Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Proiectarea unor tinute vestimentare cu accente etno, prin raportarea la materialul textil

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiectarea unor tinute vestimentare cu accente etno, prin raportarea la materialul textil
Colectie papuci de dama
Modalitati de creare a IMM-urilor - Formele juridice pentru desfasurarea unei afaceri
Afacerea - Definirea afacerii
Prezentarea generala a industriei pesticidelor
7 sfaturi pentru a va maximiza profitul din afaceri la cheie
PREGATIREA TEHNOLOGICA - Tehnologia de productie
PLANUL DE AFACERI - Definitie. Caracteristici. Functii
OFERTA BCS CAR - inchiriere masini
10 motive pentru care merita sa faci afacerea Forever

TERMENI importanti pentru acest document

: : proiect didactic tinuta vestimentara : : :


TEMA PROIECTULUI

Proiectarea unor tinute vestimentare cu accente etno, prin raportarea la materialul textil,

elemente decorative, cromatica

CUPRINS

Cap.1 Argument

Cap.2  Coordonate ale stilului etno

            2.1. Consideratii generale

          2.2. Caracteristici ale stilului etno

Cap.3  Elemente definitorii

3.1.Materiale textile

3.2.Elemente decorative

3.3.Cromatica 

Cap.4  Tinute vestimentare cu accente etno

4.1.Argument pentru stilul etno

4.2.Surse de inspiratie

4.3.Propuneri 

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Cap.1  ARGUMENT

De-a lungul timpului, vestimentatia s-a diferentiat in functie de varsta, sex, clase sociale si profesii exercitate. Un rol important l-a ocupat si silueta, stilul,  cromatica si materialele utilizate.

Creata la inceput pentru apararea corpului de actiunea nefavorabila a mediului  inconjurator,  imbracamintea a suferit multiple transformari, atingand o mare varietate de tipuri si forme, devenind un obiect al artelor aplicate. Aceste transformari s-au produs  sub influenta conditiilor istorice specifice fiecarei perioade si a evolutiei idealurilor estetice.

          Prin imbracaminte in sens larg se intelege un complex de produse vestimentare cu care se imbraca oamenii. In sens restrans, prin imbracaminte se intelege totalitatea produselor vestimentare realizate in industria confectiilor.

Prin specificul sau, suferind prin purtare o uzura mai rapida decat celelalte obiecte de arta decorativa, imbracamintea se schimba cel mai frecvent si oglindeste cel mai bine evolutia civilizatiei, a conceptelor si idealurilor estetice.

 Imbracamintea respecta fidel originalitatea culturii nationale a diferitelor popoare, simtul lor estetic, traditia, nivelul de trai. Ca linie, stil si tendinte ale modei, imbracamintea a fost dictata de clasele sociale instarite care impuneau restrictii in vestimentatia oamenilor de rand.

       Stilul etno ramane actual in moda de la aparitia sa incoace in mod constant, alaturi de alte stiluri mai mult sau mai putin pasagere, dominante si adunate la un moment dat in acest inceput de  mileniu zbuciumat. Aceasta tendinta este sustinuta de o categorie de cumparatori ce cuprinde varste  diferite si provenind din clase sociale diferite dar cu o preferinta comuna, admiratia fata de arta populara si de a pastra ceea ce au creat generatiile anterioare. Si nu e de mirare, daca ne gandim ca adeptii acestui stil vad in el nu numai nevoia intoarcerii la ceea ce a caracterizat poporul nostru, ci si un mod incert de a calatori in timp si spatiu. Ceea ce recunosc insa toti acesti fani este ca stilul etno permite interventia fiecarui purtator in transformarea unui costum si prelucrarea sa intr-o forma inedita, unica si personala.

          In 1981, cand a lansat moda iei romanesti, celebrul Yves Saint Laurent a fost entuziasmat de costumele folclorice dar mai ales de taieturile(croielile) lor foarte simple.

          Intr-o lume nesigura, dominata de spaima in fata viitorului, spargatorii de moda isi exprima nostalgia dupa un trecut sigur. Dar din momentul in care marile case de moda au inceput sa prezinte toalete inspirate din costume traditionale de pe diferite meridiane, protestul tinerilor si-a pierdut din impact. Oricum el nu mai este atat de drastic, chiar daca exista o diferenta: casele de moda prezinta stilizari ale costumelor populare, in timp ce tinerii preiau direct piese vestimentare traditionale, fara a le modifica. 

Stilul etno, un stil inspirat din piesele costumelor traditionale, se caracterizeaza prin functionalitate si confort. Croielile depind de cele ale pieselor traditionale, de regula sunt forme simple, dreptunghiulare sau trapezoidale.

Tesaturile sunt in culori naturale, realizate din materii prime naturale, depinzand de caracteristicile pieselor ce constituie sursa de inspiratie.

           O haina nu are valoare daca nu traieste in armonie cu trupul care o poarta, iar moda actuala evoca un timp regasit si isi inventeaza o noua varsta pentru a hrani nevoia de spectacol care exista intr-o masura mai mica sau mai mare in fiecare dintre noi.

           Forma, linia, stilul produselor de imbracaminte au fost intr-o permanenta transformare. Oamenii le-au adaptat dupa influenta traditiilor, dupa specificul regiunilor, dar si in functie de ritmul dinamic al vietii.

Cap.2  COORDONATE ALE STILULUI ETNO

2.1. Coonsideratii generale

          Imbracamintea traditionala a diferitelor popoare precum si bijuteriile, cosmetica, coafura si accesoriile aferente,  inspira si influenteaza din ce in ce mai mult lucrarile creatorilor de moda din zilele noastre si pe buna dreptate se spune ca lipsa de inspiratie in creatia vestimentara se poate inlocui cu un ansmblu de elemente etnice specifice costumului traditional maramuresean. Elementele care au aparut din necesitate sau datorita regulilor autoimpuse  in imbracamintea diferitelor popoare,  influenteaza moda actuala in sensul ca apar noi si noi variante, impunandu-se linia sau culorile unui sezon. Daca aceasta dominatie de stil, in anii ’70 a cuprins o intreaga generatie, fiind practic impusa de hippie-sti, in ziua de azi cretorii de moda testeaza piata in fiecare sezon si simtim din ce in ce mai mult o adiere retro care domina gusturile cumparatorilor acestui inceput de mileniu.Acestia se straduie sa ne propuna noi si noi combinatii si variatiuni pe teme folclorice. Acest stil numit initial neofolcloric, azi stilul etno, domina o parte importanta a creatiilor vestimentare.

          Daca, inainte de 1989 la toate manifestarile oficiale erau nelipsiti falsii tarani in costume populare si exista un nationalizm de parada, si daca imediat dupa 1989 unii studenti abordau, la mitinguri, sube si braie taranesti pentru a-si exprima ideile mai mult sau mai putin nationaliste, credem ca astazi adoptarea acestor costume exprima faptul ca nu se mai poate trai in lipsa unor repere si a unei identitati clare. Accentele etno se intalnesc nu numai in vestimentatie ci si in muzica. Daca marii creatori de moda se inspira din costumele traditionale de pe toate meridianele si la noi sunt stilisti care se inspira din costumul nostru popular. Costumul reflecta cel mai direct, mai elocvent, mai clar si mai realist specificul unei natiuni, traditiile, conceptiile si gustul sau artistic. La noi se remarca in mod deosebit  unitatea portului intr-o varietate functionala si zonala. La noi, fetele umbla in ie, la gat poarta podoabe taranesti, iar barbatii isi cumpara de la artizanat sube si braie. Pentru unii este socant poate, insa se observa ca  la noi exista si tineri care poarta de buna voie asemenea haine.

2.2. Caracteristici ale stilului etno

           Tendinta etno din ultima perioada nu se datoreaza unei reveniri la traditie, ci mai degraba se poate vorbi de preluarea unor elemente sau de stilizarea costumului popular romanesc. Marii creatori de moda se simt atrasi, in ultimi ani, de costumele traditionale, creatiile lor avand evidente inspirati etnice. Ei incearca sa stilizeze motivele etnice si sa dea o forma moderna unor piese vestimentare traditionale.

         Unitatea portului taranesc romanesc e data de simplitatea croiului, de folosirea acelorasi materii prime (naturale), de echilibrul si raporturile cromatice. Simplitatea croiului consta in folosirea foilor drepte de tesatura: panza de bumbac, in si canepa pentru camasi, lana pentru hainele de deasupra: sumane, sube, mantale, zadii,…. Costumul taranesc are o mare varietate artistica zonala in functe de ocupatie, anotimp, varsta, sex, stare civila si sociala, de ocazia purtarii (sarbatoare, de zi,..).  Daca costumul taranesc barbatesc are o structura mai unitara, costumul femeilor manifesta o mare varietate structurala si ornamentala. Varietatea costumului taranesc este data si de podoabele folosite , dar mai ales de gateala capului, de modalitatile diferite de legare a baticului de cap, a maramelor sau naframelor.

         Adolescentele au redescoperit, in ultimii ani, o piesa vestimentara extrem de comoda, care este in voga (pe toate meridianele), ia romaneasca. Asta din dorinta de a continua traditia stramoseasca, dar si pentru revenirea la moda hippy a anilor ’60-’70. Exista insa si o latura practica a acestei piese vestimentare, fiind lucrata in intregime din materiale naturale (in sau bumbac ), ia se adapteaza perfect climei toride din timpul verii, lasand pielea corpului sa respire. In plus, avantajeaza orice silueta. 

Cap.3.   ELEMENTE DEFINITORII

3.1.        Materiale textile

           Tesaturile din fire vegetale prezentau o mare diversitate, indeosebi cele destinate pieselor de uz casnic, dar si cele destinate confectionarii pieselor de port. “ Tesaturile subtiri s-au confectionat din canepa, in, carora li s-au alaturat bumbacul, iar cele mai groase si mai calduroase din lana”.

                   “O activitate casnica importanta a fost prelucrarea fibrelor textile  si confectionarea celor doua sortimente de produse: textilele de casa si tesaturi pentru imbracaminte”.

 Primele materiale utilizate pentru tesut, se presupune ca au fost firele de canepa, inca din mileniul V i.e.n., dupa cum se precizeaza in “Istoriile lui Herodot”.

           Din canepa de calitatea intaia se realizau produsele de imbracaminte pentru sarbatori, iar din cea de calitatea a doua si a treia se realizau produsele de port (de toate zilele). Dupa aparitia bumbacului, acesta castiga teren in defavoarea firelor de canepa si de in, cu care este utilizat la inceput, datorita calitatilor sale superioare: uniformitate, finete, suplete, tuseu, cat si datorita coloritului variat.

         “Aparitia bumbacului rasucit, mercerizat, permite utilizarea unor noi tehnici de lucru, dar si a unor compozitii ornamentale complexe, bogate in culoare”. Bumbacul a constituit materia prima de baza pentru realizarea tesaturilor destinate interiorului taranesc, dar este folosit si pentru decorarea acestora, prin diverse tipuri de alesaturi. Bumbacul a constituit urzeala pentru tesaturile de canepa, dar uneori si a celor din lana.

          Conditiile geografice tarii noastre, au fost prielnice cresterii animalelor si pastoritului, ceea ce a favorizat prelucrarea firelor de lana. Firele de lana au fost utilizate cu precadere pentru tesaturile destinate acoperirii peretilor si patului (scoarte, covoare, toluri, cergi). Tesaturile din lana sunt destinate si produselor de imbracaminte traditionale, confectionate din postavuri sau panura, care este data la piua.

          Lana de calitate inferioara se folosea ca batatura la unele tesaturi de uz gospodaresc sau pentru toluri si haine groase.

Evolutia materiilor prime utilizate pentru textilele traditionale a determinat profunde mutatii privind compozitiile ornamentale, cromatica acestora, si in unele zone, chiar inlocuirea sau disparitia unor piese de port.

          In ultimele decenii, textilele populare au fost invadate de firele chimice, acestea fiind preferate atat pentru uniformitatea lor, dar mai ales  pentru rezistenta culorilor in timp. Aparitia firelor chimice “a caror durabilitate, rezistenta la caldura sau putrezire sunt superioare, a facut sa scada si ponderea firelor de bumbac” si sa se utilizeze fire tip bumbac care confera produselor si calitatea de-a fi mai usor de intretinut.

          Inconvenientul care a aparut in urma introducerii acestor fire, a fost de ordin estetic, si anume culoriile sunt in general mai vii. Nu mai sunt intodeauna bine armonizate, creandu-se o “stridenta” care atrage atentia, neincadrandu-se astfel in nota caracteristica a textilelor traditionale.

          In ultima vreme, este remarcata tendinta, la nivel mondial, de promovare a produselor ecologice, naturale. In acest sens sunt descoperite materii prime noi, cu caracteristici imbunatatite.

          Produselor vestimentare cu accente etno li se impune ca si conditie esentiala, realizarea din materiale naturale. Aceasta ar putea fi considerata principala solutie de protejare a sanatatii noastre, dar si a mediului in care traim.

3.2.   Elemente decorative

 

         Structura ornamentala a tinutelor vestimentare cu accente etno, are de cele mai multe ori campii ornamentali dispusi la terminatia produselor. “In benzile ornamentale, motivele, de dimensiuni variate sunt insirate pe o directie perpendiculara fata de cea a desfasurarii campului propriu-zis”.

          Ornamentele, in general geometrice, se inscriu in gama ornamentala traditionala, specific romaneasca. “Ritmul de alternanta a motivelor sau a complexelor de motive din cadrul benzilor”, apare format din doua sau trei unitati  care se pot repeta in mod constant, aceste unitati fiind spatii in tonalitati contrastante.

          De la “cele mai simple compozitii ornamentale ce au fost realizate initial prin introducerea unei dungi orizontale la capetele produsului”, ornamentica acestor piese capata un farmec deosebit prin introducerea de compozitii ornamentale caracterizate printr-un puternic simt al decorativului, al ritmului, al echilibrului si simetriei. Benzile sunt de latimi diferite, deseori banda mai ingusta apare spre centru.

          Registrele pot avea aceeasi pondere, dar cu motive variabile dispuse in ritmuri compozitionale distincte, avand axe paralele orizontale. Fiecare registru de culoare are distribuite pe suprafata sa, elemente ornamentale, asigurandu-se astfel variatia intregii compozitii. Evitarea monotoniei, care ar putea aparea, se realizeaza prin alternarea culorilor, alternare ritmica a elementelor ornamentale si chiar inversarea pozitiei motivelor in campul decorativ.

        “Compozitia ornamentala a materialelor din care sunt realizate aceste tinute , are la baza doua principii fundamentale: organizarea ritmica a campului ornamental pe calea repetarii elementelor decorative si prin simetrie”.

          Elementul predominant in ornamentica produselor cu accente etno, este “rombul” cu laturile de forma dintilor de fierastrau. El este de cele mai multe ori reduplicat, inserat unul in altul, de la mare la mic. Acesta provine de la val, linia franta, in dinti de fierastrau, numita si “unda apei”, care apare continua in doua sau trei laturi sau in compozitie romboidala.

          Exceptand motivul numit “unda apei”, care prin jocul liniilor si culorilor creeaza impresia unei adevarate miscari de valuri, celelalte ornamente nu apar niciodata aplicate de unul singur pe toata suprafata ornamentala. Ele sunt grupate in nenumarate combinatii, fapt care da produselor o impresionanta varietate decorativa.

          Urmarind evolutia in timp a decorului tinutelor cu accente etno, acesta a pornit de la alternarea simpla a unor benzi colorate de diferite latimi care, mai apoi sunt delimitate de dungi subtiri, ajungand la faza in care benzile constituie fondul pentru ornamentele preponderant geometrice.

          In cadrul structurii ornamentale intalnita la tinutele cu accente etno se remarca elemente cum ar fi: ix-urile, ix-urile duble, formele stelare, ve-urile, dublu-ve-urile. Dezvoltarea motivelor ornamentale s-a realizat printr-un proces indelungat si complicat de adaugiri si combinari. Elementele liniare se pot combina in motive poligonale sau se contopesc in motive decorative marunte: “crucea”, “pup”, “rozete”, “stelute”, motive geometrizate, vegetale, zoomorfe, antropomorfe.

          Maniera de-a trata motivul decorativ la tinutele vestimentare cu accente etno, este geometrizarea puternica, stilizarea dusa pana la reprezentarea printr-o singura trasatura esentiala a modelului.

3.3. Cromatica

 

Viziunea artistica privind realizarea produselor vestimentare cu accente etno se materializeaza in compozitiile ornamentale ale produsului realizat. “Coloritul fiecarui material pune in evidenta si mai pregnant valoarea artistica a produsului respectiv”.

Preocuparea pentru obtinerea unor culori rezistente a fost permanenta in mediul rural. Culorile obtinute din plante au rezistat de-a lungul anilor si retetele lor de preparare s-au transmis din generatie in generatie. “Sunt cunoscute si folosite si azi pe scara mai restransa, vopsirea cu coloranti obtinuti din frunze de nuc, din coaja de arin, lemn cainesc”. Folosirea plantelor pentru vopsirea firelor nu permitea fierberea unei cantitati mari de solutie si din aceasta cauza se utilizau pentru o singura tesatura mai multe nuante ale aceleasi culori.

Culorile vegetale, obtinute din frunzele, fructele, cojile, ori radacinile unor plante erau de o deosebita gingasie si frumusete, devenind mijloace de exprimare artistica de o mare forta.

Inlantuirea petelor de culoare pe suprafata unui produs se face dupa legile expresivitatii culorilor, legi pe care cei care le aplicau nu le-au invatat, dar le-au  simtit. Astfel de legi ar fi cele ale reflexiei de culoare, ale contrastului dintre petele de culoare, a raportului dintre suprafetele colorate, functia, forma si dimensiunile produsului, de intensitatea si luminozitatea culorilor. In ceea ce priveste juxtapunerea culorilor, alaturarea lor, este un fenomen cromatic de o deosebita importanta pentru realizarea efectului cromatic la piesele tesute.

“Toate tonurile deschise ies in evidenta pe fond negru, in functie de gradul treptei lor de luminozitate, iar pe fond alb efectele sunt inverse”.

“Creatorul popular, desi nu cunoste aceste legi scrise ale culorilor, a reusit sa creeze efecte deosebite prin utilizarea contrastului de culori, a culorilor complementare si prin sublinierea reciproca a principalelor tonuri cromatice”.

In cromatica tesaturilor de in, canepa si bumbac, culoarea alb a predominat, urmand rosu in toate acordurilor sale cromatice, iar apoi ca preferinte cromatice sunt negru, albastru, galben si verde.

Piesele de port  sunt ornamentate cu discretie pentru a pastra valoarea integrala decorativa a fondului alb din aceste piese. Culoarea care predomina in motivul ornamental al camasilor este rosul, presarat cu insertii de galben, albastru, negru, verde. Procedeele de realizare a armoniei cromatice la produsele de imbracaminte cu accente etno sunt juxtapunerea si alternanta.

Insusirile cromatice ale tinutelor etno se datoreaza unui exceptional simt artistic si totodata si calitatii culorilor folosite. Explicatia cromaticii bazata in general pe culori mai potolite, cu predominarea diferitelor nuante de brun, consta tocmai in folosirea culorilor vegetale.

Deci o caracteristica a coloritului acestor piese este sobrietatea si discretia

          In cromatica textilelor, au predominat armoniile in nuante potolite, avand la baza culorile vegetale. Acestea prezentau rezistenta in timp, atat la actiunea luminii, cat si a altor factori. In acest sens, fermitatea creatorilor populari nu cunostea limite, ei fiind de parere ca mai bine sa se rupa tesatura decat sa iasa culoarea.

Vopsitul vegetal consta in fierberea plantelor (frunzelor, florile, cojile sau radacinile acestora), la care se adauga otet, sare, piatra acra, calaican si/sau zeama de varza.

Iscusinta in mantuirea culorilor si diferentierea lor sub aspectul nuantelor se regasesc si in denumirile lor plastice, bine potrivite. Pe parcursul timpului, gama cromatica s-a imbogatit cu nuante si culori noi, dar din puct de vedere cromatic sunt caracterizate tot de armonie si in general de un acord cromatic”.        Introducerea colorantilor chimici, inca de la sfarsitul secolului trecut, aparitia si utilizarea firelor de bumbac, au dus la modificari ale aspectului si luminozitatii tesaturilor.

Pe langa faptul ca s-a imbogatit sensibil si varietatea elementelor ornamentale, cromatica a devenit mai vie, imprimand o stralucire” produsului. Astfel, piesele textile noi, difera de cele vechi, traditionale, si prin compozitia decorativa, dar mai ales prin cromatica bazata pe alte tonuri. Aceste modificari sunt percepute si datorita actiunii unor factori de ordin social, cum ar fi evolutia societatii si o noua conceptie si perceptie a produselor nou create. Pastrarea acestor valoroase traditii autentice, se impune cu necesitate, chiar daca formele traditionale pure” si semnificatiile culorilor nu pot fi percepute azi la nivelul lor cel mai profund.

 

 

Cap.4.   TINUTE  VESTIMENTARE CU ACCENTE ETNO

4.1.  Argument pentru stilul etno

  

        Tendinta “etno” din ultima perioada nu se datoreaza unei reveniri la traditie, ci mai degraba preluarea unor elemente sau stilizarea costumului popular romanesc.

Marii creatori de moda se simt atrasi de costumele traditionale, creatiile lor avand evidente inspirati etnice. Ei incearca sa stilizeze motivele etnice si sa dea o forma moderna unor piese vestimentare.

        Intr-o lume nesigura, dominata de spaima in fata viitorului, spargatorii de moda isi exprima nostalgia dupa un trecut sigur. Dar din momentul in care marile case de moda au inceput sa prezinte toalete inspirate din costumele traditionale de pe diferite meridiane, protestul tinerilor si-a pierdut din impact. Oricum el nu mai este atat de drastic, chiar daca exista o diferenta: casele de moda prezinta stilizari ale costumului popular, in timp ce tinerii preiau direct piese vestimentare traditionale, fara a le modifica.

        Accentele etno se intalnesc nu numai in vestimentatie ci si in muzica.

        Daca marii creatori de moda se inspira din costumele traditionale de pe toate meridianele si la noi sunt stilisti care se inspira din costumul nostru popular.

Costumul reflecta cel mai direct specifice unei notiuni, traditiile, conceptiile si gustul sau artistic. La noi se remarca in mod deosebit unitatea portului intr-o varietate functionala si zonala.

Unitatea portului taranesc romanesc e data de simplitatea croiului, de folosirea aceleasi materii prime, de echilibrul si raporturile cromatice.

        Costumul taranesc are o mare varietate artistica zonala in functie de ocupatie, anotimp, varsta, sex, stare civila si sociala, de sarbatori sau ocazii.

Varietatea costumului taranesc este data de podoabele folosite, dar mai ales de gateala corpului, de modalitatile diferite de legare a stergarului de cap sau a naframelor.

        Adolescentele au redescoperit, in ultimii ani, ia romaneasca, asta din dorinta de-a continua traditia stramoseasca dar si pentru reintoarcerea modei hippy a anilor ’60-’70.

Exista insa si-o latura practica fiind lucrata in intregime din materiale naturale, ia se adapteaza perfect climei toride din timpul verii, deoarece lasa pielea sa respire . In plus avantajeaza orice silueta.

      

4.2.   Surse de inspiratie

         Imbracamintea traditionala a diferitelor popoare precum si bijuteriile, cosmetica, coafura, si accesorii aferente acesteia inspira si influenteaza din ce in ce mai mult creatorii din zilele noastre.

Si pe buna dreptate se spune ca lipsa de inspiratie in creatia vestimentara se poate inlocui cu un mixaj de elemente etnice ale costumului traditional maramuresean.

         Elementele care au aparut din necesitate sau datorita regulilor autoimpuse social in imbracamintea diferitelor popoare influenteaza moda actuala sub forma de noi si noi variante, impunand linia sau culorile unui sezon.

Daca aceasta interventie a designerilor in linia modei este bine primita de catre popor, aceste tendinte formeaza un curent de stil, dominat pe o perioada de timp nedeterminata.

Daca aceasta dominanta de stil, in anii ’70 a cuprins o intreaga garantie fiind practic impusa de hippie-sti, in ziua de azi creatorii de moda testeaza piata in fiecare sezon si simtim adierea retro care domina gusturile cumparatorilor acestui inceput de mileniu, se straduie sa ne propuna noi si noi combinatii si variatii pe teme folclorice.

         Acest stil, numit initial neofolcloric , azi stilul etno, domina o parte importanta a creatiilor vestimentare. Este sustinuta de o categorie de cumparatori ce cuprinde varste diferite si provenind din clase sociale diferite, dar cu o preferinta comuna: admiratia fata de arta folclorica si exotism, nevoie naturala de revenire la origini. De aceea stilul etno ramane actual in moda si de la aparitia sa incoace in mod constant, alaturi de alte stiluri mai mult sau mai putin pasagere dominante si adunate la un moment dat in acest secol zbuciumat.

Ceea ce recunosc toti acesti fani este ca stilul etno permite interventia fiecarui purtator in transformarea  unui costum intr-o combinatie inedita, unica si personala.

         La mijlocul anilor ’90 majoritatea creatorilor de moda folosesc inspiratia folclorica. In fond sursa de inspiratie este aproape infinita.

         In ziua de azi, stilul etno are deja ramificatii, stiluri legate de zonele geografice si etnice precise prin linie si culoare.

         Acum la inceput de mileniu trei “revenirea la traditie”, ”jocul”, cu motive ornamentale si paletele cromatice se impun ca o necesitate de necontestat.

         Cunoscand varietatea si frumusetea pieselor specifice artei textile maramuresene, detinem o sursa de inspiratie privind ornamentele specifice, cromatica, materiile prime si unele tehnici de prelucrare.

         Ultimele colectii folosesc materii prime clasice, rustice, in culori calde, naturale, cu linii de croi mult simplificate ce ofera asa numita extralejeritate, fara insa a pierde nimic din eleganta.

Si cum acest trend pare sa domine inceputul de mileniu, e clar ca din nou, a cata oara in istoria omenirii, moda exprima trairile si aspiratiile generatiei care o poarta, deci scepticismul amestecat cu speranta pe care generatia de azi le poarta atat in suflet cat si in imbracaminte si stil de viata.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1593
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved