Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Numarator binar sincron de tip serie

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cuplajul prin transformator
CABLURI DE COMUNICATIE PENTRU TELEFOANE GSM NOKIA
Centralele electrice
DIMENSIUNEA SPOTULUI LUMINOS
MOMENTUL CURENTILOR CERUTI
PERFORMANTELE SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA NELINIARE
Senzori si Traductoare
Diode semiconductoare
LASERII CU GROPI CUANTICE
MASURAREA FRECVENTEI

Numarator binar sincron de tip serie

                    Schema acestui numarator impreuna cu tabelul de adevar pe care il realizeaza sunt reprezentate in figura 3.b.



                      Din examinarea celulei de tip T cunoastem ca aceasta celula basculeaza daca are intrarile pe nivelul unu (J=K=1) si i se aplica un impuls de tact.

       

Fig.3.b Numarator binar sincron serie

 In schema din figura 3.b bornele de tact ale bistabilelor au fost legate impreuna formand intrarea numaratorului, iar intarile J si K ale fiecarui bistabil sunt comandate cu ajutorul unor porti SI in conformitate cu tabelul de adevar, astfel:

-CBB1 basculeaza din doua in doua impulsuri aplicate la intrare(vezi coloana Q1 din tabel ), adica numai atunci cand Q0=1.In consecinta, vom lega intrarile J1=K1 la iesirea Q0.

-CBB2 basculeaza in patru impulsuri aplicate la intrare adica atunci cand atat Q0 cat si Q1 sunt in starea 1. Aceasta comanda este asigurata de poarta P1 la iesirea caruia au fost legate intrarile J2 si K2.

                 Dupa un rationament similar rezulta ca CBB3 va bascula cand Q0=Q1=Q3=1, comanda asigurata de poarta P1.

Numarator binar sincron de tip paralel

                    O marime suplimentara a vitezei de lucru a numaratorului sincron se poate obtine daca portile SI dinte celule nu se mai leaga in cascada ca in schema de tip serie, ci fiecare poarta SI este cuplata direct iesirilor bistabililor care conditioneaza deschiderea(figura 3.c.)

                    Acest tip de numarator este cel mai rapid dintre toate cele examinate pana acum. Dezavantajul schemei consta in faptul ca portile SI constructive au cate o intare in plus iar fiecare poarta de comanda nou indusa mareste cu cate o unitate gradul de incarcare al bistabililor. Este important de retinut  faptul ca fiecare incarcare suplimentara a bistabililor mareste  timpul de basculare si in consecinta va reduce frecventa de lucru a numaratorului.

 

Fig.3.c. Numarator binar sincron de tip serie

Numaratoare binare inverse sincrone

                   Numaratoarele inverse se pot realiza sub forma asincrona, cat si sub forma sincrona.In figura 4.1.a este prezentata schema bloc a unui numarator asincron cu 4 CBB-uri de tip J-K, functionand in regim de denumarare (numarare inversa).Se observa ca, pentru a realiza functia de numarare inversa, este suficienta utilizarea iesirilor Q (RESET) ale CBB-urilor ce formeaza etejele de numarare.

                    Principiul de realizare a numaratorului invers (utilizarea pentru controlul functionarii CBB-ului urmator a semnalului de pe iesirea Q a  CBB-ului anterior) se aplica si la realizarea numaratorului sincron invers.

O structura de principiu a unui numarator sincron in regim de denumarare este reprezentata in figura 4.1.a.Se observa ca in primul impuls de tact aplicat pe intrarea de numarare (CP) trece in SET toate CBB-urile numaratorului aflate initial in RESET.Aceasta deoarece, initial, iesirile Q1, Q2, Q3, ce se conecteaza prin portile SI1,SI2 la intrarile J-K ale CBB-urilor urmatoare(J=K=1) pentru toate cele 4 CBB-uri la care se aplica pulsul de tact.Diagrama de semnale a numaratorului sincron invers este similara celei prezentate pentru functionarea numaratorului asincron invers.

                       

                 Mai intai trebuie sa avem in vedere starea portilor SI din intarile J si K.Dat fiind tipul sincron al numaratorului, pentru determinarea valorilor de iesire a acestor porti este obligatorie cunoasterea iesirilor bistabililor legati in intrari inainte de aparitia impulsului T (nu se tine seama de starea bistabilului anterior, determinata de T)

                       Se observa pe schema  ca in intrarile  bistabilului D s-a introdus iesirea QA a primului bistabil si nu QA, cum s-a procedat pentru B si C.Aceasta legatura este des intalnita in circuitele integrate.Se observa, de asemenea ca QA este inversat, deci efectul asupra lui D va fi acelasi cu ipoteza comentarii iesirii QA in intrarile sale.Motivul  acestui fel de conexiune este echilibrarea sarcinii.Daca QA ar fi fost conectat in B, C si D, incarcarea sa ar fi fost prea mare.Solutia conectarii lui QA inversat echilibreaza sarcina pe care debiteaza A.




                        Pentru o mai usoara intelegere a functionarii numaratorului se da tabelul 4.1.c.

                         Prin J si K se intelege rezultatul produsului logic ce se aplica acestor porti, adica:                       

 

Rezultatul acestui proces este trecut in coloana respectiva.                                               

Ja=Ka=1(+Vcc)           Ja=Ka=    JC=KC=           JC=KC=

 

        

  In plus se mai tine seama si de figura 4.1.a.  care da starea bistabilului JK dupa aplicarea impulsului in T, in functie de valoarea lui J si K.

Functionarea numaratorului

  1. t=t0  Toti bistabilii (A, B, C si D) sunt pe 0:

    

JA  si KA  sunt conectati la +Vcc, deci sunt presupusi.

2.t=t1    JA=1; KA=1; KA=1,  deoarece initial QA=1 (t=t1);

   , deci JB=KB=1, QB=1;

   , deci JC=KC=1; QC=1;

   , deci JC=KC=1, KD=1, QD=1;

    A=1, B=1, C=1, D=1;

3.t=t2     QA=0 (J=!; K=1; QA=1) basculeaza;

   ; JB=KB=0; QB=1 nu isi schimba starea;

    JC=KC=0; QC=1;

    JD=KD=0; QD=1;

    A=0; B=1; C=1; D=1;

4.t=t3    QA=1 (J=1, K=1, QA=1) basculeaza;

   , (JB=1, KB=1, QB=0) QB=1 basculeaza;

  , JC=0, KC=0, QC=1;

  JD=KD=0, QD=0;

  A=1, B=1, C=1, D=1  

5.t=t4    QA=0;

   , JB=JC=JD=0, deci nici B , nici C , nici D nu basculeaza.

   A=0, B=0, C=1, D=1; si asa mai departe conform tabelului.

   Dupa al 16-lea impuls de ceas, numaratorul e din nou pe 0.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 955
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site