Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ANALIZA PORUMBULUI SI A MALAIULUI

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SOLUL - GARANTIE A DEZVOLTARII DURABILE SI SIGURANTEI ALIMENTARE
Glucozoxidaza
PLANTATII ZMEURA
Calitatea laptelui materie prima - Agenti patogeni in laptele crud
CULTURA DE TELINA - TEHNOLOGIA DE CULTURA
CHECK-LIST - Fabricarea zaharului si a produselor zaharoase
Secara in AGRICULTURA (FERTILIZAREA, ROTATIA, SAMINTA SI SEMANATUL)
Cerealele si produsele de morarit si panificatie - aerarea cerealelor
Inregistrarea unui produs ca fiind traditional
CRESTEREA CAPRINELOR

TERMENI importanti pentru acest document

: : moara de porumb : masina de spart seminte de floarea soarelui : indice de plutire la porumb :


Proiect              

                                           PENTRU

             OBTINREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE

                                          PROFESIONALE

  

      ANALIZA PORUMBULUI SI A MALAIULUI

                                    

Cuprinsul:

1. Argument……………………………………………………..1

2.Insusirile fizice si structural mecanice ale boabelor de porumb………..2

3.Analiza senzoriala a boabelor de porumb………………………………9

4.Determinarea impuritatilor din masa de boabe……………………….11

5.Determinarea umiditatii porumbului……………………………………12

6.Determinarea masei a 1000 de boabe de porumb…………………..14

7.Determinarea masei hectolitrice………………………………………..15

8. Utilaje pentru determinarea malaiului grisat…………………………18

9.Anexe……………………………………………………………….19

10.Securitatea si sanatatea de munca………………………………. ….22

11.Bibliografia…………………………………………………………….27

1.Argument:

   Participantii producatori pe plan mondial sunt SUA (cu peste 260 milioane de tone annual), China, tarice CE (peste 100 milioane de tone), Brazilia, Federatia Rusa, India. Dintre tarile Europei Centrale, Polonia apare in satisticile FAO cu o cifra ce se situeaza la peste 16 milioane tone annual dintr-o productie mondiala de 900 milioane de tone.

   Porumbul este folosit in cea mai mare proportie la hrana animalelor, mai ales a pasarilor. In alimentatie se utilizeaza la nivel scazut in tarile industrializate, dar creste in tarile cu venituri medii in curs de dezvoltare, in special in Africa de Nord, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est.

   Porumbul este o cereala bogata in amidon, contine o cantitate mai redusa de substante proteice, reprezentand o valoroasa sursa de materie prima pentru industria alimentara si fiind utilizat la obtinerea amidonului, alcolului etilic, bauturilor alcolice, a uleiului, in patiserie, cofetarie, fulgi de porumb, porumb pentru floricele etc. Embrionul contine o mare cantitate de grasimi, glucide solibile si substante minerale, care ii confera insa o mare instabilitate la pastrare.

   Varietatile cel mai frecvent cultivate sunt: corne (Argentina), dente, numita si ,,yellow corn” American, corne-dente (UE), comercializandu-se sub forma de boabe.  

            

                                                   1

  

     2.INSUSIRILE FIZICE SI TRUCTURAL MECANICE ALE

                              BOABELOR DE PORUMB

   Bobul de porumb se deosebeste mult dupa forma si culoare de celelalte cereale. Forma culoarea si marimea boabelor difera foarte mult de la un soi la altul, servind drept caractere pentru recunoasterea lor. Forma si marimea boabelor variaza chiar din cadrul unui  stiulete. Boabele de la viri sunt mai mici, adeseori de forma sferica sau ovala. Cele de la baza sunt aproape de aceeasi greutate cu cele de la mijloc, de forme mai scurte si mai groase, cu embrio-nul mai redus. La un stiulete uscat boabele reprezinta 75-85% din greutatea totala. Stiuletii cu boabe mari au  un procent mai mic de boabe, decat cei cu boabe mici.

  Forma bobului poate fi trapezoidala, alungit-trapezoidala sau rotunjita – in functie de suspecia respective. Lungumea bobului poate depasi sau poate fie gala cu latimea, uneori chiar poate fi mai mica. Extremitatea superioara a bobului poate fi aseutita, rotunjita, colturoasa sau cu o depresiune a carei forme si dimensiuni sunt variabile. Sectiunea boului este rotunjita pana la poliedric-colturoasa.

       a) Porozitatea masei de boabe de porumb. Sub porozitatea masei de boabe se    

     intelege volumul relative liber dintre boabe, atunci cand aceasta se gaseste in  

      stare de  repaus.

  Porozitatea masei de boabe are o influenta deosebita pastrare. In functie de porozitate are loc aerisirea naturala a mesei de boabe, patrunderea caldurii prin convectii si transferal umiditatii sub forma de vapori. De acest factor depinde de regimul de lucru la pasaje de macinis. Daca se lucreaza cu deschideri mici intre tavalugii de lucru, valtul va functiona prin socuri, ceea ce va duce la deteriorarea riflurilor si a unor organe de lucru ale acestor masini.

   Porozitarea masei de boabe este functie de soiul de porumb. Astfel, la soiurile Indura porozitarea atinge 40,4%, iar la soiurile Indentata, aceasta ajunge la 41,3% din volumul ocupat.

   Datele respective sunt suficient de apropriate intre ele si se poate aproxima ca in general valuarea acestui indice este de 40%.

   Desigur ca marimea acestui indice mai poate fi influentata de o serie de factori ca: umiditatea boabelor, prezenta corpurilor straine, dimensiunea media a boabelor, inaltimea masei de boabe etc.

Asa de exemplu cu cat boabele de porumb vor fi mai mari, cu atat va fi mai mare si porozitatea masei de boabe.

 

                                                     2

  Acest lucru are de asemenea imortanta si cand este vorba de porumbul stiuleti, deoarece spatiile libere dintre acestia favorizeaza procesul de uscare prin aerare in depozite si deci de evitare diverselor fenomene de degradare (incingere, mucegaire etc.).

   Procentul de spatii libere in masa de stiuleti este mai mare in cazul masei de boabe, varin intre 50-54%. Datorita acestui fapt aerul patrunde si circula usor printer stiuleti, din care din cauza temperatura masei de stiuleti din depozit se va mentine la nivelul temperature atmosferei avand totodata loc un proces de echilibrarea umiditatii relative din aer cu cea a porumbului stuletii, aceea ce in final asigura uscarea natural a acestora.

   In tabelul urmator se prezinta date referitoare la porozitatea masei de boabe de porumb si procentele de spatii libere dintre stiuleti in depozite.

   Porozitarea masei de boabe de porumb si stiuletii in depozitare- in procente- fata de volumul total ocupat de produse.

Boabe

 Stiuleti

Uscat     Umed

Lungime mare 20-25     Lungime medie 15-19      Lungime mica  cm                                  cm                                     12-15cm


Uscat        Umed           Uscat             Umed          Uscat          Umed

38          42

52,8          54,3              52,3              53,1             50,8           51,6    

 

b) Insusirile hidroscopice ale boabelor de porumb. Boabele tuturor cerealelor, printre care si porumbul, poseda insusiri hidroscopice adica proprietetea de a absorbi din atmosfera inconjuratoare vapori de apa. Aceasta proprietate are o mare importanta la pastrarea boabelor. Umiditatea boabelor impreuna cu apa absorbita, atmosfera inconjuratoare duce la aparitia unor procese biochimice, insotite de dezvoltarea diverselor microorganizme si daunatori.

    Higroscopicitatea bobului depinde de structura capilar poroasa, de compozitia chimica si in special de prezenta coloizilor hidrofili. Pentru procesele schimbului de umiditate in vracul de boabe, o mare importanta are porozitarea acesteia. La absortia vaporilor de apa, moleculele de vapori difuzeaza in spatiile dintre boabe pe suprafata boabelor inconjuratoare si apoi in interiorul celulelor bobului. Viteza de absorbtie depinde de temperature, umiditatea relative a aerului, de structura si de compozitia chimica a bobului.

                                                   3

   

  Cercetarile efectuate de diferiti autori asupra absorbtiei apei sub forma de vapori, pe de o parte de catre embrion, iar pe de alta parte de restul bobului, au adus la valorile din urmatorul table:

Proba                     

Greutatea initiala a probei

g

Media umiditatii absorbita dupa: 

2ore         4 ore         6 ore       10 ore     24 ore  120ore

Embrion

Restul boului

6,74

9,25

Diferenta

2,08        3,57           4,98         7,05        12,12    23,3

1,66        2,88           3,85         5,63        9,92      17,1

0,42        0,69           1,13         1,42        2,20      5,2  

  

    Datele prezentate din tabelul de mai sus arata ca embrionul poseda o higroscopicitate mai mare decat resul bobului. Diferenta intre capacitate de absortie a embrionului si restul bobului atinge dupa 120 ore 5,2%.

    Absorbtia apei sub forma de picaturi de catre embrion si restul bobului apare tot atat de  disproportionate!

Proba

Greutate, tn g

Vantitatea de apa absorbita

de picaturi, fata d greutatea

prajirii  anatomice 

Substanta

uscata

Apa absorbita

Embrion restul bobului

13,48    18,50

10,05    5,18

   74,6      28,0

   Se obeserva ca embrionul absoarbe de circa de trei ori mai multa apa sub forma de picaturi decat celelalte parti anatomice.

  Ca o consencinta a higroseopicitatii diferite a embrionului fata de restul bobului de porumb, s-a constatat ca acesta are prioriatea de a se umfla mai repede. Aceasta are o

imortanta practica deosebita atat pentru procesul de conservare cat si pentru procesul de macinis.

                                                      4

 

   In legatura cu patrunderea umiditatii in bob se pot distruge doua straturi specializate: a)pericarpul si varful si b) invelisul semintei si stratul hialin. Fiecare acopera complet bobul. Stratul aleuronic formeaza un al treile invelis care poate avea si el o oarecare importanta in controlul patrunderii apei. Continuitatea varfului si pericarpului este un interes deoseit in ceea ce priveste absorbtia apei. Din cauza cutinizarii suprafatei externe a bobului, prin celule epidermei este absorbtia relative putina apa din pericarp. Cea mai mare parte absorita de bob este culeasa din baza varfului de unde trece repede prin labirintul de spatii cu aer din parenchimul spongios al varfului si zona de celule alungite si tubulare ale pericarpului. Miscarea apei are loc prin capilaritate.

  Patrunderea rapida a apei in germen si capacitatea lui relative mare a mentine umiditatea sunt factorii care usureaza mult degerminarea industrial ape cale umeda. Pratoprastele din celulele germenului constituie sisteme coloidale hidrofile cu o capacitate mai mare de imbinare cu apa decat cu celulele endospermului amidonos. Absortia apei intareste totodata germanul, ceea ce are de asemenea importanta din punct de vedere industrial, deoarece usureaza separarea de endospermul fliabil, cu deteriorari minime.

 c) Unghiul de taluz natural. Se stie ca boabele  de cereale asezate inclinat au prioritatea de a ramane in pozitia initiala pentru o anumita inclinare a acestui plan. La un moment dat marind unghiul, intreaga masa se rastogoleste si aluneca la parte

inferioara. Acelas unghi se intalneste in cazul asezarii produsului intr-o gramada, unghi pe care il face marginea lateral cu planul de referinta.

  Astfel s-a stabilit ca in cazul boabelor de porumb, unghiul de taluz natural este cuprins intre 22-40. Valuarea acestui unghi de taluz este mult  influentata de umiditatea boabelor. Daca se modifica umiditatea boabelor de la 11,5% pana la 19%, unghiul de taluz natural se modifica cu 2,5 (soiul Sterling de la 23,5 la 26, soiul VIR-42 de la 26,5 la 28,8). In cazul cresteri umiditatii de la 19% la 26,5%, unghiul de talaz se mareste cu 19,5-20,2 (daca la soiul Sterling de la 26 la 45,5, iar soiul VIR-42 de la 28,8 la 49).

  Unghiul de talaz este functie de coeficientul de frecare care variaza in functie de suprafata materialului pe care se face alunecarea boabelor. Plecand de la relati a ca alfa=f1, atunci valoarea lui f1 (coeficientul de frecare) pentru suprafetelor diferitelor materiale pate fi:

  lemn in repatu                    f1= 0,7

  lemn in miscare                  f1= 0,53  

  tabla de otel in repaus        f1= 0,58

  tabla de otel in miscare      f1= 0,36

                                                     5

d) Viteza de plutire (in aer). In operatiile de separare, o mare importanta pentru a asigura un bun efect tehnologic are viteza de plutire. Aceasta este vitez curentului de aer,care asigura ramanerea particulelor din echilibru indiferent (plutire) in acest

curent. La o viteza mai mare se asigura boabelor un impuls care le va putea face transportabile. La o viteza mai mica, boabele nu pot fi ridicate de curentul din aer.

  Pentru porumb aceasta viteza de plutire este intre 12,5-17 m/s, insa ea este functie de o serie de factori cum sunt: forma si marimea particulelor, greutatea medie, directia curentului de aer si starea suprafetei acestora  (netede, lucioase sau cu asperitati si proeminente).

  Viteza critica de plutire se determina cu relatia:

                                     V=          G x g

                                                     K Fp 

In care:

  G este greutatea materialului, in kg;

  g - aceleratia gravitatiei, in m/s2

  K- coeficientul de rezistenta, pentru porumb, 0,16- 0,24;

  F- sectiunea de atac, in m2;

  p- densitatea fluxului de boabe, in kg/m3;

  iar coeficientul de putere se determina cu relatia: 

                          Kn=    g

                                    KFp

  e) Greutatea specifica(densitatea) are o importanta deosbita pentru procesul de pregatire si prelucrare. La boabele de porumb densitatea variaza intr limite foarte largi. In general se admitea fi cuprinsa intre 1,05- 1,35 g/cm3. Pe un stiulet de porumb, boabele de la partea superioara au o greutate specifica de la 1,051 1,3 g/cm3, iar cele de la partea mijlocie si inferioara de la 1,2-1,35 g/cm3.

  f) Sticlozitatea boabelor de porumb. Insusirile mecanice ale bobului de porumb sunt influentate de structura lui mai mult sau mai putine sticloasa. Prin sticlozitate se intelege o anumita consistenta a boului, sau a unor zone din endosperm, care apare prin sctionarea acestuia cu un aspect cornos, lucios. Aceasta consistenta a bolului este data pe de o parte de modul de asezare a granulelor de amidon in masa de endosperm, iar pe de alta parte, aproximativ si de prezenta in proportie mai mare a substantelor proteice.

  

                                                     6

    Sticlozitatea este un indice care caracterizeaza cantitatile de macinis ale porumbului. Boabele cu sticlozitate mare sunt foarte tari, dure si necesita un consum de energie mai mare pentru macinare (sfaramare) decat boabele fainoase (cu aspect mat in sectiune); din punct de vedere tehnologic in schimb, boabele sticloase sunt preferate, deoarece in timpul macinarii (sfaramarii) ele se desfac in particule dinstincte, de diferite marimi, dand un procent mare de crupe si grisuri si un procent foarte redus de faina. Boabele fainoase (nesticloase) se sfarama mai usor si duc la procente considerabile de faina, ceea ce reduce mult din posibilitatiile valorificarii endospermului in scopul obtinerii diverselor produse alimentare.

     Sticlozitatea este o caracteristica, in primul rand, de soi, ea predominand in soiurile Indurata, in cadrul caror apar soiuri cu boabe de sticlozitate maxima (90- 100%). De asemenea sticlozitatea este influentata si de conditiile pedoclimatice.

     De obicei sticlozitatea, la boabe de porumb din cultura mare, apare pe zonele laterale ale bobului, in timp ce zonele fainoase se plaseaza la partea superioara a acestuia.

     Cum sticlozitatea constituie un indice tehnologic au fost elaborate si metode de laborator pentru determinarea gradului de sticlozitate ale boabelor, exprimate in procente.

     Metode de analiza specifica acestei   determinari folosesc in principiul diferenta de consistenta (densitate) din boabele fainoase si cele sticloase.

     Aceasta diferenta se pune in evidenta prin introducerea unei probe de 100 boabe de solutie de tretraclorura de caron (CCL4) in petrol lamplat cu densitatea de 1,275 g/cm3.

     Proba de 100 boabe se realizeaza dupa metodele clasice, din lotul de porumb boabele ce urmeaza a fi analizat.

     Proportia (gravimetrica) se stabileste prin cantarirea boabelor care plutesc in solutie.

     In practica Americana, lotul de porumb boabe (la umiditatea de 12%) este considerat fainos daca indicele de plutire in apa (Ip) este de peste 79%, respective daca boabele care plutesc reprezinta, in greutate, peste 79% din proba analizata. Cand Ip< 17%, potul este  calificat ca porumb sticlos, iar intre 47% si 79%, porumbul desticlozitate medie.

     Deoarece folosirea solutiei de tetraclorura de carbon este insotita de anumite riscuri pentru operator, datorita toxicitatii ei, in Uniunea Sovietica, aceasta a fost inlocuita cu o solutie de azotat de sodiu (NaNO3).

    Solutia obtinuta prin dizolvarea a 470,5 g azotat de sodiu intr-un litru de apa distilata, atinge densitatea de 1,250 g/cm3 si in aceste conditii corespunde acestui scop la acelas nivel cu solutia de tetraclorura de carbon aratata mai inainte.

 

                                                      7

   Metoda de determinare este urmatoarea: din proba de laborator se separa prin metodologia clasica, 100 boabe intregi si sanatoase care se trec dintr-un pahar de laborator ce contine solutia de azotat de sodiu preparata ca mai sus. Boabele se agita continu in pahar cu o bagheta, timp de 30 s. se lasa in repaus inca 30s. dupa care cu ajutorul unei lingurite confectionata din sita metalica se recolteaza din solutie toate boabele care plutesc si se aseaza pe o hartie de filtru. Se elimina solutia de pe ele prin stergerea cu  hartia de filtru si apoi se cantaresc.

    In final se determina procentul de greutate a boabelor recoltate fata de greutatea totala a celor 100 boabe folosite in proba.

  Metoda Braun. O alta metoda pentru determinarea sticlozitatii porumbului foloseste maruntirea boabelor la o morisca tip Braun. Se cantaresc 60g de porumb si se umezesc cu circa 30cm3 apa potabila. Porumbul umectat se lasa in repaus 12 ore. Se elimina apoi germenii, cu ajutorul unui cutit (varful cutitului) si se cantareste apoi separat partea de germeni si de endosperm. Dupa ce se usuca circa 6 ore la temperatura camerei, se face determinarea umiditatii celor doua produse. Endospermul se macina apoi cu ajutorul unui aparat de maruntire Braun. Durata toatal a maruntirei este de 50s. Maruntirea se desfasoara pe mai multe scari de intensitate (scara 1-10s; scara 2-10s; scara 3-30s). Dupa maruntire se face imediat cernerea cu ajutorul unei site cu ochiuri de 300 microni. Refuzul si cernutul acestei site se colecteaza separate si se cantaresc. Rezultatele obtinute se recarculeaza la substanta unscata in procente. Refuzul sitei de 300 microni se considera ca facand parte din endospermul sticlos, iar cernutul din endospermul fainos.

g) Rezistenta bobului de porumb. Dupa cum se stie, unul dupa indici de rezistenta al bobului il constituie rezistenta dinamica. Au fost efectuate experinete de determinare a rezistentei boabelor la ciocnire in conditii de laborator si industriile la diferite instalatii speciale de batere a porumbului si la diferite regimuri de lucruri (viteza organelor de lucru ale batatorului, capacitatea de productie etc.).

    La prezentarea acestor experiente, in calitate de indici de comparatie, care caracterizeaza rezistenta boabelor, s-a determinat numarul de socuri (la una din aceeasi sarcina) la care se observa:

a)     aparitia fisurilor interne (sub invelis fara ruperea acestora);

b)    aparitia fisurilor superficiale (dizlocarea in intregime a invelisurilor);

c)     desfacerea bobului in parti.

   Experinetele au fost facute de Ringher si Kreimerman, la soiul de porumb Krascodarsk, avand avand puterea germinativa  97%, greutatea de 1000 boabe 220g. Dimensiunile medii ale boabelor au fost: lungime 11,5; latime 8,7 si grosime 4,4mm. Umiditatea boabelor in experimentari au fost: 12,1; 17,3 si 21, 4%. Greutatea sarcinei la aparatul de laborator a fost 52,2g.

                                                  8

   Analizand datele din table se pot trage urmatoarele conditii: odata cu marimea umiditatii boabelor de la 12,1 pana la 21,4%, rezistenta bobului de porumb creste.

   La o singura sectiune, fisurile se formeaza numai la caderea sarcinii cu greutate de 52,2g de la inaltimea de 7m. La o inaltime mai mica de cadere, cu aceasta sarcina nu se observa formarea fisurilor. In acest caz aparitia fisurilor se observa numai dupa multe caderi ale sarcinii.

A doua serie de experiente au fost realizat de Kreimerman cu soiurile de porumb VIR-42 si Stering, la o umiditate constata a boabelor calibrate, de 11,07- 11,7% si a greutatii sarcinii de 90g. Pentru realizarea experientei, boabele au fost separate in doua fractiuni dupa marime, ca cernut prin sita cu diametrul orificiilor de 10 si 8 mm si refuzul prin sita cu diametrul orificiilor cu 6 mm.

                              

3.ANALIZA SENZORIALA A BOABELOR DE PORUMB

  Metoda are la baza determinarea cu ajutorul simturilor ( vaz, miros, gust) a urmatorilor indicii de calitate: aspect, consistenta, culoare gust si miros.

          Analiza senzoriala                                 - In incaperi luminoase

                                                                                    [lumina naturala]

              se executa:                                         - In incaperi fara mirosuri

                                                                                         straine

-         La 20 C

                                              Pahare Berzelius

                                              Sticla de ceas 

                                              Rasnita

 Materialele necesare            Termometru

                                              Bec de gaz

                                              Trepied

                                              Stical de azbest

                                                   9

Modul de lucru:

         

            In timpul luarii si formarii probelor se examineaza visual aspectul    

            general al lotului .

            Se examineaza visual proba de laborator intinsa in strat cat mai uniform     

            pe o suprafata plana.

            Se examineaza proba la lumina de zi si se observa daca boabele de porumb

            au  culoarea corespunzatoare celei prevazute in standard.

      

            Se determina mestecand 2-3g de boabe, de preferinta macinate, dupa

             indepartarea impuritatilor.

            Inainte si dupa fiecare determinare se clateste gura cu apa.

Determinarea mirosului la boabe intregi

   1.se iau in palme cca. 100g boabe

   2.se incalzesc prin frecare intre palme

   3.se inspira imediat, tinand produsul foarte aproape de nas.

  

 Se incalzaste apa la temperature de cca.60 C

 Se introduce 50-100 seminte si se acopera cu apa calda

 Se acopera paharul cu o sticla de ceas si se lasa in repaus 2-3 minute

 Se examineaza mirosul vaporilor din pahar in momentul in care se indeparteaza 

 stica de ceas.

 Se decanteaza apa din pahar si se miros boabele.

         statut                 inchis                      mucegai                        ranced


                               Semintele nu trebuie sa aiba miros de


         

            substante straine                 fermentat                            buruieni

                                                   10

vizibil mucegaite            alterate              atacate de daunatoi            tratate


                                  

                                Nu se determina gustul la boabe


Suspecte de a fi in contact cu ingrasamintele 

                                                                        

                                                                     care prin natura lor contin substante            

                                                                                             toxice

   Modificarea culorii se datoreaza: umectarii, mucegairii, incingerii, alterarii, uscarii, depozitarii necorespunzatoare si contactului cu substante chimice.

     

                                                     

4.DETERMINAREA IMPURITATILOR DIN MASA DE BOABE

 Principiul metodei:

    Metoda are la baza separarea corpurilor straine si a boabelor cu defecte si determinarea masei fiecarei componente.

       Impuritati                            Resturi organice                         Boabe de

         minerale                                                                                 buruieni


                                                                                            

                                                     Corpuri straine  

   Boabe putrezite                                                                            Boabe din alte

                                                                                                            culture

                      Boabe  depreciate                            Boabe putrezie                 

           

                                                   11


                                      Trusa de site si ciururi

                                       Balanta tehnica

Materiale necesare:         Penseta

                                        Lupa

                                        Bisturiu

                                         Scafe

Mod de lucru:

      1. Se cerne proba prin ciur -R5 pentru cereale paioase

                                             -R10 pentru porumb si floarea soarelui

 2. Se cantereste cu precizie de 0.01g cernutul si se raporteaza la masa initiala a   

 probei  de laborator.

 3.Se cantaresc -100 g proba pentru cereale si floarea soarelui

                         -200g pentru porumb   

     4. Se intinde proba de analizat pe o placa alba de fainata si, cu ajutorul unei pensete se aleg boabele atacate, incinse, rau formate, sparte boabe de buruieni, nisipul, pamantul si partile uscate ale plantelor.

                                                        

        5.  DETERMINAREA UMIDITATII PORUMBULUI

    

Principiul metodei:

    Determinarea se bazeaza pe masurarea conductibilitatii electrice a diferite boabe de porumb, deoarece existenta electrica a materialelor solide depinde de umiditatea lor, fiind invers proportionala cu aceasta.

   Materiale necesare: umidometrul

Mod de lucru:

  Aparatule este etalonat sa lucreze la 20 C. Daca determinarile se fac la alta temperature se aplica neaparat corectii de temperatura.

                                                   12

Umidometrul ELECTRONICA tip T1 reprezinta urmatoarele repere:

1.     sistem de cantarire

2.     buton de golire

3.     sertar

4.     instrument de masura

5.     buton de control

6.     semidisc

7.     indicator

8.     buton central

9.     opritor

10.                        palnie

11.                        buton de alimentare

12.                        buton de masurare

13.                        buton de reglaj cupela

                                                   13

 

  1.Se conecteaza aparatul la sursa electrica

  2.Se verifica functionarea aparatului prin apasarea butonului de control 5 ( acul instrumentului de masur 4 trebuie sa se miste spre stanga) in caz contrar se inverseaza legaturile electronice.

  3.Se alege semidiscul cu scara corespunzatoare produsului analizat si se fixeaza pe aparat cu ajutorul opritorului 9.

  4.Se monteaza sinstemul de cantarire 1 pe aparat si se regleaza balanta prin deplasarea contragreutatilor a si b.

  5.Se regleaza aparatul prin stabilirea punctului 0 astfel:

a)se verifica daca aparatul este gol apasand pe butonul 2 si controland sertarasul 3;

b)se suprapune demarcatia ca indicatorului 7 peste reperul d, marcat pe semidiscul 6, prin manevrarea butonului central 8.

c)se aduce acul instrumentului de masura 4 la reperul 0 prin apasarea butonului de masurare 12 concomitent cu rotirea usoara a butonului de reglaj 13.

  6.Se determina umiditatea astfel:

a)se cantareste proba

b)se se analizeaza palnia 10 cu proba dozata;

c)se trece proba in traductor prin apasarea butonului 11;

d)se aduce indicatorul 7 la mijlocul calei semidiscului 6 ,prin apasarea butonului 8;

e)se apasa butonul de masurare 12 si, conconmitent, se manevreaza butonul 8 pana cand acul instrumentului 4 ajunge la reperul 0;

f)se citeste pe scara semidiscului 6 in dreptul demarcatiu ca indicatorului 7, umiditatea produsului de analizat.     

                                                     

 6. DETERMINAREA MASEI A 1000 DE BOABE DE PORUMB

Principiul metodei

 Se numarea si se cantareste un anumit numar de bobe, pentru determinarea calitatii materiei prime.

                                        Balanta tehnica

Materiale necesare          Cutie cu greutati

                                        

Mod de lucru:

1.     Se ia o cantitate de boabe.

2.     Se indeparteaza impuritatile

3.     Se inumara 500 de boabe la rand, fara alegere

4.     Se cantaresc boabele la balanta tehnica.

5.     Se repeta determinarile pentru inca 500 boabe de porumb.

                                                  14

Calculul si exprimarea rezultatelor:

     Mr= 2 x m  [g]

Unde:

 Mr -masa relative a 100 boabe, in g;

 m  - masa boabelor cantarite, in g.

Se mai poate determina masa absoluta a 1000 de boabe, daca se cunoaste umiditatea, utilizand relatia:

   Ma= m 100-U     [g]

                 100

Unde:

Ma- masa absoluta a 1000 boabe, in g

m - masa boabelor cantarite, la umiditatea reala, in g

U – umiditatea boabelor, in %

  Rezultatul final se exprima astfel:

  -cu o zecimala daca masa a 1000 de boabe este cuprinsa intre 10 si 50 de grame;

  -fara zecimala daca masa a 1000 de boabe de paseste 50 de grame.

                                                      

            7. DETERMINAREA MASEI HECTOLITRICE

Principiul metodei

 Cantarirea cantitatii de boabe ce umple un vas cilindric cu voluml de 1 litru.

                                        Balanta hectolitrica

Materiale necesare:         Cutie cu greutati

Pentru determinarea greutatii hectrolitrice se elimina corpurile straine mari care stanjesc efectuarea analizei (tulpini de plante, bulgari mari de pamant)

Modul de lucru:

1.cilindru

2.cilindru cu fund mobil

3.cilindru cu rol de palnie

4.cutit

                                                     15

5.cutie cu greutati

6.lacasa pentru fixarea cilindrilor

1. Se asigura orizonalitatea cutiei pe care este montata balanta

2.Se fixeaza cilindrul 1 in lacasul6                                 3.Se introduce cutitul 4 prin                                

                                                                                            sectiunea cilindrului 1

4.Se imbina cilindrul 3 cu cilindrul 1                      5.Peste cutit se aseaza greutatea                                               

                                                                                    in forma de disc 5

                                                   16

                                              6.Se umple cilindrul 2 cu

                                                    proba de analizat

7.Se monteaza cilindrul 2 peste 3                          8.Se trage repede cutitul 4 si        

   Se deschide clapeta de lacilindrul 2.                      din cilindrul 3 cad in cilindrul 1

   Se lasa boabele sa se scurga in cilindrul 3.            fiind antrenate de greutatea 7.

9.Se introduce la loc cutitul 4.

10.Se indeparteaza cilindrul 2

11.Se elimina surprusul de boabe de pe cutitul 4

12.Se indeparteaza cilindrul 3 si cutitul 4.

13.Se agata cilindrul 1, plin cu boabe, la balanta.

14.Se cantareste, punand pe platan greutatile necesare pana la echilibrarea parghiilor. 

 

                                                   17

Calculul si exprimarea rezultatelor

 

Mh=m x 100 [kg/hl]

Unde:                                         

Mh- masa hectolitrica, in kg/hl;

m  - masa boabelor cantarite, in kg/l.

     - se face media aritmetica intre doua determinari

   Diferenta intre rezultatele a doua determinari, efectuate simultan sau imediat una dupa alta de aceeasi persoana, nu trebuie sa depaseasca 0,5 kg/hl.

Factorii care influenteaza valoarea greutati hectolitrice sunt:

 - gradul de comprimare al substantelor din bob

 - umiditatea

 - marimea boabelor

 - prezenta corpurilor straine

       8.  Utilaje pentru determinarea malaiului grisat

“DG-900 “este un utilaj combinat, format dintr-un degerminator de porumb de 900 kg/h si o sita de sortare densimetrica. Acest utilaj are rolul de a sparge boabele de porumb, sortand produsul rezultat in:

• Amidon de moara (pulbere alba)

• Tarate

• Germeni

• Crupe

                                                  18

In felul acesta veti folosi pentru macinat numai crupele, malaiul rezultat fiind de la bun inceput de calitate superioara.

Caracteristici:

- este un utilaj robust care poate functiona 16-18 ore/zi;

- este prevazut cu cutite reglabile din otel de cea mai buna calitate, care pot fi   

   ascutite de nenumarate ori;

- acest utilaj trebuie cuplat in amonte cu un tarar care curata boabele de porumb de cuie, pietre si alte obiecte dure aflate ocazional in masa lor;

- in aval poate fi cuplat cu o moara de minim 450 kg/h pentru obtinerea malaiului grisat;

- toate sub produsele rezultate din aceste prelucrari pot fi livrate cu succes in industriile berii, alcoolului,amidonului, fabricantilor de snacks-uri, pufuleti, iar restul ca furaje combinate pentru cresterea pasarilor, porcilor, vitelor, etc;

           

                                  9. Anexe:

                                                                                      Invelis

                 Zona

             fainoasa

                    Zona                                                        Zona sticloasa

                 sticloasa

                                                                                  Germene

                                                                                   

                                                   19

                                                        a)

    Indicele de plutire:

                                                Umiditatea %

                                                     b)

Evidentierea sticlositatii bobului de porumb:

a)     boul de porumb cu distribuirea zonelor fainoase si sticloase;

b)    grafic pentru caracterizarea porumbulu (sticlos III, sticlozitate medie II si fainos I)

dupa indicele de plutire (Ip) si umiditate.

                                         20

   Structura atomica a semintei de porum:

Samanta       Pericarpul  

                          ale carui tesuturi provin 100% de la planta mama, protejeaza  

                          samanta                    

                          inainte si dupa semanat, oprind intrarea ciupercilor sau a bacterilor

                          care ar consuma rezerva de hrana necesara dezvoltarii plantelor.

                     Endospermul

                         Este format 2/3 din contributia plantei mama si 1/3 cu contributia

                         Plantei tata.

                         Contine cca 90% amidon, 7% proteina, mici cantitati de uleiuri,                   

                         microelemente si alti constituienti chimici. Asigura hrana si energia

                         pentru plante pana ce radacinile sunt bine formate, iar frunzele pot

                         produce substante energetice (hidranti de carbon).

                         Noua plantula (axul embrionului)

                         Plumula este formatadin 5-6 frunze embrionare aparate de

                         coleoptila

                         plantulei care va rasari.

                        

                       Embrionul este format ½ prin contributia plantei mama si ½ prin     

                       contributia plantei tata.

                       Scutelumul (cotiledonul) contine 35-40% ulei si multe substante       

                       necesare plantulei in primele faze de germinare si crestere.

           

                                                    21

                                 

 

             10.  SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

  Pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale in laboratoarelor scolare se pot lua urmatoarele masuri:

  a) Inainte de inceperea experientelor:

    -experientele la care se utilizeaza curent electric ,la tensiuni ce pot fi, periculoase , vor fi efectuate numai de catre profesorul de specialitate ajutat de un laborant, cunoscator al lucrarilor de laborator si al normelor de protectie a muncii;

   -de pe locul  unde se desfasoara experientele se vor indeparta toate obiectele care nu sunt necesare;

   -partile metalice ale aparatelor  care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la pamant;

   b) In timpul desfasurarii experientelor:

   - in timpul experientelor, pe masa de lucru nu se va gasi, in afara partilor componente ale montajului, nici un obiect  care ar putea accidental, antrena legaturlie montajului sau ar putea stabili contactul cu partile aflate sub tensiune;

   - cei ce efectueaza experientele vor avea o imbracaminte adecvata (stransa pe corp, maneci bine incheiate), de preferinta halate de laborator;

   - este interzisa parasirea sau lasarea fara supraveghere a montajului de tensiune;

   - pentru prevenirea accidentelor dupa terminarea experientelor, montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune;

c) La lucrarile de laborator unde se folosesc substante chimice:

   - lucrarile de laborator si aplicatiile practice se efectueaza cu cantitatile de substana, cu concentratiile, cu vasele si aparatele indicate in procedeuri, in manuale si in instructiunile de folosire a materialelor respective, dupa ce in prealabil profesorul sau maistrul instructor a verificat exactitatea datelor;

   - efectuarea experientelor este permisa  numai dupa verificarea prealabila a aparaturii respective;

                                            22

   - efectuarea experintelor in vase murdare este interzisa; imediat dupa terminarea experientei, vasele utilizate trebuie sa fie spalate;

   - vasele de laborator se spala cu amestecuri oxidante sau detergenti  si apa distilata fara a se utiliza nisipul, care provoaca fisuri si la incalzire sticla se va sparge usor;

   - vasele care contin substante toxice vor purta etichete avertizoare si vor fi pastrate la locuri sigure, sub cheie. Nu este permisa depozitarea alaturata a vaselor cu substante care produc reactii violente; nu este permisa pastrarea substantelor in vase neetichetate;

   - la identificarea substantelor pentru experiente, se citeste cu atentie  eticheta; daca exista cea mai mica indoiala asupra continutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize chimice pentru identificare;

   - elevilor le este interzis sa guste sau sa miroasa substantele, sa se aplece asupra vaselor fara avizul profesorului de specialitate, deoarece actiunea multor substante este puternic toxica, chiar daca aceasta nu se manifesta imediat;

   - toate substantele chimice se pastreaza in dulapuri incuiate; nu este permisa instrainarea substantelor din laborator;

   - purtarea ochelarilor de protectie este obligatorie la toate experientele cu substante chimice agresive;

   - eprubeta in care se incalzeste un lichid se tine inclinata (nu spre cel care lucreaza ,sau spre vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie incalzita numai la partea de jos, ci pe toata lungimea ocupata de substanta; sustinerea eprubetei se va face cu un suport special construit, nu improvizat;

   - ramasitele substantelor periculoase (metale alkaline, fosfor, baze, substante caustice) nu se arunca la intamplare, ci separat in vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cat mai repede neutralizate (facute inoffensive prin metode corespunzatoare);

    d) La manuirea recipientelor cu acizi concentrate sau amoniac:

   - vasele mari trebuie tinute in ambalaje integre, entanse si din materiale rezistente la continut;

   - turnarea lichidelor se face numai prin palnie;

                                             23

   - acidul clorhidirc concentrat natural, acidul azotic, solutiile concentrate amoniac etc. trebuie turnate sub nisa;

   - la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarna apa apoi incet acidul;

  - daca intr-un laborator sau intr-o sala de clasa se produce, dintr-o cauza oarecare, o cantitate  de substante gazoase sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balom cu clor), concomitent cu evacuarea  celor prezenti din incapere (fara panica), se deschid ferestrele pentru aerisirea completa a incaperii, se inchid usile pentru a preveni imprastierea gazelor si se intrerup eventualele surse de caldura;

   - la inceputul si sfarsitul oricarei experiente, mainele se spala cu apa si sapun;

   e) La folosirea gazelor si a vaporilor inflamabili:

   - hidrogenul (ca si gazele sau vaporii inflamabili) nu se aprinde direct la aparatul care il produce;

   - mai intai se umple o eprubeta cu gaz si numai daca acesta este pur si se aprinde linistit, fara explozie, se aseaza eprubeta la robinetul de iesire din aparat  pentru aprinderea gazului produs;

   - reteaua de gaze combustibile a laboratorului  trebuie sa aiba un robinet central, care sa permita oprirea simultana a alimentarii cu gaze a tuturor salilor iar locul robinetului va fi cunoscut de toti cei care lucreaza in laborator;

   -verificarea si repararea conductelor, robinetelor si becurilor de gaz trebuie sa fie facuta cel putin o data pe luna, de personal calificat;

    f) La manevrarea aparatelor de incalzire (sursele de caldura):

   - la plecarea din laborator, chiar si pentru scurt timp, este interzis sa se lase aprinse becuri de gaz, lampi cu spirt sau alte aparate de incalzire;

   - in cazul in care se descopera pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de benzina, se procedeaza astfel: se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum si celelalte surse de incalzire;

                                               24

    - concomitent cu evacuarea persoanelor din camera, se inchid ferestrele sau gurile de ventilatie si apoi se inchid usile; se aeriseste incaperea pana la disparitia mirosului de gaz;

    - nu se aprinde si nici nu se stinge lumina electrica

    -se cauta sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschise, tuburi de cauciuc sau conducte perforate ) si se iau masurile necesare pentru indepartarea defectelor;

   - la intrebuintarea becurilor de gaz se urmareste ca aprinderea sa se fac treptat si flacara san u patrunda in interiorul becului; daca flacara totusi patrunde, se inchide robinteul, se lasa becul sa se raceasca complet si numai dupa aceea se aprinde din nou, micsorand in prealabil curentul de aer;

   g) La intrebuintarea lampilor sau becurilor in care combustibilul vine sub presiune (bec de spirt, lampa de benzina):

   - sa nu se intrebuinteze benzina pentru aparatele care functioneaza cu alcool sau petrol lampant;

   - sa se mentina aparatul de incalzit in ordine si curatenie; inainte de fiecare aprindere; dozele (orificiile) pentru trecea vaporilor inflamabili vor fi curatate, controlandu-se daca aparatul contine o cantitate suficienta de combustibili;

   - sa nu faca arderea completa a combustibilului, deoarece daca intreaga cantitate de lichid este epuizata ,din dpze iese un amestc exploziv, format din vaporii combustibilului cu aer care provoaca o explozie periculoasa;

   - sa se observe daca ventilul (supapa) de siguranta functioneaza astfel incat presiunea din rezervorul aparatului sa nu se ridice peste cea normala si totodata sa se controleze ca rezervorul san u fie incalzit;

   h) La experientele care pot provoca explozii, stropiri sau imprastieri de substante:

   - in cazul experientelor cu vase in care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate masuri de protectie speciale cantra imprastierii cioburilor in caz de spargere, prin ingradirea cu plase metalice sau cu paravane de sticla armata;

                                             25

   - la pregatirea amestecurilor oxidante se faramiteaza oxidantii in stare pura ,frecandu-se cu precautie doze mici intr-un mojar special, ci prin agitare intr-un balon sau prin amestecare cu o spatula sau o lingurita de os pe o foaie velina cretata;

    i) La folosirea sticlariei de laborator:

   - introducerea unu dop de pluta sau de cauciuc  intr-un tub de sticla se face tinandu-se tubul cu mana cat mai aproape de capatul de introdus (mana infasurata intr-o batista si fara a forta tubul);

- atunci cand se introduce  un dop intr-un vas cu peretii subtiri, vasul nu se tine pe masa, ci de gat si cat mai aproape de locul de introducere a dopului;

   - incalzirea substantelor in vase de laborator cu pereti subtiri se face pe o sita sub agitare continua;

   - baloanele ,paharele si celelalte vase in care se afla lichid fierbinte nu se pun direct pe masa, ci pe o placa din material termoizolant;

   - paharele mari cu lichid se ridica numai cu ambele maine si se tin in asa fel, ca marginile rasfrante ale paharului sa se sprijine pe degetele mari si pe degetele aratatoare;

   - prinderea in stative a baloanelor de distilare, a biuretelor si a refrigerentelor se efectueaza cu ajutorul clemelor prevazute cu aparaturi de pluta sau de cauciu;

 

                                               26

11.Bibliografia:

Ing.Nichita L.-,,,Industria Alimentara, manual pentru prezentare practica”, Ed. Oscar Print; Bucuresti, 2004.

M.Cristea- ,,Conservarea genetica a plantelor si agriculturii” Ed. Academiei Republicii Socialiste. Romania, bucuresti

                                                   27      

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2467
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved