Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

FINANTAREA NOII AFACERI - Estimarea cerintelor financiare necesare initierii afacerii

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Analiza economica a proiectului
10 PONTURI PENTRU O AFACERE CARE FUNCTIONEAZA
Modalitati de creare a IMM-urilor - Formele juridice pentru desfasurarea unei afaceri
PLAN DE AFACERI - PROIECT-EDUCATIE ANTREPRENORIALA
Marks & Spenser
Scopul procedurii insolventei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI
MANAGEMENTUL RISCULUI: Clasificarea riscurilor intr-o afacere
Colectie papuci de dama
10 motive pentru care merita sa faci afacerea Forever

TERMENI importanti pentru acest document

estimati cerintele financiare necesare pentru initierea afacerii : : finantari afaceri montreal : suport initiere afaceri md : estimarea cerintelor financiare necesare initierii unei afaceri :

FINANTAREA NOII AFACERI

Obiectivele capitolului

            In acest capitol se prezinta categoriile de capital necesar initierii afacerilor si sursele potentiale de obtinere a fondurilor necesare initierii si dezvoltarii afacerilor.

            Dupa parcurgerea acestui capitol veti cunoaste:

-          cerintele financiare necesare initierii afacerilor;

-          categoriile de capital necesar initieri afacerilor;

-          sursele de obtinere a fondurile necesare initierii afacerilor;

-          etapele procesului de finantare a afacerilor.

           

Unul din cele mai mari obstacole, adesea de netrecut, pe care le intalneste un intreprinzator potential il constituie obtinerea fondurilor necesare pentru initierea sau cumpararea unei afaceri. Desi acesta poate avea inventivitate si talent pentru initierea sau conducerea unei afaceri, daca nu are stiinta si abilitatea de a convinge potentialii creditori si investitori, nu va putea obtine banii necesari.

            Priceperea intreprinzatorului si o piata atractiva nu sunt deci suficiente pentru succesul afacerii. Pentru a face bani este nevoie de bani. Daca ingeniozitatea intreprinzatorului si uneori norocul pot mentine afacerea pe linia de plutire, pentru cresterea si supravietuirea ei pe termen lung este nevoie de o baza financiara solida. Pentru a intra in afaceri este nevoie de resurse financiare si o buna gospodarire a acestora, in asa fel incat afacerea sa-si atinga potentialul deplin. Destui intreprinzatori insa intra in afaceri cu prea putini bani, mergand “pe incercate”. Curand insa ei vor intra in criza financiara, deoarece furnizorii doresc plata la livrare, echipamentele costa mai mult decat s-a anticipat sau vanzarile sunt mai mici decat s-a sperat. Chiar daca nici cele mai bune planuri financiare nu-l vor pregati pe intreprinzator sa rezolve toate problemele financiare, o estimare detaliata a cerintelor financiare inainte de inceperea afacerii va reduce riscul confruntarii cu probleme financiare insurmontabile si esecul afacerii inca de la inceput. Pentru a evita acest lucru intreprinzatorul potential trebuie sa se ocupe de aspectele financiare ale afacerii inca inainte de inceperea ei. Astfel, el trebuie sa se gandeasca la urmatoarele aspecte: suma de bani necesara initierii afacerii, sursele de obtinere a acestor bani, modul de obtinere a lor si posibilitatile de a obtine sume suplimentare in caz de urgenta. Daca va face acest lucru, intreprinzatorul va putea obtine mai lesne fondurile necesare si le va utiliza cu o mai mare eficienta.

1. Estimarea cerintelor financiare necesare initierii afacerii

            Estimarea cerintelor financiare se face dupa ce intreprinzatorul s-a decis asupra produselor/serviciilor pe care le va realiza/vinde si asupra amplasamentului afacerii.   

Estimarea cerintelor financiare se face in functie de tipurile de capital necesar initierii afacerii: capital de pregatire a afacerii si capital de incepere a activitatii.

            Capitalul necesar pregatirii afacerii reprezinta investitia care se face inainte de inceperea afacerilor. Cerintele de capital variaza in functie de natura activitatii, marimea firmei, amplasament.

            Pentru verificarea viabilitatii ideii de afaceri este necesara mai intai elaborarea unui studiu de fezabilitate. Daca firma doreste sa introduca un produs nou va fi nevoie de elaborarea prototipului.

            O mare parte din cheltuielile de pregatire a afacerii sunt destinate construirii, renovarii sau inchirierii cladirii. De multe ori intreprinzatorul doreste sa modifice structura cladirii existente, pentru a corespunde mai bine ideilor si personalitatii sale.

            Cumpararea echipamentelor si a unor obiecte de inventar este un alt domeniu in care trebuie facute investitii. Intreprinzatorul are nevoie de fisete, birouri, scaune, echipamente de birou. Uneori sunt necesare utilaje si masini complexe.       

            O alta categorie de cheltuieli este destinata achizitionarii stocurilor, inainte de inceperea lucrului. Nu toti furnizorii acorda credit comercial unei noi afaceri, asa ca plata se face de multe ori la livrare.

            In categoria cheltuielilor de pregatire a afacerii intra si cele referitoare la plata diferitilor consultanti, cum ar fi avocatii, contabilii, expertii tehnici in evaluarea cladirii si utilajelor etc. De asemenea, pentru unele afaceri sunt necesare obtinerea de licente speciale, care trebuie cumparate inainte de demararea afacerii.

            Capitalul de incepere a activitatii reprezinta investitiile care se fac cu putin timp inainte de inceperea afacerii, in timpul lansarii afacerii si imediat dupa initierea afacerii. Noua afacere poate atrage clienti inca de la inceput, insa vanzarile inregistrate nu acopera de multe ori cheltuielile mari care trebuie facute in aceasta perioada. Multi clienti potentiali vor trata noua afacere cu suspiciune si precautie. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa se gandeasca la faptul ca la inceputul existentei sale firma va avea un deficit financiar.

            Determinarea capitalului de incepere este necesara si pentru a asigura firmei o baza solida de crestere.  De aceea, intreprinzatorul trebuie sa identifice costul stocurilor, al fortei de munca, utilitatilor, asigurarii etc. In felul acesta isi va forma o imagine asupra dimensiunii firmei si a marimii si sferei actiunilor viitoare.

Estimarea cerintelor de capital necesar pregatirii afacerii se face prin investigarea preturilor posibililor furnizori sau a diferitelor firme prestatoare de servicii. Estimarea capitalului de incepere a activitatii este cumva diferita intrucat veniturile pot compensa cheltuielile. In consecinta, estimarea nu se reduce doar la o simpla investigare. Previziunea vanzarilor este dificil de realizat deoarece nu exista evidente preccedente. De regula, intreprinzatorul va estima veniturile dupa evaluarea potentialului pietei si previziunea volumului vanzarilor concurentilor.

            Dupa proiectarea volumului vanzarilor se vor estima cheltuielile necesare. Cea mai buna metoda o constituie estimarea lor in aceeasi maniera ca si a cerintelor de capital necesar pregatirii afacerii. Aceasta abordare il forteaza pe intreprinzator sa ia unele decizii critice privind natura afacerii: stabilirea numarului angajatilor si a salariului pe care il va plati, felul asigurarii necesare etc. si prin urmare va fi obligat sa faca investigatii in acest sens. O alta metoda de estimare a cheltuielilor este sa se foloseasca mediile din ramura.

            Estimarea este cu atat mai corecta cu cat intreprinzatorul isi face sperante rezonabile privind veniturile si costurile. Nu de putine ori insa  unii intreprinzatori sunt atat de entuziasti de ideea afacerii lor incat supraestimeaza veniturile si subevalueaza costurile. In general, este mai bine sa se faca o estimare conservatoare a veniturilor si o estimare mai lejera a cheltuielilor. In felul acesta intreprinzatorul este pregatit pentru cel mai nefavorabil scenariu al necesitatilor de capital.

            Odata realizate proiectiile capitalului necesar si contributia personala a intreprinzatorului, acesta poate incepe demersurile de imprumut.

2. Categorii de capital necesar initierii afacerilor

            Capitalul este, in esenta, orice forma de bogatie folosita pentru producerea unei bogatii mai mari a firmei. El se gaseste intr-o afacere sub diferite forme: numerar; stocuri; utilaje si echipamente. De exemplu, intr-o afacere producatoare de bunuri materiale, utilajele si echipamentele sunt folosite pentru realizarea de produse necesare satisfacerii anumitor cerinte. Venitul obtinut din vanzari va fi folosit pentru achizitionarea unei cantitati mai mari de materii prime pentru o posibila extindere a activitatii sau pentru cumpararea unor echipamente suplimentare. Ciclul continua, capacitatea intreprinderii (si eventual rentabilitatea) crescand pana se atinge punctul diminuarii veniturilor marginale. In acest fel, capitalul initial al patronului a contribuit la obtinerea unei bogatii suplimentare atat pentru intreprindere cat si pentru societate in general.

            Managerii financiari identifica in mod obisnuit trei categorii principale de necesitati de capital: capital fix; capital de lucru; capital suplimentar.

            Capitalul fix este necesar achizitionarii fondurilor fixe ale intreprinderii. Aceste fonduri sunt destinate producerii de bunuri si prestarii de servicii nu si vanzarii. Cladirile, echipamentele, masinile nu sunt transformate in numerar in timpul derularii afacerii, astfel incat banii investiti in aceste active fixe tind sa fie 'inghetati', deoarece nu sunt folositi pentru alte scopuri.

            Cantitatea de bani necesari nu se rezuma doar la sumele necesare inchirierii unui magazin, achizitionarii de echipamente si cumpararii stocului initial. Exista multe alte costuri care cer cantitati considerabile de bani.

 Cele mai multe afaceri nu sunt imediat profitabile, intreprinzatorii trebuind sa le sustina pana cand vor aduce venituri. De asemenea, ei trebuie sa finanteze creditele clientilor pana cand se vor realiza noi venituri.          

            Capitalul de lucru (circulant, fondul de rulment) reprezinta fondurile temporar necesar derularii activitatilor pe termen scurt. El poate fi determinat ca diferenta intre activul si pasivul curent. Necesarul de capital circulant se datoreaza fluxului de casa neuniform cauzat de fluctuatiile sezoniere normale. Schimbarile neprevazute ale cererii, vanzarile pe credit si sezonalitatea sunt cauze frecvente ale variatiei fluxului de numerar al oricarei firme mici.

            Fondul de rulment este folosit in mod normal pentru achitarea notelor de plata, finantarea vanzarilor pe credit, plata salariilor, precum si pentru unele situatii neprevazute. Creditorii fondului de rulment spera ca patronul sa obtina un numerar superior pentru asigurarea rambursarii imprumutului la sfarsitul ciclului de productie/vanzare.

            Capitalul suplimentar este destinat extinderii afacerii sau modificarii obiectului principal de activitate al acesteia. Creditorii capitalurilor suplimentare acorda imprumutul pentru aceleasi motive ca acelea ale capitalului fix.

            Intreprinzatorul trebuie sa evidentieze distinct cele trei categorii de capital in cadrul planificarii financiare. Desi ele sunt interdependente, fiecare are surse de finantare proprii si efecte distincte atat asupra afacerii cat si asupra cresterii pe termen lung a acesteia.

3. Surse de obtinere a fondurilor

Dupa ce s-au evaluat cerintele de capital necesare pregatirii si initierii afacerii, se va determina capitalul pe care intreprinzatorul il va pune la dispozitie, fata de cel care il va imprumuta. Este, desigur, posibil ca intreprinzatorul sa aiba tot capitalul necesar pregatirii si initierii afacerii, insa de cele mai multe ori este nevoie sa se apeleze la imprumut. Recunoasterea nevoii de imprumut este deosebit de importanta, intrucat subcapitalizarea duce de cele mai multe ori la esec. Prin urmare, intreprinzatorul trebuie sa planifice cu atentie cerintele de capital ale firmei. Una din sursele principale de capital o reprezinta resursele financiare proprii. Daca sunt insuficiente, se va imprumuta de le prieteni, rude sau institutii financiare. Imprumutul este riscant intrucat el trebuie garantat cu bunurile personale sau cele ale firmei. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa imprumute doar suma care ii este strict necesara. Daca o suma prea mica imprumutata duce la subcapitalizare, o suma prea mare poate diminua sansele viitoare de a mai obtine un imprumut, poate in momente mai critice. In plus, nu este intelept sa se apeleze la toate sursele de capital inca din start. Trebuie lasata o rezerva pentru situatii de urgenta.

            Ca urmare, finantarea trebuie planificata cu multa atentie. O combinatie potrivita a capitalului propriu cu cel de imprumut care sa acopere atat cheltuielile de pregatire cat si cele de lansare este de dorit. Una din modalitatile cele mai bune de determinare a finantarii de inceput este de a face trei proiectii: suma minima, suma maxima si suma cea mai probabila.

Intelegerea diferitelor surse de obtinere a fondurilor si implicatiile lor pentru afacere este o conditie esentiala pentru reusita in afaceri.

            Exista doua surse de obtinere a fondurilor: finantarea proprie, imprumuturile.

           

3.1. Finantarea proprie

            Avantajul esential al capitalului propriu este ca el nu trebuie rambursat.

            Cele mai obisnuite surse de finantare proprie sunt urmatoarele:

            1. Economiile personale. Majoritatea capitalului necesar initierii unei afaceri este formata din economiile personale ale intreprinzatorului. Ca regula generala, intreprinzatorul trebuie sa aiba cel putin jumatate din fondurile necesare initierii afacerii. Daca el nu va risca, cu atat mai mult nu vor risca nici alti investitori. De asemenea, imprumutul unei parti mai mari decat jumatatea capitalului necesar ii va afecta in mare parte afacerea.

            2. Prieteni, rude. Daca intreprinzatorului nu-i ajung banii, poate apela mai intai la prietenii cei mai buni si la rudele care doresc sa investeasca in afacere. El trebuie insa sa-si prezinte sansa de reusita cu sinceritate pentru ca in caz de esec sa nu-si indeparteze rudele si prietenii. Daca va trata aceste imprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relatiilor prietenesti si familiale.

3. Partenerii. Intreprinzatorul poate sa-si ia un partener pentru a-si mari baza financiara necesara initierii afacerii. Inainte de a incheia un acord de parteneriat, el trebuie sa ia in considerare impactul renuntarii partiale la controlul afacerii si la obtinerea unei parti din profit.

3.2. Surse de obtinere a capitalurilor de imprumut

            Desi gama posibilitatilor de obtinere a imprumutului este deosebit de variata in complexitate, disponibilitate si flexibilitate, nu toate sursele de capital de imprumut sunt la fel de convenabile. Cunoasterea tuturor acestor surse ii va da posibilitatea intreprinzatorului sa aleaga solutia cea mai convenabila de imprumut. Cele mai importante surse de imprumuturi sunt: creditul bancar, programele de promovare a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), capitalul de risc, creditul comercial, leasingul, creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea).

            A. Creditul bancar. Bancile comerciale reprezinta adevarata 'inima' a pietii financiare, furnizand cele mai numeroase si mai variate feluri de imprumuturi. Studiile arata ca in S.U.A. 85% din imprumuturile intreprinzatorilor americani sunt acordate de banci, in sursele de capital necesar initierii afacerii ocupand locul doi, dupa economiile personale ale intreprinzatorilor. Totusi, bancile acorda cu multe retineri imprumuturile, mai ales firmelor nou infiintate, preferand sa o faca in special atunci cand sunt sprijinite si garantate si de alte organizatii.

            Acordarea imprumuturilor se face in urma analizei de catre banci a evolutiei precedente a firmei si a studierii registrelor, pentru a se putea proiecta imaginea intreprinderii in viitor. De asemenea, se cerceteaza stabilitatea vanzarilor firmei si a capacitatii produselor sau serviciilor de a genera un flux de casa corespunzator pentru asigurarea rambursarii imprumutului.

Bancile din Romania care ofera finantare pentru IMM-uri sunt:

    Banca Comerciala Romana - www.bcr.ro;
    BRD Groupe Societe Generale - www.brd.ro;
    Banc Post - www.bancpost.ro;
    Banca Romaneasca - www.banca-romaneasca.ro;
    Banca Transilvania - www.bancatransilvania.ro;
    ING Bank - www.ingbank.ro;
    Emporiki Bank - www.cbg.ro;
    Alpha Bank - www.alphabank.ro;
    HVB Bank - www.hvb.ro;
    Raiffeisen Bank - www.raiffeisen.ro;
    Piraeus Bank - www.piraeusbank.ro;
    Miro Bank - www.mirobank.ro;
    Banca de Export Import A Romaniei  EXIMBANK - www.eximbank.ro;
    Banca Comerciala Robank - www.robank.ro.

            Bancile acorda imprumuturi pe baza urmatoarelor elemente: contractul de imprumut, garantii materiale, documente de sustinere a imprumutului.

            a.Contractul de imprumut prevede conditiile de creditare ale bancii si obligatiile ce le revin partilor.

            b.Garantiile materiale (gajul) reprezinta mijlocul legal prin care se asigura suma imprumutata. Garantiile reale sunt reprezentate de imobilele, echipamentele, automobilele etc. pe care intreprinzatorul sau firma le au in posesie si pe care sunt dispuse sa le ipotecheze sau gajeze in favoarea bancii in vederea acordarii imprumutului.In caz de de insolvabilitate, banca poate vinde bunurile puse drept garantie pentru a-si recupera imprumutul.  Deoarece bancile nu pot oferi credite fara a-si securiza investitiile, ele solicita garantii (de preferinta imobiliare) care sa acopere aproximativ 120% din valoarea creditului plus dobanda. Pentru a veni in sprijinul intreprinzatorilor care nu au suficiente bunuri materiale pe care sa le puna drept garantie s-a  infiintat doua fonduri de garantare: Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM si Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM acorda garantii pentru credite , contracte de leasing, linii de credit si scrisori de garantie bancara cu finantare de la la bugetul de stat. Beneficiarii eligibili sunt intreprinderile mici si mijlocii nou infiintate sau existente si persoanele fizice autorizate. Conditiile de garantare sunt:

- maxim 75% din valoarea unui credit pentru investitii, a unei scrisori de garantie sau a unui contract de leasing rambursabil peste 12 luni;

- maxim 60% din valoarea unui credit pentru finantarea capitalului de lucru rambursabil pana in 12 luni;

 - maxim 80% din valoarea creditului solicitat de societati nou-infiintate pentru investitii, a unei scrisori de garantie sau a unui contract de leasing rambursabil peste 12 luni;

- maxim 70% din valoarea unui credit pentru investitii, a unei scrisori de garantie, linii de credit, a unui contract de leasing, capitalul de lucru rambursabil pana in 12 luni;

Este considerata nou infiintata firma care a fost inmatriculata in Registrul Comertului de cel mult 6 luni, perioada in care nu a desfasurat nici o activitate. Pentru societatile nou infiintate se solicita participarea cu fonduri proprii minim 25% din valoarea proiectului de investitii.

Valoarea maxima a garantiilor acordate:

- pentru persoane juridice: - max 300.000 Euro pentru garantarea de credite pentru investitii, contracte de leasing si scrisori de garantie ; - max 150.000 Euro pentru garantarea de credite pentru finantarea capitalului de lucru .

- pentru persoane fizice autorizate: - max. 75.000 de Euro pentru garantarea de credite pentru investitii, contracte de leasing si scrisori de garantie ; - max 40.000 Euro pentru garantarea de credite pentru finantarea capitalului de lucru.

Comisionul de garantare este de 2,5 % pentru garantii aferente creditelor pentru capital de lucru si de 3,5 % pentru garantii aferente creditelor pentru investitii si contracte de leasing.

            Fondul de garantare a Creditului Rural acorda garantii firmelor mici si mijlocii din agricultura. garantiile se acorda pentri credite pe termen scurt (materii prime, materiale, energie, combustibili, salarii, plata TVA, plata taxelor vamale), mediu (cumparare pachet majoritar actiuni APAPS) si lung (investitii), operatiuni de leasing si scrisori de garantie bancara pentru credite furnizor di surse externe. Pentru investitii, suma maxima garantata este de 175.000 EURO in cazul firmelor mici si mijlocii si 87.500 EURO in cazul fermierilor privati. La creditele pe termen scurt garantiile sunt de 2,5 miliarde lei pentru firmele mici si mijlocii si respectiv 500 milioane lei pentru fermierii privati (maximum 50% din valoarea creditului). Pentru leasing, garantia este de 100.000 EURO si respectiv 50.000 EURO. Pentru investitii, comisionul de garantare este de 4%, pentru creditele pe termen scurt  3%, iar pentru leeasing 5%.

            c. Documentele de sustinere a imprumutului sunt: documente care certifica existenta firmei: actul de infiintare, certificatul de inregistrare, documente privind necesitatea si oportunitatea creditului si posibilitatea de rambursare a acestuia: cerere de credite, plan de afaceri (studiu de fezabilitate); documente financiar-contabile: bugetul de venituri si cheltuieli, balanta de verificare, bilantul anual contul de profit si pierdere, situatia patrimoniala, planificarea fluxului de numerar.

            Deoarece fiecare banca are conditii de creditare specifice, este necesara studierea atenta a acestora si alegerea acelei banci care practica dobanda cea mai mica si acorda perioada de gratie (perioada in care se platesc doar dobanzile, nu si ratele) cea mai mare.

            Bancile comerciale acorda doua categorii de imprumuturi: imprumuturi pe termen scurt  si imprumuturi pe termen mediu si lung.

            a. Imprumuturile pe termen scurt reprezinta cea mai obisnuita categorie de imprumut acordata de catre bancile comerciale noilor afaceri. Ele sunt folosite pentru reintregirea capitalului circulant, finantarea achizitiei unor stocuri suplimentare, cresterea productiei, finantarea vanzarilor pe credit, pentru acordarea bonificatiilor de plata in numerar. Prin urmare, rambursarea se face atunci cand valorile de primit sunt transformate in numerar.

             b. Imprumuturile pe termen mediu si lung se acorda peste un an si sunt folosite, in mod normal, pentru cumpararea de fonduri fixe, echipamente si alte articole folosite pentru expansiunea afacerii. Bancile comerciale acorda aceste imprumuturi pentru initierea unei afaceri, construirea unei fabrici, achizitionarea de proprietati imobiliare, echipamente etc. Rambursarea imprumutului se face, in mod normal, lunar sau trimestrial.

            B. Programele de promovare a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Deoarece bancile sunt mai reticente in a acorda credite in special firmelor noi, s-au creat o serie de prorgrame de finantare care sa vina in sprijinul acestora, dar si a celor care intentioneaza sa isi dezvolte activitatile.

            Exista doua tipuri de programe de finantare a IMM-urilor: programe de finantare rambursabila (credite) si programe de finantare nerambursabila (granturi).

            Programele de finantare rambursabila se finanteaza din bani publici, iar banca refinanteaza IMM-urile. In acest caz, dobanda este mai scazuta decat dobanda pietei.

            Deoarece exista o gama foarte variata de programe de finantare rambursabila, in tabelul 4 le redam doar pe cele mai semnificative pentru perioada 2003-2006.

Programe de finantare rambursabila in perioada 2003-2006

Tabel 4

Nr. crt.

Denumire program

Institutia de sprijin

1.

Schema de Credite pentru IMM Phare RO9711

Uniunea Europeana (UE), Banca Romaneasca, CEC, Banca Comerciala “Ion Tiriac”

2.

Schema de Finantare a IMM Phare RO9809.02.01

UE, Guvernul Romaniei/Banca Comerciala Romana

3.

Coeziune economica si sociala (Linie de credit pentru IMM) Phare Ro0007

Banca Comerciala Romana

4.

Program de micro-impumuturi

Fondul Romano-American pentru Investitii (FRAI)

5.

Facilitatea de finantare a IMM

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)/UE/Banca Transilvania, BCR, Alpha Bank, Banc Post, Volksbank, Robank

6.

Programul de finantari speciale pentru export

EXIMBANK

7.

Programul de dezvoltare a IMM

Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW)/EXIMBANK

8.

Schema de creditare a IMM

Banca Romaneasca/KfW

9.

Programul de promovare a creditelor pentru IMM

Kfw/Volksbank Romania

10.

Proiecte de refinatare a IMM care prezinta proiecte de investitii

Kfw/Robank

11.

Program de crdite oentru IMM din sfera productiei siserviciilor

International Finance Corporation (IFC)/Banca Romaneasca

12.

Activitatea de creditare a agentilor economici mici si mijlocii din resurse proprii

CEC

13.

Programul de microcredite penrtu IMM

MIRO BANK

14.

Program de creditare pentru IMM

Banca Romaneasca/Netherland Development Finance Corporation

Program de creditare pentru IMM

CHF Romania

16.

Programul Joint Venture - PHARE - (JOP)

UE

            Modalitatile de creditare a catorva dintre aceste programe le redam in continuare.

1. Programul PHARE RO 9711destinat IMM-urilor care nu activeaza in agricultura, extractie, energie, comert sau in domeniul serviciilor financiare. Firmele pot beneficia de un credit de maximum 500.000 euro, bani care se pot folosi pentru finantarea investitiilor pentru dezvoltare sau chiar demararii unei afaceri. Benefiarul trebuie sa contribuie cu minim 15% din costul proiectului. Creditul se acorda pe o perioada de 6 ani cu un an de gratie. Programul se deruleaza in anumite judete din tara prin Banca Romaneasca, Banca Ion Tiriac si CEC.

Conditiille de eligibilitate sunt: firma sa aiba maxim 250 de angajati, sa nu aiba datorii restante( mai ales la buget) si ultimul an sa fie incheiat cu profit,  minim 20% capital privat roman si minim 51% participare parteneri UE sau PHARE.

Cheltuieli eligibile: achizitionarea, constructia si/sau extinderea de spatii productive (numai parte a proiectului de investitii), echipamente, utilaje, mijloace de transport noi sau second hand, capital de lucru (20%).

Achizitiile se fac numai din tari membre UE sau beneficiare de programe PHARE.

Fondurile in cadrul acestui program sunt reutilizabile pentru acordarea de noi credite, pe masura acumularii de sume din rambursarile provenind din creditele aflate in derulare.

            2. Fondul Phare RO 9809.02.01. - Fondul MARR (Mining Affected Regions Reconstruction Fund) componenta „Schema de finantare a Intreprinderilor mici si mijlocii“a fost initiat de catre Guvernul Romaniei in 1998 cu scopul de a sprijini reconstructia economica a zonelor miniere din judetul Hunedoara si din judetul Gorj. Acordarea creditelor se va face prin intermediul Bancii Comerciale Romane (BCR), aleasa pentru a derula acest program pe baza de licitatie deschisa.

Pot primi credite orice IMM, cu exceptia celor care activeaza in agricultura, extractie, sectorul energetic, comert (en-gros si en-detail). mentionate la pag. 5, care indeplinesc urmatoarele conditii:

            Conditii: firma sa aiba maxim 249 angajati, prioritate avand intreprinderile micro si mici; sa nu aiba datorii restante neachitate la timp.

Se finanteaza investitii pentru dezvoltarea si modernizarea intreprinderilor existente si a celor recent infiintate in zonele vizate, cum sunt: achizitionarea de echipament, mijloace de transport marfa, constructii si/sau cladiri strict legate de proiectul de investitie ,extinderea, cumpararea si/sau construirea de uzine , hale de productie sau facilitati conexe, daca sunt in legatura directa cu obiectul investitiei, capital circulant (capital de lucru) precum materii prime, semifabricate si alte materiale de stoc dar numai pana la max. 20% din volumul creditului, costuri externe legate de alcatuirea unui plan de afaceri strict legat de proiectul de investitie.

Se acorda maximum 400.000 EURO, din care max. 300.000 EURO contributia Phare (75.000 EURO grant si 225.000 EURO credit Phare)

Durata maxima a creditului este de maxim 6 ani, perioada de gratie este de maxim 2 ani

            3. Programul pentru Coeziune Economica si Sociala - Schema de creditare pentru IMM-uri (RO0007). Aceasta schema de creditare pentru IMM-uri are scopul de a imbunatati accesul IMM la finantare pe temen mediu si lung pentru investitii necesare dezvoltarii si modernizarii intreprinderilor deja existente sau a celor nou create.

            Activitati eligibile: Imprumutul poate finanta activitati care au ca scop stimularea investitiilor in tehnologii avansate utilizate de IMM in desfasurarea activitatilor lor (ex. cumparare de licente de fabricatie sau de software pentru modernizarea operatiunilor, cum ar fi proiectare asistata de calculator), precum si pentru imbunatatirea procesului de management (ex. servicii de consultanta pentru reducerea costului investitiei finantate prin proiect, software si servicii de consultanta pentru contabilitate asistata de calculator, etc).

Limite de creditare: se acorda pana la 300.000 Euro/proiect din fondurile UE.  Contributia UE + banca = imprumut: maxim 80% din valoarea proiectului, din care:

- contributia UE: maxim 75% din valoarea imprumutului (care reprezinta 60% din valoarea proiectului, din care 15% este nerambursabil si 45% rambursabil);

- contributia bancii: minim 25% din valoarea imprumutului (care reprezinta 20% din valoarea proiectului);

 - contributia solicitantului: minim 20% din valoarea proiectului (din care cel putin 50% in numerar).

            Perioada de rambursare: de la 3 la 6 ani, cu pana la 1 an perioada de gratie.

            Criterii de eligibilitete: IMM–uri care vor indeplini urmatoarele conditii:

- sa fie inregistrate si/sau sa aiba sediul si/sau operatiunile in una din cele 4 regiuni tinta,

- sa fie un IMM (maxim 249 de angajati), micro intreprinderile si intreprinderile mici avand prioritate.

Cererile de finantare se vor depune la sucursalele BCR din regiunile tinta unde programul este operational.

4. Programe de finantare prin BERD.  Firmele mici si mijlocii ce activeaza in comert, productie, servicii sau agricultura si au mai putin de 100 de angajati, pot beneficia de credite intre 20.000 dolari si 125.000 euro, cu o dobanda de 10 - 15 %, in functie de grila de calitate a creditului pe care o folosesc Banca Transilvania, BCR, Alpha Bank, Banc Post, Volsbank, RoBank.

            5. Fondul Romano-American pentru Investitii are urmatoarele programe de finantare pentru IMM:

a. Fondul de investitii pentru intreprinderi mici si mijlocii  (FIIMM) face investitii directe, combinand diferite tipuri de finantare precum participarea la capital, imprumuturi converitibile in actiuni, sau leasing, cu sume cuprinse intre 50.000 si 250.000 dolari SUA.  Cea mai mare parte a capitalului FIIMM este investita sub forma participarii minoritare la capital, cu pachete intre 25% si 49% din actiunile emise de firmele beneficiare, dar nu sunt respinse nici participari de peste 50%. FIIMM se adreseaza firmelor care opereaza cu 10 pana la 150 de angajati si au realizat, anterior finantarii de catre FIIMM, cifre de afaceri anuale cuprinse intre 150.000 si 1.500.000 dolari SUA. Fondul investeste in exclusivitate in societati al caror control este detinut de cetateni romani.

Se acorda finantare pe termen mediu, intre 3 si 5 ani, cu scopul extinderii si/sau sporirii performantei capacitatilor de productie.

FIIMM acorda prioritate intreprinderilor cu cea mai mare probabilitate de succes comercial si cu impact pozitiv aupra dezvoltarii economice si sociale.

Domeniile eligibile ale FIIMM includ, dar nu se limiteaza la:

Industrii conexe agriculturii

Sanatate si servicii medicale

Turism

Industria lemnului

Materiale de constructii

Cauciuc si mase plastice

Servicii tipografice si edituri

Confectii

Alte sectoare ale industriei usoare

b. Programul de Imprumuturi Mijlocii (PIM) este un proiect realizat in comun de Fondul Romano-American pentru Investitii (FRAI) si banci partenere din Romania. Programul acorda imprumuturi intre 20.000 si 100.000 dolari SUA, cu o dobanda fixa, pentru o perioada de pana la trei ani, cu plati lunare egale ale creditului. Comisionul bancar este de 1%. Imprumuturile sunt garantate cu active intr-o forma si de o valoare acceptabila creditorului.

Imprumuturile se acorda firmele cu capital majoritar privat avand pana la 200 de angajati, ce sunt detinute si administrate de rezidenti din Romania. In general, imprumuturile sunt acordate firmelor din domeniul productiei, constructiilor si serviciilor. PIM nu se adreseaza firmelor de comert en-gros.

Firmele noi sunt finantate doar in mod exceptional; in aceste cazuri, experienta anterioara a solicitantului si nivelul contributiei sale capata o importanta deosebita.

Imprumuturile sunt acordate pentru:

· investitii in mijloace fixe si constructii legate de afacere;

· achizitionarea de materii prime.

Nu se acorda imprumuturi pentru: investitii in titluri de valoare ale altor firme; speculatii valutare; firme de comert, jocuri de noroc; productia sau comercializarea bauturilor spirtoase.

PIM este disponibil numai in cateva judete din Romania. Bancile partenere sunt Banca Romaneasca si Banca Transilvania.

c. Programul de micro imprumuturi 'creditare, asistenta si pregatire pentru afaceri' – CAPA.  Programul este un rezultat al colaborarii dintre Fondul Romano-American de Investitii si World Vision International.

Imprumuturile sunt acordate in dolari SUA. Nivelul creditului poate fi intre 2.500 dolari SUA si 000 dolari SUA cu o dobanda intre 22 si 26% pe an la dolar (echivalentul in lei la cursul bancar) in functie de obiectul imprumutului. Durata de rambursare a creditului este cuprinsa intre 6 si 36 de luni. Pentru a beneficia de un imprumut, solicitantii trebuie sa parcurga un seminar de pregatire in afaceri si sa poata dovedi ca au capacitate de rambursare a imprumutului.

Creditul poate fi utilizat la:

· achizitionarea de echipamente pentru productie si servicii;

· achizitionarea de parti componente ale echipamentelor firmei;

· achizitionarea de materii prime si materiale pentru productie sau servicii;

· achizitionare fond de marfa.

            Programul se deruleaza numai in anumite judete din Romania.

6.  Program de finantare prin Eximbank. Programul de dezvoltare a IMM derulat prin Eximbank acorda firmelor din orice domeniu, cu exceptia agriculturii primare, credite de 500.000 EURO pentru diverse investitii pe termen mediu, pe o perioada de maximum 3 ani, cu un an de gratie. Suma creditata reprezinta 80 % din totalul investitiei.

7. Programul de Credite Micro si Mici din sursa Fondului Romano-German/ Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) Germania. Ministerul Finantelor a semnat la sfarsitul anului 1998 un acord de cooperare financiara intre Guvernul Romaniei si Guvernul Germaniei.

Documentul se refera la finantarea promovarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii din Romania, prin acordarea de subimprumuturi prin banci comerciale romane.

Finantarea se  face prin intermediul bancii Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) din Frankfurt. Limita maxima de finantare este de  50.000 EURO. 

Cheltuieli eligibile: achizitia, constructia, modernizarea de spatii si structuri productive, echipamente, utilaje, capital de lucru.

Domenii excluse la finantare: productia si comercializarea de arme, bauturi alcoolice (peste 15% alcool), domenii cu risc de mediu, jocuri de noroc.

Beneficiari eligibili:  persoane juridice romane, persoane fizice autorizate, liber profesionisti.

Conditii de eligibilitate: capital privat 100%, maxim 50 de angajati, activitate anterioara minim 1 an, situatie financiara buna, activitate principala: industrie, constructii, servicii, comert,

Fondurile in cadrul acestui program sunt reutilizabile pentru acordarea de noi credite pe masura acumularii de sume din rambursarile provenind din creditele acordate.

8.  Programul de finantare pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii din sursa International Finance Corporation. Limita maxima de finantare este de: 500.000 %.

Perioada de creditare este de maxim 6 ani incluzand o perioada de gratie ce se stabileste de banca.

            Conditii de eligibilitate: orice entitate legal constituita, organizata si functionand conform legislatiei romane, capital privat ( minim 51%), se incadreaza in categoria IMM si are maxim 200 angajati, nu este in relatii speciale cu banca sau afiliata bancii.     Cheltuieli eligibile: achizitii terenuri, cladiri, utilaje, echipamente, know-how, constructii noi sau modernizari de spatii productive, finantare capital de lucru.

Activitati excluse la finantare: activitati care implica munca fortata sau utilizarea muncii copiilor, productia sau comertul de produse sau servicii ilegale conform legislatiei romane sau internationale, productia si comertul cu bauturi alcoolice (exceptie bere si vin), productia si comertul cu arme si munitii, jocuri de noroc si activitati de cazinou, comertul cu animale salbatice sau produse provenind de la animale salbatice protejate prin conventii internationale, productia si comertul cu produse radioactive, productia si comertul cu produse continand fibre de azbest, pescuitul bancurilor de pesti cu plase mai mari de 2,5 km, productia si comertul cu produse chimice de toxicitate mare din grupa bifenili-policlorinati, productia, comertul, depozitarea si utilizarea de produse chimice daunatoare, inclusiv produse petroliere, productia sau comertul cu produse farmaceutice supuse interdictiei sau incetarii utilizarii, conform conventiilor internationale, productia sau comertul cu produse ierbicide sau pesticide supuse interdictiei sau incetarii utilizarii conform conventiilor internationale, productia sau comertul cu produse ce au efect negativ asupra stratului de ozon stratosferic conform protocolului de la Montreal, activitati cu impact asupra terenurilor detinute de populatii indigene.

            Fondurile in cadrul acestui program sunt utilizate pentru acordarea de noi credite pe masura acumularii de sume din rambursarile provenind din creditele aflate in derulare.

9. Programul Joint Venture - PHARE - (JOP) . Scopul principal al acestui program este facilitarea patrunderii investitiilor dinspre Uniunea Europeana in tarile central si est-europene, Comunitatea Statelor Independente si Mongolia, in special prin crearea si dezvoltarea de intreprinderi mixte. Programul ofera tipuri diferite de asistenta care iau in consideratie diversele stadii de dezvoltare ale intreprinderilor.

Conditii de eligibilitate: societatea mixta trebuie sa se afle sub incidenta legislatiei in vigoare din tara respectiva, ea trebuie sa fie compatibila cu procedurile Phare si cu cele ale procesului de privatizare din tarile central si est-europene, cel putin un partener trebuie sa fie dintr-o tara membra a Uniunii Europene , cel putin un partener trebuie sa fie dintr-o tara central sau est-europeana, CSI sau Mongolia , cel putin 75% din capitalul social trebuie sa fie detinut direct sau indirect de catre parteneri din tarile CEE, CIS sau Mongolia, mijloacele fixe ale societatii mixte sa nu depaseasca 20 milioane EURO , nu sunt acceptate firme cu activitate in domeniul afacerilor imobiliare sau a serviciilor financiare, de asemenea cele a caror activitate este poluanta sau poate intra in conflict cu regulile Comunitatii Europene

            Programe de finantare nerambursabila. Finantarile nerambursabile reprezinta ajutoare financiare acordate IMM-urilor. Ele provin de la bugetul de stat, Uniunea Europeana sau alte organizatii internationale. Cele mai importante programe de finantare nerambursabila (granturi) sunt redate in tabelul 5.

Programe de finantare nerambursabila

Tabel 5

Nr. crt.

Denumirea programului

Institutia de sprijin

1.

Masuri de stimulare a Infiintarii si Dezvoltarii IMM

Guvernul Romaniei

2.

Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi, micro intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii recent infiintate

Guvernul Romaniei

3

Programul de Dezvoltare Regionala

UE

4.

Coeziune economica si sociala Phare 2001

Phare

5.

Restructurare si Reconversie Profesionala (RICOP)

UE

6.

Program special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD)

UE/Guvernul Romaniei/

In continuare descriem succint aceste programe.

            1. Masuri de stimulare a Infiintarii si Dezvoltarii IMM. In cadrul acestui program exista Subprogramul de Sprijnire a IMM in Dezvoltarea Exportului. Subprogramul urmareste promovarea produselor si serviciile IMM pe pietele externe, stimularea parteneriatului in afaceri lae xtern, imbunatatirea acesului IMM la informatii de piata.

            Conditiile de eligibilitate sunt: maximum 249 salariati, cifra de afaceri anuala maximum 8 milioane EURO, durata de functionare cel putin un an.

            Se acorda ajutor financiar pentru participari la targuri si expozitii internationale organizate in tara si strainatate, realizarea unui site pe Internet, contractarea unor servicii de consultanta. Valoarea alocatiei financiare este echivalentul a 60% din valoarea fiecarei chletuieli eligibile efectuate si in limita a 80 milioane lei pentru un beneficar.

2. Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi, micro intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii recent infiintate.

Prioritatile programului, asa cum sunt identificate in Planul National de Dezvoltare sunt urmatoarele:

- sprijinirea investitiilor IMM pentru introducerea tehnologiei moderne;

- sprijinirea infiintarii si dezvoltarii de IMM;

- sprijinirea accesului IMM la activele neutilizate rezultate din restructurarea si/sau privatizarea intreprinderilor cu capital majoritar de stat. Sprijinirea dezvoltarii sectoarelor industriale in domeniile in care regiunea detine avantaje competitive (ex: prelucrarea lemnului, textile si imbracaminte, pielarie, industrie alimentara, mecanica fina, software).

Marimea finantarii nerambursabile: sumele minime si maxime ale finantarii nerambursabile aferente proiectelor individuale ce pot fi finantate in cadrul programului sunt urmatoarele: suma minimaa: 10.000 EURO, suma maxima: 50.000 EURO. Mai mult, finantarea nerambursabila nu poate depasi 60% din costurile eligibile totale ale proiectului. Diferenta trebuie sa fie finantata din sursele proprii ale solicitantului sau ale partenerilor acestuia, sau din alte surse decat cele provenind din fondurile Comisiei Europene sau de la Bugetul Romaniei.

Pentru a fi eligibili pentru o finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. sa fie o intreprindere infiintata dupa 1 ianuarie 1999, dar nu mai tarziu de 20 mai 2001, cu maxim 249 de angajati; sau

2. micro-intreprindere indiferent de data de inregistrare, cu maxim 9 angajati;

3. intreprinderile mici si mijlocii trebuie sa demonstreze ca au realizat profit sau ca nu au inregistrat pierderi, conform balantei financiare la 31.01.2001, inregistrata si avizata la Administratia Financiara, daca intreprinderea a fost infiintata si si-a inceput activitatea pana la acea data. Fiecare beneficiar trebuie sa contribuie cu un aport propriu de 40% din costurile totale eligibile ale proiectului. Maximum 50% din contributia proprie poate fi aport in natura;

4. sa fie inregistrata in conformitate cu Legea nr. 31/1991, cu modificarile ulterioare, si sa aiba sediul si/sau locul de punere in aplicare a proiectului de investitie in Romania, desfasurandu-si activitatea din proiect in regiunea unde au depus cererea de finantare nerambursabila;

5. sa tina o evidenta contabila in mod regulat;

6. sa nu detina mai mult de 25% din actiunile sau drepturile de vot intr-o intreprindere cu mai mult de 249 de angajati;

7. sa nu aiba printre actionari persoane juridice cu mai mult de 249 de angajati si care sa detina mai mult de 25% din actiunile sau drepturile de vot ale societatii;

8. sa fie o firma privata cu cel putin 20% din capitalul total in proprietatea unor actionari privati romani.

Durata unui proiect nu poate sa depaseasca 18 luni.

Programul poate finanta o gama larga de activitati de investitii, incluzand, dar nelimitandu-se la acestea, urmatoarele:

- investitii directe in productie si activitati conexe, incluzand activitati inovative;

- investitii pentru dezvoltarea serviciilor;

- reabilitarea cladirilor industriale direct legate de proiect;

- investitii pentru sprijinirea activitatilor de marketing si export si a promovarii exporturilor;

-  cercetare-dezvoltare, inovare si transfer de noi tehnologii.

Imprumuturile se deruleaza prin firma de consultanta PRUDENT.

            3. Programul de Dezvoltare Regionala. Uniunea Europeana acorda asistenta sectorului IMM, in concordanta cu Planul de Dezvoltare Regionala, printr-un set integrat de masuri, avand urmatoarele obiective specifice:

- incurajarea investitiilor pentru infiintarea de intreprinderi noi,

- dezvoltarea micro-intreprinderilor si a intreprinderilor recent infiintate,

- imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare pe termen mediu si lung, pentru investitii,

- imbunatatirea accesului IMM la informatie, comunicare si servicii de sustinere a afacerilor, in vederea cresterii competitivitatii, accesului la finantare si la oportunitatile pietei.

Aceste obiective se refera la activitatea IMM-urilor din toate sectoarele, cu exceptia sectorului primar (agricultura, energie, extractie), comert cu amanuntul, afaceri imobiliare, servicii financiare si de asigurari, cazinouri.

Modulele de finantare sunt urmatoarele:

1. Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi, micro-intreprinderi si intreprinderi recent infiintate. Valoarea finantarii unui proiect nu va depasi 50.000 Euro. Contributia privata a beneficiarului trebuie sa fie de 40% din totalul costurilor eligibile, valoarea contributiei in natura fiind limitata la maxim 20%, respectiv maxim 16.667 Euro.

2.  Linie de credite pentru IMM. Schema va asigura si demonstra complementaritatea dintre schemele de finantare si de credite pentru IMM..

Schema de consiliere si de training pentru IMM. Activitatea se va focaliza pe furnizarea de servicii in urmatoarele domenii: accesul la oportunitatile pietei, certificate de calitate, accesul la baze de date relevante si la informatie.

4. Coeziune economica si sociala Phare 2001.  Obiectivele specifice ale acestui programe sunt:

- Incurajarea investitiilor pentru infiintarea de noi intreprinderi si dezvoltarea micro intrepriderilor si intrepriderilor tinere in sensul cresterii contributiei generale a micro intreprinderilor si IMM-urilor la crearea de locuri de munca si cresterea economica sustenabila in zonele tinta;

- Sprijinirea investitiilor in IMM-urile existente in sensul crearii de noi locuri de munca in zonele tinta si dezvoltarea si diversificarea calitatii si cantitatii produselor si serviciilor oferite;

- Sprijinirea accesului IMM-urilor la servicii de consultanta si instruire pentru imbunatatirea abilitatilor in pregatirea si administrarea proiectelor, precum si imbunatatirea accesului la informatii si comunicare in scopul cresterii oportunitatilor pietei pentru IMM-uri.

Masurile pentru atingerea acestor obiective sunt doua scheme de grant-uri:

A1. Schema de grant-uri pentru intreprinderi nou infiintate, intreprinderi tinere si micro-intreprinderi. Grant-urile vor finanta investitii productive si investitii in consiliere si consultanta aferenta in scopul dezvoltarii capacitatii de productie si crearii de noi locuri de munca. Se vor sprijini, de asemenea, investitii legate de cercetare/dezvoltare, inovare si transfer de tehnologie, tehnologia informatiei, ca si investitii referitoare la certificarea calitatii si tehnologii curate. Suma maxima pentru fiecare grant (inclusiv co-finantarea din bugetul de stat) este de 100.000 Euro. Participarea privata in fiecare proiect este de minim 40% din totalul investitiei eligibile.

Serviciile turistice sunt eligibile daca beneficiarul este IMM si daca demonstreaza capacitatea de atragere a turistilor din afara.

A2. Schema de consiliere si consultanta. Sprijinul va fi acordat organizatiilor capabile sa identifice necesitatile specifice IMM-urilor in zonele tinta si sa organizeze sesiuni de instruire, seminarii, etc. Posibile domenii pentru aceste activitati sunt: informarea privind sursele de finantare, pregatirea adecvata a aplicantilor pentru finantare si negociere cu institutia financiara, accesul la baze de date si informatii privind piata. Se finanteaza si participarea la evenimente regionale, nationale sau internationale, cum ar fi targuri, expozitii, misiuni comerciale sau vizite la firme, atunci cand sunt direct legate de un proiect de investitii concrete.

Organizatiile eligibile sunt, ca regula generala, organizatii non-profit publice sau private (Universitati, Camere de Comert, centre de afaceri sau centre de informare). Acestea vor trebui sa demonstreze ca detin necesarul de resurse umane si materiale pentru asigurarea serviciilor de consultanta si instruire cerute si ca aceste activitati vor fi deschise oricarei intreprinderi din zonele tinta.

Suma totala este este de 100.000 Euro pentru fiecare grant. Participarea beneficiarului este de min. 20%. In cazul organizatiilor care desfasoara activitati profitabile participarea benefeciarului va fi de min. 40% din cheltuielile eligibile.

5. Restructurare si Reconversie Profesionala (RICOP). RICOP este programul Phare prin care Uniunea Europeana ofera 100 de milioane de EURO pentru a sprijini Guvernul Romaniei in:

- restructurarea si privatizarea intreprinderilor de stat care inregistreaza pierderi;

- finantarea masurilor sociale de acompaniere a acestui proces;

- finantarea de actiuni concentrate pe crearea oportunitatilor de ocupare a fortei de munca disponibilizate.

Prin RICOP se asigura si finantarea micilor intreprinderi (fond circulant pentru IMM-uri si micro-intreprinderi), obiectivul fiind dezvoltarea unui fond circulant pentru IMM-uri si micro-intreprinderi pentru sprijinirea crearii de locuri de munca legale si viabile in acest sector, pentru sprijinirea dezvoltarii spiritului antreprenorial in zonele tinta si pentru a oferi acces la capital sectorului IMM-urilor si micro-intreprinderilor.
Bugetul este de 30 milioane Euro, urmarindu-se creare a 10.000 de locuri de munca in IMM-uri si micro-intreprinderi.

6. Programul  SAPARD. Sectorul agricol are un rol major in viata economica si politica a tarilor care si-au depus candidatura pentru aderarea la UE. Astfel, Romania va primi 150 milioane Euro anual intre 2000 si 2006. Asistenta totala disponibila pentru cele 10 state candidate prin intermediul Programului SAPARD este de 520 milioane Euro, iar Romania se situeaza pe pozitia a doua din punct de vedere al fondurilor alocate, dupa Polonia.

Se va acorda prioritate proiectelor care au in vedere:

- imbunatatirea eficientei pietei, a calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor;

- mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi;

- protectia mediului inconjurator.

In functie de tipul de proiecte, beneficiarii vor fi:

- producatori agricoli privati;

- asociatii ale producatorilor agricoli;

- intreprinderi mici si mijlocii;

- autoritati locale.

Prin intermediul programului SAPARD, in Romania vor fi finantate in perioada 2000-2006 proiecte in urmatoarele domenii:

1. Imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate:

- Imbunatatirea procesului de productie si al marketingului produselor agricole si piscicole;

- Imbunatatirea calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor de origine vegetala si animala;

2. Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura:

2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

2.2 Managementul resurselor de apa;

3. Dezvoltarea economica a zonelor rurale:

- Investitii in exploatari agricole;

- Infiintarea de grupuri ale producatorilor agricoli;

Metode de productie care au in vedere protejarea mediului inconjurator si conservarea mediului natural;

- Diversificarea economica;

- Masuri forestiere;

4. Dezvoltarea resurselor umane:

4.1 Imbunatatirea trainingului profesional;

4.2 Asistenta tehnica, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la campania de publicitate si informare.

Toate proiectele vor fi finantate atat de catre Uniunea Europeana, cat si de Romania.

Regulile de co-finantare sunt diferite pentru beneficiarii privati si respectiv cei publici:

Beneficiarii privati trebuie sa finanteze, cu fonduri proprii, 50% din valoarea proiectului,

Beneficiarii publici (de exemplu comunitati locale) pot beneficia de o finantare de 100% a proiectului lor, cu conditia ca acesta sa nu genereze venituri. Daca proiectul este generator de venituri, se aplica regula cofinantarii in proportie de 50%.

Masurile de asistenta tehnica pot fi finantate de UE integral.

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei este responsabil cu implementarea programului SAPARD. Prin urmare, proiectele vor fi depuse la Agentia SAPARD prin intermediul retelei sale teritoriale.

Informatii despre criteriile de eligibilitate, despre formularele de cerere pentru fiecare masura si modul in care acestea trebuie completate, pot fi obtinute de la:

- birourile regionale de implementare ale programului SAPARD

- centrele locale care ofera servicii de consultanta agricola.

Criteriile generale de eligibilitate pentru beneficiarii privati vor fi:

- proiectele trebuie sa fie plasate in zonele rurale si numai in cazul in care se refera la modernizarea sau extinderea unor capacitati deja existente pot fi plasate in zone urbane;

- proiectele trebuie sa contribuie la imbunatatirea situatiei in zonele in care sunt localizate;

trebuie demonstrata fiabilitatea economica si financiara a proiectului prin intermediul unui studiu de fezabilitate si a unui plan de afaceri. Ultimul va fi cerut numai in situatia in care bugetul total eligibil pentru proiectul respectiv va depasi 50.000 Euro;

- solicitantul sau angajatii acestuia, responsabili cu proiectul, trebuie sa-si dovedeasca pe baza de documente experienta profesionala relevanta pentru respectivul proiect;

proiectele trebuie sa corespunda standardelor UE si romanesti privind protectia mediului inconjurator;

- beneficiarii nu trebuie sa fi inregistrat pierderi financiare sau sa aiba datorii catre bugetul de stat sau cel al asigurarilor sociale.

            C. Fondurile de capital de risc. Prin sistemul capitalurilor de risc, intreprinzatorul primeste un partener in afacere, care aduce  o infuzie importanta de capital in firma. Desi in Romania fondurile cu capital de risc nu sunt destinate in special IMM-urilor, ci firmelor mari, exista posibilitatea ca un fond de risc sa doreasca sa fie partener cu o firma mica sau mijlocie cu potential de crestere ridicat. In general, fondul doreste o participare minoritara la capital pentru cca. cinci ani. Dintre aceste fonduri de risc, mai relevante pentru IMM-uri sunt: Fondul Roman Post-Privatizare (FRPP), K+ SME Romania Fund, ORESA VENTURES, ROMANIA$MOLDOVA DIRECT FUND.

            Fondul Roman Post-Privatizare. Fondul are ca scop investitia in firme romanesti mijlocii care au perspective de crestere economica si pot realiza profit. Contributia fondului poate varia de la 0.3 mil Eur pana la 4,4 milioane Euro. Aceasta contributie are o durata limitata si nu trebuie sa ofere fondului pozitia de actionar majoritar. Administratorul Fondului este GED Capital Development, iar operatiunile Fondului sunt sprijinite prin 10 mil Eur ca asistenta tehnica oferita de UE (Uniunea Europeana), prin intermediul programului Phare.

K+ SME Romania Fund. Avand suport financiar din partea SENTER, Agentia Executiva a Ministerului Olandez al Economiei, K+ a lansat SME Fund (Small and Medium Enterprise Fund) in Romania. Fondul si-a orientat activitatea asupra IMM-urilor cu experienta in export si a celor care au identificat anumite oportunitati pe piata locala.

Fondul a fost infiintat de Dutch Joint Stock Company (BV). K+ este managerul fondului. Fondul este finantat de 10 investitori privati cu experienta cuprinzatoare in mai multe sectoare.

            ORESA VENTURES. Destinatarii fondurilor sunt doar firmele mici si mijlocii. Investitiile, minoritare, se fac in firmele cu potential de crestere ridicat. Investitiile eligibile sunt: bunuri de consum, distributie sau comert cu amanuntul, produse farmaceutice, servicii de sanatate, estimarea unei cresteri anuale a investitiei cu minimum 35%. Valoarea minima a investitiei este de un milion dolari., pe o durata de 3-5 ani.

            ROMANIA&MOLDOVA DIRECT FUND. Investitiile eligibile sunt: agricultura, industria alimentara, materiale de constructie, prelucrarea lemnului si mobila, Suma finantata este de 1-3 milioane dolari, pe o durata de 2-5 ani.

            D. Creditul comercial. Cand bancile refuza sa imprumute banii necesari unei afaceri nou infiintate deoarece considera ca riscul acordarii imprumutului este ridicat, intreprinzatorul poate recurge la creditul comercial, care este una din cele mai ieftine finantari. Furnizorii finanteaza, in mod obisnuit, procesul de aprovizionare. De exemplu, un magazin de unelte agricole se aprovizioneaza de la un en-gross-ist din apropiere cu restituirea creditului in 30 de zile. Magazinul va vinde uneltele si va plati la scadenta banii cuveniti en-gross-istului.

            Unii vanzatori ofera clientilor anumite bonificatii pentru plata in numerar, din care magazinul poate trage foloase. Acest proces se realizeaza in mod continuu cu un numar mare de vanzatori si furnizori, permitand imbunatatirea situatiei financiare a magazinului in cele 30 de zile, fara a recurge la imprumuturi bancare. Pentru a-si mentine credibilitatea fata de furnizori, magazinul trebuie sa-si plateasca la timp datoriile.

            Creditul comercial se realizeaza intre parteneri care prezinta incredere reciproca, iar sumele vehiculate nu sunt prea mari, creditul acordandu-se pe termen scurt.

            E. Leasingul (finantarea achizitionarii de echipamente). In dorinta de a incuraja intreprinzatorii de a le achizitiona echipamente, unii  furnizori se ofera sa finanteze acest proces. Aceasta modalitate de finantare este asemanatoare creditului comercial, singura deosebire constand in termenele de plata (mediu si lung). In mod normal, vanzatorii de echipamente ofera termene de credit rezonabile, solicitand doar un acont modest, cu o finantare echilibrata pe toata durata de viata a echipamentelor (de regula, cativa ani). In anumite cazuri, vanzatorul va rascumpara echipamentele in vederea recuperarii valorii acestora la sfarsitul duratei lor de viata si va oferi intreprinzatorului alt acord de credit pentru noi echipamente.

            Aceasta metoda de finantare este utilizata frecvent la initierea unei afaceri, in vederea cumpararii de echipamente si accesorii fixe - tejghele, vitrine, lazi frigorifice, aparatura etc. Intreprinzatorii trebuie totusi sa fie atenti sa nu foloseasca in mod excesiv aceasta modalitate de creditare, deoarece datoriile trebuie rambursate din profiturile viitoare.

            Leasingul se face de catre o banca sau de catre o societate specializata de credit. Societatea de leasing cumpara pe numele sau obiectul leasingului prin contract de vanzare-cumparare, si apoi il va inchiria societatii creditoare prin contract de inchiriere.

             F. Creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea).

            Factoringul reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de bancile comerciale prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scontare. Factura apare dintr-un contract de vanzare-cumparare intre un furnizor si un cumparator.

            Din punct de vedere juridic, factoringul reprezinta un contract incheiat intre banca (factor) si client (aderent) prin care factorul (banca) d se obliga sa plateasca la prezentarea documentelor care atesta o creanta comerciala o anumita suma de bani in schimbul unui comision.

            Suma de bani pe care o plateste banca la prezentarea facturilor se numeste finantare imediata sau factoring disponibil. Suma de bani pe care banca o achita in momentul incasarii facturilor poarta denumirea de finantare la incasare sau factoring indisponibil. Daca nu exista o factura achitabila la scadenta, dar nevoia de bani apare inainte de scadenta, factura va fi achitata de catre banca la un pret mai mic decat cel inscris pe factura, urmand ca banca sa incaseze pretul total. Din diferenta intre pretul platit de banca si cel incasat de ea la scadenta facturii, banca isi acopera cheltuielile si se formeaza profitul ei. Banca va cumpara, practic, factura la un pret mai mic.

            Scontarea. Scontarea reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de bancile comerciale prin achitarea inainte de scadenta a unor efecte comerciale (trate, bilete la ordin etc.). Ea consta in cumpararea de catre banci a efectelor de comert detinute de clientii lor in schimbul acordarii creditului de scont si retinerii de catre banca a unei sume denumita agio formata din valoarea scontului adunata cu comisioanele. Scontarea presupune depunerea unei garantii stabilite de comun acord si concretizate printr-un procent aplicat la valoarea nominala a efectelor scontate.

 

4. Procesul de finantare a afacerii

           

Procesul de finantare a afacerii este anevoios. El cuprinde trei etape: alegerea sursei de finantare, pregatirea pachetului de finantare, prezentarea cererii de finantare.

            a. Alegerea sursei de finantare. Gasirea unei surse ideale de finantare este dificil de realizat. Totusi, intreprinzatorul trebuie sa discute posibilitatile de finantare cu cateva surse potentiale. In felul acesta va intelege mai bine gama posibilitatilor de finantare si va putea gasi o sursa convenabila de capital.

            In alegerea sursei de finantare intreprinzatorul trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii:

            1. Experienta sursei de finantare in acordarea de imprumuturi intreprinzatorilor. Sursa de finantare trebuie sa fie familiara cu problemele cu care se confrunta intreprinzatorul. Putini intreprinzatori isi pot permite sa angajeze personal cu experienta. De aceea, in relatiile cu personalul propriu sursa de finantare trebuie sa consume mai mult timp, sa aiba mai multa rabdare si incredere.

            2. Reputatia sursei de finantare. Succesul intreprinzatorului se bazeaza adesea pe calitatea relatiilor cu sursa de finantare. De aceea, sursa de finantare trebuie sa aiba reputatia de onestitate, corectitudine si dorinta de a lucra cu intreprinzatorul.

            3. Asistenta pe care o ofera. In obtinerea finantarii este important ca sursa de finantare sa acorde asistenta necesara. Aceasta este cu atat mai important pentru intreprinzatorii care nu au experienta in anumite domenii ale afacerii si au nevoie deci de consiliere.

            4. Alte servicii. In unele cazuri, sursa de finantare ofera servicii gratuite sau la tarife reduse, cum ar fi analiza situatiei financiare, elaborarea unor proiectii financiare etc.

            b. Pregatirea pachetului de finantare. Pachetul de finantare se mai numeste si pachet de imprumut. Desi cerintele de elaborare a pachetului de imprumut variaza in functie de sursa de imprumut, cateva elemente vor ramane comune. Acestea sunt: suma ceruta si esalonarea rambursarii acesteia; garantii; criterii de acordare a imprumutului; documentatia necesara obtinerii imprumutului; rata dobanzii si modul ei de plata; scopul imprumutului. In functie de  nevoile de finantare si familiaritatea intreprinzatorului cu sursa de imprumut, aceste cerinte pot varia. Totusi, intreprinzatorul trebuie sa fie pregatit sa abordeze aceste aspecte cu sursa de finantare. De cele mai multe ori sursele de imprumut solicita studii de fezabilitate sau planuri de afaceri, ca parte a documentatiei necesare obtinerii imprumutului.

            c. Prezentarea cererii de finantare. Elaborarea unui pachet atractiv de finantare mareste semnificativ sansele de obtinere a imprumutului. Totusi, afacerea este condusa de intreprinzator si nu de un plan, fie el si bine intocmit. Prin urmare, cei ce acorda imprumutul vor evalua nu numai pachetul de finantare, ci si intreprinzatorul in persoana si echipa sa. Modul in care este prezentat pachetul de finantare va influenta decizia finala de acordare a imprumutului. Deoarece viitorul afacerii depinde in mare parte de intreprinzator, decizia finala de acordare a imprumutului se va baza in mare parte pe discutia personala pe care o va avea cel ce ofera imprumutul cu intreprinzatorul. Personalitatea, abilitatea si vivacitatea intreprinzatorului vor fi evaluate cu atentie. De asemenea, se va avea in vedere realismul intreprinzatorului, competenta sa, onestitatea si organizarea prezentarii pachetului de imprumut. Intreprinzatorul trebuie sa fie pregatit sa intalneasca pe cei cei ce ii vor putea acorda imprumutul si sa aiba idee despre ceea ce doresc acestia sa afle de la el. O prezentare clara, bine documentata nu numai ca mareste sansa de obtinere a imprumutului, insa poate duce si la stabilirea unor relatii pe termen lung cu sursa de finantare.

Intrebari recapitulative:

1.      Cum pot fi estimate cerintele financiare necesare initierii afacerilor?

2.      Ce este capitalul si care sunt categoriile de capital necesar initierii afacerilor?

3.      In ce consta finantarea proprie?

4.      Caracterizati creditul bancar, ca sursa de obtinere a capitalurilor de imprumut.

5.      Prezentati programele principale de finantare rambursabila in vigoare.

6.      Prezentati programele principale de finantare nerambursabila in vigoare.

7.      Caracterizati creditele pe efecte de comert.

8.      Ce sunt fondurile de capital de risc?

9.      Care este deosebirea dintre creditul comercial si leasing?

Teste:

1.      Finantarea achizitionarii echipamentelor este utilizata frecvent:

a.                   La cumpararea unei afaceri

b.                  La initierea unei afaceri

c.                   La concesionare

d.                  Nici un raspuns nu este corect

2. Capitalul suplimentar este destinat:

a.                   Achitarii salariilor suplimentare

b.                  Extinderii afacerii sau modificarii obiectului principal de activitate

c.                   Evitarii fluctuatiilor sezoniere sau pentru unele situatii neprevazute

d.                  Achitarii materialelor suplimentare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 712
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved