Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Uzina Crivina-Ogrezeni si Protectia Mediului

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ROLUL INTERNATIONAL AL MONEDEI EURO
ELEMENTELE FINANCIARE ALE UNEI INVESTITII
Specificul tranzactiilor internationale in CTS
Diferentierea sistemelor de franciza de celelalte forme de distributie
7 sfaturi pentru a va maximiza profitul din afaceri la cheie
NEGOCIERI IN AFACERI
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
Fibre Textile - Clasificarea Fibrelor
ANTREPRENORIATUL SI INOVATIA
PROIECT E mai pracTIC sa folosesti noile tehnologii

Capitolul 1 Prezentarea institutiei



1.1. Scurt istoric

La data de 14 decembrie 1853, in Franta are loc crearea, prin decret imperial, societatii Compagnie Generale des Eaux, care de-a lungul timpului va deveni Veolia Eaux.

In anul 1853, fondatorii sai au avut drept obiective: irigarea campurilor si alimentarea cu apa a oraselor. Prima concesiune in ceeea ce priveste serviciul de distributie a apei este obtinuta la Lyon, iar 7 ani mai tarziu, Municipalitatea Parisului ii incredinteaza serviciul de distributie apa pentru o perioada de 50 de ani.

In ceea ce priveste extinderea serviciilor companiei in afara granitelor Frantei aceasta are loc in 1880, in Venetia atunci cand printr-un tratat, CGE primeste productia si distributia apei la nivelul Venetiei. Urmeaza Constantinopole in 1882 si Porto in 1883. In 1884, CGE isi largeste competenta ocupandu-se si de tratarea apelor uzate la Remis.

In 1980 CGE regrupeaza ansamblul filialelor sale apecializate in conceperea, proiectarea si realizarea echipamentelor de tratare a apei potabile si de epurare a apei uzate in societatea Omnium de Traitement et de Valorisation (OTV). CGE preia controlul societatii CGEA (care va deveni Connex si Onyx) apoi al societatii Compagnie Generale de Chauffe (rebotezata mai tarziu Dalkia), reunind astfel cele 4 meserii ale Veolia Enviroment.

Anul 1998 reprezinta un alt an de referinta cand grupul CGE ia numele de Vivendi, filiala franceza specializata in apa pastrand numele de Compagnie Generale de Eaux. Tot in acest an are loc achizitionarea a 49% din societatea holding care controleaza FCC, lider al pietei spaniole in domeniul salubritatii urbane si nr.2 in Spania in tratarea apei si epurarea apelor uzate. Polul Servicii pentru Energie ia numele de DALKIA.

In decembrie 2002 Vivendi Enviroment isi dobandeste independenta, odata cu dezangajarea progresiva a grupului Vivendi Universal din capitalul sau, pana la nivelul de 20,4%. Grupul isi va schimba numele in 2003, devenind Veolia Enviroment, dupa aprobarea de catre Adunarea Generala din 30 aprilie.

Primul operator mondial de servicii de apa, Veolia Eau este specialista in gestiunea delegata de servicii de apa si canalizare, pentru colectivitatile publice si pentru agenti economici. Aceasta activitate, care, de 150 ani, reprezinta esenta profesionala a Grupului, este insotita de conceperea de solutii tehnologice de tratare a apei, necesare exercitarii serviciilor sale.
Decizia luata in septembrie 2003, de a nu pastra in Statele Unite decat activitatile US Filter rezultand din aceasta activitate istorica,  explica iesirea programata din meseria de fabricant industrial si de vanzare de produse catre particulari.

Operator permanent in 65 tari, Veolia Eau administreaza retelele si uzinele de producere a apei potabile si de epurare a apelor uzate

Interventia sa priveste, in mod esential, 'ciclul mic al apei': de la prelevarea din mediul natural, producerea si distribuirea apei potabile, pana la colectarea apelor uzate si, odata tratate, retrimiterea lor in mediul natural.

Reprezentand 70 % din activitate, cu aproape 5 000 contracte in intreaga lume, gestiunea municipala este activitatea de origine a Diviziei.

In ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, inainte de 1990, furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare erau prestate de catre Intreprinderea Canal - Apa Bucuresti ('ICAB'), o intreprindere de stat din sfera serviciilor publice.

In 1990, ICAB a fost reorganizata prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 1198/1990, in conformitate cu Capitolul III al Legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, si trasformata in RGAB, o persoana juridica distincta aflata sub controlul Concedentului.

Conform Constitutiei Romaniei, Legii nr. 69/1991 privind administratia publica locala, Hotararii Guvernului nr. 592/1992 si Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, Municipiul Bucuresti are dreptul de proprietate asupra Bunurilor Proprietate Publica precum si dreptul si obligatia de furnizare a Serviciilor.

Procesul de licitatie, organizat in mod corespunzator in conformitate cu Hotararile CGMB si prevederile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor si Legii 69/1991 privind administratia publica locala s-a concretizat in Contractul de Concesiune incheiat intre Municipiul Bucuresti, prin Consiliul General al Municipiului Bucuresti ('Concedentul'), cu sediul in Blvd. Regina Elisabeta nr. 47, Sector 5, Bucuresti, Romania, reprezentat de Dl. Viorel Lis, Primarul General al Municipiului Bucuresti, ca semnatar autorizat in conformitate cu Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti ('CGMB'); si

1.4. Programe

1.4.1 Statia Pilot Rosu

Activitatea Statiei Pilot Rosu s-a axat, in general, pe doua mari directii si anume:

      cercetare aplicativa raspunzand solicitarilor Apa Nova

      studii si cercetari in cadrul programelor nationale si internationale de cercetare stiintifica.

Pentru uzina de apa de la Crivina au fost demarate, in colaborare cu Directia Proiect Crivina si cu Seureca, serii de experimente vizand utilizarea ozonului, respectiv solutionarea problemei namolului din decantoare. Astfel, s-au desfasurat sau sunt in curs de desfasurare serii de experimente vizand:

- utilizarea ozonului in treptele de inter-ozonare si de pre-ozonare din filiera tehnologica de la Crivina;

- experimente privind uscarea namolului in straturi de uscare.

In cadrul programelor nationale si internationale de cercetare aplicativa, S.C. Apa Nova Bucuresti SA, prin Statia Pilot Rosu, a participat la urmatoarele programe:

Programul National AMTRANS privind Conformarea uzinelor de apa uzinelor de apa la Directiva Europeana 98/83/EC privind calitatea apei potabile cu un studiu de caz asupra uzinelor de apa ale societatii Apa Nova Bucuresti SA; acest proiect a fost demarat in 2002 si s-a desfasurat in colaborare cu Universitatea Tehnica si de Constructii din Bucuresti (U.T.C.B.);

Programul de cercetare aplicativa sub egida Asociatiei Romane a Apei (A.R.A.), privind recuperarea apelor tehnologice; acest proiect a fost demarat in 2003 si a tratat studiul de caz: uzina de apa Rosu;

Programul European AQUAREC privind Conceptele integrate despre reutilizarea apelor uzate al carui obiectiv a fost elaborarea studiului de fezabilitate pentru uzina de apa Rosu, cu subiectul mentionat; acest proiect a fost demarat in 2002 si termenul de finalizare este martie 2005.

1.4.2. Uzina Crivina-Ogrezeni

Constructia acestei uzinii va permite diminuarea productiei de apa a celor doua uzine in functiune (Arcuda si Rosu). In particular, elementele tehnologice cu o vechime apreciabila si cele mai putin fiabile (filterele vechi ale uzinei de Apa Arcuda) vor putea fi dezafectate. De o maniere generala, diminuarea debitelor de productie ale celorlalte doua uzine (Rosu si Arcuda) va permite ameliorarea calitatii apei produse si fiabilizarea tratarii apei, evitand investitiile majore ce ar fi necesare fara constructia uzinei de apa Crivina.

Intrarea in functiune a noii Statii de Tratare a Apei Potabile de la Crivina are rolul de a echilibra sistemul, adica de a decompensa celelalte doua uzine de apa Rosu si Arcuda care lucreaza in regim de supraproductie.

1.4.3. Suport informatic

Un aspect important al dezvoltarii informatice din acest an a fost punerea in functiune a noii baze de date de inregistrare a Fiselor de interventie in Centrele Operationale. Aceasta baza de date (realizata cu programul MS-Acces) permite o urmarire fiabila si permanenta prin numeroasele sale conditionari si realizarea rapoartelor. Ea constituie sursa pentru inregistrarile aferente Nivelelor de Servicii. Aceasta baza de date primeste automat informatiile provenind din baza de date in care sunt inregistrate toate reclamatiile tehnice.
Sistemul de gestionare a stocurilor a fost modernizat; un sistem de inregistrare online si restrictionat al Nivelului de Servicii C2 este in curs de realizare.
Proiectul de modernizare si optimizare a comunicatiilor telefonice a fost, de asemenea, finalizat cu succes, in luna februarie 2004.

Directia de Tehnologie a Informatiei din cadrul S.C. Apa Nova Bucuresti SA este compusa din informaticieni  pregatiti la nivelul celor mai moderne si mai sigure tehnologii si care participa regulat la schimburi de experienta cu colegii lor din Grupul Veolia.

1.4.4. Clandestini

In iulie 2004, S.C. Apa Nova Bucuresti SA a lansat un demers de regularizare a Tclandestinilor. Primele strazi inspectate au fost cele pe care Primariile de Sector au realizat extinderi ale retelelor de alimentare cu apa sau de canalizare..

1.4.5. GIS (Geografic Information System)

Astazi, S.C. Apa Nova Bucuresti SA dispune de o cartografiere informatica, ergonomica si interactiva (Gestiunea Informatica a Sistemelor - GIS), care ii permite sa raspunda cat mai bine asteptarilor populatiei din Bucuresti si este o veritabila unealta in sprijinul deciziei pentru problemele tehnice. Aceasta procedura care a mobilizat multe persoane multi ani are drept scop inregistrarea pe computer a retelelor de apa si canalizare gestionate de S.C. Apa Nova Bucuresti SA in cadrul Contractului de Concesiune.

In cateva cuvinte, demersul era urmatorul: compilarea planurilor de arhive, verificare teren, validare de catre personalul operational si integrare in programul informatic. Astfel peste 5000 de planuri au fost verificate, desenate si transcrise, in decursul anului 2004. Disparitatea geografica, volumul de munca de efectuat au fost tot atatea obstacole ce au trebuit depasite.

Acest demers a fost o reusita datorita implicarii fiecarei persoane implicate. Etapele prevazute pentru 2005 sunt realizarea bazei de bransamente si conectarea cu baza informatica comerciala.

Etapa urmatoare a fost demarata in ianuarie 2005, prin implementarea programului GIS in Centrele Operationale si prin includerea bransamentelor in programul informatic.

1.4.6. Altele

Sectorizare:

Masuratorile de presiune si de debit au generat posibilitatea de a diviza municipiul Bucuresti in 5 zone hidraulice de joasa presiune; echipele S.C. Apa Nova Bucuresti SA au inceput sa efectueze manevre de vane necesare acestei sectorizari. Obiectivele pentru 2005 sunt :



- realizarea unei delimitari perfecte a retelei intre aceste zone si zonele de influenta ale statiilor de repompare si statiilor hidrofor;

- izolarea hidraulica a acestor zone pentru ca acestea sa poata functiona in mod autonom, ceea ce va permite o administrare eficienta a retelei, facand posibila izolarea unor tronsoane mici de retea pentru a reduce zona afectata si timpul de interventie in caz de avarii,
-  identificare punctelor de masura, pentru corelarea informatiilor necesare bilanturilor hidraulice. 

Aceasta actiune importanta a fost lansata in anul 2004, pentru a raspunde constrangerilor Nivelului de Serviciu A5 (80% din avariile cu pierderi de apa potabila notificate, solutionate in 24h) in 2005. Acest demers implica participarea activa a Centrelor Operationale S.C. Apa Nova Bucuresti SA care isi dezvolta activitatea in conformitate cu Contractul de Concesiune semnat pe data de 20 martie 2000, cu Municipiul Bucuresti si cu respectarea legislatiei romane in vigoare.

Municipiul Bucuresti, partener al societatii Compagnie Gnrale des Eaux, este proprietarul bunurilor publice aferente serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare (statii de tratare a apei, statii de pompare, retele de distributie a apei potabile si de canalizare, rezervoare etc.), iar S.C. Apa Nova Bucuresti SA a primit, odata cu Concesiunea Serviciilor, dreptul de gestionare si exploatare ale acestor bunuri publice, asumandu-si responsabilitatea de a le intretine si a le reabilita.

.2. Alte clauze din cadrul Contractului de Concesiune care fac referire la protectia mediului inconjurator

 

In cadrul clauzei referitoare la Protectia Mediului se face referire la alte clauze prevazute in cntract ca si completare sau exceptii de la anumite puncte mentionate in clauza nr 16. Astfel avem Clauza nr 41 Despagubiri precum si Clauza 45 Forta Majora.

2.2.1. Clauza 41 - Despagubiri

2.2.1.1. Despagubiri in sarcina Concesionarului

Fata de orice alte despagubiri prevazute in contract, concesionarul va despagubi concedentul si RGAB, si pe mandatarii sau prepusii acestora in legatura cu orice pretentii sau prejudicii invocate de orice alta persoana (alta decat concedentul sau RGAB) care pot fi generate de, sau in cursul, sau in legatura cu neindeplinirea de catre concesionar a oricaror obligatii in baza contractului, cu exceptia masurii in care aceste pretentii sau prejudicii sunt generate ca o consecinta a neindeplinirii de catre concedent sau RGAB, sau de respectivii salariati sau mandatari ai acestora, a oricaror obligatii in baza contractului.

In cazul in care concedentul sau RGAB ('Destinatarul') primeste orice notificare, cerere, scrisoare sau orice document privind orice pretentie din care rezulta ca destinatarul este sau poate fi indreptatit sa primeasca despagubiri in baza contractului de concesiune, destinatarul va transmite o notificare in scris concesionarului in cel mai scurt termen.

La comunicarea notificarii, daca concesionarul si destinatarul nu au convenit in alt mod, concesionarul va avea dreptul si obligatia de a se apara pe cheltuiala sa impotriva acestei pretentii, in numele destinatarului, avand dreptul sa organizeze apararea, contestarea, incheierea unei tranzactii sau introducerea unei cai de atac privind aceasta pretentie precum si orice negocieri.

Destinatarul va coopera si va sprijini cat mai mult posibil pe concesionar in scopul de a se apara impotriva si a solutiona respectiva pretentie. Astfel:

   Concesionarul il va informa pe destinatar si se va consulta cu acesta in legatura cu solutionarea pretentiei;

   In masura in care destinatarul nu are dreptul sa fie despagubit de catre concesionar pentru toate obligatiile decurgand din faptele sau omisiunile care fac obiectul pretentiei, concesionarul nu va lua nici un fel de masuri care sa duca la cresterea cuantumului platii ce trebuie efectuata de catre destinatar in legatura cu acea parte din pretentie care nu este acoperita de despagubirea oferita de concesionar;

   Concesionarul nu va refuza in mod nerezonabil sa rezolve pretentia formulata, in masura in care acest lucru este cerut de catre destinatar.

In cazul in care destinatarul efectueaza orice plata sau suporta orice cheltuiala, destinatarul va notifica concesionarul cat mai curand posibil in legatura cu suma si felul acestei plati sau cheltuieli, iar concesionarul va despagubi destinatarul in totalitate, in termen de 30 de zile de la aceasta notificare sau va conveni asupra unei alte forme de solutionare, dupa cum convin concesionarul si destinatarul, in caz contrar acest lucru reprezentand o incalcare semnificativa din partea concesionarului a obligatiilor sale.

2.2.1.2. Despagubiri in sarcina Concedentului

Concedentul, pe langa alte despagubiri datorate in baza contractului, va despagubi pe concesionar si pe mandatarii sau prepusii acestuia in legatura cu orice pretentii invocate sau pierderi suferite de orice persoana (alta decat concesionarul) care pot aparea din, in cursul sau in legatura cu neexecutarea de catre concedent a oricarei obligatii in baza contractului de concesiune, cu exceptia masurii in care aceste pretentii sau prejudicii sunt generate ca o consecinta a neindeplinirii de catre concesionar, mandatarii si prepusii acestuia, a oricaror obligatii in baza contractului.

In cazul in care concesionarul primeste o notificare, cerere, scrisoare sau alt document privind orice pretentie din care rezulta ca acesta are sau poate avea dreptul la despagubiri in baza contractului, concesionarul va notifica in scris concedentul in cel mai scurt termen.

La primirea notificarii, concedentul, in cazul in care partile nu au convenit in alt mod, va avea dreptul si obligatia sa se apere impotriva pretentiei in numele concesionarului si pe cheltuiala proprie organizand apararea, contestarea, incheierea unei tranzactii sau introducerea unei cai de atac precum si orice negocieri. Concesionarul va acorda concedentului tot sprijinul si cooperarea necesara in scopul analizei si apararii impotriva pretentiei formulate. Astfel:

   Concedentul va informa in permanenta pe concesionar si se va consulta cu acesta in legatura cu solutionarea pretentiei;

   In masura in care concesionarul nu are dreptul sa fie despagubit de catre concedent pentru toate obligatiile decurgand din faptele sau omisiunile ce constituie obiectul pretentiei, concedentul nu va actiona in nici un fel pentru a creste cuantumul platii datorate de catre Concesionar privind acea parte a pretentiei care nu este acoperita de despagubirea acordata de Concedent; si

   Concedentul nu va refuza in mod nerezonabil sa rezolve pretentia formulata, in masura in care acest lucru este cerut de catre Concesionar.

In cazul in care concesionarul efectueaza orice plata sau suporta orice cheltuiala, concesionarul va notifica concedentul cat mai curand posibil in legatura cu suma si felul acestei plati sau cheltuieli, iar concedentul fie va despagubi concesionarul in totalitate, in termen de 30 zile de la aceasta notificare, fie va ajunge la o alta intelegere, dupa cum convin partile, in termen de 30 de zile, in caz contrar acest lucru reprezentand o incalcare semnificativa din partea concedentului a obligatiilor sale.

2.2.1.3. Despagubiri in sarcina RGAB

RGAB, in plus fata de orice alte despagubiri specifice datorate in baza contractului, il va despagubi pe concesionar si pe mandatarii sau prepusii acestuia in legatura cu orice pretentii invocate sau pierderi suferite de orice persoana (alta decat Concesionarul) care pot aparea din, in cursul sau in legatura cu neexecutarea de catre RGAB a oricarei obligatii in baza contractului de concesiune, in afara cazului in care aceste pretentii sau prejudicii sunt generate ca o consecinta a neindeplinirii de catre Concesionar, mandatarii si prepusii acestuia, a oricaror obligatii in baza prezentului Contract.

In cazul in care concesionarul primeste o notificare, cerere, scrisoare sau alt document privind orice pretentie din care rezulta ca acesta are sau poate avea dreptul la despagubiri in baza contractului, concesionarul va notifica in scris RGAB in cel mai scurt termen.

La primirea notificarii, RGAB, in cazul in care concesionarul nu a convenit in alt mod, va avea dreptul si obligatia sa se apere impotriva pretentiei in numele concesionarului si pe cheltuiala proprie organizand apararea, contestarea, incheierea unei tranzactii sau introducerea unei cai de atac precum si orice negocieri. Concesionarul va acorda RGAB tot sprijinul si cooperarea necesara in scopul examinarii si apararii impotriva pretentiei formulate.




In ceea ce priveste orice pretentie formulata:

   RGAB va informa in permanenta pe concesionar si se va consulta cu acesta in legatura cu solutionarea pretentiei;

   in masura in care concesionarul nu are dreptul sa fie despagubit de catre RGAB pentru toate obligatiile decurgand din faptele sau omisiunile ce constituie obiectul pretentiei, RGAB nu va actiona in nici un fel pentru a creste cuantumul platii datorate de catre concesionar privind acea parte a pretentiei care nu este acoperita de despagubirea acordata de RGAB;

   RGAB nu va refuza in mod nerezonabil sa solutioneze pretentia formulata, in masura in care acest lucru este cerut de catre concesionar.

In cazul in care concesionarul efectueaza orice plata sau suporta orice cheltuiala, concesionarul va notifica RGAB cat mai curand posibil in legatura cu suma si felul acestei plati sau cheltuieli, iar RGAB fie va despagubi concesionarul in totalitate, in termen de 30 zile de la aceasta notificare, fie va ajunge la o alta intelegere dupa cum convin partile si RGAB, in termen de 30 de zile, in caz contrar acest lucru reprezentand o incalcare semnificativa din partea RGAB a obligatiilor sale.

2.2.1.4. Reducere si Pierderi Indirecte

In toate cazurile, Partea (sau RGAB) care constata sau invoca o incalcare a contractului sau dreptul de a fi despagubit in baza contractului va avea datoria sa ia toate masurile necesare pentru reducerea daunei survenite, in cazul in care poate face acest lucru fara costuri sau probleme nerezonabile.

Nici una dintre Parti sau RGAB nu va fi raspunzatoare fata de cealalta parte, prin plata unei despagubiri sau datorita unei incalcari a prezentului contract sau a prevederilor Legii, pentru nici un fel de daune incidentale, indirecte, cu caracter de amenda civila sau speciale sau orice pierdere economica sau indirecta incluzand, fara a se limita la orice pierdere de profit, de drept de folosinta, sau orice dauna indirecta suferita de cealalta parte sau RGAB, dupa caz.

2.2.1.5. Plafonul de Despagubire

In afara prevederilor prezentului contract si (in masura in care este posibil) oricarei Lege, totalitatea platilor cumulate sau suportarea de costuri cu privire la obligatiile de despagubire (altele decat cele cu privire la Raspunderea legata de Mediul Inconjurator, identificate in Clauza 16 Mediul inconjurator) facute de fiecare din Parti sau RGAB, dupa caz, in baza contractului de concesiune, vor fi supuse sumei maxime a Plafonului de Despagubire pentru fiecare Parte si RGAB (dupa caz).

Nici o Parte sau RGAB nu va suporta nici o obligatie fata de cealalta Parte (sau RGAB, dupa caz) si nici nu va fi obligata sa faca nici o plata legata de despagubiri sau oricare numar al acestora, prevazute prin contractul de concesiune (alta obligatie decat cea cu privire la Raspunderea legata de Mediul Inconjurator) care depaseste plafonul de despagubire, fara a lua in considerare cauza acestei despagubiri.

Pentru evitarea oricarui dubiu, plafonul de despagubire nu se va aplica in cazul nici unei despagubiri acordate in ceea ce priveste raspunderea legata de mediul inconjurator, identificate in Clauza 16, despagubiri ce vor fi sub rezerva plafonului separat al raspunderii legate de mediul inconjurator

2.2.2. Clauza 45 - Forta Majora

In situatia in care un eveniment de forta majora (conditie care va include consecintele acestuia) impiedica una dintre parti sa isi respecte sau intarzie respectarea obligatiilor decurgand din acest Contract, se vor aplica urmatoarele masuri:

      Partea va fi scutita de respectarea si de raspunderea pentru nerespectarea acelor obligatii pe care nu le poate indeplini ca o consecinta a unui eveniment de forta majora, fara a aduce prejudicii obligatiilor de incheiere a asigurarilor prevazute in Anexa D la contractul de concesiune;

      Orice perioada de timp acordata sau permisa in baza contractului de concesiune pentru indeplinirea oricarei obligatii (inclusiv obligatiile legate de nivelele de servicii) va fi prelungita cu perioada serviciilor pierdute, perioada de timp pentru care partea nu poate sa isi respecte obligatia (obligatiile) specifica(e) ca urmare a existentei acelui eveniment de forta majora;

      Durata contractului va fi prelungita cu perioada serviciilor pierdute si sub rezerva respectarii de catre concesionar a prevederilor Clauzei 7- Durata;

      Concesionarul va avea dreptul la o ajustare extraordinara a tarifului, conform Partii a IV-a a Caietului de Sarcini (Tariful).

Daca la expirarea unei perioade de cel putin 12 luni de la aparitia unui eveniment de forta majora, acesta sau consecintele acestuia continua si evenimentul de forta majora afecteaza in mod semnificativ sistemul sau furnizarea serviciilor astfel incat majoritatea nivelelor de servicii inca de atins nu poate fi indeplinita si/sau majoritatea acelor nivele de servicii atunci cand respectarea acestora a fost deja indeplinita dar nu poate fi mentinuta ca urmare a acelui eveniment de forta majora, atunci concesionarul va avea dreptul sa rezilieze contractul de concesiune in conformitate cu prevederile Clauzei 50 Incetarea Contractului in orice moment dupa expirarea acestei perioade, cu conditia ca evenimentul de forta majora sa continue inca in momentul rezilieri.

Concedentul va avea dreptul sa rezilieze contractul in conformitate cu prevederile Clauzei 50 Incetarea Contractului, in orice moment dupa expirarea unei perioade ulterioare de 6 luni de la expirarea perioadei de 12 luni prezentata in Clauza 45.2, cu conditia ca acest eveniment de forta majora sa continue inca in momentul acestei rezilieri.

Fara a limita caracterul general al acestei notiuni, evenimentele de forta majora sunt definite ca fiind oricare evenimente ce nu pot fi controlate de partea in cauza si ale caror efecte nu puteau fi evitate de catre respectiva parte si care afecteaza in mod substantial drepturile si obligatiile unei parti in baza acestui contract (iar definitia evenimentului de forta majora va include atat actele cat si evenimentele la care se face referire mai jos precum si efectele lor asupra sistemului si/sau orice componenta a acestuia si/sau capacitatea concesionarului de a atinge nivelele de servicii).

Evenimentele de Forta Majora vor include urmatoarele:

      Evenimente Naturale de Forta Majora cum ar fi:

1. trasnete, cutremure, uragane sau seceta si alte conditii climaterice extraordinare ca de exemplu temperaturi anormal de scazute;

2. explozii, foc sau inundatii (daca nu sunt cauzate de partea respectiva sau orice alta persoana pentru care aceasta este responsabila);

3. contaminari nucleare, chimice sau biologice (daca nu sunt cauzate de partea respectiva sau orice alta persoana pentru care aceasta este responsabila);

4. orice colaps, accident (cauzat de orice eveniment mentionat in Clauza 45.4.1 sau in alt mod), care poate afecta Caseta in asa fel incat sa impiedice substantial exploatarea sistemului;

5. bombe sau alte munitii neexplodate sau descoperiri de fosile sau relicve arheologice;

      Evenimente Politice de Forta Majora, cum ar fi:



1. razboi sau razboi civil (declarat sau nu) sau conflict armat, invazii sau actiuni ale dusmanilor straini, blocade si embargouri;

2. actiuni violente de strada sau rebeliuni civile;

3. orice act sau amenintare de terorism credibila in mod rezonabil la adresa partii respective, a sistemului sau a furnizarii serviciilor;

4. greve sau alte miscari revendicative la scara nationala si motivate in mare parte politic.

      Evenimente Nefavorabile de Forta Majora, cum ar fi:

1. actiuni nefavorabile de reglementare;

2. esecul concesionarului de a obtine un contract cu CNAR pentru furnizarea de Apa Bruta in conditii satisfacatoare pentru concesionar;

3. deteriorarea semnificativa a calitatii sau cantitatii apei brute furnizata concesionarului, dar numai in limita nivelului specific de servicii afectat de aceasta

4. nefurnizarea intentionata si neautorizata sau furnizarea insuficienta de energie electrica de catre furnizorii de energie electrica;

5. orice dauna produsa sau nefunctionare a bunurilor proprietate publica, bunurilor de proiect sau bunurilor concesionarului, cu conditia ca concesionarul sa ia cu diligenta toate masurile necesare pentru rectificarea defectiunilor, in cazul in care acestea exista, pentru reluarea exploatarii serviciilor in conformitate cu contractul, cat mai curand este posibil in mod rezonabil dupa ce defectul respectiv este cunoscut de concesionar;

6. greve sau alte actiuni de protest ale salariatilor unei parti, cu conditia ca partea in cauza sa depuna toate eforturile rezonabile pentru prevenirea aparitiei grevei sau pentru stingerea acesteia, atunci cand ar fi fost necesar si posibil in mod practic sa depuna acele eforturi;

7. aparitia unor acte ilegale din partea unor terti inclusiv, dar fara a se limita, la incalcarea unui contract semnificativ, poluarea ilegala, in mod intentionat sau accidental, a sistemului si toate alte asemenea evenimente, dar fara a limita caracterul general al acestora;

8. orice intarziere sau incalcare a obligatiilor de catre concedent sau RGAB de a transfera posesia bunurilor proprietate publica in conformitate cu prevederile contractului,

9. Actiuni de protest in legatura cu tariful.

O parte afectata de un eveniment de forta majora va informa cealalta parte cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de 10 zile dupa ce ia cunostinta de aparitia unui eveniment de forta majora, furnizand detalii complete despre durata si efectele estimate ale acestuia. Daca evenimentul de forta majora dureaza mai mult de o saptamana, partea afectata va informa periodic cealalta parte dar nu mai rar de o data la doua saptamani despre derularea evenimentelor.

O parte afectata de un eveniment de forta majora va depune toate eforturile pentru a-si relua indeplinirea obligatiilor cat mai curand posibil iar intre timp sa diminueze efectele acestui eveniment si va informa complet cealalta parte in legatura cu masurile luate in acest sens, cu conditia ca acest lucru sa nu presupuna costuri nerezonabile pentru partea afectata de evenimentul de forta majora.

 

2.2.3. Clauza 52.18 - Expertiza tehnica

In cazul litigiului (litigiilor) cu privire la probleme tehnice aparute din sau in legatura cu contractul, partile pot, inainte de orice procedura arbitrala si prin consimtamant mutual, sa decida sa prezinte acest litigiu (litigii) inginerului hidro ('Expertul Tehnic').

Expertul Tehnic va media partile in incercarea de a solutiona litigiul si va emite decizia sa in termen de 60 de zile de la prezentarea litigiului. Cheltuielile aferente angajarii expertului tehnic si procedurilor vor fi suportate in mod egal de catre parti.

Daca partile nu sunt de acord cu decizia expertului tehnic, fiecare parte poate supune litigiul arbitrajului.

Mediul, ca si cadru general si conditie principala de mentinere a vietii, capata o importanta din ce in ce mai mare in conditiile in care degradarile efectuate in mod constient, sau nu, de catre om, isi fac resimtite efectele negative asupra calitatii vietii. Astfel, la nivel global a inceput sa se dezvolte o politica de mediu, care la nivel local, formeaza parti ale unui intreg, in incercarea de a rezolva sau diminua efectele unei probleme ale carei radacini si efecte se resimnt la nivelul globului.

O data cu inceperea extinderii Uniunii Europene, integrarea tarilor cu o economie slab dezvoltata, in care protectia mediului este de multe ori este neglijata, neacordandu-i-se importanta cuvenita, masurile luate in acest domeniu fiind nesemnificative, de multe ori tratand probleme superficiale, a dus la acordarea unui nivel da maxima importanta Capitolului Protectia mediului inconjurator din cadrul Tratatului de preaderare.

Politica de mediu a Uniunii Europene, asa cum a fost stabilita prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea sustenabilitatii activitatii de protectie a mediului, prin includerea acesteia in politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de masuri de prevenire, prin respectarea principiului cel care polueaza plateste, prin combaterea la sursa a poluarii, si prin asumarea in comun a responsabilitatii. Acquis-ul cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acopera un numar mare de sectoare, precum poluarea apei si a aerului, gestionarea rezidurilor si produselor chimice, biotehnologia, protectia impotriva radiatiilor si conservarea naturii. Statele Membre trebuie sa se asigure ca o evaluarea a impactului asupra mediului inconjurator a fost efectuata inainte de a aproba dezvoltarea anumitor proiecte din sectorul public sau privat.

Este si cazul Romaniei, care in perioada ce a urmat Revolutiei din decembrie 1989, politica dusa la nivelul tarii nu a sustinut si promovat o politica a mediului. Ba dimpotriva, restructurarea economica, privatizarea marilor intreprinderi, retrocedarea terenurilor fostilor proprietari au fost premize care au condus in mod sistematic la degradarea conditiilor de mediu la nivel national, cadrul legislativ in domeniu permitand amplificarea acestora.

Restructurarea si privatizarea marilor centre industriale, de multe ori aceste actiuni aflandu-se sub semnul intrebarii in ceeea ce priveste legaliatea lor, proasta gestionare a resurselor precum si utilizarea echipamentelor fara a se opera imbunatatirii in ceea ce priveste tehnologia de protectie a mediului inconjurator, au avut ca efect degradari ale aerului, apei cat si solului prin deversarea de poluanti si emiterea de gaze toxice.

Retrocedarea ternurilor fostilor proprietari este o alta cauza majora a degradarii conditiilor de mediu la nivelul tarii noastre, datorita proastei gestionari a acestora urmarindu-se in principal un castig imediat neglijandu-se in totaliate mediul si protectia mediului. Astfel, defrisarile masive si necontrolate, exploatarile agricole prost gestionate sau de multe ori, din cauza lipsei resursei financiare, abandonate au dus la dese alunecari de teren datorate degradarii calitatii solului cat si a panzei freatice, avand efecte drastice asupra evolutiei agriculturii, cat si la importante pagube materiale in zonele afectate de alunecarii de teren.

O alta importanta sursa de poluarea la nivelul tarii noastre o constituie cresterea alarmanta a numarului de automobile, cat si a dezvoltarii transportului, numarul automobilelor necorespunzator standardelor europene fiind cu mult peste cele ce corespund normelor technice in vigoare.

In ceea ce priveste Programul de Actiune pentru protectia mediului, desfasurat de Uniunea Europeana, sunt identificate 4 domenii prioritare: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate, si resurse naturale si deseuri.

Transpunerea acquis-ului referitor la protectia mediului in legislatia nationala si aplicarea sa reprezinta sarcini majore. Lista de prioritati include:

      legislatia cadru a Uniunii Europene (inclusiv accesul la informatie si evaluarea impactului de mediu);

      masuri derivand din conventiile internationale in care Uniunea este parte;

      reducerea poluarii globale si trans-frontaliere;

      legisatia privind protectia naturii (care urmareste conservarea biodiversitatii);

      sa asigure functionarea pietei interne (de exemplu, standardele de produs).

Apa, ca element vital, sufera, din nefericire, cele mai grave contaminari, deoarce, indiferent la ce nivel sau ce alt element este poluat intr-un fel sau altul, efecte negative se regasesc si la nivelul sistemului hidrologic subteran sau de suprafata.

De aceea, la nivelul tarii noastre implementarea acquis-ului european necesita o perioada mai indelungata, precum si costuri ridicate, comparativ cu celelalte aspecte ale politicii de mediu.

In domeniul gospodaririi apelor, in Romania, managementul apei de realizeaza intr-o maniera integrata (cantitate-calitate, suprafata-subteran) pe bazine hidrografice. La nivelul fiecarui bazin hidrografic (sau, in unele cazuri, grupuri de bazine hidrografice) exista o Directie bazinala de gospodarire a apelor care face gospodarirea efectiva a resurselor de apa, in conformitate cu schemele cadru si programele de amenajare bazinale. In conformitate cu cerintele Directivei cadru in domeniul calitatii apelor, a fost aprobata HG nr.1212/2000 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si functionare a Comitetelor de Bazin.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1009
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site