sunt valabile pentru conditii vizuale normale si tin seama de urmatorii factori:

                   - cerintele sarcinilor vizuale;

                   - siguranta;

                   - aspectele psiho-fiziologice (confortul vizual);

                   - economie de energie;

                   - experienta practica.

          3.11. Valoarea iluminarii poate fi ajustata cu cel putin o treapta pe scara iluminarilor (Anexa 2) daca conditiile vizuale specifice (reale) difera fata de conditiile normale considerate la 3.10.

          Nivelul de iluminare poate fi ridicat atunci cand:

                   - sarcina vizuala prezinta contraste sau reflectante foarte scazute;

                   - activitatea vizuala este foarte importanta;

                   - erorile in activitatea de munca sunt greu si costisitor de rectificat;

                   - acuratetea sau productivitatea ridicata sunt de mare importanta;

                   - capacitatea vizuala a lucratorului este sub nivelul normal.

          Nivelul de iluminare poate fi diminuat cu o treapta atunci cand:

                   - detaliile sarcinii vizuale au dimensiuni neobisnuit de mari sau au un

   contrast ridicat;

                   - sarcina vizuala este ocazionala sau necesar a fi urmarita sau

   efectuata o perioada neobisnuit de scurta.

          3.12. Atunci cand conditiile prezentate la pct. 3.11 nu sunt cunoscute la proiectare ajustarea nivelului de iluminare se va face la punerea in functiune.

          3.13. In spatiile in care activitatea de lucru este continua nivelul de iluminare nu trebuie sa scada sub 200 lx.

          3.14. Scara iluminarilor recomandate*) in lucsi este:

                   20 – 30 – 50 – 75 – 100 – 150

                   200 – 300 – 500 – 750

                   1000 – 1500 – 2000 – 3000 – 5000

          In tabelul 3.1 se indica nivelurile de iluminare recomandate in functie de felul activitatii si sarcinile vizuale:

                                                                                                Tabelul  3.1

Niveluri de iluminare (ℓx)

Tip de activitate/sarcina vizuala

Exemple de destinatii

20-30-50

Zone destinate circulatiei, depozitarii

Coridoare secundare, uscatorii in industrie**)

___________

*) Conform Normei CIE 008/E-2001 Iluminatul interior al locurilor de munca

**) Unde nu este necesara identificarea culorilor

Niveluri de iluminare (ℓx)

Tip de activitate/sarcina vizuala

Exemple de destinatii

50-100-150

Zone pentru circulatie, orientare simpla sau cu vizite temporare

Coridoare, holuri, depozite, magazii

100-150-200

Incaperi in care activitatea de munca nu este continua

Holuri principale, scari, scari rulante

200-300-500

Sarcini vizuale simple

Sali de teatru, concert, cantine, sala masinilor din industrie, iluminat general in fabrica

300-500-750

Sarcini vizuale medii

Sali de gimnastica, sali de clasa, pe rafturile bibliotecilor, spatii pentru asamblare

500-750-1000

Sarcini vizuale impuse

Birouri (scris, citit, cu tehnica de calcul), laboratoare (unde se fac masurari precise)

750-1000-1500

Sarcini vizuale dificile

Asamblare fina (mecanica, electronica), sali pentru cusut, tricotat, control final

1000-1500-2000

Sarcini vizuale speciale

Lucru de precizie (electronica), controlul culorilor, atelier confectionat bijuterii

Peste  2000

Sarcini vizuale foarte exacte si unde se cer performante mari

Ringuri de box, masa pentru operatii medicale

          3.15. Nivelul de iluminare pentru zonele invecinate trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale si trebuie sa asigure o distributie bine echilibrata a luminantelor in campul vizual.

          Nivelul de iluminare recomandat pentru zonele invecinate poate fi mai scazut decat cel din zona sarcinii vizuale, dar nu sub valorile din tabelul 3.2.

                                                                                                Tabelul  3.2

Iluminarea in zona sarcinii vizuale

(in ℓx)

Iluminarea zonei invecinate

cu sarcina vizuala (in ℓx)

³ 750

500

500

300

300

200

£ 200

aceiasi iluminare cu cea a

zonei sarcinii vizuale

          3.16. Uniformitatea iluminarii pe o suprafata se evalueaza cu ajutorul coeficientilor de uniformitate:

                   - Emin/Emed pentru suprafata planului util si

                   - Emin/Emax pentru suprafata efectiva de lucru (zona sarcinii vizuale)

unde Emin, Emed si Emax sunt iluminarile minima, medie si maxima de pe acea suprafata.

          3.17. Iluminarea pe o suprafata trebuie sa varieze treptat, pentru a nu produce stres vizual si inconfort.

Aceasta conditie se indeplineste cand coeficientii de uniformitate nu se vor afla sub valorile din tabelul 3.3.

                                                                                                Tabelul  3.3

Destinatia  spatiului

Spatii industriale

Spatii neindustriale

Coeficientul de uniformitate pe planul efectiv de lucru (zona sarcinii vizuale)

(Emin/Emax)

0,7

0,8

Coeficientul de uniformitate pe planul util                (Emin/Emed)

0,5

0,8

          Culoarea  luminii si redarea culorilor

          3.18. Culoarea aparenta si temperatura de culoare corelata se afla intr-o legatura prezentata in tabelul 3.4.

                                                                                                Tabelul  3.4

Culoarea  aparenta

Temperatura de culoare corelata (K)

calda

£ 3300

neutra*

3300 – 5300

rece

³ 5300

*) neutra- calda 3300-4000 K; neutra-rece 4000-5300 K.

          3.19. Culoarea aparenta are importanta estetica, functionala si psihologica pentru observatorii dintr-o incapere.

          Astfel, se recomanda lampi de culoare:

          - calda                  - pentru incaperi amplasate catre nord si putin vitrate;

                                      - pentru incaperile destinate odihnei;

          - neutra - calda – - pentru incaperile de munca intelectuala si in care

  vitrarea este normala;

          - neutra                - pentru incaperile de munca intelectuala dar in care

  vitrarea este mare;

- pentru incaperile de munca fizica, cu vitrare normala;

          - neutra – rece    - pentru incaperile de munca fizica, cu vitrare mare si

  unde se lucreaza numai in timpul zilei;

          - rece                             - pentru incaperile plasate spre sud si puternic vitrate;

                                      - incaperi in care activitatea cere atentie si concentrare

  marita.

          3.20. Redarea corecta, naturala, a culorii obiectelor si pielii umane este importanta atat pentru obtinerea senzatiei de confort cat si pentru o mai buna performanta vizuala.

          3.21. In incaperile unde se lucreaza permanent sau perioade mari de timp se vor utiliza numai lampi cu Ra > 80.

          3.22. Principalele grupe de redare a culorilor de catre lampile electrice sunt prezentate in tabelul 4.1.

          Directionarea fluxului luminos

          3.23. Pentru distingerea sarcinii (sarcinilor) vizuale, modelarea si reliefarea acesteia, fluxul luminos trebuie directionat catre acesta (acestea) in mod corespunzator. In acest fel detaliile sarcinii vizuale sunt accentuate, se mareste vizibilitatea acestora si sarcina vizuala este mai usor de realizat.

          3.24. Modelarea (reliefarea) se realizeaza prin proportia de flux directionat si flux difuz. Fluxul directionat trebuie sa fie dirijat intr-o singura directie, fara insa a fi exagerat, ca proportie fata de cel difuz, pentru a nu crea umbre si contraste puternice.

          3.25. Directionarea fluxului luminos este importanta in incaperile (spatiile) in care se desfasoara activitati de mare finete. De exemplu: iluminatul tablei dintr-o clasa scolara, iluminatul exponatelor dintr-o vitrina (mai ales atunci cand sunt utilizate manechine).

          Distributia luminantelor

          3.26. Distributia echilibrata a luminantelor in campul vizual este necesara pentru a mari:

          - acuitatea vizuala (precizia si claritatea vederii);

          - sensibilitatea la contrast (deosebirea diferentelor relativ mici de luminante)

          - eficienta functiilor oculare (acomodarea, convergenta-contractia pupilei,

  miscarile ochiului, etc).

          3.27. Pentru a realiza confort vizual este necesar sa se evite:

          - luminante prea ridicate, ce pot duce la aparitia orbirii;

          - contraste prea mari de luminanta, ce pot duce la oboseala vizuala, datorita

  necesitatii adaptarii si neadaptarii permanente;

          - luminantele sau contrastele de luminante prea mici ce au ca rezultat

  nedistingerea corecta a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia.

          3.28. Luminantele suprafetelor din incapere sunt determinate de iluminarile si reflectantele acestora. Pentru a realiza distributii echilibrate a luminantelor se recomanda urmatoarele reflectante pentru suprafetele incaperii:

uzual

recomandat

plafon

0,6 – 0,9

0,9

pereti

0,3 – 0,8

0,7 – 0,8

plan util

0,2 – 0,6

0,4 – 0,6

pardoseala

0,1 – 0,5

0,3 – 0,5

          Cu cat reflectantele acestor suprafete sunt mai mari cu atat iluminarile lor pot fi reduse, obtinandu-se economii la investitie, consumul de energie electrica, etc.

          Orbirea

          3.29. Orbirea fiziologica (directa) trebuie evitata pentru a nu duce la oboseala, accidente sau erori in munca.

          Aceasta se realizeaza prin:

          - folosirea dispozitivelor de protectie vizuala a aparatelor de iluminat (prin mascarea lampii la vederea directa);

          - utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanta adecvata in functie de unghiul de protectie (tabelul 3.6), dimensiunilor incaperii, destinatiei acesteia si amplasarii locurilor de munca.

                                                                                      Tabelul  3.6

Luminanta  lampii (kcd/m2)

Unghiul de protectie minim al corpului de iluminat

1 – 20

100

20 – 50

150

50 – 500

200

³ 500

300

          Valorile din tabelul 3.6 nu se aplica pentru corpurile de iluminat care nu se afla in campul vizual al observatorului in timpul activitatii sale normale (in picioare sau sezand pe scaun).

          3.30. Pentru a evita orbirea fiziologica (directa) ce poate fi produsa de ferestre se utilizeaza elemente de ecranare, de tipul jaluzelelor sau draperiilor.

          3.31. Evaluarea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin 'metoda curbelor limita de luminanta'*).

          3.32. Orbirea psihologica (de inconfort) se poate  evalua folosind 'sistemul unificat al CIE de evaluare a orbirii (UGR)'**)

         

unde:          Lb      este luminanta fondului (cd/m2);

          L       - luminanta partilor luminoase ale fiecarui corp de iluminat in

  directia ochiului observatorului (cd/m2);

          w       - unghiul solid sub care se vad partile luminoase ale fiecarui corp de

  iluminat din ochiul observatorului (str);

          p       - indicele de pozitie Guth pentru fiecare corp de iluminat in raport cu

  linia vederii.

          Un sistem de iluminat este apreciat corespunzator din punctul de vedere al orbirii psihologice (de inconfort), daca valoarea UGR determinata pentru acesta este mai mica decat o valoare de referinta corespunzatoare destinatiei incaperii (vezi Anexa 2).

          3.33. Orbirea reflectata se poate  preveni sau reduce prin:

          - amplasarea corespunzatoare a corpurilor de iluminat  fata de locurile de

  munca (sau invers);

___________

*) Conform STAS 6646/5

**) Evaluarea este optionala si se poate realiza utilizand publicatia CIE 117-1995

          - finisaje cat mai difuzante si mai putin stralucitoare ale suprafetelor de

  lucru;

          - limitarea luminantelor corpurilor de iluminat (vezi tabelul 3.6);

          - utilizarea unor aparate de iluminat cu suprafete de emisie mari (deschideri

  mari);

          - zugravirea peretilor si plafonului in culori cu reflectante mari.

          Fenomenul de palpaire

          3.34. Palpairea lampilor cauzeaza distragerea atentiei si poate provoca diverse efecte fiziologice, cum ar fi durerile de cap.

          Este obligatoriu ca in incaperile in care exista mecanisme in miscare periodica sau obiecte ce se deplaseaza cu viteza mare sistemul de iluminat sa fie astfel conceput incat sa se evite palpairile si in  acest fel posibilitatea aparitiei fenomenului stroboscopic.

          3.35. Efectul de palpaire poate fi evitat prin:

          - alimentarea sistemului de iluminat pe mai mult de una din fazele retelei de

  alimentare;

          - utilizarea de frecvente inalte (aproximativ 30kHz) in alimentarea lampilor.

          Prezenta luminii de zi

          3.36. Ferestrele incaperilor asigura contactul vizual cu lumea exterioara ceea ce constituie un aspect psihologic foarte important pentru marea majoritate a oamenilor.

          3.37. In incaperile in care lumina de zi este prezenta in cantitate mare si pe durate mari din zi, sistemele de iluminat se prevad cu instalatii adecvate pentru actionarea si reglarea fluxului luminos al acestora, astfel incat cele doua sisteme de iluminat sa se integreze armonios pentru realizarea mediului luminos confortabil.

          Consideratii energetice

          3.38. Sistemele de iluminat trebuie sa asigure climatul luminos confortabil corespunzator cerintelor spatiului respectiv, sarcinii vizuale si activitatilor din acesta. Aceasta trebuie sa se realizeze fara pierderi de energie, fara insa a favoriza aspectele de reducere a consumului de energie in detrimentul aspectelor vizuale ale sistemului de iluminat.

          3.39. Sistemele de iluminat devin eficiente energetic daca in utilizarea acestora se foloseste cat mai favorabil lumina naturala disponibila si echipamentele manuale sau automate de actionare, control si variatie a fluxului luminos.

          Mentinerea sistemelor de iluminat

          3.40. Nivelurile de iluminare recomandate pentru fiecare destinatie, activitate si sarcina vizuala sunt considerate ca valori sub care iluminarea medie in planul util nu trebuie sa scada in timp.

          3.41. Sistemul de iluminat trebuie conceput luand in considerare un factor global de mentinere ce nu trebuie sa fie mai mic de 0,7.

          3.42. Factorul de mentinere ce se ia in calcul se stabileste in functie de echipamentul de iluminat ales (lampi, aparate de iluminat), mediul ambiental (degajarea de praf din incapere, gradul de murdarire a plafonului, peretilor, etc) si programul de mentinere al intregului sistem (durata intre doua curatiri, zugraveli consecutive), conform STAS 6646.


                   4. ALEGEREA SURSELOR DE LUMINA (LAMPILOR)

          4.1. Producatorii de surse de lumina (lampi) au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:

          - tensiunea nominala (in V);

          - puterea nominala (puterea absorbita de lampa propriuzisa, fara

  echipamentul auxiliar, in W);

          - puterea totala absorbita (puterea lampii la care se adauga puterea

  echipamentului auxiliar, in W);

          - fluxul luminos nominal (fluxul dupa o suta de ore de functionare, cand se

  apreciaza ca fluxul lampii este stablizat pentru perioada imediat urmatoare,

  in ℓm);

          - fluxul initial (in ℓm);

          - eficacitatea luminoasa (in ℓm/W);

          - durata de viata (in ore);

          - durata de functionare (in ore);

          - indicele de redare a culorilor, in raport cu lumina naturala (Ra);

          - temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelata (T);

          - culoarea aparenta;

          - echipamentul auxiliar pentru conectare la retea;

          - conditii speciale de montare;

          - variatia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de

  viata, fluxul luminos, puterea nominala si puterea totala absorbita;

          - posibilitatea reglarii fluxului luminos prin variatia tensiunii de alimentare

  (utilizand un variator de tensiune);

          - modul in care frecventa intreruperilor afecteaza durata de functionare;

          - dimensiuni geometrice.

          4.2. La alegerea surselor de lumina (lampilor) proiectantii trebuie sa tina seama de:

          - necesitatea redarii corecte a culorilor: astfel, in incaperile in care redarea culorilor se impune in mod necesar se aleg lampi cu indicele de redare a culorilor din grupa 1A sau 1B (tabelul 4.1) in functie de destinatie;

Tabelul 4.1.  Recomandari privind alegerea lampilor in functie de indicele

de redare a culorilor*)

Grupa de redarea a culorilor

Domeniul valorilor indicelui de redare a culorilor

Culoare aparenta

Exemple de utilizare

preferabil

acceptabil

0

1

2

3

4

1A

Ra ³ 90

calda intermediara rece

Examinari clinice, galerii de arta, industria colorantilor si vopselelor, industria alimentara

1B

90 > Ra ³ 80

calda intermediara

Hoteluri, restaurante, magazine, birouri, scoli, spitale, locuinte

intermediara rece

Tipografii, industria textilelor, controlul de calitate din industrie

0

1

2

3

4

2

80 > Ra ³ 60

calda intermediara rece

Industrie (in general)

3

60 > Ra ³ 40

Industrie grea

4

40 > Ra ³ 20

Industrie grea – metalurgie, siderurgie

*) Dupa norma CIE nr. 29/2-1986

          - eficacitatea luminoasa (in ℓm/W): astfel, se prefera lampile cu eficacitate luminoasa ridicata pentru a reduce puterea instalata a sistemului de iluminat.

          Aceasta recomandare trebuie corelata cu tipul corpului de iluminat in care se monteaza lampa, pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasa mare prin utilizarea unui corp cu randament luminos mic.

          In alegerea lampilor se pot utiliza recomandarile din tabelul 4.2.

          Tabelul 4.2.  Recomandari privind alegerea lampilor

Tipul lampii

Domenii de utilizare

Fluorescente de joasa presiune (tuburi fluorescente)

- cladiri social-administrative (birouri, scoli, spitale, policlinici, laboratoare, etc);

- spatii industriale in care se cer niveluri mari de iluminare (industria optica, mecanica fina, electrotehnica, electronica, laboratoare);

- in incaperi ce nu depasesc 6m;

- spatii comerciale;

- sali de spectacol, cinematografe, sali de sport

Tipul lampii

Domenii de utilizare

Fluorescente- compacte

- locuinte;

- incaperi cu inaltimi sub 3m;

- hoteluri;

- in iluminatul local

Fluorescente de inalta presiune (baloane fluorescente)

- spatii industriale cu niveluri de iluminare mici (industriile siderurgica, metalurgica, etc);

- spatii de depozitare

Cu descarcari in vapori de sodiu de joasa sau inalta presiune

- spatii industriale cu niveluri mari de iluminare si in care nu este necesara redarea culorilor;

- platforme industriale;

- hale cu inaltime mare (peste 6m);

- spatii in care exista ceata sau degajari de fum

Incandescente

- locuinte;

- incaperi cu frecventa mare a actionarii (grupuri sanitare mici, debarale)

Cu halogeni

- spatii comerciale;

- expozitii de sculptura;

- hoteluri, restaurante, cofetarii;

- locuinte

Cu descarcari in vapori de mercur si cu adaos de halogenuri metalice

- spatii comerciale;

- sali de spectacole

Cu inductie

- cladiri social-administrative , in incaperi cu inaltime mare*)

*) Corpurile de iluminat prevazute cu astfel de lampi au dimensiuni mari pentru a se evita apropierea de generatorul de frecventa inalta astfel incat fenomenele de inductie in corpurile metalice sa nu duca la accidente.


                   5. ALEGEREA  CORPURILOR  DE  ILUMINAT

          5.1. Producatorii de corpuri de iluminat au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:

          - modul de echipare: numar de lampi si puteri nominale ale acestora;

          - pentru aparatele ce au o distributie uniforma in spatiu a fluxului luminos,

  curba de distributie a intensitatii luminoase, pentru o echipare cu o lampa

  etalon de 1000 lm. Este de preferat ca aceasta sa fie redata in coordonate

  polare;

          - pentru aparatele ce au o distributie neuniforma in spatiu a fluxului luminos,

  curbele de distributie a instensitatii luminoase pentru diferite plane uniform

  plasate fata de planul de referinta 0 –1800 (de preferat planele: 45-2250;

  90-2700; 135-3150). Curbele de distributie a intensitatii luminoase vor fi

  redate, de preferinta, in coordonate polare;

          - distributia intensitatii luminoase si sub forma tabelara din 50 in 50 (sau din

  100 in 100) pentru aceleasi plane mentionate mai sus;

          - distributia zonala a fluxului luminos sub forma grafica, pentru situatia in

  care aparatul este echipat cu lampa etalon (cu fluxul de 1000 lm). Aceasta

  va fi redata in coordonate carteziene f=f(W) sau f=f(a)*);

          - indicii N1, N2, N3, N4 si N5 corespunzatori distributiei zonale a fluxului ,

  conform STAS 11621;

          - randamentul luminos al aparatului;

          - distributia luminantelor in spatiu, sub forma tabelara si sub forma grafica,

  suprapuse peste curbele limita de luminanta (conform STAS 6646) atat

  pentru axa de privire in lungul corpului cat si pentru axa de privire

  perpendiculara pe acesta (in cazul corpurilor liniare);

___________

*) a este semiunghiul plan ce corespunde unghiului solid W

          - valorile factorilor de utilizare. Acestea vor fi date pentru indici ai incaperii

  cu valoarea minima 0,6 si reflectante pentru plafon, pereti, plan util (de

  regula cu valori intre 0,8 si 0,1);

          - unghiul de protectie;

          - pozitiile de montare si influenta acestora asupra caracteristicilor aparatului

  (atunci cand este cazul: lampi cu descarcari, etc);

          - dimensiunile geometrice si masa;

          - dispozitivele de prindere: pe plafon, pe perete (de zidarie din caramida,

  beton, BCA sau din metal);

          - gradul de protectie la patrunderea corpurilor solide, apei si la socuri

  mecanice;

          - clasa de protectie 'antiexploziva', cand este cazul; pe carcasele corpurilor

  de iluminat se va marca vizibil tensiunea de utilizare si puterea maxima a

  lampilor;

          - caracteristicile echipamentului auxiliar pentru functionarea lampilor din

  corpul de iluminat cand sunt montate in corpul acestuia: balast,

  condensator, starter, generator sau convertor de frecventa, igniter, etc.

  Cand aceste echipamente nu se monteaza in aparat se indica conditiile

  de montare;

          - caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere. Nu

  se prevad corpuri fara echipament de ameliorare a factorului de putere;

          - caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbatiilor electromagnetice

  atat asupra altor instalatii (de telefonie, de transmitere a datelor etc.) cat si

  asupra instalatiilor furnizorului de energie electrica.

          5.2. In alegerea corpurilor de iluminat  se tine seama de:

          - distributia fluxului luminos, in emisfera inferioara si respectiv superioara,

  astfel ca aceasta sa se afle in concordanta cu destinatia incaperii, asa cum

  se recomanda in tabelul 5.1;

          - randamentul luminos, recomandandu-se aparate cu randamente cat mai

  mari;

          - luminanta aparatului, corelata cu pozitia cea mai dezavantajoasa in care

  s-ar putea afla un observator in incapere;

          - unghiul de protectie, astfel incat in campul vizual al persoanelor din

  incapere sa se reduca cat mai mult posibil prezenta luminantelor ridicate,

  pentru a evita fenomenele de orbire fiziologica (directa) si psihologica;

          - gradul de protectie (la patrunderea corpurilor metalice (straine), a apei cat

  si rezistenta  la socurile mecanice) corespunzator mediului in care se

  monteaza: normal, cu degajari de praf (bun sau rau combustibil), prezenta

  umezelii sau apei, prezenta vaporilor corozivi, in atmosfera potential

  exploziva, etc.

                                                                                             Tabelul  5.1

Distributia fluxului luminos

Destinatii  recomandate

Observatii

0

1

2

3

Directa

- iluminat industrial fara sarcini vizuale pretentioase;

- iluminat in care prezenta umbrelor nu influenteaza negativ activitatea;

- iluminat in incaperi cu inaltime mare astfel incat plafonul nu se afla in campul vizual;

- spatii de depozitare

- in planul util se formeaza umbre foarte pronuntate;

- contrastul dintre suprafata luminoasa a corpului de iluminat si plafon este foarte mare;

- conduce la un iluminat economic: numar mic de corpuri in sistem si consum redus de energie electrica

0

1

2

3

Semidirecta

-birouri, spatii administrative;

- laboratoare, spatii din invatamant;

- cai de circulatie importante din cladire

- umbrele sunt pronuntate;

- contrastul corp de iluminat-plafon este ridicat;

- creste costul sistemului de iluminat si costul energiei electrice,

- confort mai bun decat in cazul iluminatului direct

Directa-Indirecta

- iluminatul spatiilor mari, cu candelabre (sali de opera);

- birouri

- umbre mai putin remarcate;

- contrastul corp de iluminat-plafon scade;

- confort luminos bun;

- creste si costul sistemului de iluminat si al energiei electrice dar sistemul cel mai apreciat din punct de vedere al raportului confort/cost

0

1

2

3

Semiindirecta

- hoteluri, restaurante, cofetarii;

- spatii de odihna;

- locuinte

- umbre reduse;

- contrastul corp iluminat-plafon redus;

- confort luminos foarte bun;

- costuri ridicate

Indirecta

- spatii de odihna;

- spatii cu cerinte de confort deosebit de bune

- umbrele lipsesc complet, fluxul ajungand pe planul util din toate directiile prin reflexie;

- plafon foarte bine iluminat, elimina contrastul corp-plafon;

- confortul luminos este deosebit;

- costurile sunt maxime

          5.3. Utilizarea unor sisteme de ventilare sau conditionare intr-o incapere permite utilizarea unor corpuri de iluminat integrate cu aceste sisteme. Fluxul de aer prin corpul de iluminat va avea sensul in functie de felul in care se doreste utilizarea caldurii degajata de lampile din acestea: de afi evacuata sau utilizata in incapere.

          5.4. Lampile din corpurile de iluminat integrate in sistemele de ventilare/climatizare au o eficacitate luminoasa cu cca 10% mai mare decat cele utilizate normal, prin reducerea depunerilor de praf, si a temperaturii lampii.

          5.5. Corpurile de iluminat din incaperile pentru bai, grupuri sanitare etc, se aleg conform prevederilor din Normativul I-7.

          5.6. In incaperile cu aglomerari de persoane se prevad corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

          5.7. In incaperile in care exista degajari de praf, scame sau fibre combustibile (din clasa AE5 (PC)) se prevad corpuri de iluminat la care temperatura pe suprafata lor exterioara nu depaseste 2000C.

          5.8. Corpurile de iluminat ce se monteaza in spatii de depozitare a materialelor combustibile vor fi prevazute cu gratar de protectie si rezistente la socuri mecanice.

          5.9. In spatiile cu atmosfee potential explozive corpurile de iluminat si aparatura aferenta sistemelor de iluminat se aleg conform normelor in vigoare,

SR-EN 50.014 si SR-CEI 61.241.


                   6. SISTEME  SI  INSTALATII  DE  ILUMINAT

          6.1. Sistemele de iluminat constituie ansamblul format din elementele luminotehnice (lampi si corpuri de iluminat), arhitecturale (pereti, tavan) si tehnologice (puncte de lucru, destinatie, sarcini vizuale, echipamente ale altor instalatii, etc) ale unei incaperi cu rolul de a asigura, cel putin, conditiile de confort luminos in conformitate cu destinatia si activitatile importante din incapere.

          6.2. In toate incaperile (de lucru, de depozitare, de trecere, etc) se prevad sisteme de iluminat normal adecvate.

          6.3. Sistemele de iluminat de siguranta se prevad in conformitate cu recomandarile din Normativul I-7.

          6.4. Sistemul pentru iluminatul artificial normal dintr-o incapere se  proiecteaza in concordanta cu sistemul de iluminat natural al acesteia pentru utilizarea lor in paralel (in completare) cat mai mult timp din durata zilei.

          6.5. Instalatiile de iluminat se concep astfel incat sa poata realiza:

          - iluminatul sectorizat astfel incat acesta sa poata functiona in completarea

  iluminatului natural (iluminat integrat);

          - variatia fluxului luminos pentru obtinerea unui nivel de iluminare

  corespunzator tipului de activitate, atunci cand in incapere se desfasoara

  mai multe feluri de activitati ce necesita niveluri de iluminare diferite;

          - economisirea energiei electrice prin utilizarea iluminatului integrat, fara a

  diminua conditiile cantitative si calitative corespunzatoare mediului

  luminos din incapere;

          - mobilitate in modificarea pozitiilor  de amplasare a corpurilor de iluminat,

  ori de cate ori se schimba destinatia incaperii sau sarcina vizuala.

          6.6. Instalatiile aferente sistemelor de iluminat se proiecteaza astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate prevazute de L10/1995.

          6.7. Sistemele de prindere ale corpurilor de iluminat se dimensioneaza astfel incat sa poata sustine o masa de 5 ori mai mare decat cea a corpului (sau corpurilor atunci cand acestea sunt montate in baterii de corpuri) dar nu mai putin de 10 kg (pentru fiecare corp).

          6.8. Sistemele de actionare se dimensioneaza astfel incat la deconectare arcul electric sa fie rupt in siguranta.

          6.9. Sistemele de protectie la supra sarcina si scurtcircuit se dimensioneaza astfel incat sa ofere siguranta in functionare: stabilitate termica si selectivitate in protectie.

          6.10. Inaltimea de montaj*) a corpurilor de iluminat montate la plafon (sau pe elemente de constructie orizontale) este mai mare de 2,5m. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in cladirile de locuit.

          6.11. Corpurile de iluminat montate pe elementele de constructie verticale (pereti, stalpi) se pot monta la orice cota. Daca au corpul metalic si sunt montate sub 2,5 m, se leaga la nulul de protectie (PE) si vor fi de clasa II de protectie. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in cladirile de locuit.

          6.12. Tijele sau alte sisteme de suspendare se aleg astfel incat corpurile de iluminat sa ramana fixe in planul de montare. Sa nu oscileze in conditii normale de functionare.

          6.13. Conductorul de faza necesar alimentarii corpului de iluminat trece obligatoriu prin intreruptor sau intreruptoare dupa caz.

          6.14. Corpurile de iluminat si sistemele de iluminat aferente se aleg cu gradul de protectie adecvat mediului in care se monteaza.

          6.15. Pe circuitele de alimentare ale corpurilor de iluminat se prevad echipamente cu protectie diferentiala conform Normativului I-7.

          6.16. Actionarea sistemelor de iluminat se face astfel incat acestea sa poata fi puse in functiune pe siruri paralele cu peretele vitrat sau cu ferestrele, pentru a permite o integrare usoara cu iluminatul natural.

___________

*) distanta de la pardoseala la planul limita inferior al corpurilor de iluminat.


                   7. PROIECTAREA  SISTEMELOR  DE  ILUMINAT  NORMAL

          7.1. Iluminatul artificial se prevede in toate incaperile locurile si spatiile din interiorul cladirilor in care se desfasoara activitati sau se pot afla persoane, atunci cand lumina naturala lipseste sau aceasta este sub valorile recomandate in Anexa 2.

          7.2. La proiectarea sistemelor de iluminat se respecta cerintele cantitative si calitative necesare pentru realizarea mediului luminos si mentionate in cap. 3.

          7.3. Pentru situatiile in care nivelurile de iluminare nu sunt nominalizate in prezentul normativ (Anexa 2) acestea se pot stabili pe baza recomandarilor din STAS 6646/2 sau prin asimilarea cu destinatii, activitati sau sarcini vizuale similare din prezentul normativ.

          In functie de destinatia si tipul sarcinii vizuale, se poate alege nivelul iluminarii medii pe planul util (sau efectiv de lucru) folosind si recomandarile din tabelul 7.1.

                                                                                                Tabelul  7.1

Niveluri de iluminare recomandate1) (lx)

Tipuri de destinatii sau sarcini vizuale

20-30-50

Suprafete de circulatie

50-100-150

Suprafete de circulatie2), orientare simpla, incaperi cu sedere temporara

___________

1) Prima dintre valori are caracter de valoare minima posibila. A doua valoare este recomandata pentru marea majoritate a situatiilor. A treia valoare se adopta atunci cand se urmareste obtinerea unui mediu luminos cu un confort sporit.

2) Pentru zonele de circulatie valoarea nivelului de iluminare se va alege in corelatie cu iluminarile recomandate pentru incaperile de munca ce comunica cu acestea.

Niveluri de iluminare recomandate1) (lx)

Tipuri de destinatii sau sarcini vizuale

100-150-200

Incaperi neutilizate continuu pentru munca

200-300-500

Sarcini vizuale cu cerinte vizuale simple

300-500-750

Sarcini vizuale cu cerinte vizuale medii

500-750-1000

Sarcini vizuale cu cerinte vizuale impuse

750-1000-1500

Sarcini vizuale cu cerinte vizuale dificile

1000-1500-2000

Sarcini vizuale cu cerinte vizuale speciale

Peste 2000

Sarcini vizuale in care se cere foarte mare precizie si exactitate

          7.4. Iluminatul general se realizeaza printr-o distributie uniforma a corpurilor de iluminat pe plafonul incaperii astfel incat sa se realizeze uniformitatea iluminarii atat pe planul util, cat si pe suprafetele efective de lucru (v. cap. 3 ), ca in figura 7.1.

            Fig. 7.1  Amplasarea uniforma a sistemului de iluminat general cu:

                          a) corpuri cu surse punctiforme (incandescente, fluorescente compacte);

                          b) corpuri de iluminat liniare

          7.5. De regula, in calculul iluminatului general planul util este paralel cu pardoseala la o distanta ce variaza de la 0 m la 1,0 m. Aceasta poate ocupa intreaga suprafata sau o parte din aceasta (fig. 7.2).

            Fig. 7.2  Tipuri de dimensiuni pentru planul util:

                          a) intreaga suprafata a incaperii;

                          b) si c) o parte din suprafata incaperii.

          Delimitarea cat mai corecta a planului util permite realizarea unui sistem de iluminat functional si economic din punct de vedere energetic.

          7.6. Iluminatul general se poate realiza si cu amplasari asimetrice ale corpurilor de iluminat (fig. 7.3), cu conditia respectarii iluminarii medii si uniformitatii iluminarilor in planul util.

            Fig. 7.3  Amplasari asimetrice pentru sistemele de iluminat general

                          a) campul de corpuri de iluminat deplasat catre peretele vitrat;

                          b) planul util nu cuprinde o zona paralela cu unul din pereti;

                          c) planul util nu cuprinde zona din fata usii motiv pentru care se poate renunta la

      corpul de iluminat ce ar fi trebui sa se afle deasupra acesteia

          7.7. In proiectarea sistemului de iluminat se tine seama si de conditiile reale de amplasare a corpurilor de iluminat:

          - cand plafonul este divizat in casete, mai ales cand acestea au dimensiuni

   mici;

          - cand grinzile (grinzisoarele) sunt aparente;

          - prezenta la plafon a unor luminatoare;

- prezenta unor utilaje mari, tuburi sau canale tehnologice etc;

          - prezenta unor mobile inalte sau elemente de separare a zonelor de lucru din

  planul util ce pot optura fluxul luminos;

          - posibilitatile de acces la corpurile de iluminat atat pentru montare dar mai

  ales pentru intretinere si reparatie, pentru ca aceste operatii sa nu ajunga

  foarte costisitoare.

          7.8. Toate aparatele si echipamentele pentru sistemele si instalatiile de iluminat trebuie sa fie omologate si agrementate tehnic.

          7.9. Proiectarea sistemului de iluminat dintr-o incapere va urmari urmatoarele etape:

          1) Identificarea destinatiei incaperii, activitatile de baza din acestea si sarcinile vizuale ce le corespund.

          2) In functie de elementele de la punctul 1 se stabilesc:

                   - nivelul iluminarii medii (Anexa 2 pentru iluminatul normal si

  Anexa 3 pentru iluminatul de siguranta);

                   - inaltimea planului util pe care trebuie realizata iluminarea medie si

  uniformitatea acesteia;

                   - indicele de redare a culorilor de catre lampile sistemului de iluminat;

                   - indicele UGRL corespunzator destinatiei (optional pana la

  definitivarea standardului privind calculul acestuia).

          3) Se identifica, din planurile de arhitectura:

                   - dimensiunile geometrice ale incaperii;

                   - reflectantele: plafonului, peretilor si planului util;

                   - inaltimea de montare a corpurilor de iluminat tinand seama de

  conditiile reale de montare ( vezi pct. 7.7).

          4) Se aleg:

                   - lampile pentru sistemul de iluminat, respectand recomandarile

  mentionate in cap.4;

                   - corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat,

   respectand recomandarile mentionate in cap. 5.

          5) Se stabileste factorul de mentinere pentru sistemul de iluminat (STAS 6646) in functie de:

                   - tipul surselor de lumina (punctuale sau liniare);

                   - degajarea de praf din incapere;

                   - durata intre doua curatiri consecutive ale corpurilor de iluminat.

          6) Se calculeaza fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat. Aceasta se poate face printr-o metoda globala:

                   - metoda factorului de utilizare*)sau

                   - metoda reflexiilor multiple (STAS 11621).

          7) Se stabileste numarul de corpuri de iluminat al sistemului, cunoscand fluxul luminos necesar, fluxul unei lampi si numarul de lampi cu care se echipeaza corpul.

          Acesta se stabileste astfel incat fluxul real al sistemului sa fie mai mare decat cel necesar pentru ca iluminarea medie reala sa depaseasca iluminarea medie de calcul, aceasta avand caracterul de iluminare minima. Pot fi admise si diferente negative (max –5%) atunci cand iluminarea medie depaseste 400 lx.

          8) Se fixeaza pozitia corpurilor de iluminat pe plafon.

__________

*) Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat, reflectantele plafonului, peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat.

          9) Se verifica parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat determinat utilizand metoda 'punct cu punct' pentru calculul iluminarilor directe punctuale si medii (pe planul util, pereti si plafon) si metoda 'reflexilor multiple' pentru calculul iluminarilor medii reflectate (pe planul util, pereti si plafon)*).

          Verificarea cantitativa se face prin calculul:

          - iluminari medii pe planul util, ca media aritmetica a iluminarilor punctuale din planul util;

          - uniformitatii iluminarii pe planul util, ca raportul dintre iluminarea minima si cea medie;

          - uniformitatii iluminarii pe planurile efective de lucru aflate in planul util, atunci cand se cunosc pozitiile acestora. Cand nu se cunosc pozitiile lor, acestea pot fi sugerate tehnologului oferindu-i o harta cu zonele de egala iluminare (izolux) din planul util;

          10) Se verifica parametrii calitativi ai sistemului de iluminat:

          - prin metoda 'curbelor limita de luminanta' (STAS 6646*)) se apreciaza daca sistemul de iluminat provoaca orbire fiziologica (directa) observatorilor aflati in punctele de lucru. Cand acestea nu se cunosc se face verificarea numai pentru observatorul cel mai dezavantajat plasat (STAS 6646);

          - urmarind distributia luminantelor in campul vizual, considerand ca suprafetele peretilor si tavanului sunt perfect difuzante (L=r/p E);

___________

*) Programe de calcul foarte performante pot utiliza metoda 'reflexiilor multiple' ca metoda punctuala pentru obtinerea iluminarilor reflectate. Fiecare suprafata se imparte intr-un numar mare (250-1000) de suprafete elementare suficient de mici incat iluminarea punctuala din centrul unei astfel de suprafete sa se confunde cu iluminarea medie a acesteia. Pentru fiecare din suprafetele elementare se va indica reflectanta.

**) Se impune imbunatatirea metodei prin amplificarea categoriilor de confort de la trei la cinci sau sase pentru a corespunde unor exigente mai apropiate de normele europene.

          - calculand coeficientul UGR*) pentru a aprecia daca  sistemul de iluminat provoaca orbire psihologica.

          7.10. Daca unul sau mai multi din parametrii ce se verifica, mentionati la punctele 9 si 10 in 7.9, nu corespund, se corecteaza solutia sistemului de iluminat pana cand acestia indeplinesc conditiile prevazute pentru destinatia incaperii.

          7.11. Calculul luminotehnic (de dimensionare si verificare) pentru stabilirea solutiilor pentru sistemele de iluminat din principalele incaperi de lucru dintr-o cladire (de exemplu: clasele, laboratoarele, cancelaria dintr-o scoala, birourile, atelierele de lucru dintr-un institut de proiectare-cercetare, hala de productie, etc) este obligatoriu de a fi prezentat in notele de calcul ale proiectului de instalatii electrice al cladirii.

___________

*) Aceasta determinare este optionala pana la completarea STAS-ului 6646 sau la initierea unuia nou.


                   8. SISTEME  DE  ILUMINAT  LOCAL

          8.1. Sarcinile vizuale dificile (speciale) cer fie o iluminare, fie o calitate a iluminatului ce nu pot fi date in mod obisnuit de sistemul de iluminat general.

          Pentru astfel de sarcini vizuale se utilizeaza, suplimentar, un sistem de iluminat local. Acesta se compune din unul sau mai multe corpuri de iluminat alese si amplasate in mod special.

          8.2. Prin iluminatul local se urmareste  realizarea uneia sau mai multe din urmatoarele functiuni:

          - o iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafetele din imediata

  vecinatate;

          - o anumita luminanta sau culoare a sarcinii vizuale;

          - umbre capabile sa evidentieze detaliile sarcinii vizuale.

          8.3. In proiectarea iluminatului local se tine seama de necesitatea realizarii confortului vizual atat pentru lucratorii care beneficiaza direct de acesta cat si pentru cei care se afla in zonele invecinate (adiacente).

          8.4. Corpurile pentru iluminatul local pot fi:

          - fixe, atunci cand au o pozitie permanenta;

          - flexibile, cand pozitia lor se modifica in timp. Pentru fixare se utilizeaza

  brate si pivoti reglabili;

          - mobile, cand pozitia lor se modifica foarte des, chiar in timpul lucrului.

          8.5. In tabelul 8.1 se indica sistemele de iluminat recomandate in functie de principalele tipuri de sarcini vizuale speciale.

                                                                                                Tabelul  8.1

Exemplificari

Iluminatul local

Descrierea sarcinii

Cerintele sistemului de iluminat

Tipul corpului de iluminat1)

Reprezentat in figura 8.1

0

1

2

3

4

A. Materiale opace

1. Detaliu si fond difuz

a) Suprafete continue

b) Suprafete cu intreruperi

c) Obiecte tridimensionale

- Citirea spalturilor gazetelor

- Zgarieturile de pe placi (dale) nesmaltuite

- Murdaria de pe piese turnate, orificile in piesele turnate

- Vizibilitatea ridicata si confortul

- Accentuarea limitelor suprafetelor

- Accentuarea detaliilor cu contrast mic

SM sau SH

CH

SM, SH sau CH

D a,b

F a,b

A a,c

A b

___________

1) Prima litera caracterizeaza tipul distributiei fluxului luminos: C – concentrat;

   S – larg; U – uniform; P – uniform cu gratar, lamele etc.

   A doua litera reprezinta tipul luminantei: H-mare; M-moderata; L- scazuta.

   Grupul CH include  tipurile de corpuri cu fluxul luminos concentrat si cu

   luminanta mare cum ar fi reflectoarele de tip spoturi sau reflectoarele cu lentile.

0

1

2

3

4

2. Detaliu sau fond lucios (oglinda)

a) Suprafete continue

b) Suprafete cu intreruperi

c) Invelis lucios peste fond lucios

d) Obiecte tridimensionale

- Zimtii, deformarile, suprafetele cu asperitati

- Zgarieturile, urmele de ace de trasat, suprafetele: gravate, marcate prin stantare

- Inspectarea placarii finale peste stratul suport

- Zimtii, crestaturile pe obiecte de argint (v. 2,c)

- Placarea finala

- Zgarieturile

- Accentuarea neregularitatilor

- Realizarea contrastului sectiunii

- Vederea fetelor neacoperite

- Accentuarea suprafetelor neregulate

- Accentuarea suprafetelor cu intreruperi

PL

SM

Sau UL, PL

UL

PL

UL

UL

E

B c

D a,b

E

E

E

E

E

0

1

2

3

4

3. Suprafete mixte (lucioase si difuze)

a) Detalii lucioase pe fond difuz iluminat

b) Detalii lucioase pe fond difuz intunecat

c) Detalii difuze pe fond lucios iluminat

d) Detalii difuze pe fond lucios intunecat

- Cerneala lucioasa sau insemnarile cu creionul pe hartie mata

- Marcarea prin stantare sau gravare facuta de acul de trasat pe metal mat

- Gradatiile pe o scala de otel (scala micrometrului)

- Urmele de ceara, parafina pe piese auto

- Producerea contrastului maxim fara reflexii voalate

- Realizarea reflexiei stralucitoare pe detaliu

- Realizarea unei reflexii uniforme, de stralucire redusa, de la fondul lucios

- Producerea unei straluciri directe a detaliului fata de fondul intunecat

SM, UL

SH sau SM

UL sau SM

SM sau SH

D

A b si

B b

B b sau E

A a,c

C, D

0

1

2

3

4

B. Materiale opale

1. Cu suprafete difuze

- Sticla sau plasticul gravat sau givrat, mecanismele, structurile usoare (galanterie)

- Abajur

- Vizibilitate maxima a suprafetei detaliului

- Vizibilitatea maxima a detaliului din interiorul materialului

- Arata imperfectiuni in material

Tratat ca A1

Iluminat prin transparenta cu SM, SH, UL

Iluminat prin transparenta cu SH

Vezi A1

H a,b

H b

2. Cu suprafete lucioase

- Zgarieturile pe sticla opala sau plastic

- Bulele inglobate in sticla

- Vizibilitate maxima pe suprafata detaliului

- Vizibilitate maxima a detaliului din interiorul materialului

- Accentuarea neregularitatii suprafetei

Tratat ca A2

Iluminat prin transparenta cu SM, SH,

UL

PL

Vezi A2

H a,b

E

0

1

2

3

4

C. Materiale transparente

Material clar cu suprafata lucioasa

- Sticla plata

- Sticlele sau obiectele din sticla, goale sau umplute cu lichid

- Realizeaza vizualizarea detaliilor incluse in material  (de exemplu bule si detalii pe suprafata ca zgarieturile)

- Pentru accentuarea neregularitatilor suprafetei

- Pentru punerea in evidenta a crapaturilor, a particulelor  si a ciupiturilor

PL iar daca fondul este inchis CH

CH

UL sau PL

(Iluminat prin transparenta)

H b

C

F

F

C

H b

In miscare

D. Materiale transparente peste materiale opace

1. Material transparent peste un fond difuz

- Aparatele de masurare (orizontale)

- Partea de sus a biroului (lacuita)

- Vizibilitatea maxima a scalei si indicatorului

- Vizibilitatea maxima a detaliului, asupra fetelor cu asperitati

CH, SH

PL

C, D

E

0

1

2

3

4

2. Material transparent peste un fond lucios

- Oglinda de sticla

- Vizibilitate maxima a detaliului pe/sau in materialul transparent

- Vizibilitate maxima a detaliului pe fond lucios

CH, fondul negru reflectat de oglinda

PL

C

E

          Grupul SH include corpuri  de iluminat cu o distributie larga a fluxului luminos si cu luminanta mare, cum ar fi reflectoarele adanci, deschise la partea inferioara si echipate cu surse cu descarcari de mare intensitate.

          Grupul SM  include corpuri de iluminat cu o distributie larga a fluxului luminos si cu luminanta moderata, cum ar fi cele echipate cu surse fluorescente de joasa presiune.

          Grupul UL include corpuri de iluminat cu o distributie uniforma si luminanta scazuta, cum ar fi un aranjament de lampi protejate de un panou difuzant.

          Grupul PL include corpuri similare grupului UL la care se utilizeaza structuri difuzante cu gratare sau lamele pentru mascarea surselor.

          8.6. Sarcinile vizuale/obiectele foarte mici pot fi privite prin lentile, fie direct, fie prin proiectia imaginii pe un ecran. Reflexiile pe ecran, orbirea si contrastele excesive dintre ecran si fondul adiacent se pot evita prin cresterea iluminarii pe aceste suprafete.

          8.7. Sarcinile tridimensionale sunt mai bine percepute daca fluxul este directionat formand umbre adecvate.

          Prin directionarea fluxului se pot evidentia si defectele de pe suprafetele cu relief.

          8.8. Pentru verificarea conturului unei structuri standard se poate utiliza efectul de silueta (fig. 8.1 H). Iluminatul din spatele acestora va evidentia diferentele dintre conturul structurii standard si conturul structurii care se verifica.

          8.9. Culoarea sarcinii vizuale cat si culoarea luminii sunt folosite (separat sau impreuna) la cresterea contrastului, prin intensificarea sau diminuarea unora din culorile esentiale ale sarcinii vizuale. Spre exemplu, imperfectiunile de cromare peste suprafetele nichelate pot fi evidentiate usor prin utilizarea unei lumini alb-albastre (surse fluorescente de joasa presiune, de culoare rece).

          8.10. Defectele de pe suprafetele metalice, din masa plastica neporoase sau ceramice  sunt detectate utilizand surse cu radiatii ultraviolete. In aceste cazuri se iau masuri de protectie (pentru a evita inflamarea ochilor) utilizand ecrane sau ochelari de protectie speciali pentru a evita privirea directa a surselor.

          8.11. Detectarea imperfectiunilor interioare in sticle, lentile, in globul de protectie al lampilor, in materialele plastice transparente se face utilizand un fascicol de lumina polarizata. In zona cu defect spectrul luminos este deformat si determina schimbari de culoare vizibile pentru verificator.

          8.12. Atunci cand se urmaresc sarcini vizuale in miscare, se utilizeaza lampi stroboscopice astfel incat acestea apar pentru verificator fie ca stationeaza, fie ca se misca mult mai lent si pot fi analizate.


Fig. 8.1 Exemple de tehnici de iluminat local pentru sarcini vizuale mentionate in tabelul 8.1

A – D pozitia corpurilor de iluminat suplimentare este aleasa pentru ca sa evite orbirea;

E – H luminanta este scazuta pentru a se evita orbirea.


                   9. ILUMINATUL  SPATIILOR  DE  INVATAMANT

          9.1. Iluminatul are efecte importante asupra performantei intelectuale. Astfel, odata cu cresterea calitatii mediului luminos se produc imbunatatiri importante in memorare, gandire logica, concentrare si nivel de inteligenta.

          9.2. Sarcinile vizuale din salile de invatamant (clase, laboratoare, amfiteatre) sunt cititul si scrisul din/in carti, caiete, cititul scrierilor de pe tabla, cititul dupa harti si de pe panouri montate pe pereti, privitul timp indelungat la profesor, la ecranul televizorului, la ecranul de proiectie pentru film sau diapozitive.

          9.3. Caracteristic este faptul ca sarcinile vizuale mentionate la 9.2 implica schimbari permanente si succesive in acomodare, adaptare vizuala.

          9.4. Sarcinile vizuale ale profesorului constau in citirea din carti, caiete, scrisul la tabla si observarea elevilor/studentilor.

          9.5. In proiectarea sistemelor de iluminat din clase, amfiteatre trebuie sa se acorde o atentie deosebita respectarii nivelului de iluminare si distributiei luminantelor in incapere.

          9.6. Sistemul de iluminat se amplaseaza in asa fel incat fluxul luminos sa fie directionat astfel incat sa sugereze cat mai bine iluminatul natural. In fig. 9.1 se prezinta un astfel de sistem  pentru o clasa cu trei siruri de banci. Acesta se completeaza cu un iluminat local pentru tabla (de preferinta cu corpuri cu distributie asimetrica).

                   Fig. 9.1 Sistem de iluminat pentru o clasa conventionala

                                1. Sistem pentru iluminatul local al tablei;

                                2 si 3 Sistem pentru iluminatul general (2. utilizat in timpul

   zilei; 3. utilizat la lasarea intunericului)

          9.7. In amfiteatre, unde exista mai multe culoare de trecere se pot folosi corpuri de iluminat cu o distributie de flux care sa realizeze luminante scazute. Se recomanda doua tipuri de distributii pentru corpurile de iluminat.:

          - cu distributie 'aripi de liliac' (fig. 9.2), pozitionate paralel cu directia

  principala de vedere;

                                    Fig. 9.2 Curba de distributie simetrica tip 'aripi de liliac'

          - cu distributie asimetrica (fig. 9.3), dar pozitionate perpendicular pe directia

  principala a razei vizuale si cu distributia de flux in acelasi sens cu

  directia de privire.

                                                Fig. 9.3. Curba de distributie asimetrica

          9.8. Clasele sau salile puternic vitrate se prevad cu ecrane*) (jaluzele etc.) pentru a preveni orbirea provocata de lumina naturala cat si de insolatia foarte puternica pe timpul verii.

          9.9. Pentru aprecierea orbirii directe (prin metoda 'curbelor limita de luminante') clasele si amfiteatrele se incadreaza in clase de calitate superioare, deoarece directia razei vizuale a elevilor/studentilor este orizontala pentru o mare parte din timp.

__________

*) Utilizarea acestora se va face in concordanta cu utilizarea instalatiei de incalzire (sau climatizare acolo unde aceasta exista)


                   10. ILUMINATUL  IN  SPITALE  SI

      SPATII  DESTINATE  ACTIVITATII  MEDICALE

10.1. Sistemele de iluminat trebuie sa aiba un rol terapeutic pentru bolnavi contribuind la influentarea pozitiva a psihicului acestora, dandu-le un sentiment de liniste, siguranta si incredere in actiunea medicala si in acelati timp sa permita activitatea personalului in cele mai bune conditii.

10.2. In spatiile in care sarcinile vizuale sunt diverse se pot prevedea mai multe sisteme de iluminat. Un sistem general pentru activitatile curente si unul local, suplimentar, pentru sarcinile speciale (controlul bolnavului la pat etc.).

10.3. In incaperile  (saloanele) pentru bolnavi se prevad urmatoarele sisteme de iluminat:

          - iluminat general, realizat cu corpuri amplasate uniform la plafon.

  Acestea vor fi cu sisteme de protectie (de preferat cu ecrane

  difuzante) si luminanta redusa;

          - iluminat local deasupra patului cu lampi pentru:

                   - examinarea si ingrijirea bolnavului si

                   - lectura;

          - iluminat de circulatie pe timpul noptii, realizat cu aparate montate pe

  perete la 15-20 cm de pardoseala (in cazul in care in incapere sunt

  mai mult de doua paturi);

- iluminat de veghe.

10.4. Corpul de iluminat local pentru lectura trebuie sa asigure o iluminare medie de 200 lx pe o suprafata de 0,3 x 0,3 m2 in planul in care se face lectura

(fig. 10.1 si 10.2).

                        Fig. 10.1 Variatia iluminarii deasupra patului bolnavului

                                                            iluminare totala

                                                            iluminare data de iluminatul local (pentru citit)

                                                            iluminare data de sistemul de iluminat general al incaperii

                        Fig. 10.2 Sistem de iluminat local deasupra patului bolnavului

10.5. Luminanta corpului pentru iluminatul local deasupra patului nu va depasi 200 cd/m2.

10.6. Corpurile pentru iluminatul local pot fi fixe sau mobile. Se amplaseaza (sau manevreaza) astfel incat sa nu provoace orbire personalului medical in timpul examinarii/ingrijirii.

10.7. Iluminatul de veghe, pe timpul noptii, se realizeaza astfel incat:

          - sa asigure minim 5 lx pe patul bolnavilor;

          - sa nu deranjeze bolnavii, avand luminante reduse, sub 200 cd/m2.

Iluminatul de veghe din camerele unde se afla nou nascuti trebuie sa asigure o iluminare medie de 20 lx.

10.8. Iluminatul de siguranta din cladire se va alimenta conform Normativului I-7.

10.9. Corpurile de iluminat din camerele pentru bolnavi se echipeaza cu lampi de culoare calda (3000 – 5000 K) si un indice de redare a culorilor ridicat

Ra = 80 – 90.

10.10. Nivelurile de iluminare nu trebuie sa coboare sub valorile mentionate in Anexele 2 si 3.

10.11. In cabinetele de consultatii planul efectiv de lucru (pentru examinare, consultatie) se considera planul paralel cu suprafata patului si la 0,15 deasupra acestuia.

10.12. Lampile corpurilor de iluminat  din cabinetele medicale sau de consultatii trebuie sa aiba un indice de redare a culorii de 90 –100.

10.13. Iluminarea pe suprafata de consultatie este de minim 1000 lx. Aceasta se asigura cu un iluminat local suplimentar celui general.

10.14. In cabinetele in care se fac investigatii cu raze Rφntgen se prevede suplimentar un iluminat de culoare rosie necesar pe perioada investigatiei.

10.15. In cabinetele speciale, sistemul de iluminat (corpuri, lampi, etc.) se realizeaza in concordanta cu tipul investigatiei ce se efectueaza.

10.16. In incaperile de terapie, in care bolnavul are o pozitie relativ fixa o perioada lunga de timp, se acorda o atentie deosebita evitarii orbirii fie directe, fie prin reflexie.

10.17. In incaperile pentru efectuarea operatiilor se realizeaza urmatoarele sisteme de iluminat:

          - un iluminat general;

          - iluminatul zonei mesei de operatie (o suprafata de 3 x 3 m2 avand  in

  centru masa de operatie);

          - iluminatul local al campului operator.

Nivelurile de iluminare sunt cele prevazute in Anexele 2 si 3.

10.18. Iluminatul local al campului operator se realizeaza cu aparate specializate (cu dubla alimentare pentru continuarea lucrului in caz de avarie a sursei de baza) astfel incat sa nu duca la incalzirea tesuturilor umane pe perioada operatiei.

10.19. Reflectantele suprafetelor din sala de operatie se recomanda a avea valori ridicate: 0,7 – 0,8 pentru plafon; 0,5 – 0,7 pentru pereti; 0,2 pentru pardoseala.

10.20. Lampile din sala de operatii se prevad cu un indice de redare a culorilor Ra = 90 – 100.

10.21. Iluminarea din salile adiacente salii de operatii are nivelul de iluminare de 500 lx pentru a permite o adaptare rapida de la nivelul mare al iluminarii din sala de operatie catre nivelurile normale din celelalte incaperi.

10.22. In incaperile de reanimare se prevad doua sisteme de iluminat:

          - un sistem pentru o iluminare medie de 100 lx pentru perioada

  imediata, postoperatorie si

          - un sistem pentru o iluminare medie de cel putin 1000 lx la patul

  bolnavului pentru supraveghere si control.

10.23. In salile pentru operatii, salile de nasteri, depozitele de haine, lenjerie se prevad si lampi cu radiatii ultraviolete pentru dezinfectie si sterilizare. Fluxul acestora este dirijat catre plafon sau partea superioara a peretilor pentru a evita pericolul de expunere a personalului la astfel de radiatii.


                   11. ILUMINATUL  SPATIILOR  DESTINATE

      ACTIVITATILOR  DE  LUCRU  INTELECTUAL

          11.1. In astfel de incaperi activitatea de baza se desfasoara pe plan orizontal. Este necesar ca prin amplasarea corpurilor de iluminat sa se evite reflexiile directe (catre ochi) ce pot fi produse de suprafata de lucru – pe care se afla sarcina vizuala.

          11.2. In birourile mari, cu multe corpuri de iluminat, se recomanda o dirijare a fluxului luminos catre masa de lucru ca in figura 11.1.

                        Fig. 11.1 Dirijarea fluxului luminos catre masa de lucru

    pentru a evita reflexia directa spre ochi

          11.3. Reflexia directa catre ochi se evita si prin:

                   - utilizarea unui iluminat general indirect, combinat cu un iluminat

  local amplasat corespunzator (vezi cap. 8);

                   - utilizarea unor materiale difuzante pentru suprafata de lucru pe care

  se afla sarcina vizuala.

          11.4. Luminantele suprafetelor adiacente sarcinii vizuale se recomanda a fi mai mici decat luminanta sarcinii dar nu mai mici de 1/3 din valoarea acesteia. Cand calculul luminantelor este greu sau imposibil de efectuat se urmareste ca reflectantele fondului din zona apropiata sarcinii vizuale sa se afle in domeniul de valori 0,3 – 0,5.

          11.5. Reflectantele scazute ale suprafetei biroului (mesei), atunci cand se lucreaza pe hartie alba, creaza un mediu luminos inconfortabil si reduce eficienta activitatii.

          11.6. Luminanta medie a campului vizual periferic se recomanda sa nu fie mai mica de 1/10 din luminanta sarcinii vizuale.

          11.7. Iluminatul birourilor de proiectare/desen se realizeaza astfel incat pe planseta de desen sa nu se creeze umbre. Se poate realiza:

                   1. prin utilizarea unui iluminat indirect. Solutia este deosebita din punctul de vedere tehnic, dar scumpa atat la investitie cat si la intretinere;

                   2. prin utilizarea unui iluminat general direct-indirect combinat cu un iluminat local cu un corp de iluminat mobil ce sa fie actionat de proiectant, dirijandu-si lumina (si formarea umbrelor) dupa necesitati;

                   3. prin amplasarea plansetelor langa ferestre, lumina fiind dirijata din stanga (pentru dreptaci). In lipsa luminii naturale se poate utiliza un iluminat ce sa directioneze fluxul in mod asemanator celui natural.

          Corpurile de iluminat se prevad cu distributie asimetrica  (fig. 9.3)

          11.8. In birourile  sau salile cu calculatoare sarcinile vizuale pentru un operator constau in actionarea tastaturii, cititul pe ecran si cititul unor note (texte, documente) anexe.

          11.9. Factorii care influenteaza eficienta activitatii unui operator, ce lucreaza cu calculatorul sunt:

          - vizibilitatea ecranului, dimensiunile acestuia, stralucirea, contrastul si

  claritatea conturului caracterelor de pe ecran, culoarea, reflexia ecranului

  (ca o oglinda dupa anumite directii de privire), densitatea informatiilor,

  palpairea;

          - prezenta imaginii mediului pe ecranul calculatorului, reflexia de voal,

  raportul luminantelor intre ecran, documente si fondul acestora;

          - organizarea locului de munca (pozitie, distante si unghiuri) pentru diferite

  activitati;

          - capacitatea sistemului vizual al operatorului de acomodare si sensibilitatea

  sa la palpaire.

          11.10. La un punct de lucru cu calculatorul luminanta trebuie luata in considerare in doua situatii ale operatorului:

          - una statica, in care operatorul se uita la ecran, tastatura sau document si

          - una dinamica in care operatorul isi schimba privirea intre ecran, tastatura si document.

          11.11. In situatia statica a operatorului, confortul vizual se realizeaza atunci cand:

          - luminanta ecranului este mai mare decat cea a fondului imediat din mediu. Acest lucru se realizeaza daca sunt utilizate ecrane cu contrast pozitiv (caractere stralucitoare pe un fond mai inchis);

          - tastatura si documentele se afla pe fonduri cu luminanta mai mica, dar nu mai mica de 1/3 din luminanta acestora;

          - operatorul nu vede pe ecran imagini ale ferestrelor (acestea se acopera cu perdele, draperii, etc), corpurilor de iluminat sau alte corpuri cu luminante mari.

          11.12. In situatia dinamica a operatorului confortul vizual se realizeaza atunci cand luminantele pe care alterneaza privirea (ecran, tastatura si documente) nu sunt foarte diferite.

          Luminantele pot fi comparate cu produsele dintre reflectante si iluminari. In general, diferente mari exista intre luminantele documentelor si tastaturii in raport cu cea a ecranului, aceasta din urma fiind mult mai mica. Este explicabil prin aceea ca reflectanta ecranului are valori de 0,2 – 0,3 iar documentele si tastarea au reflectante cu valori de 0,3 – 0,5. Totodata ecranul se afla in plan vertical unde iluminarea este mai mica decat cea din plan orizontal (unde se afla documentele sau tastatura). Este necesar sa se utilizeze un ecran cu o luminiscenta cat mai mare.

          11.13. Ecranele calculatoarelor se comporta ca o oglinda astfel ca obiecte cu luminanta mare pot fi vazute de operator pe ecran, avand ca efect distragerea atentiei, scaderea acuitatii vizuale si o stare generala de inconfort. Acestea se pot evita:

          - prin amplasarea de ecrane (pereti) mate in spatele operatorului;

          - utilizarea unor corpuri de iluminat de luminanta redusa (cu ecrane

  difuzante sau unghi de protectie corespunzator).

          Limitele luminantei medii a corpului de iluminat, care poate fi reflectat pe ecranele calculatoarelor, pentru directii normale de privire, sunt prevazute in tabelul 11.1.

                                                                                                Tabelul 11.1

Clasa ecranului dupa

ISO 9241-7

I

II

III

Calitatea  ecranului

buna

medie

slaba

Limita luminantei medii a corpului de iluminat

£ 1000 cd/m2

£ 200 cd/m2

          Limitele din tabelul 11.1 sunt date pentru unghiuri de inaltime de cel putin 650 fata de verticala inferioara a corpului de iluminat pentru posturi de lucru unde se utilizeaza ecrane verticale sau inclinate cu pana la 150.


                   12. ILUMINATUL  INDUSTRIAL

          12.1. In spatiile industriale se recomanda unul sau mai multe din urmatoarele sisteme de iluminat:

          - general, care asigura conditii de vedere similare pentru toate locurile de munca si garanteaza o mare flexibilitate in amplasarea acestor locuri;

          - general localizat, care asigura o concentrare a fluxului luminos deasupra zonelor tipice de munca (caracterizate prin aceiasi sarcina vizuala). Zonele adiacente (pentru circulatie, depozitare etc.) sunt iluminate la un nivel inferior, dar suficient pentru a nu creea inconfort;

          - local, care se realizeaza in completarea iluminatului general, atunci cand marimea si diversitatea sarcinilor vizuale o impun.

          12.2. Sistemele de iluminat general si general localizat se realizeaza de regula cu corpuri de iluminat cu o distributie a fluxului luminos directa sau semidirecta.

          12.3. Distributia directa se recomanda in halele inalte, cand corpurile de iluminat nu se afla in campul vizual al muncitorilor si umbrele pronuntate create de acestea nu influenteaza negativ eficienta activitatii.

          12.4. Distributia semidirecta are o componenta de flux in semisfera superioara care reduce contrastul dintre corp si plafon si ajuta la evitarea aparentei de zona intunecata la plafon, generatoare de inconfort.

          12.5. Iluminatul plafonului se poate realiza si cu corpuri special destinate (reflectoare cu distributie larga, etc) atunci cand este necesar sa existe o luminanta mai mare a plafonului.

          12.6. Sistemul de iluminat local se alege in functie de caracteristicile sarcinilor vizuale, folosind recomandarile din cap. 8.

          12.7. In spatiile industriale unde se cer niveluri mari de iluminare (mecanica fina, optica, industria electrotehnica, electronica etc) sistemele de iluminat pot fi integrate cu sistemele de incalzire-ventilare, fie pentru a utiliza caldura degajata de corpuri, fie pentru a o evacua din incapere.

          12.8. In atmosferele periculoase din industrie, din punctul de vedere al patrunderii prafului, apei si solicitarii la socuri mecanice, se utilizeaza corpuri cu gradul de protectie corespunzator mediului in care se vor monta.

          12.9. Pentru atmosferele periculoase unde se pot produce explozii se prevad corpuri de iluminat cu protectie suplimentara impotriva producerii exploziilor (vezi cap.14).

          12.10. In mediile cu temperaturi scazute (industrie grea, hale de congelare, magazii, depozite, etc) se prevad lampi corespunzatoare din punctul de vedere al amorsarii. In dimensionarea sistemului de iluminat se tine seama de faptul ca fluxul luminos scade la temperaturi joase.

          12.11. In mediile cu temperaturi ridicate (turnatorii, etc) se prevad lampi cu echipamente rezistente la astfel de solicitari.

          12.12. Proiectarea sistemelor de iluminat pentru spatiile din industrie tine seama de:

          - posibilitatea accesului la corpuri pentru curatire, intretinere si schimbarea

  lampii;

          - frecventa mai redusa a curatirii de murdarie, astfel incat fluxul initial

  trebuie sa fie majorat corespunzator.

          12.13. In spatiile in care se foloseste televiziunea in circuit inchis, pentru surpravegherea proceselor tehnologice sau instalatiilor, sistemele de iluminat se stabileste in functie de performanta aparaturii folosite astfel ca imaginile pe ecran sa fie redate clar (pana la nivel de detaliu).

          12.14. Actionarea corpurilor de iluminat se prevede astfel incat sa se poata utiliza cat mai mult lumina naturala (hale cu pereti vitrati, incaperi cu ferestre mari in care degajarile de praf sunt reduse).


                    13. EXECUTAREA  LUCRARILOR  PENTRU  SISTEMELE

                         SI  INSTALATIILE  DE  ILUMINAT

          13.1. Montarea corpurilor si instalatiilor de iluminat se coreleaza si coordoneaza cu celelalte lucrari pentru realizarea constructiei si a celorlalte instalatii.

          13.2. Montarea corpurilor de iluminat se face dupa realizarea finisajelor suprafetelor pe care acestea se monteaza.

          13.3. Sistemele de prindere, fixare a corpurilor de iluminat trebuie sa corespunda dimensiunilor si masei acestora, conform Normativului I 7.

          13.4. Montarea pe plafon a corpurilor de iluminat se face:

                   - de pe platforme sau postamente adecvate pentru a oferi siguranta

   impotriva accidentelor;

                   - de pe dispozitive special destinate (pasarele, poduri, tuneluri etc.)

  atunci cand acestea trebuie montate la mare inaltime.

          13.5. Amplasarea corpurilor  de iluminat se prevede astfel incat sa se asigure accesul usor la ele si in timpul utilizarii, pentru curatire, reparare sau inlocuire a lampilor.

          13.6. Toate lucrarile de montare se realizeaza in lipsa tensiunii. Punerea sub tensiune se realizeaza numai dupa terminarea lucrarilor si cu luarea tuturor masurilor de protectie pentru evitarea accidentelor (puneri accidentale sub tensiune, etc).

          13.7. La realizarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, echipamente, aparataje si masini agrementate tehnic, ce corespund prevederilor proiectului, standardelor si normelor interne de fabricatie.

          13.8. Toate echipamentele  (corpuri de iluminat, lampi, aparate de actionare si protectie, cabluri, etc) sunt insotite de certificatele de calitate ale intreprinderilor furnizoare.

          13.9. Inainte de punerea in opera, toate materialele, aparatele, echipamentele se supun unui control cu ochiul liber, pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ: deformari, spargeri, etc. Toate defectiunile observate se  remediaza (daca este posibil) sau se inlocuiesc cu echipamente in buna stare.

          13.10. Transportul corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente acestora se face cu mijloace adecvate mecanizate, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, actiunii agresive a mediului (varatiilor mari de temperatura, coroziunii, etc) si in concordanta cu indicatiile producatorului.

          13.11. Depozitarea si pastrarea corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente se face in spatii adecvate cu respectarea reglementarilor in vigoare privind  prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.

          13.12. Manipularea corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente se face cu respectarea regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii si in asa fel incat acestea sa nu se deterioreze. Se acorda o atentie deosebita aparatelor casante sau usor deformabile.

          13.13. Montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile se face in conditiile prevazute de Normativul I-7.

          13.14. Montarea corpurilor de iluminat din incaperi pentru bai, grupuri sanitare etc se face conform prevederilor din Normativul I-7.

          13.15. Pe toata durata executiei se vor respecta normele prevazute in Normativul C300 si ale dispozitiilor generale de p.s.i.


                   14. MASURI  DE  PREVENIRE  A  INCENDIILOR

     SI  EXPLOZIILOR

          14.1. Sistemele de iluminat si instalatiile aferente acestora sunt astfel proiectate si realizate incat sa se evite producerea, favorizarea sau propagarea incendiilor si a exploziilor, in conformitate cu prevederile din 'Normativul de siguranta la foc a constructiilor' P 118 si Normativul I-7.

          14.2. Corpurile de iluminat se aleg astfel incat gradul lor de protectie - la patrunderea corpurilor solide (inclusiv a prafului), la patrunderea apei (inclusiv a vaporilor de orice fel), a gazelor si la socuri mecanice – sa fie in concordanta cu riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu) al incaperii in care acestea se monteaza. Aceleasi conditii trebuie sa le indeplineasca si echipamentele de alimentare cu energie electrica si de actionare.

          14.3. Corpurile de iluminat ce se prevad pentru  incaperile din categoriile A, B si C de pericol de incendiu si in care pot apare degajari de praf, vapori sau gaze combustibile, se prevad cu dispozitive de deconectare automata de la reteaua de alimentare atunci cand  acestea se desfac pentru a fi curatate, pentru schimbarea lampii etc. Cand acest lucru nu este posibil se marcheaza vizibil pe corpul de iluminat: 'nu desfaceti sub tensiune', conform SREN 50.014/95. Partile metalice ale aparatelor (copurilor) se leaga la conductorul de protectie (PE).

          14.4. Nu se prevad corpuri de iluminat sau echipamente ale acestora deasupra cuptoarelor, forjelor, bailor de tratament, etc.

          14.5. Nu se recomanda traversarea peretilor si planseelor antifoc de catre instalatiile de alimentare cu energie electrica a corpurilor de iluminat.

          In cazul in care aceste traversari nu se pot evita se iau urmatoarele masuri pentru evitarea propagarii incendiilor in compartimentele invecinate:

          - spatiile libere din jurul tuburilor de protectie (tevi metalice) se inchid cu materiale incombustibile avand rezistenta la foc egala cu cea a peretelui sau a planseului strapuns;

          - la trecerea prin pereti sau plansee, tuburile de protectie se executa din materiale incombustibile. Lungimea tronsonului incombustibil trebuie sa depaseasca grosimea elementului traversat cu cel putin 300 mm de o parte si de alta a acestuia.

          - trecerile se executa astfel incat in urma dilatarilor tuburilor de protectie, provocate de incendiu, sa nu duca la dislocari ale unor portiuni de perete sau planseu.

          14.6. Corpurile de iluminat nu se monteaza direct pe elementele combustibile. Montarea pe acestea  se face prin intermediul unor suporturi necombustibile, cu grosimea minima de 5 mm sau la o distanta de cel putin 3 cm de la elementele combustibile, folosind suporti metalici.

          14.7. Toate echipamentele folosite pentru sistemele de iluminat (corpuri de iluminat, aparate de actionare etc) vor fi echipamente, omologate si agrementate conform normelor romane in vigoare.


                                                                                                          ANEXA  1

REGLEMENTARI  PRIVIND  PROIECTAREA  SI  EXECUTAREA

INSTALATIILOR  DE  ILUMINAT  DIN  CLADIRI

Indicator                        Denumirea  documentului

      1                                        2

                   1. LEGI, NORME, NORMATIVE SI INSTRUCTIUNI TEHNICE

                       PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR

CIE 117-1995              Disconfortul orbirii in iluminatul interior

CIE 008/E-2001           Iluminatul interior al locurilor de munca

CIE 40-1978                Calcule pentru iluminatul interior (metoda de baza)

SR-EN 50.014-1995    Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive

                                      - Prescriptii generale

SR-CEI 61.241-1999  Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta

prafului combustibil

Legea 10/1995            Legea privind calitatea in constructii

HGR nr.766/1997                  Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse,

                                      procedee si echipamente  noi in constructii

OG 60/1997                           Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor

1993                              Regulament privind protectia si igiena muncii in

constructii

I1-1978                         Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor

                                      tehnico-sanitare si tehnologice din tevi de PVC

neplastifiate

I5-1998                         Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor

                                      de ventilare si climatizare

I6-1998                         Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si

                                      instalatiilor de utilizare a gazelor naturale

                                                                                      ANEXA  1 (continuare)

I7-1998                         Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor

                                      electrice la consumator, cu tensiuni pana la 1000V in c.a.

                                      si 1500V in c.c.

I13-1994                       Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor

                                      de incalzire centrala

I31-1999                       Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor

                                      sanitare (apa si canalizare) la constructii civile si

                                      industriale

I33-1999                       Normativ pentru exploatarea si intretinerea instalatiilor

                                      de utilizare a gazului petrolier lichefiat (aragazului)

I5/1-1994                      Instructiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau

                                      incalzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale

I5/2-1998                      Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare

                                      si climatizare

I38-1981                       Instalatii tehnice pentru proiectarea sistemelor de

                                      recuperare a caldurii cu fluid intermediar in halele

                                      industriale

C142-1985                             Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea

                                      termoizolatiilor la elementele de instalatii

ID17-1976                    Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea si

receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol

de explozie


                                                                                      ANEXA  1 (continuare)

                   2. NORME,  NORMATIVE  SI  INSTRUCTIUNI  TEHNICE

                       PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA

   CONSTRUCTIILOR

P100-1992                             Normativ pentru protectia antiseismica a constructiilor

de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale

P118-1999                             Normativ de siguranta la foc a constructiilor - P118-99

P121-1989                             Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea

                                      masurilor de protectie acustica si antivibratila la cladiri

                                      industriale

P122-1989                             Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de

                                      izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si

                                      tehnico-administrative

P123-1989                             Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea

                                      salilor de auditie publica din punct de vedere acustic

C253/1-1994                Instructiuni tehnice de proiectare si executie a

elementelor de constructii si instalatii pentru camere

curate utilizate in domeniul sanatatii (spitale, laboratoare

si industria farmaceutica)

C253/8-1994                Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind

organizarea camerelor curate utilizate in domeniul

sanatatii (spitale, laboratoare si industria farmaceutica)

C300-1994                             Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata

executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente

acestora

P71-1986                     Normativ de proiectare privind iluminatul natural in

cladirile industriale

                                                                                      ANEXA  1 (continuare)

NP 006-96          Normativ pentru proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori.

Cerinte utilizatori

NP 009-97          Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea

constructiilor pentru case de copii

NP 010-97          Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea

constructiilor pentru scoli si licee

NP 011-97          Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea

constructiilor pentru gradinite de copii

NP 015-97          Normativ privind proiectarea si verificare constructiilor

spitalicesti si a instalatiilor

NP 024-97          Normativ pentru proiectarea si executarea parcajelor pentru

autoturisme (subterane)

NP 025-97          Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane


                                                                                                ANEXA  2

VALORI  RECOMANDATE  PENTRU  PROIECTAREA

SISTEMELOR  DE  ILUMINAT – GENERAL

Tipuri de destinatii, activitati sau sarcini vizuale

Em1)

(ℓx)

UGRL2)

(-)

Ra3)

(-)

Hu4)

(m)

Observatii5)

0

1

2

3

4

5

1. Arii comune ale cadirilor

Holuri de intrare

100

22

60

0,00

Holuri de hotel

200

22

80

0,00

____________

1) Em reprezinta nivelul de iluminare recomandat pe suprafata de referinta pentru destinatia, activitatea sau sarcina vizuala din coloana 0

  In functie de observatiile de la 3.10. se poate alege o valoare cu o treapta mai mare sau mai mica.

2) UGRL este valoarea limita a indicelui UGR corespunzatoare tipului de destinatie, activitate sau sarcina vizuala

   Pana la adaptarea standardului privind calculul indicelui UGR, aceasta este optional

3) Ra este indicele minim de redare a culorilor

4) Hu este inaltimea suprafetei de referinta cand  aceasta este paralela cu pardoseala-planul util.

5) Coloana cuprinde observatii ce tin de: pozitia suprafetei de referinta cand difera de planul util; temperatura de culoare necesara surselor de lumina, etc.

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Platforme de incarcare

150

25

40

0,00

Zone de circulatie, coridoare

100

28

40

0,00

A se prevedea zone de tranzitie la intrari si iesiri si a se evita schimbari bruste ale nivelului de iluminare

Scari, scari rulante

150

25

40

0,00

La nivelul scarilor

Cantine

200

22

80

0,70

1,10 cand se ia masa in picioare

Camere de odihna

100

22

80

0,00

Sali pentru exercitii fizice

300

22

80

0,00

Sali de baie, toalete

200

25

80

0,00

Infirmerii

500

19

80

0,50

Sali de consultatii medicale

500

16

90

Pe masa de consultatii*)

Tcp cel putin 4000 K

Salile masinilor

200

25

60

0,00

Sali cu panouri de comanda

500

19

80

Pe suprafata panoului*)

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Depozite, magazii

100

25

60

Pe rafturi;

200 lx in cazul ocuparii continue

Spatii pentru ambalare

300

25

60

0,70

Puncte de control

150

22

60

Pe suprafata pe care se face control;

200 lx in cazul ocuparii continue

2. Cladiri pentru agricultura

Utilaje pentru incarcarea si manevrarea produselor

200

25

80

0,00

Grajduri

50

28

40

0,00

Tarcuri pentru animale bolnave

200

25

80

0,00

Zone de preparare a hranei, ferme de lapte, spalatorii

200

25

80

0,00

3. Brutarii

Prepararea si coacere

300

22

80

Pe suprafata de lucru

Finisare, glazurare, decorare

500

22

80

Pe suprafata de lucru

4. Industria cimentului

Uscatorii

50

28

20

0,00

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Prepararea materialelor

200

28

40

Pe suprafata de lucru

Lucru mecanizat general

300

25

20

Pe suprafata de lucru

Forme brute, neprelucrate

300

25

20

Pe suprafata de lucru

5. Industria ceramica a sticlei

Uscatorii

50

28

20

0,00

Preparare, lucru mecanizat

300

25

20

Pe suprafata de lucru

Smaltuire, laminare, presare, modelare bruta, suflare in sticla

300

25

40

Pe suprafata de lucru

Polizare, gravura, lustruire, modelare de precizie

750

19

80

Pe suprafata de lucru

Lucru decorativ

500

19

80

Pe suprafata de lucru

Polizarea sticlei optice, polizarea si gravura cristalului (manuale)

750

16

80

Pe suprafata de lucru

Lucru de precizie

1000

16

90

Tcp cel putin 4000 K

Productie de pietre pretioase

1500

16

90

Tcp cel putin 4000 K

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

6. Industria chimica, plastica si a cauciucului

Procese automatizate cu comanda de la distanta

50

20

0,00

Procese cu interventie manuala limitata

150

28

40

0,00

Locuri de munca manuala

300

25

80

0,00

Camere de masurare de precizie, laboratoare

500

19

80

Pe suprafata de lucru

Productie farmaceutica

500

22

80

0,70

Productie de anvelope

500

22

80

0,70

Controlul culorilor

1000

16

90

0,70

Tcp cel putin 6500 K

Taieri, finisari, control

750

19

80

0,70

7. Industria electrotehnica si electronica

Productie de cabluri si conducte

300

25

60

0,70

Confectionare bobine mari

300

25

60

0,70

Confectionare bobine de marime medie

500

22

60

0,70

Confectionare bobine mici

750

19

80

0,70

Impregnare bobine

300

25

60

0,70

Galvanizare

300

25

60

0,70

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Asamblare bruta (transformatoare mari)

300

25

60

0,00

Asamblare medie (panouri de comanda si control)

500

22

80

0,70

Asamblare fina (telefoane)

750

19

80

0,70

Asamblare de precizie (echipamente de masura)

1000

16

80

0,70

Ateliere electronice, testari, ajustari

1500

16

80

0,70

8. Industria alimentara

Iluminat general in zone de munca la fabrici de bere, fabrici de ciocolata si fabrici de zahar

200

25

80

0,00

Sortare si spalare produse ambalare

300

25

80

0,70

Iluminat general in abatoare, macelarii, laptarii si rafinarii de zahar

500

25

80

0,70

Taiere si sortare fructe si legume

300

25

80

0,70

Productie de alimente delicatese, bucatarii

500

22

80

0,70

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Productie de tigari

500

22

80

0,70

Controlul productiei si al produselor, trieri, sortari

500

22

80

0,70

Laboratoare

500

19

80

0,70

Controlul culorii

1000

16

90

0,70

Tcp cel putin 4000 K

9. Turnatorii

Tuneluri subterane, pivnite

50

28

20

0,00

Cu conditia recunoasterii facile a culorilor de siguranta

Platforme

100

25

40

0,00

Pregatirea nisipului

200

25

40

0,00

Vestiare

200

25

40

0,00

Locuri de munca la cupola si mixer

200

25

40

0,00

Bai de turnare

200

25

40

0,00

Zone de scoatere a materialelor din baile de turnare

200

25

40

0,00

Turnare mecanizata

200

25

40

0,00

Turnare manuala

300

25

40

0,00

Matritare

300

25

40

0,00

Confectionare modele

500

22

40

0,00

10. Saloane de coafura

Coafare

500

19

90

0,70

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

11. Productia de bijuterii

Lucrul cu pietre pretioase

1500

16

90

0,70

Tcp cel putin 4000 K

Productia bijuteriilor

1000

16

90

0,70

Productie manuala ceasuri

1500

16

80

0,70

Productie automatizata ceasuri

500

19

80

0,70

12. Spalatorii si curatatorii chimice

Receptie, marcare si sortare obiecte

300

2

60

0,70

Spalare si curatare, calcare

300

25

60

0,70

Control si ajustari

750

19

80

0,70

13. Industria  pielariei

Curatire de carne, razuire, frecare, intoarcerea pielii

300

25

40

0,70

Lucru de selarie, cusut, lustruire, taiere

500

22

60

0,70

Sortare

500

22

80

0,70

Tcp cel putin 4000 K

Colorare, nuantare

500

22

60

0,70

Controlul  de calitate

1000

19

80

0,70

Controlul  culorilor

1000

16

90

0,70

Tcp cel putin 4000 K

Fabricarea pantofilor

500

22

80

0,70

Fabricarea manusilor

500

22

80

0,70

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

14. Industria metalurgica

Forjare matrite

200

25

40

0,00

Sudari, asamblari la rece

300

25

40

0,00

Lucru brut sau mediu, cu tolerante mai mari de 0,1 mm

300

22

40

0,70

Lucru de precizie, cu tolerante sub 0,1 mm

500

19

80

0,70

Trasare, control

750

19

80

0,70

Desenarea formelor tevilor si cablurilor metalice

300

25

40

0,70

Lucru cu table mai groase de 5 mm

200

25

40

0,00

Lucru cu foi mai subtiri  de 5 mm

300

22

60

0,00

Fabricarea sculelor si a echipamentelor de taiere

750

19

80

0,70

Asamblare bruta

200

25

60

0,00

Asamblare medie

300

25

60

0,00

Asamblare fina

500

22

60

0,70

Asamblare de precizie

750

19

80

0,70

Galvanizare

300

25

40

0,70

Pregatirea suprafetelor si vopsire

750

25

80

0,70

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Mecanica de precizie, micromecanica, matritare, fabricarea sculelor

1000

19

80

0,70

15. Industria  hartiei

Fabrici de celuloza

200

25

40

0,00

Fabricarea si procesarea hartiei

300

25

40

0,00

Legari carti si copertari

500

22

60

0,70

16. Centrale de producere a energiei

Spatii de alimentare cu combustibil

50

28

20

0,00

Sala cazanelor

100

28

40

0,00

Salile masinilor

200

25

40

0,00

Spatii auxiliare, pompe, condensatoare

200

25

40

0,00

Camere de comanda

500

16

80

0,70

Statii interioare de conexiuni

150

25

40

0,00

Boxe trafo, aparataj

150

25

40

0,00

Camere pentru redresoare

150

28

20

0,00

Camere pentru acumulatori

100

28

20

0,00

Camera pentru compensatorul sincron

200

25

40

0,00

                                                                                      ANEXA  2 (continuare)

0

1

2

3

4

5

Camera pentru grup electrogen

200

25

40

0,00

Gospodarii de cabluri

100

28

20

0,00

17. Tipografii

Taiere, gofrare, lucru cu clisee, masini de tiparit, matritare

500

19

80

0,70

Sortare hartie si tiparire manuala

500

19

80

0,70

Setari, litografiere, retusari

1000

19

80

0,70

Controlul culorilor (daca e cazul)

1500

16

90

0,70

Tcp 5000 K

Clisee metalice

2000

16

80

0,70