Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


STANTAREA - PROIECT

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Modelarea numarica a curgerii gazului in electrofiltre
Vatala cu bataie dubla
Mecanismul vatala cu cama excentrica
INSTRUMENTATIA NUCLEARA A REACTOARELOR NUCLEARE
Incarcarea cu sarcina electrica a particulelor in filtrele electrostatice
Combustibil pentru turboreactoare - BOEING 737 - Descrierea instalatiei de combustibil
Pornirea motorului pet imp de iarna - Cum conducem daca motorul e Diesel
Oferta tehnica - Masina de spalat si aspirat mochete si covoare prin metoda injectie extractie : Pony700
INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE PENTRU PRODUSELE METABOND M, C, GOLD
CALCULUL DE TRACTIUNE

Stabilirea variantei optime de croire in vederea stantarii




Calculul marimii puntitelor

Calculul latimii benzii

Normarea tehnica a operatiei de stantare

Analiza economica a procesului tehnologic

Calculul fortei de stantare

Alegerea utilajului de presare

Eficienta economica a asimilarii produsului

STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE CROIRE   

IN VEDEREA STANTARII

In acest scop se utilizeaza doi coeficienti si anume:

a.    Coeficientul de croire se determina cu relatia:

Kc

unde:

A suprafata conturului de croit in care nu se iau in considerare eventualele orificii perforate; (mm)

r nr. piese pe un rand;

B latimea benzii; (mm)

L lungimea benzii (mm)

Obs. este optima varianta cu cel mai mare coeficient de croire.

A mm

r=235

B=75 mm

L=2000 mm

Inlocuind in relatia de mai sus obtinem:

Kc = = = 49

Kc

b.    Coeficientul de flosire al materialului:

Kf =

unde:

A suprafata efectiva a conturului croit fara orificii (mm)

n nr. real de piese obtinute din banda

L lungimea benzii (mm)

B latimea benzii    (mm)

In cazul semifabricatelor sub forma de tabla ,sau al taierii tablei in fasii pentru piese identice, coeficientul se calculeaza cu relatia:

Kf =

unde:

n - nr. pieselor obtinute din tabla

C latimea tablei(mm)

Cand tabla se taie in fasii pentru mai multe piese diferite, coeficientul total de folosire se stabileste cu relatia:

Kf =

n=3055

A=314 (mm)

L=2000 (mm)

B=1000 (mm)

Kf === 48

Kf

2. CALCULUL MARIMII PUNTITELOR

In cazul puntitelor laterale avem:

a= (mm)

iar pentru puntitele intermediare avem:

(mm)

Valorile a si b sunt redate in anexa 2 tab.1

Unde

K

0.08 0.8

Otel dur

K

1.0 1.2

Bronz si alama

K

1.2 1.3

Cupru si aluminiu

K

1.0 1.2

Duraluminiu

K

1.5 -2.0

Aliaje de magneziu

K

1.2 2.0

Aliaje de titan

K

1.5 2.0

Materiale nemetalice

K

1.0

Banda trece odata prin stanta

K

1.2

Banda trece de doua ori prin stanta

K

1.0

Stanta cu avans si ghidare neprecisa a benzii

K

0.8

Stanta cu avans si ghidare precisa a benzii

Pentru croirea inclinata sau intrepatrunsa, dimensiunile minime ale puntitelor sunt indicate in anexa 2, tab.2

Am ales ca material otelul dur de grosime 1mm, deci vom avea:

K

K

K

a=1.5

b=1.1

Vom avea:

(mm)

(mm)

a = 0.6 (mm)

b = 0.44 (mm)

CALCULUL LATIMII BENZII

Este necesar pentru stabilirea eficientei variantelor de croire si pentru proiectarea stantelor si matritelor in funtie de: forma si dimensiunile conturului de taiat, dispunerea acestuia pe banda, marimea puntitelor, abaterile de la latimea benzii sau fasiei, precum si de modul de conducere a benzii in stanta sau matrita.

Apasare laetrala a benzii. Croire pe un rand

B=D+2a +T

Apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri paralele

B=nD+ (n-1)b +2a +T

Apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri in zig zag

B=0.866(D+b )(n-1)+D+2a +T

Fara apasare laterala a benzii. Croire pe un rand

B=D+2(a +T )+j

Fara apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri paralele

B=nD+(n-1)b +2(a +T )+j

Fara apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri in zigzag

B=0.866(D+b )(n-1)+D=2(a +T )+j



Utilizarea unui poanson lateral de pas

B=D+1.5a +c+0.5T

Utilizarea a doua poansoane laterale de pas

B=D=1.5a +2c+0.5T

T este toleranta in minus la latimea benzii sau a fasiei taiate din tabla

Latimea fasiei pana la 100 mm

Gros. Mat.

< 1 mm

Gros. Mat.

12 mm

Gros. Mat.

23 mm

Gros. Mat.

35 mm

0.6

0.8

1.2

2.0

Latimea fasiei peste 100 mm

Gros. Mat.

< 1 mm

Gros. Mat.

12 mm

Gros. Mat.

23 mm

Gros. Mat.

35 mm

0.8

1.2

2.0

3.0

S-a lucrat cu apasare laterala a benzii cu o croire pe 3 randuri paralele, grosimea amterialului fiind e 1 mm. deci vom avea:

n=3 randuri

D=20 mm

b =0.44 mm

a =0.6 mm

T = 0.6 mm

B=nD+(n-1)b +2a +T

B=3*20+(3-1)0.44*2*0.6+0.6=61.65

B=61.65 mm

NORMAREA TEHNICA LA OPREATIA DE

STANTARE

Norma e timp reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unei operatii de stantare sau matritare la rece.

Norma de productie exprima cantitatea de produse realizata in unitatea de timp, in conditii determinate.

Pentru operatiile de prelucrare prin matritare si stantare la rece, norma de timp se calculeaza cu relatia urmatoare:

(min)

in care:

Tpi timpul de pregatire incheiere

n nr.de piese din lot

Top timpul oprativ

Tdl timpul de deservire

Tir timpul de intreruperi reglementate

Valori orientative pentru timpul de pregatire incheiere sunt date, in conditiile unei productii de serie, in tabelele 1 si 17 din anexa 2.

Suma timpilor Top Tdl Tir poate fi intalnita si sub denumirea de timp unitar Tu . Valoarea timpului unitar se stabileste cu relatia:

(min)

in care:

tb timpul de baza

ta tipul ajutator

P procesul stabilit pentru timpul de deservire al locului de munca Tdl si intreruperi reglementate Tir

Top timpul oprativ

K coeficient care tine seama de Tir si Tdl ale carui valori sunt in tabelul 16 anexa 2.

Timpul de baza tb reprezinta timpul consumat de catre lucratorul de la presa pentru transformarea semifabricatului in piesa stantata sau matritata.

Timpul ajutatator ta reprezinta timpul in decursul caruia au loc manuiri sau actiuni ale lucratorului sau utilajelor, necesare pregatirii transformarii semifabricatului in piesa stantata sau matritata. Astfel, la productia de serie, timpul ajutator este format din: timpul pentru cuplarea presei sau foarfecelor in cursa de lucru, ta1; timpul pentru asezarea ruloului de banda pe tamburul de alimentare, timpul pentru luarea fasiei de tabla si transportarea la presa, ta2 ; timpul pentru introducerea fasiei de tabla in matrita sau stanta, ta3; timpul pentru deplasarea fasiei de tabla in stanta sau matrita cu un pas, ta4; timpul pentru indepartarea din stanta sau matrita a deseului de tabla, ta5; timpul pentru scoaterea piesei din placa, la stantarea sau matritarea din fasii de tabla, ta6; timpul pentru manuiri suplimentare, la stantarea sau matritarea din fasii de tabla(ungerea si intoarcerea sau rasturnarea fasiei).

Timpul operativ Top este timpul consumat de lucratorul de la presa pentru pregatirea transformarii si transformarea semifabricatului in fiecare piesa;acest timp este format din timpul de baza si timpul ajutator.

Timpul de deservire a locului de munca Tdl este timpul consumat de catre lucratorul de la presa pe intreaga durata a schimbului de lucru, atat pentru mentinerea in stare de functionare a utilajelor, sculelor si dispozitivelor, cat si pentru organizarea, alimentarea si mentinerea ordinii si curateniei la locul de munca.

Timpul de intreruperi reglementate Tir este timpul necesar lucratorului pentru a mentine capacitatea de munca si satisfacerea necesitatilor sale fiziologice de odihna si de igiena personala in cursul programului de lucru, cat si pentru pauzele conditionate de tehnologia stabilita si de organizarea productiei specifice locului de munca respectiv.

Felul semifabricatului

Tipul avansului:

1 automat;

2 manual

Relatia pentru timpul unitar

(min)

Induvidual

1

2

Fasie de tabla

1

Banda colac

Fasie de tabla si banda colac

Semnificatia notatiilor:

- timpul de baza pentru o piesa;

- coeficient care tine seama de timpul de deservire a locului de munca, de timpul de intreruperi reglementate;

- timpul ajutator pentru pornirea presei in cursa de lucru ;

- timpul ajutator pentru luarea benzii colac si asezarea ei in dispozitivul de derulare al presei;

- timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta;

- timpul ajutator pentru avansarea semifabricatului cu un pas de stantare;

- timpul ajutator pentru indepratarea deseurilor din stanta;

- timpul ajutator pentru scoaterea pieselor din stanta si depunerea lor;

- numarul de cursa duble ale culisorului presei pentru un semifabricat, in cazul ciclului de lucru cu avans automat;

- - numarul de cursa duble ale culisorului presei pentru un semifabricat, in cazul ciclului de lucru cu avans manual;

- numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisorului presei.

Timpii ajutatori din relatiile pentru calculul timpilor unitari, pentru diferite faze, manuiri si actiuni ale lucratorilor de la prese, sunt dati in anexa 2 (tab.4 15).

Timpul operativ Top se va corecta, in functie de tipul productiei, cu urmatorii coeficienti:

serie mare (20000 500000 buc)K=1.00

serie mijlocie (2000 100000 buc)K=1.05

serie mica(200 10000 buc).K=1.15

Rezulta ca, pentru determinarea normei de tehnice de timp, este necesar sa se stabileasca mai intai continutul lucrarilor efectuate de lucrarilor efectuate de lucratorul de la presa, conform indicatiilor din tab. 2 anexa 2.

Relatii pentru calculul timpului de baza

Felul semifabricatului

Tipul avansului:

1 automat;

2 manual

Relatia pentru timpul de baza

(min)

Induvidual

1

2

Fasie de tabla

1

Banda colac

Fasie de tabla si banda colac

Semnificatiile sunt aceleasi cu cele din tabelul de mai sus. In plus s-au mai notat:

- timpul de baza corespunzator unei curse duble ale culisorului presei

- numarul de curse duble ale culisorului presei

- coeficient care tine seama de intepenirea semifabricatului in dispozitivele de incarcare, avand valorile: 1.02 1.05 pentru mainile mecanice(electromecanice si pneumatice); 1.03 1.05 pentru dispozitivele de incarcare tip magazin, cu clapeta si buncare cu distribuire continua sau pe loturi in magazin; 1.07 1.08 pentru buncarele distribuire bucata cu bucata in magazin;

- coeficient care depinde de tipul cuplajului (tab.3, anexa 2).

Cu ajutorul relatiilor din cele doua tabele de mai sus si a valorilor timpilor din tabelele 1 17 din anexa 2, se calculeaza timpul de ba baza si timpul unitar.

Stiind productia anuala, se determina numarul de piese din lot.

Norma de productie Np pentru un schimb de opt ore se determina cu relatia:

k=1.2

d=20 mm

g=1 mm

=300 daN/cmdeci vom avea :

daN

F= 1500 kN

In functie de F alegem din tabele urmatorii timpi ajutatori:

5




Pentru o fasie de tabla avem:

min

Norma de productie Np pentru un schimb de opt ore se determina cu relatia:

NT NP

ANALIZA ECONOMICA SI ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE PROCES TEHNOLOGIC

Optimizarea alegerii variantei corecte de proces tehnologic se va face prin stabilirea costului piesei executata prin variantele tehnologice adoptate; varianta optima va fi aceea care asigura obtinerea piesei la un cost minim, in conditii de precizie, calitate si productivitate impuse.

In acest scop, stabilirea costului de productie, pe bucata, al unei piese obtinuta prin deformare plastica la rece, ca suma a tuturor cheltuielilor efectuate cu acest prilej, se face cu relatia:

[lei/buc]

in care:

- costul materialului necesar confectionarii unei piese;

- costul manoperei necesare confectionarii unei piese;

- costul regiei totale pentru o piesa;

- amortizarea echipamentului tehnologice ce revine unei piese;

Toate costurile partiale sunt exprimate in lei/buc.

Relatii pentru calculul elementelor costului de productie pe piesa

Nr.

crt

Costul

Relatia

Semnificatia notatiilor este:

- aria piesei plane, din care se scad orificiile;

- grosimea materialului;

- masa specifica a materialului;

- coeficientul de folosire ma materialului;

- costul unitar al materialului;

- retributia medie orara a prestatorului;

- - retributia medie orara a reglorului;

- timpul unitar;

- timpul de pregatire-incheiere;

- numarul de piese din lot, in buc, pentru productia de serie; pentru productia de masa, se ia egal cu numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisoruli presei, inmultit cu durabilitatea stantei sau matritei exprimata in numar de curse duble intre reconditionari;

- regia totala;

- valoarea initiala a presei;

- programul anual de fabricatie;

- norma de amortizare a presei;

- gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese dat;

- constanta care tine seama de raportul intre programul anual de fabricatie si durabilitatea totala a stantei sau matritei;

- costul acipamentului tehnologic.

Pentru determinarea gradului de incarcare, se poate folosi relatia:

in care:

- fondul de timp necesar pentru realizarea programului anual de fabricatie, in ore;

- fondul de timp disponibil al unei prese intr-un an, in ore;

- numarul d prese folsite pentru realizarea programului anual de fabricatie;

- norma tehnica de timp pentru btinerea unei piese, in min;

- numarul de zile lucratoare intr-un an(se iau 307zile);

- numarul de schimburi dintr-o zi;

- durata schimbului, in ore;

- coeficient pentru reparatiile preselor cu valoarea (0,95 0,97).

Cmat lei/buc

Cman lei/buc

    Cr=1.68 lei/buc

Cap lei/buc

%

    Cae lei/buc

Deci costul total de productie va fi:

C=17.8 lei/buc

ALEGEREA UTILAJULUI DE PRESARE

In functie de forta de stantare vom alege din tabele utilajul de presare.

Forta de presare FN= 1500 kN si deci vom alege presa hidraulica cu batiu deschis PHC 2-160 cu urmatoarele caracteristici:

Forta nominala: - berbec 1600 kN

- perna 1000 kN

Cursa nominala: - berbec 630 mm

- perna 320 mm

Dimensiuni masa: - lungime 1000 mm

- latime 800 mm

Viteza berbec: - coborare 250 mm/sec

- de lucru 50/16 mm/sec

- urcare 250 mm/sec

Viteza perna: -coborare 10 mm/sec

- urcare 40 mm/sec

Dimensiuni berbec: - distanta masa berbec 1000mm

- putere instalata 45 kW

- presiunea hidraulica 250 bari

- capacitatea rezervorului 1250 l

Dimensiuni de gabarit: - lungime 1400 mm

- latime 2500 mm

- inaltime 3800 mm

- masa neta 20000 kg

EFICIENTA ECONOMICA A ASIMILARII PRODUSULUI

In acest scop este necesar sa se cunoasca anumiti indicatori economici pentru a se compara cu cei ai unor produse similare fabricate in alte tari.

Calculul eficientei economice cuprinde:

Cheltuieli de asimilare acestea cuprind:

Cheltuielile pentru achizitia de documentatii tehnice, licente si modele de referinta (P1a) se stabileste folosind preturile din cataloage sau ofertele unor firme consacrate

P1a P1c

Cheltuieli pentru cercetare experimentale(P1b) se stabilesc pe baza metodelor de tarifare aplicate in institutele de cercetare.

P1b P1c

Cheltuielile aferente proiectarii prototipului si definitivarea proiectului de serie (P1c) se calculeaza pe baza unor norme utilizate in activarea de proiectare.

P1c = (C+Ni+Kfi+Ki)p [lei]

in care:

C=50 o.m.c ore medii conventionale), manopera pentru pregatirea ofertei, a formelor de contractare si obtinerea avizelor de la beneficiari, care se acorda o singura data pe contract;

Ni norma de baza pentru proiectarea unei singure unitati componente de proiectare, data in tabelele din anexa 1(o.m.c.). Valoarea lui Ni se ia o singura data integral in cadrul unui proiect de instalatie, utilaj, mecanizare, indiferent de numarul de unitati identice de proiectare din cadrul instalatiei utilajului, mecanizarii. In cazul proiectarii de variante Ni , se va diminua corespunzator cu valoarea coeficientului K in tabelul 2;

Kfi coeficient de corectie functie de faza de elaborare a lucrarii, care are valorile din tabelul 3;

Ki coeficient de corectie dat in tabelul 2;

Ki = K K K K K K K K

Observatii:

1. Coeficientul K la valoare maxima (K ) se utilizeaza numai la proiectele considerate ca solutii originale. Se considera proiect incadrat ca solutie originala acel proiect la care solutiile respective

au fost insusite de conducerea unitatii in urma analizei CTE si inregistrata ca inventie sau inovatie, dupa caz.

Coeficientul K se utilizeaza numai in cazul normarii activitatii de proiectare de masini, utilaje, linii, mecanizari specifice prelucrarii metalelor prin presare forjare si in cazul normarii mecanizarilor in domeniul sectoarelor calde.

Coeficientul K se utilizeaza in cazul variantelor pentru export a documentatiilor pentru utilaje care se exporta integral.

Coeficientul K se aplica numai la proiectele care se incadreaza in urmatoarele cazuri:

a.    Utilajele la care se cere, prin tema sau alt document acceptat de CTE sa se elimine importul.

b.    Utilajele relevate dupa modele de referinta importate care se realizeaza fara import.

c.     Utilajele complexe proiectate pentru prima oara dupa informatii din litaratura tehnica, proiectate fara importuri.

In cazul in care la intocmirea unei lucrari se rzolva mai multe faze de proiectare sau inginerie tehnologica, coeficientul Kfi se determina prin insumarea coeficientilor componenti fiecarei faze.

Normarea partii electrice, electronice, hidro pneumatice se va face dupa caz, dupa normative, pe unitati fizice.

In cazul in care instalatia proiectata cuprinde mai multe unitati coponente, norma de baza se determina prin insumarea normelor corespunzatoare fiecarui produs.

In cazul in care se rezolva mai multe faze de proiectare sau inginerie tehnologica, coeficientul de corectie Kfi, e determina prin insumarea coeficientilor corespunzatori fiecarei faze.

In cazul in care normelor de munca pe unitati fizice folosite in domeniul masinilor de presare forjare, cu anexele lor, introduce coeficientul K astfel ca in acest caz:

Ki = K K K K K K K

Valorile lui K sunt redate in tabelul 4.

Deci:

P =P1a+P1b+P1c



p pretul (tariful) de proiectare si are valoarea 15 30 lei /o.m.c.

C 50 o.m.c.

Ni

Ki = K K K K K K K

Kfi

P1c = (C+Ni+Kfi+Ki)p=(50+3780+1+1.33)*22.5=114241.5 lei

P1a P1c= 22848 lei

P1b P1c = 34272 lei

P =P1a+P1b+P1c= 22848+34272+114241= 171361 lei

P = 171361 lei

Cheltuieli pentru intocmirea tehnologiei (P

P = Nt*n*p

in care:

Nt reprezinta norma de baza exprimata in [o.m.c./reper]. Valorile medii ale acestui parametru sunt daet in tabelul 5 in functie de complexitatea si seria de fabricatie a produsului. Clasificarea aproximativa a unor produse reprezentative pe grade de complexitate este cuprinsa in anexa 2.

n numar total de repere noi.

Norma de baza pentru lucrari de proiectare tehnologica este data in tabelul 5.

Nt =10 o.m.c./reper

n = 3055 repere

p = 22.5 lei/o.m.c

P = Nt*n*p = 10*3055*22.5=687375 lei P =687375 lei

Cheltuieli pentru proiectarea S.D.V. urilor:

Timpul necesar pentru proictarea S.D.V. urilor, TSDV, in ore medii conventionale se stabileste conform relatiei:

TSDV=NSDV*u*n

unde

NSDV norma de baza, exprimata in [o.m.c./reper]. Valorile

medii ale acestui parametru sunt date in tabelul 6 in functie de complexitatea si seria de fabricatie a produsului.

u gradul de utilare cu SDV a produsului. Limitele de variatie a acestui parametru sunt date in tabelul 7 in functie de complexitatea si seria de fabricatie a produsului.

Pretul de decontare al proiectarii SDV urilor, (P ) se calculeaza cu ajutorul formulei:

P =TSDV*p

NSDV

u=0.1 0.6

n=3055

TSDV=NSDV*u*n=2.5*0.3*3055=22912.5    o.m.c P =TSDV*p=22912.5*22.5=515531.25    P =515531.25 lei

Cheltuieli pentru executia SDV urilor necesare pentru prototip si seria zero (P ). Calculul acestor cheltuieli se va face conform formulei:

P =q*n*u*p

in care:

q reprezinta masa medie, in kg/SDV, stabilita in functie de marimea si masa presei (q=5 40 kg/SDV);

p pretul de cost in lei /kg SDV care, in functie de complexitatea si masa medie a SDV urilor se admite intre 25 150 lei /kg.

q=22.5kg/SDV

n=3055 repere

u= 0

p lei/kg

P =q*n*u*p =22.5*3055*0.3*87.5=1804359.375 lei

P =1804359.375 lei

Cheltuieli pentru executia prototipului (P

Se utilizeaza formula:

P =K *Pc

K coeficient a carui valoare este cuprinsa intre 1.5 si 5, in functie de seria de fabricatie a produsului;

Pc pretul de cost uzina al produsului de serie.

Calculul pretului de cost si de vanzare al prototipului la nivel de uzina:

2.1. Calculul pretului de cost intern al produsului :

Pretul de cost la nivel de uzina se calculeaza cu relatia:

Pc=C +C +C +C +C

in care:

C1 reprezinta costul materiilor prime si a materialelor, inclusiv transportul.

C = 69875.1 lei

Materii prime si materiale directe

Pentru materialele ce se prelucreaza, consumurile nete rezultate din desenele de reper vor fi majorate cu un coeficient de utilizare a materialelor cuprins intre 1.1 si 1.3, in functie de complexitatea produsului, obtinandu-se consumul necesar brut.

Stabilirea valorii tuturor materialelor se face pe baza preturilor in vigoare, existente in cataloage, tarife si alte temeiuri legale in vigoare.

Pentru cele procurate din import verificarea se face pe baza ofertelor furnizorilor convertindu-se valuta respectiva in lei (RON).

La aceste preturi se adaoga cota de transport si achizitie in procent de 2 5% dupa caz, obtinandu-se costul total al materialelor

semifabricatelor, echipamentelor anexe si cooperarilor.

C2 reprezinta cheltuielile pentru manopera de prelucrare si montaj, inclusiv impozit si CAS, CASS.

Retributiile directe (manopera) se stabilesc conform legislatiei in vigoarepe grupe de produse.

Orientativ se pot utiliza si consumuri specifice de manopera

pe tona de produs. In acest caz se va utiliza relatia:

C =M*u *t

in care:

M masa produsului =20000 [kg]

u =1.3 o.m.c./kg utilaj

t tarif mediu manopera producator =17 lei/o.m.c.

C lei C =442000 lei

C3 reprezinta cheltuieli pentru intretinere, functionare si generale ale sectiei. Aceste date se obtin de la uzina care va executa produsul.

C =R*C =2.8*442000=1237600 lei    C =1237600 lei

avem

R regia sectiei =280%

C cheltuielile pentru executia SDV urilor care se calculeaza cu relatia:

C =49.21 lei

in care:

N numarul de produse care se vor executa.

C cheltuielile generale ale intreprinderii si se calculeaza cu relatia:

C =Ri(C +C +C +C

unde: Ri regia generala a intreprinderii si se obtine de la intreprinderea executanta.

C 4898668.068 lei

C =4898668.068 lei

Pc=C +C +C +C +C

Pc

P =K *Pc P =13296384.756 lei

1.8. Cheltuieli pentru incercari, remedieri si omologarea prototipului   

si SDV urilor(P

Pentru aceasta se utilizeaza relatia:

P =K Pc+P

unde

K coeficientul ce reprezinta gradul de dificultate pentru punerea la punct a produsului si SDV urilor, coeficient ai carui valoare este cuprinsa intre 0.2 0.5.

P =K Pc+P )=0.35(6648192.378+1804359.375)=2958393.11lei

P =2958393.11 lei

1.9. Total cheltuieli de asimilare(Pas

Pas=P +P +P +P +P +P =19433404.491 lei

Pas=19433404.491 lei

1.10. Total cheltuieli nete de asimilare (Pasnet

Pasnet= Pas Pc = 19433404.491 6648192.378 = 12785212.113 lei

Pasnet= 12785212.113 lei

2.2. Calculul pretului de vanzare al produsului:

Pv=P +B

in care:

B cota de beneficiu a intreprinderii obtinuta de la intreprinderea executanta.

Aceasta cota de beneficiu se stabileste pe grupe de produse.

Pretul de vanzare se definitiveaza prin comparatie cu preturile de vanzare ale modelului de referinta sau ale preturilor de vanzare a produselor similare din productia curenta indiferent de nivelul pretului de cost.

In cazul in care nu exista date si nici nu pot fi obtinute date asupra preturilor de vanzare ale produselor straine similare si nici nu sunt produse similare in productia curenta se calculeaza pretul de vanzare unitar (lei/kg)si se aproximeaza astfel pretul de vanzare.

Obs. In metoda de calcul aratatase presupune ca nu exista colaboratori externi la realizarea produsului.

Pv=P +B=6648192.378+332.4=6648524.78 lei

Pv=6648524.78 lei



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1198
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site